partidul Şi statul În epoca lui dej

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

PARTIDUL SI STATUL IN EPOCA LUI DEJ

Pe parcursul celui de-al doilea razboi mondial si la sfarsitul sau avem de-a face cu o

Romanie in care fiecare nou regim politic se impune printr-o lovitura de palat: in anul 1938-

Carol, in 1940- Antonescu, in 1944- regele Mihai, situatia culminand in 1947 cu venirea la putere

a Partidului Comunist. Fiecare dintre aceste regimuri isi justifica prezenta prin pacatele Romaniei

vechi pe care promite sa le indrepte dar in locul indeplinirii acestei datorii asumate, fiecare regim

introduce institutii favorabile siesi, institutii autoritare. In cazul ultimului venit lucrurile merg si

mai departe, in sensul ca acesta depaseste bariera autoritarismului, facand loc totalitarismului.

In momentul in care Partidul Comunist isi face aparitia pe scena politica romaneasca la

conducerea lui erau trei grupuri: cei care ramasesera in tara si cei care se aflasera la Moscova in

timpul razboiului iar cei dintai se imparteau in cei care se aflasera in inchisori si cei care activasera

cu succes in ilegalitate.1 Primul grup era condus de Gheorghiu Dej si era compus din muncitori si

activisti intemnitati in timpul grevelor din anii ’30. Al doilea grup cuprindea unii membrii ai

conducerii comuniste interbelice care se refugiasera la Moscova , fiind condus de Ana Pauker,

membru al Comitetului Executiv al Kominternului si sef al biroului extern al P.C.R.. Al treilea

grup era format din comunisti veterani care ramasesera in Romania si actionau in ilegalitate. Cel

mai activ grup era acela condus de Gheorghiu Dej, care a reusit sa-si creeze in perioada razboiului

o baza proprie de putere, si care a izbutit la sfarsitul razboiului sa-l inlature prin forta de la

conducerea P.C.R. pe Stefan Foris.

Unul dintre pasii facuti de Partidul Comunist in vederea instaurarii totalitarismului a fost

consolidarea paridului unic de masa lucru realizat la 12 noiembrie 1947 prin contopirea fortata a

Partidului Social Democrat cu Partidul Comunist. Noul partid obtinut prin fuzionare va fi cunoscut

sub numele de Partidul Muncitoresc Roman, care mai tarziu a devenit Partidul Comunist Roman.

In cadrul guvernarii comuniste , in urma delimitarii a patru etape fiecare aducand

propriile schimbari, primele doua reprezinta ascensiunea si declinul regimului instaurat de

Gheorghe Gheorghiu Dej. Prima etapa este cuprinsa intre anii 1948-1952, si incepe cu initierea

reformelor comuniste si se incheie cu inlaturarea grupului condus de Ana Pauker. A doua etapa

este cuprinsa intre anii 1952-moartea lui Gheorghiu Dej. In decursul acestor ani luptele interne vor

1 Denis Deletant, Romania sub regimul Comunist, Bucuresti, Fundatia Academia Civica, 1997

http://www.cartiaz.ro/


fi concentrate in jurul celor doua personalitati mai sus mentionate. Dej, ales drept secretar al

Partidului Comunist Roman(P.C.R.) si reales in aceasta functie in 1948, se bucura de o autoritate

mai mult formala dar respecta profilul ideal al comunistului. Ana Pauker care s-a impus in

Komitern ca seful sectiei romanesti a fost aleasa membru al Secretariatului alaturi de Vasile Luca

si Teohari Georgescu. Desi Dej era secretar general, el depindea in totalitate de bunavointa

grupului condus de Ana Pauker deoarece acesta detinea majorotatea in Secretariat putand sa

blocheze initiativele secretarului ba chiar sa-l inlature.2 In cadrul noii structuri de partid se punea

accentul pe caracterul de elita al partidului si au fost introduse criterii mai stricte privind calitatea

de membru de partid. Astfel, cei ce faceau cerere de intrare in partid trebuiau verificati si era

obligatoriu stagiul de ``candidat``. S-a declansat astfel o intreaga campanie de epurari cu scopul de

a disciplina ideologic partidul si de a-i da o structura complexa. Trebuie mentionat ca epurarea

detinea un loc de onoare in practica de tip comunist. Mai mult, relatiile cu Uniunea Sovietica au

definit unele interpretari din mediul academic occidental privitoare al epurarile de la inceputul

anilor ’50.3 Chiar si lupta pentru dominatie in cadrul partidului nu poate fi inteleasa fara luarea in

considerare a legaturilor cu Uniunea Sovietica.4 Aceasta lupta pentru suprematie isi are originile in

lovitura de la 23 august 1944 si in decizia inlaturarii lui Stefan Foris.5 Dand dovada de tactica si

abilitate, Dej a reusit sa-si inlature pe rand posibilii adversari: pe Ana Pauker a transformat-o in

cadavru politic fiind acuzata alaturi de Teohari Georgescu si Vasile Luca de deviere de dreapta iar

Lucretiu Patrascanu a avut aceasi soarta ca si Stefan Foris, murind executat. Eliminarea lui

Lucretiu Patrascanu s-a efectuat datorita faptultui ca acesta reprezenta o alternativa concreta la

suprematia lui Dej, pe care sovieticii o aveau la indemana.6 Caderea Anei Pauker a fost rezultatul

procesului de verificare a calitatii de membru de partid, care viza eliminarea elementelor carieriste

si oportuniste.7 Vasile luca a fost torturat pentru a obtine marturii in cazul lui Patrascanu.

