Anulu VII. — Nr. 31. Eee de dóue ori in septemana : Joi-a BÎ D O -minec'a ; éra candu va pretinde importanţi'» materieloru, va esi de trei séu de patru ori

in septemana.

Pretiulu de prenutneratiune, p.ntru Auttrla ;

pe anu intregu 8 fl. „ diumetate de anu . . . . 4 fl, „ pstrariu 2 fl

p.ntru Romani'* ti i train.tat» :

pe anu intregu . . . . . . 12 fl. v. a. ,, diumetate de ana . . . . 6 fl. V. a.

Pesta, joi in 1325 apriliu, 1872.

LB I NA Prenumeratiuni se facă la toti dd. oore»pun-dinti ai noştri, si de-adreptulu la Redaetiune S ta t ionsgasse Nr. I, unde sunt a se adresa si corespondintiele, ee privescu Redactiunea, administratiunea seu speditur'a ; câte vor fi nefrancate, na se vor primi, éra e«le anonime

nn se vor publici.

—HXXH—

Pentru amincie si alte comnnioatiuni de in-' teresu privata — se respande câte 7. or. de ' linia; repetirile ae facu ea pretiu soadiata. Pretiulu timbralai câte 80 er. pentru ana data

se anteoipa.

Clubulu deputatiloru/ romani natiunali de la Diet'a uníurésca ce tocmai se inchise, mai nainte de a paraşi membrii sei Pesta, intrunindu-se astadi in siedinti'a finale, a aflatu de ne-aperata trebuintia a convoca si deci prin acést'a — urmandu ace­stei imperióse necesitaţi, convoca o adunare politica-natiunale a tuturoru Romaniloru cari se interesédia de caus'a nóstra natiunale si de modu­rile si medilócele spriginirei si inna-intarei ei pre caile permise de lege.

Scopulu anumitu alu acestei adunări este:

1. Pentru de a se delibera si medilocí co'ntielegere a supr'a programei natiunale.

2. Pentru de a combina si a pune la cale cele mai corespun-dietórie medilóce in privinti'a alegeriloru ce ni stau nainte, in­tru interesulu causei natiunali.

Sunt asié-dara poftiţi si rogati toti domnii intieliginti romani natiu­nali de prin tote părţile locuite ae romani, asemenea sunt provocate cu onóre tote Societăţile, Reuniunile si veri-ce corporatiuni natiuna­le orgánisáte, ca — prin delegaţi din sinulu loru formalminte impo-teriti spre acést'a, sè se infacisiedie si sè participe la acésta adunare g e ­nerale.

Diu'a adunarei, luandu in con-sideratiune imprejurarile essistinti, s'a defiptu pe joi dupa dominec'a Tomei, adeca in 9 maiu stilulu nou.

Loculu — asemenea dupa im-pregiurari — s'a alesu in Aradulu-"VfeCihiu, unde domnii ce se vor in-facisiá, vor primi inviatiunile nece-sarie la Institutulu clericalu.

Pana la tienerea acestei adunări natiunale, dd. alegetori romani sunt reflectaţi si rogati, intru interesulu causei si onórei natiunale, a se feri de veri-ce ingagiaminte parteculari cu care-va partita străina séu care­va candidatu strainu programului natiunalu. In generalu se provoca toti Romanii buni, si specialu fie-care barbatu natiunalu de spiritu si ini-ma, a privighiá cu ne-adormire, ca in mediloculu agitatiuniloru electo­rali ce s'au pornitu din tote părţile străine, dreptulu si interesulu nostru comunu natiunale sè nu sufere scă­dere I

Pesta , in 4 /16 aprile 1 8 7 2 . Antoniu Mocioni, m. p.

presiedintele Clubului deputatiloru romani natiunali.

Festa, in 24 apr i le n. 1 8 / 2 .

In regiunile mai 'nal te domnesce silentiulu celu mai adencu, — sgomo-tu lu de mai na in te a per i tu cu totulu — dar cu atât 'a mai sgomotóse sun t miş­cările si agi ta ţ iuni le de p r in cercurile electorali , a tâ tu in capitala , câ tu si p r i n tote păr ţ i le ale t ierei ; p re to t indene se t ienu adunăr i si conferintie de par t ide , — se proc lama candidaţ i i nuoi de ab -

legati , si ambele par t ide lucra din tote poteri le pen t ru d'a reesi cu victoria d e ­plina la alegerile viitórie, — ambele par t i l i t igante se légana 'n speranti 'a cà va invinge, si acésta speran t ia li incór-da poteri le de nou, candu aces te incepu a slabi, lup t ' a apoi se con t inua cu cea mai mare invers iunare din ambele pa r t i .

