pci
DESCRIPTION
pentru defectologi, psihopedagogi - o informatieTRANSCRIPT
Infirmitate motorie cerebral - Stare patologica neevolutiva si cu o deficienta
intelectuala de cele mai multe ori moderata, consecutiva unei leziuni cerebrale
perinatale a centrilor motori.
Este bine cunoscut faptul că la copiii cu infirmitate motorie cerebrală (IMC)
se intalnesc o multitudine de defecte in vorbire. Defectele vorbirii pot fi cauzate
de afectarea organică a sistemului nervos central. Pe langă acestea la copiii ce
suferă de IMC foarte des apar dereglări funcţionale ale vorbirii, ca rezultat al
condiţiilor nespecifi ce de dezvoltare şi educaţie. De regulă, la copiii cu IMC se
observă un spectru larg de dereglări verbale. Dereglările verbale la copiii cu IMC
constituie, după datele diferitor autori, de la 70 pană la 85%. La aceşti copii se
observă o concordanţă intre dereglările motrice şi dereglările verbale.
In acelaşi rand cu legarea anumitor centre corticale, un rol important in geneza
dereglărilor vorbirii la aceşti copii il are nedezvoltarea secundară sau formarea
tardivă a unor părţi ale scoarţei cerebrale, care sunt foarte importante pentru funcţia
verbală, şi care se dezvoltă mai intens in ontogeneza postnatală. Dereglările
verbale la copiii cu IMC includ:
Dereglări fonetico-fonematice, care se manifestă in limitele diferitor forme
de dizartrie;
Particularităţi specifi ce de memorareale sistemului lexical al vorbirii,
condiţionate de specifi cul bolii propriu-zise. La formarea sistemului lexical al
vorbirii, la copiii cu IMC este necesară o intermediere a lecţiilor practice şi
ludoterapeutice, ce stimulează activitatea de cunoaştere a copilului. In acest caz
copiii invaţă metode speciale de cercetare senzorială a obiectelor.
Dereglările de construcţie gramaticală a vorbirii, care sunt legate de
dereglările
lexicale şi fonetico-fonematice, a căror formare are loc ca un proces neintrerupt.
Dereglări de formare a vorbirii coerente şi inţelegerea mesajului, care se
deosebesc printr-o specifi citate in diferite forme de IMC. Aceste dereglări pot
avea atat un caracter lingvistic specifi c, cat şi un caracter nespecifi c legat de
particularităţile psihice generale ale copilului cu IMC.
Toate formele de dislexie şi disgrafie. La baza genezei acestor defi cienţeun
rol important il are imaturitatea sistemuluimotor şi optico-spaţial.
Dereglările motoricii articulatorii in caz de IMC nu numai că ingreunează
formarea părţii verbale exprimate a copilului, dar şi in mod secundar declanşează
dereglarea percepţiei fonematice. Aceasta poate produce la copil greutăţi
in analiza sonoră a cuvintelor şi in stuctura sonoro-silabică. Malofeev N. N. a
studiat frecvenţa folosirii de către copiii cu IMC a substantivelor şi verbelor şi a
stabilit că substantivul, verbul şi prepoziţiile formează 90% din bagajul lexical
de cuvinte, celelalte părţi de vorbire sunt in cantitate insufi cientă. Este
caracteristică repetarea de mai multe ori a unor şi aceloraşi cuvinte, insufi cienta
utilizare a verbelor, necunoaşterea sensului corect al cuvintelor.
Particularităţile structurii dereglării vorbirii şi gradul de manifestare depend in
primul rand de localizarea şi gravitatea afectării creierului şi sunt legate de insufi -
cienţa activităţii obiectualo-practice a copiilor şi de limitarea contactelor sociale.
Semnifi caţia verbală a obiectelor inconjurătoare se memorează cu greu, copilul
nu este capabil independent să găsească şi să diferenţieze obiectele unul de altul.
Numai in procesul activităţii practice este posibilă asociaţia complexă, ce stă la
baza percepţiei integre a obiectelor lumii inconjurătoare.