In ceea ce priveste reforma comunista, ea a fost de neegalat. In decursul unui singur an

partidul, structura de stat, economia, au fost puternic reformate urmand tiparul sovietic. Principiile

modelului stalinist sunt imitate in economie, politica si cultura. Referitor la reforme, Gheorghiu

2 Ioan Aurel Pop, Ioan Bolovan(coord.), Istoria Romaniei, Cluj-Napoca, Institutul Cultural Roman, 20043 Denis Deletant, Teroarea comunista in Romania, Iasi, Polirom, 2001, pag 1184 Ibidem5 Ibidem, pag 1196 Stelian tanase, Elite si societate-Guvernarea Gheorghiu Dej, Bucuresti, Humanitas, 1998, pag 1057 Denis Deletant,op.cit.



Dej ii descria Principesei Ileana imaginea Romaniei visate de comunisti: o lume moderna,

industrializata, cu stiinta de carte, avand parte de toate binefacerile civilizatiei moderne, dar fara

nedreptatile ei.8 Secretarul partidului era convins de justetea modelului marxist de modernizare, de

industrializare fortata, cu accentul pus pe industria constructoare de masini, conducere centralizata

si planificata a economiei, colectivizare cu orice pret.9 Dovezi ale stalinismului economic: iunie

1948- nationalizarea bancilor, societatilor de asigurare; noiembrie- sunt nationalizate institutiile de

sanatate, casele de filme, cinematografele; aprilie 1948- farmaciile, laboratoarele, intreprinderile

chimice; aprilie 1950- o parte a fondurilor de locuinte. Tot in aprilie 1950 a fost elaborat si aprobat

de Biroul Politic primul plan cincinal devenit lege la 16 decembrie 1950. Copie fidela a modelului

sovietic, principalul scop al acestuia era sa tansforme Romania intr-o tara cu o industrie socialista

dezvoltata si cu o agricultura socialista mecanizata.10 Pana la sfarsitul anilor ’50 vor intra in

stapanirea statului cabinetele medicale particulare, restaurantele, taxiurile.

Din punct de vedere al stalinismului politic, in urma inlaturarii adversarilor, si dupa

alegerile parlamentare partidul a concentrat intreaga putere in mana sa deoarece comunismul

respinge principiul burghez al separarii puterilor.11

Al treilea element al modelului stalinist il reprezinta stalinismul cultural care a dus la o

radicala restructurare a vechiului sistem de valori si a institutiilor. Scopul partidului comunist era

acela de a crea un om nou evident dupa model sovietic. Dar pentru realizarea acestui obiectiv era

necesara distrugerea valorilor traditionale, si o mare infuzie de valori marxist-leniniste. Avem de-a

face cu un stalinism cultural impus prin forta; legaturile cu Apusul au fost rupte, Academia

Romana a fost desfiintata in iunie 1948 si inlocuita cu una noua, in august 1948 a fost data o noua

lege a invatamantului care reorganiza invatamantul mediu si superior conform modelului sovietic,

tot vara 1948 au fost desfiintate si vechile institute de cercetari. In paralel cu epurarea pe motiv

politic existau si epurari ale intelectualilor, oameni de stiinta, arta, cultura, au ajuns la inchisoare,

iar numarul autorilor si titlurilor care au fost interzise a crescut12. S-a produs chiar si epurarea

drastica a corpului profesoral mai ales a celui din universitati. In ceea ce priveste statutul bisericii

ortodoxe, patriarhul acesteia a fost ales de catre partid. 8 Vlad Georgescu, Istoria Romanilor, Bucuresti, Humanitas, 1995., pag 2599 Vlad Georgescu, op.cit.10 Ioan Aurel Pop, Ioan Bolovan, op.cit., Cluj-Napoca ,Institutul Cultural Roman, 200411 Vlad Georgescu, op.cit., Bucuresti ,Humanitas, 1995, pag 26412 Ibidem, pag 266