In curendu vomu audi si despre can­didaţ i i noştr i nat iunal i , numai sè se t iena conferinti 'a na t iunale de la Aradu, carea e chiamata a face dispuset iuni le cele mai salutar ie si prac t ice pen t ru organisarea unoru comitete , cari sè conducă mişcă­rile nós t re electoral i spre ajungerea unui r e su l t a tu mul t iamitor iu

Pe l anga dispusetiunile salutar i ce speràmu cà le va aduce amin t i t ' a confe-r int ia , firesce cà in pr im'a linia va fi de lipsa, ba chiar de o neapera ta necessi-ta te , ca tot i din tote p a r t ü e sè lucre cu devotamentu si cu cea mai m a r e abne-gat iune, conformu dispuset iuni loru si in-tent iumloru sa lutar ie ale oonferintiei, càci numai asié, si numai pe acésta cale a so-lidari tatei po temu conta la unu resul ta tu mai imbucura to r iu .

Cu pr ivire la alegeri le vi i tórie mi-n i r t ru lu de in te rne mai decurendu a es-misu o ord ina t ina t iune c a t r a tote j u r e -dictiunile t ierei, din care insemnàmu aci numai punctele ma i esenţiali, p e n t r u ca sè ne folosimu de ele la casu de necesi­ta te , a n u m e , in acésta ord ina t iune s e d e -mancfcr: 1. La'CSSttîa ö a n d u cu ocasiuneà alegerei s'ar in templá vre-o disordine, or­ganele puse acolo pen t ru mant ienerea or-dinei sunt deoblegate ca p r e cei amenin-t iat i numai de câ tu se-i iee sub protec-t iunea loru si se c a u t e a res t i tui ordinea. 2. Totu aceste organe sunt deoblegate ca fora a face vre-o deosebire intre par­t ide, p re to t i aceia ce eserciédia vre-o in-fluintia ne ier ta ta pentru impedecarea vointiei libere a vre unui a legatoru , ca si p re acei ce au comisu v r e - u n u ac tu contra secur i ta te i de persona si avere, se-ii arete in rest impu de 24 de óre la respect i­vulu t r ibunalu regescu. 3. Acei antist i comunali , cari nu-si implinescu deoble-gaminte le in privinti 'a acésta, se vor sus­penda din oficiu prin vice-comitele séu pre tore le cercualu si to tdeoda tă se va ordona inves t iga t iune cont ra lui. 4. Co­miţii supremi vor gr ig í ca acésta ordina­t iune se se esecute cu cea mai mare rigo-rosi tate , — diregator i i de ju red ic t iune cari nu-si vor impliní detorint iele loru in privint i 'a acést 'a cu cuvenit 'a punctual i ­ta te , asemenea vor fi suspendaţi din postu si invest igat iunea numai de câtu se va ordona in contra loru. — Vomu vedé, déca acésta ordinat iune suna tu tu roru par t ide loru , séu numai celoru ant iguver­namental i , cari si fora de acés t 'a suni asupr i te din tote părţ i le . —

părerea nóstra , la noi, in impregiurar i le fatali in cari ne aflàmu, nu póté fi vorba despre mai mul te pa r t ide natiunali , , ş * óre ce : toti romanii cei adeverati debüe sè formedie una singura si compacta par­tida natiunala, carea sè t iena unu efrontu iîficace contra t u t u r o r u a tacur i loru în­drep ta te de neamicii noş t r i contra esis-tintiei si demnita te i nós t re nat iunal i .

Conferinti 'a de la Fagaras iu in t r ' a -deveru s'a t ienutu, dupa cum am fostu amint i tu in nru lu t recutu, si in pr ivint i 'a acést 'a aflaramu in „Gaz. Trans ."o scur­ta, da r in teresante corespundint ia ce o p u b l i c a m u mai la vale in rubr ic 'a r e ­spect iva cu cea mai viua mul t iamire si satisfactiune, vediendu din aceea, cà in-tielegintiei d m pregiurulu Fagaras iului i-a succesu a efeptui o buna contielegere intre romanii din acele par t i , s tatorindu o s ingura a t i tud ine facia cu viitóriele ale­geri de ablegat i . N'avemu de câ tu ca sè gra tu làmu confratiloru noşt r i de la Fa­garasiu pen t ru acestu succesu, si amu dori, ca de aci in colo nici cà sè se mai auda in păr ţ i le acele despre cu ta re si cu tare pa r t ida nat iunale , — càci dupa

Serbii in t r ' adeveru au t i enu tu con­ferinti 'a loru de la Becicàreculu-mare, dupa cum anuc ia ra ramu in nru lu t recutu, incependu de Domineca si cont inuandu-se in diu 'a urmatór ia , de u n d e se vede cà membr i i conferintiei se ocupa cu mul tu interesu de causele momentóse ce vor fi pusu sub discusiune.

Pana in momentulu de facia inca nu suntemu in s tare a dá s t imatului no­stru cetitoriu o descriere mai de ta ia ta despre decurgerea acestei conferintie, inse cu ocasiunea mai de aprópe la t ó t a in templarea credemu cà vomu po té su­plini acést 'a, càci de bunaséma si pe noi debue se ne interesedie cele ce s'au fa­cutu si decisu in acésta conferintia mo-mentósa, la care au par tec ipa tu mai mul te sute de insi, in t re cari se aflâ si condu-cetoriulu serbiloru Mileticiu, împreuna cu alte mai mul tu notabi l i tă ţ i serbesci. Dintre ai noşt r i au fostu de facia Babesiu împreuna cu mai vre-o câti-va romani din pregiuru.

Desbaterile se dice cà au decursu XÏI ta-dinea cea mai b u n a si cu cea mai s t r ic ta seriositate, càci toti e rau pet runsi de impor tant i ' a obiecteloru ce se per-t r ac t au .

Alegerile de deputa ţ i in Bohemia au rees i tu spre victori 'a guverniului t ransla i tanu, — dar vaiu si amarn de o asemene victoria spurcata , càci altfeliu nu se pó t é numi, — mai bine o perdere cu demni ta te si onóre , ceea ce o au boe­mii, càci victori 'a morale in t r ' adeveru e a loru, — si a loru a r fi fostu de b u n a ­séma si cea reale, déca guverniulu nu in-t rebuin t iá forti 'a maiora, mergendu pana la e8tremitate, p e n t r u ca se impedece victori 'a sigura a boemiloru.

In septeman'a t recu ta s'au intem-platu alegerile pr in comune, unde boemii p re to t indene au reesi tu victorioşi, — in orasie inca au ocupatu unu cont ingentu insemnatu, — depindea acuma victori 'a deplina de la resul ta tu lu ce-lu vor dá ale­gerile propr ie tar i loru mari . Aci inca se prevedea o lup ta crâncena a căreia re ­sultatu erá dubiosu pent ru ambele par t i , — victor i 'a generale inse nime nu potea profeţi par t idei guvernementa l i , deci a pasi tu la fortia, — a lasatu sè se s térga din liste ma i mulţ i alegatori propr ie­ta r i mari , fora motivu, — aceştia au r e -clamatu, — reclamatiuni le insa au fostu respinse asemenea fora nici unu mot ivu ; — deci propr ie tar i i mar i vediendu acesta intr iga si machinat iune colossale a gu­verniului, îna in tea ac tului de alegere to t i iü corpore au p ro te s t a tu solomnelu si au declaratu, cà in astfeliu de impregiurar i nu vor par teci pá la alegeri, càci acést 'a numai cu compromiterea sistemului r e ­presentat ivu a r poté-o s'o faca.

Protes tu lu acest 'a a fostu p re s in t a tu Locutienintelui t i e re i , acest'a insa in modulu celu mai inconveniabile l'a res-pinsu nevoindu sè scia de vre-unu p ro ­testu alu boemiloru insul taţ i a tâ tu de e-c la tante in d rep tu lu loru cetatienescu.

Pr in astfeliu de modal i ta te frumósa au ocupatu apoi guvernamental i i t e r e ­nulu lupte i si au p roc lamatu victori 'a guverniului, respective a par t idei ce se d ice : „fidela const i tut iunei ."

Astfeliu a reesi tu guvern iu lu cu victoria, — da r o victoria p ré a m a r a , càci o asemene p rocedura t rebue sè faca remust ra r i de cugetu chiar si celui mai deprava tu d ip lomatu ; — din par teni credemu, cà e mul tu mai dulce si p lăcu ta perderea , — respective victoria morale a boemiloru ce nu li pote contes ta n ime.

Adunarea de la Versailles, dupa o lunga vacantia ieri s'a in t run i tu érasi. Se ascépta desbater i interesante , unele chiar sgomotóse de óre ce tote nuant ie le par t ide loru sunt decise a pasi de aci in colo mai cu energia , pen t ru ca sè se ré­solve sor tea republicei in t r 'o pa r te séu al­fa , ca sè incete dubiosi ta tea de pana acum.

Maresialulu Bazaine scimu cà e g r a v u compromi ta tu in u rmarea dech ia ra t iune i p ronunc ia t e p r in delegat iunea de la Metz, si comissiunea invest igatór ia p re t inde da­rea lui in judeca ta . Thiers n u se i nvo -iesce bucurosu la acést 'a , de óre ce se t eme cà prin acést 'a s'ar desceptá u n u semtiu de nedisciplina in a rmata , càci firesce cine se va supune unui coman-dan te da tu in judeca ta ? ! Apoi be t r anu lu pres iedinte nu afla cu cale, ca sè se sa­crifice Bazaine, carele dispune de-o m a r e popu la r i t a t e la u rmata .

Caus'a lu i Bazaine câtu de cu rendu va veni p e t ape tu in aduna rea de la Ver­sailles, unde se va decide a supr 'a p ropu­nerei p e n t r u darea lui in judeca ta . —

Gambet ta érasi a facutu o caletoria p r in depar tamente , unde a foatu pr imi tu ca unu rege, inse unu rege — iub i tu de poporu . In Havre a t i enu tu o vorb i re de p rog ramú polit icu, pr in care a p rodusu o sensatiune colossale in tó ta Francia .

As tada ta inca a disu esper tu lu r e ­publicanul si mare b a r b a t u de s ta tu , cà p re Thiers debue sè-lu sust iena republ i ­canii c u ori ce pre t iu cont ra machina t iu -ni loru t iesu te de monarchis t i , inse l'a a taca tu aspru p e n t r u principiale sale cele vechi si r e t rog rade in economi 'a n a ­t iunale .