Preeminenta lui Dej in Partidul Comunist a fost pecetluita prin numirea sa, la 2 iunie 1952,

ca presedinte al Consiliului de Ministri , functie pe care o cumula cu aceea de secretar general al

partidului. Gheorghe Gheorghiu Dej s-a impus in lupta pentru putere , reusind sa domine elita

guvernanta, in ciuda tensiunilor interne care rascoleau partidul la diferite intervale si din diferite

directii.13 Partidul a pornit o campanie de rusificare cu rolul de a populariza in Romania realizarile

culturii si stiintei sovietice ca fiin cea mai inaintata din lume. Limba rusa a devenit limba

obligatorie , predata in scoli incepand cu clasa a patra. Istoria romanilor a fost rescrisa pentru a

sublinia rolul slavilor, diminuand elementul latin. Un moment important este anul 1953 cand este

introdusa o noua ortografie slavizata care inlatura unele elemente latine mergand pana la rescrierea

numelui tarii.14

In perioada stalinista a ocarmuirii lui Dej analfabetismul cel putin teoretic a disparut,

stiintele exacte s-au putut dezvolta, a crescut numarul de teatre, muzee, filarmonici, numarul de

studenti.

Moartea lui Stalin, survenita la 5 martie 1953, nu a schimbat politica interna a Romaniei.

Nu s-a inregistrat nici o schimbare majora in conducerea partidului, nu a avut loc o descentralizare

a economiei si nici nu a incetat colectivizarea agriculturii. Cel de-al doilea Congres al Partidului

Muncitoresc Roman ii aducea lui Dej reluarea functiei de prim-secretar. Schimbarea este adusa de

intrarea in partid a lui Nicolae Ceausescu si a lui Alexandru Draghici, in locul Anei Pauker si al lui

Vasile Luca. Gheorghiu Dej avea insa de-a face cu alt conducator diferit de predecesorul sau dar

dupa alte lupte interne si opozitii Dej a reusit sa-si consolideze propriul control asupra partidului si

sa-l lege mai strans de persoana sa.

Dar totusi cresterea autoritatii lui Hrusciov in Uniunea Sovietica a determinat o reafirmare

a rolului partidului in raport cu cel al guvernului .In Romania s-a produs o separare a functiilor

acestora, separare facuta public la 19 aprilie 1954 la sesiunea plenara a Comitetului Central.

Atunci s-a hotarat desfiintarea postului de Secretar General, inlocuit cu un secretariat de patru

persoane, condus de un prim Secretar.15 In ceea ce priveste sectorul indusrial au trebuit luate unele

masuri, cum ar fi desfiintarea lagarelor de munca, pentru a reduce anumite tennsiuni acumulate in

peroada anterioara. 13 Stelian tanase, Elite si societate-Guvernarea Gheorghiu Dej, Bucuresti ,Humanitas, 1998, pag 11614 Vlad Georgescu, op.cit., Bucuresti, Humanitas, , 1995, pag 26815 Ghita Ionescu, Comunismul in Romania, Bucuresti, ed.Litera, 1994, pag 265



Ca urmare a luptelor pentru putere ce se duceau intre zidurile Kremlinului, Hrusciov ar fi

vrut sa-l inlocuiasca si pe dictatorul roman dar Dej a reuisit la plenarele din iune-iulie 1957 sa-I

elimine pe posibilii hrusciovieni din conucerea partidului. Dupa anul 1958, Dej evolueaza treptat

spre o desprindere de rusi si catre obtinerea unui statut de relativa autonome, solutie aleasa

datorita amenintarii venite din partea lui Hrusciov, aceea de a lua puterea din mainile lui Dej. Ca

urmare a acestei decizii, s-a produs un conflict cu Uniunea Sovietica insa nu datorita noii linii de

dezvoltare adoptate de comunistii romani ci datorita impotrivirii rusilor de a aplica aceeasi linie de

dezvoltare in tara lor.

Astfel, in anul 1965, cand Dej moare rapus de boala statul roman se gasea in conflict cu

Uniunea in privinta autonomiei, in interiorul tarii se intrezareau tendinte catre liberalizare dar

mult mai important este faptul ca partidul permitea o treptata recuperare a valorilor traditionale,

refuzand totodata sa secondeze Moscova in lupta ei pentru hegemonie asupra miscarii comuniste

internationale.



BIBLIOGRAFIE

Denis Deletant, Romania sub regimul comunist, Bucuresti, Fundatia Academia Civica,

1997

Idem, Teroarea comunista in Romania, Iasi, Polirom, 2001

Georgescu, Vlad, Istoria Romanilor, Bucuresti, Humanitas, 1995

Ioan Aurel-Pop, Ioan Bolovan, Istoria Romaniei, Cluj-Napoca, Institutul Cultural Roman,

2004

Ionescu, Ghita, Comunismul in Romania, Bucuresti, Litera, 1994

Tanase, Stelian, Elite si societate-Guvernarea Gheorghiu Dej, Bucuresti, Humanitas, 1998.


partidul Şi statul În epoca lui dej

Documents