Mai a t ingendu inca mul te a l te ces-t iun i impor tan te , in fine a ré t a de nou necessi tatea pen t ru disolverea adunare i de la Versailles si convocarea unu i al tu corpurepresen ta t ivu , carele i n t r ' adeve ru representandu tote interesele Francié i , sè lucre mai cu energia p e n t r u stabil irea republicei si a red icarea demnita te i na ­t iunal i .

„Inainte de tote — dicea Gambet t a — avemu neces i ta te de o maior i ta te re­publ icana !*

Din Paris s 'aude scirea curiósa, cà mitropoli tulu de acolo a r fi p roc lamatu infalibilitatea Papei , — sun temu curioşi , ce va dice Thiers la acést 'a ?

Scirile cele a la rmatór ie despre ame-nint iar i le Germaniei facia de republ ic 'a francesa, ce se respandira mai alesu pr in „Daily Telegraph" si a l te diar ie englese, au fostu desminti te de organele oficióse ale guverniu lu i germanu, insa aceste des-mint i r i sun t pronuncia te in t r 'unu t o n u a t â tu de sarbedu si ecuivocu, cà la t ó t a in templarea debue se credemu, cumca in t re Germania si Francia esiste chiar si adi o încordare estraordinaria , care insa e depar te de aceea, ca se faca v r e - u n u casu de resbelu, — éra „Daily Telegr." con t r a t u tu ro ru desmintiloru sust iene cà aserţ iunile sale sunt a d e v e r a t e ; pes te câte-va dile dóra se va lumina s i tuat iunea si in privint ia acestei cestiuni de mare interesu pentru t ó t a lumea civilisata.

In Spania din dia in dia totu mai în­curcate dev inu t rebur i le de acolo. Pa r ­t id 'a redicala-republicana acuma pare cà

s'a retrasu de pe terernilu luptei, de óre ce s'a ó rgan iá í tu 'o mâfe pa r t ida de car-listi, cari sun t deja pregăt i ţ i ca pr in o rescóla generale, ce se ascepta in. curendu ca se erumpa, se t rantésca p re Amadeu, si se in t roducă pre borbonulu Don Car­los in t iéra spre a ocupa t ronulu celu a tâ tu de mascar i tu chiar pr in cas'a bur-boniloru. Firesce cà cu unu asemene pre­t e n d e n t a de t r o n u republicanii nu po tu face causa comuna si de aceea e p ré na­tura le re t ragerea loru in aces tu momentu , candu cetele carl is t i loru amenint ia l inis-cea publica a tierei pen t ru capriciulu unui burbonu — aventur ie ra .

În septemana patimeloru. Dorerea inca-si are farmeculu seu,

— pat imele si suferi ntiele sunt o plăcere divina p e n t r u cei ce sunt reso-luti a pat imi si suferi pen t ru drepta te , — pent ru victori'a convingerei sale despre etern'a po tere a adeverului , carele ade­seori pa re cà se r e t r age ascundiendu-se naintea — mintiunei , insa numai ca sè puna la p roba tarí'a de ca rap t e ru a ó m e -nilöru înclinaţi s labi t iuni loru t rupeşei .

Dar adeseori mintiun'a in t r 'adeveru vedemu cà asupresce adeverulu, — si Vitiulu imbuiba tu in lucsu si fala, isi ba t e joeu de ver tu tea sermana si asupr i ta de tö te neajunsurile câţi omeni drepţ i si muncitori pat imesu suferintiele cele mai mari si mai cà n u peru de fóme pe langa tóta s i rguin t i ' a loru , — pre candu o muftimé de pecatosi ne lucrandu nimica fraiescu îmbuibaţ i in plăceri le lumesci, si nici cà au al ta gr ig ia decâtu ca se tr'àiésca câtu mai comodu si p lacutu — — inse a ţ â t u plăceri le acestora , câtu si suferintiele acelora cu t impulu isi au finitulu loru, càci v ine ór'a r e sbu -narèi si a recompensat iunei , — fie-care fapta, b u n a séu rea, se recompensédia, seu se resbuna ea insasi pe sine.

Acesta satisfactiune a fapteloru óme-nesci conformu tendint ieloru ale adeve­rulu i eternu, neci candu n'a r emasu in dèreptulu faptei respective, ci la t impulu seu to tdeun 'a s'a ivitu cu rigurós'a sa conBecintia.

f i i n d u petrunsi de acésta convicţiune, si nesfiindu p reocupa ţ i de interese ueioru t reca tor ie , cári numai pe unu momentu potu sè ne mult iumésca, la to tu casulu suferintiele si pat imele impreuna cu ne-numerate le neplăcer i ce ne int impiua în tó te dilele, nu ni vor p a r é mai mul tu asia grozave, ci mereu ne vomu impacá cu ele, ca cu unele efecte ce au t rebui tu sè v ine in u r m a r e a fapteloru nós t re ce le-am comisu cu in ten t iune buna séu rea, — cu scirea séu fora scirea cugetu­lui nos t ru , — cu voi'a séu fora voi'a aspirat iuni loru si dorint ieloru cari — asia dicendu — ni conducu destinele vietiei lumesci .

Firesce cà e usioru a vorbi despre suferintiele si pat imele numai inchipui te séu — t recu te , càci mai alesu ceste d in u r m a au si unu farmecu estraordinar iu, care ni deş tepta to tdeoda tă si ambi ţ iu­nea nós t ra personale, pen t ru cà am avutu tari'a — de a po té s t reba te cu victo­ria pr in acele suferintie si pa t ime grele.

Dar ce sunt aceste suferintie a l e n ó -Btre p re langa pat imele salvatorelui lumei omenesci ?

Patimele lui Cristosu au coversitu tó te pat imele ce a p o t u t u sè le sufere vre-unu omu p re faci'a pamentului , — si Elu, Salvatorele omeniemei, a suferitu to ţe acele t o r t u r e grozave, tó te acele in­sulte neruşinate , cu car ilu t r a t au chiar consângenii sei cei farisei, cu cea mai aden-ca tăcere despec tandu omnipotenti'a t i ra-niloru sei, de óre ce p ré bine sciâ, cumca aceste suferintie vor aduce cu sine de-plin'a victoria — a adeverului eternu.

Fariseii, omenii mint iunei insa cu­getau altfeliu, — ei adeca credeau cum­ca res t ignindu adeverulu , acest'a pent ru totdeun 'a va peri de pe faci'a p amen tu ­lui, si mintiun'a ne mai avendu vre-unu rivalu, carele sè fiain s tare a o combate , de aci in colo va s tepani lumea fora a fi conturba tă de cineva.

Căr turar i i cei minţi unosi credeau, cà res t ignindu ei p r e Cristosu, cu mórtea

lui va peri si adeverulu ce l'a p ropaga tu elu ómeniloru, — si atunci càrt i le loru pl ine de neadeveru si sciintia falsa, de­stinate pen t ru a orbi si a t iené in scla­via omenimea, nu vor mai veni in con-# a s t ù cu adeverulu carele va per i cu răst ignirea Salvatorelui

Asie s'a res t igni tu mantui tor iu lu nos t ru J. Cristosu, — ilu immormentara si — a treia di

Scur ta a fostu bucuri 'a fariseiloru omnipotenţ i !

Aceste meditat iuni a supr 'a pat ime­loru Salvatorelui omenimei de sclavî'a in tunerecului si a coruptiunei , pro natu-ra lminte ni revoca in memoria patimele si suferintiele impreuna cu insultele cele mai necalificabili, ce le suferii to t i acei ce sunt resoluti a lucra cu fruntea deschisa, cu celu mai mare de votam entu p e n t r u victori 'a — causei nós t re na­tiunali.

Fariseii nostri — consângeni, cari n 'au tari 'a de a suferi nici cea mai mica lipsa pen t ru victori'a acestei cause, — pent ru libertatea si viéti'a nóstra natiu­nale, — la to tu momentulu sunt ga ta a compromite caus'a, numai ca sè-si satis­facă capriciele momentane .

Si nu se multiamescu numai cu atât 'a, ci pen t ru ca sè-si póta satisface chiaru si cele mai esagerate pofte t rupeşei , ducu o lupta formale contra t u t u r o r u aceloru ce au curagiulu sè sustiena cu t ă r i a si devotamentu acea biéta causa sânta a nat iunei celei t r ă d a t e si compromita te de acei nedemni fii ai sei, cari-si caută fericirea loru — in taber i le străine.

Unde o sè ajungemu cu a tâ ta co-rupt iune ?

In tó t e păr ţ i le vedemu cà intiele­gint i 'a nós t ra cea miréna siovaiesce, déca nu chiar intr 'adinsu, si fora nici o mus­t ra re , in tórce spatele nat iunei sale, fiindu celu mai aprigii satelitu alu neamiciloru nostr i . . . . .

„Preoţ i cu crucea in f runte" — se ingagiédia a lucra contra némului seu si conducendu tu rm 'a spre per i re . . . .

Mari si îndelungi sunt pat imele s* suferintiele nat iunei nóstre , cari t o tu mai mul tu se agramadescu pr in slabitiunile nóstre p ropr ie ; — óre n 'am poté sè ne e l iberàmu de aceste s labi t iuni?!

De comunu se scie, cà si acei ce lu­cra in taber i le străine, mereu se falescu cà lucra pen t ru na ţ iune ; — ei b ine , dé­ca vorbi ţ i cu sinceritate, a tunc i părăsi ţ i calea ce ati apuca tu , càci vedeţi bine cumca nu sunteţ i in s tare a a re tá nici câ tu e negru sub unghia vre unu resul-t a t u b u n u p e n t r u na ţ iunea nós t ra ce ati fi e lup ta tu p re calea acést 'a, — deci in-tórcet i -ve pe calea cea buna, carea sin­gu ra e in s tare sè ne conducă la scopulu dor i r i loru nóstre comune, — si acést 'a este — calea solidaritatei natiunali.

Sè fimu toti solidari in căuşele nó­stre nat iunal i si luc randu cu perseveran-t ia contra t u t u r o r u corupt iuni loru si su-ferintieloru ce ne in tempina la to tu mo­mentulu, in curendu vomu vedé, cà — sant 'a nós t ra causa na t iunala , cea insul­t a t a si ma l t r a t a t a de fariseii omnipotenţi , — ca totu ce e adetéru, santu si dreptu — isi va eluptá deplin 'a sa victoria.

Dee ceriulu, ca in tóte agendele nó­stre nat iunal i sè domnésca acésta solida­r i ta te , — càci acést 'a este singur 'a nós t ra mântu i re .

Julianu Gi'osescu.

Lugosiu, 20 aprilie 1872. (Mişcări electorali.) Din presemnele ce

se aréta, partid'a deachiana spre a asecurá reesi-rea candidatului seu Szende Frummer Béla in cerculu de alegere alu Lugosiului, e resoluta a se folosi de tóte medilócele legali si illegali, du­pa cum adeca cele danteiu séu cele din urma se vor aretá mai eficace spre ajungerea sco­pului. Noi nu vomu pregeta a ne interesa de toti paşii ce-ii va întreprinde acesta partida, si fora crutiare. de persóne ori referintie vomu aduce la lumin'a publicitatei tóte ilegalităţile, cari se vor comite in contra legei electorali. De ocamdata avemu de a registrá urmatóríele : mac&r cà in urmarea decretului minsiteriale congregatiunea generale a comitatului nostru d'abia in 22 aprilie a. c. va fi in stare de a face dispusetiunile necesarie pentru alegerile viitóre,

totuşi la noi, adeca in cerculu de alegere alu Lugosiului, prin adictii partidei deakiane si or­ganele adminstratiunei publice, s'au sl inceputu a se face conscrierea alegatoriloru. Asia ni se face cunoscuta, ts4 in comun'a Herendesci pró-prietà'riului de paraentu de acolo Bogdanoviciu impreuna cu notariulu comunale Fodor, au con-scrisu pre toti possesorii de % si x/\ de sesiune, cari dupa cum e de comunu cunoscutu, dupa lé­gua electorale din 1848 sunt indiestrati cu drep­tulu de alegere. Asemene con scriere de alegatori s'au facutu si in comun'a Vecseház prin advoca-tulu din Lugosiu Papp, insocitu de vice-notariulu comitatensu Jankovics, prin care s'a consta-tatu, cà in acésta comuna se afla 99 alegatori. Deci nu presupunemu, cà administratiunea co­mitatensa va ti impoteritu pre numiţii domni cu prelabil'a conscriere a alegatoriloru din nu­mitele comune, ci auntemu mai aplecaţi a crede, ca aceşti domni vor li fostu conduşi numai de semtiulu si zclulu loru de partida la susceperea memorateloru coDserieri, totuşi nu potemu a nu reflecta, cà aceste conscrieri s'au facutu prin intrevenirea organeloru administrative si adeca in Herendesci, cu intrevenirea notariului comu-nale,éra in Vecseház prin intrevenirea de a drep­tulu a vice-notariului comitatensu. Sè nu scie óre administratiunea comitatensa, ori judele de cercu din Lugosiu nemiou despre aceste ocu-patiuni ale subordinatiloru sei? Ce ar dice óre administratiunea comitatensa ori respectivii judi cercuali, déca partid'a natiunale ar incepe con­scrierea credintiosiloru sei in cerculu electo­rale? Ore n'ar dechiara densii acésta procedura de agitaţiune ilegale, si ar căuta cu tóte medi­lócele a-i pune capetu ? Ce ar face administra­tiunea comitatensa cu partid'a natiunale, óre n'ar recere dreptatea si loialitatea, ca sè faca si ea asemenea facia cu apucaturele si ilegalităţile partidei deachiane,si acést'a cu atâtu mai vertosu ca intrevenirea organeloru administratiunei co-mitatense la ilegal'a conscriere in Herendesci si Vecseház póte usioru nutri intre alegatori suspi-ciunea,cà conscrierea s'a facutu cu scireaautori ta­tei comitatense dupa-cum audimu,cà s'au si spusu apriatu in Veosebàz. In adeveru frumosu re-sunetu au aflatu la partid'a deachiana cuvintele ministriloru din ultimele siedintie dietali, prin care si-au esprimatu speranti'a cumca partidele in prestatoriele lupte electorali se vor folosi numai de mediloce loiali !

Sè combinamu pucintelu, cà cu ce scopu se facu aceste conscrieri prealabili. Numerulu alegatoriloru se va resci destulu de timpuriu din listele electorali, despre cari partid'a dea­chiana ou atâtu mai usioru si mai iute se va poté informa, cu câtu cu dorere debue sè con-statamu, cà administratiunea comitatensa reser-v'a, pe carea detorinti'a, déca nu loialitatea i-o preseriá, a o păstra facia cu partidele, de multu au parasit'o in favorulu partidei deachiana.S3irea mai timpuria a numerului alegatoriloru nu póte fi deci caus'a prealabilei conscrieri a alegatori­loru, carea nu credemu ca sè va fi inarginitu numai pe numitele duóé comune. Ca: e póte fi dara possibil'a causa a acestei conscrieri pre­alabile ? Esperinti'a făcuta cu ocasiunea alege-rei in an. 1869 ne-au invetiatu a cunosce midi-locele, de cari s'au folositu partid'a deachiana in contra partidei natiunale. Mai anteiu s'au incercatu tóte midilocele, de a conscrie câtu mai putieni alegatori romani, si câtu mai multi alegatori neromani in listele electorali. Resulta-tulu a fostu pentru partid'a deachiana peste mesura imbucuratoriu, càci desi cerculu de ale­gere alu Lugosiului numera in 45 de comune vre-o 50,000 de locuitori intre cari d'abea 6000 de neromani se afla, totuşi numerulu alegatori­loru neromani facia cu alegatorii romani au statu ca 1 facia cu 2, adeca dintre aprope 1800 alegatori 600 au fostu neromani. Spre a devin-ge indoitulu numeru alu alegatoriloru romani, s'au fortiatu apoi din tóte poterile, ca alegatorii romani se nu vina la alegere, ce intru atât'a Ii-a succesu, câtu din 1200 alegatori romani au remasu aprópe la 400 de Ia alegere. Si to­tuşi si cei veniţi la alegere au fostu pré multi, càci partid'a natiunale a remasu cu 121 voturi invingatória in contra partidei deachiane. Unu astfeliu de resultatu nefavori toriu vre sè-lu im-pedece partid'a deachiana la viitori'a alegere din lun'a lui Juliu cu tóte medilócele cei sunt spre dispusetiune, forte putienu intrebandu, cà óre sunt acestea si loiali. Prin memorat'a pre­alabila conscriere a alegatoriloru dens'a mai anteiu póte resci numerulu tuturoru alegatori­loru din cerculu de alegere, se póte informa inca inainte de inceperea legale a conscrierei despre conduit'a fie cărui alegatoriu la viitori'a

alegere, si déca acést'a e favorabile candidatu • lui partidei deachiane, póte stărui pentru înscrie­rea lui in listele electorali, ér déca cumva va aflá-o mai favorabile candidatului partidei na­tiunale, póte sub diferite proteste impedecá în­scrierea rea candidatului in listele electorali. Cumca prin acésta procedura se comite unu asasinatu in contra dreptului de inseriere in listele electorali, nu-i pasa multu partidei dea­chiane, scopulu ei e a alege pre candidatulu seu, si spre ajungerea acestui scopu sunt bune tóte medilócele. Apostrofarea ministriloru in camer'a representantiloru, ea la viitoreile ale­geri de ablegati, se voru folosi numai medilóce loiali si onorifice, dupa părerea deaebistiloru nostri, sl asia are valóre numai pentru partid'a opositiunale. X.

Halmagiu, (cottulu Zarandu) 14 aprile 1872. Domnule Redaotore ! Abiá credu cà unu

condeiu mai desteru de câtu alu meu, sè nu vi fi relatatu despre restauratiunea municipala ce a'a efeptuitu la nöi in 10 aprile, — si acésta impregiurare me indémna a tíu abusa si eu de pacienti'a onorabilu publicu eu aretarea re-sultatului, ajunge a aminti numái cà alegerile s'au facutu câtu se poteau de bine facia cu fe­rocitatea legiloru, avendu comite supremu ne-romanu ; — ci de la alegere si pana astadi adeca in scurtu periodu de 4 dile,respandindu-se sunete si agitaţiuni sinistre, a-si tiene de pecatu a nu le aretá acele publicitatei.

Contele Haller corniţele supremu a sl in­ceputu deja pe facia a face agitaţiuni publice si private in contra deputatului nostru S. Bor-lea, cu promisiuni coruptibili, cu bani si varie favoruri, anume din cerculu nostru a provoöätu pe doi bărbaţi romani se propâsiésca in contra dlui S. Borlea cu ocasiunea alegerei viitórie, spre care scopu li-a imbiatu bani in abundantia, dar mai susamintitii doi bărbaţi au refusatu cu demnitate cererea ce li se fece. —

Diu Haller spune fora sfiéla si réserva, cà partidulu guvernementalu dispune de mi­lióne, ca se faca coruptiuni la urmatórele ale­geri, si in pvesenti'a mai raultor'a a spusu nu­mele a 3 incrediuti d'ai guvernului, in ale ca-roru mane sunt depuşi la siese sute mii de flo­rini, pentru d'a corumpe poporulu alegetoriu intr'unu singuru éomitatu, ba a datu pe facia înaintea mat multoru oficiali si privaţi in Baia de Crisiu, cà este gata a dá, si a oferitu cu pa-rol'a d'onóre, d'a-o face fapta complinită, ofe-rindu dlui Sig. Borlea 4000 fl. v. a. ca se repa-siésca de la candidatur'a de ablegatu in cerculu nostru.

Se vede d'aci intru câtu guvernului lumi­nata alu tierei si contelui Haller i sta la inima a delaturá pe deputatulu nostru de la acestu locu, unde a luptatu cu onóre si consciintia pentru usiurarea sarcineloru poporului si pentru bună­starea si inflorirea natiunei romane. —

A spusu diu Hallor francamente sl aceea oà va agita si cortesi cu tóte medilócele posibili in contra alegerei dlui S. Borlea, — facia de atâta insolentia si neruşinare apoi sl noi caută sè ne preparamu, si este de temutu la casu d'asi introduce si réalisa tendintiele, së intem-pine aici o primireca ceea ce-aprimit'o cortesiulu guvernementalu Jonu Besze.

Cu multa amaratiune trebue sè descoperu totu odată cà unu barbatu d'alu nostru din Halmagiu, care se crede a avé mare populari­tate, si care trecea sl e u pana aci de romanu bunu, precum avemu informatiune din funte siguru, intielegandu de planulu pecatosu si pro­misiunile delicióse ale dlui Haller, ii-a oferitu concursulu seu intru agitaţiunea contra reuşi­tei deputatului S. Borlea, ba sl asiguratu pe prefeetulu Haller, cà in contra dlui Borlea va scote altu deputatu, ori pe cine guvernulu va comendá, numai sè fia romanu de nascere, càci numai cu acestu modu va**poté Cascigá — pri­cepe corumpe — pe alegetori; acestu individu este bine cunoscutu nóa Halmageniloru, si densulu pune pondu pe acestu cuventu, — nu vreu inse a-lu demasca de totu, càci mai este pucinu de reabilitare, si voi aştepta pana candu se va poté, si de va persevera intru orbi'a ce a cadiutu, ma va incercá a-si implini — ingagia-mentulu, atunci vomu aretá figur'a sa, desi ni-ar doré, pentru cà totu romanulu onestu si doiosu de prosperarea patriei si a natiunei sale sè-lu condamne cà pre unu mersiavu vendie-toriu.*) —

*) Multu ni-ar paré reu, déca amu fi siliţi a cunósce unu romanu din Zarandu atâtu de mi-serabilu, ca sè se insociésca cu inimicii nostru in contra dlui Sig. Borlea, carele in decursu de ani 6 a luptatu in camera, pentru sant'a nóstra

Veghiéza romanime «pretotindenia, càci timpulu de corupţi uni si iudaisticu se apropia, veghiéza, ca nu cu pretiulu d« trădare, ca Ju-da véndiendu pe Salvatorele, sè ajungi la înăl­ţimea, cea ajunsu Jiida celu fora de îege !

Unulu din cei doi fraţi de cruce din Halmagiu.

Langa Siria, (cott. Aradu) 4 aprile v. 1872, (Alegerea de protopresbiteru.) Onorabila

Redactiune ! Grabescu cu totu respectulu a Vi reporta despre festivitatea estraordinaria ce adi se manifesta in tractulu nostru protopresvi-terale in cea mai convenienţa solidaritate, si a nume : alegerea de protopresviteru tractualu. — Inca in a. tr. 16 optombre s'a mai tienutu o alegere in privinti'a acést'a la noi, insa din unele motive acea alegere s'a nulificatu, si asia a tre-buitu ca sè alegemu de nou, ceea ce acuma s'a. si efeptuitu in cea mai buna ordine.

Rs. d. Josifu Belesiu, protopresbiterulu Totvaradiei ca comissarîu consist, prin pracs'a si tactic'a s'a cea forte rara a povetiuitu pe ale-getori a-si împlini chemarea cea sublima,— a se folosi de dreptulu ce-Ii da'biseric'a nóstra — cu cea mai curata consciintia, si a lucra dupa con-vinctiunea propria, — cea ce s'a si intemplatu. — Din 4 recurenţi, toti candidaţi binemeritaţi, a dobanditu J. Cornea din Ch.-Ineu 38, P. Suciu din Orade 35, M. Bocsianu din Curticiu 32 si G. Vasilieviciu din Beiusiu 22 de voturi, si asia cei trei cu maioritate, s'a decisu a se substerne venerabilului Consistoriu pentru ale­gerea unuia mai meritata dîntra ei. — Sun­temu firmi in credintia cà si ven. Consistoriu va fi sciindu a alege pe barbatulu doririloru, ca in­teresele nóstre natiunali nu cumva se sufere Bcadiementu, — càci luptele sunt mari si se ceru poteri tari. P—a.

Aliosiu, cottulu Temesiu, 16 mart. st. v. 1872. Astadi am fostu fericiţi a vedé in comun'a

nóstra dóue delegatiuni esmise din partea a loru dóue reuniuni invetiatoresci, adeca: un'a din a tractubr Lip ovei, éra cealaltă din alu Te-mesiórei-Vinga, constatatórie din câte siese in-dividi cari intrunindu-se ifi scól'a locala din locu, diminétia la optu óre, numai de câtu s'au constituitu, alegendu de presiedinte pe docin-tele Moldovanu din comun'a Chisioda precumu ti doi notari din părţile ambeloru delegatiuni. — Cugetu cumca despre resultatu nu va pregeta unulu dintre dnii notari a vi-lu descrié mai pe largu, — eu me marginescu a aminti numai pe scurtu ca la acésta consultàtiune au partecipatu si dnii parochi din locu si dupa mai multe des-bateri pentru asociare s'a decisu càjoi dupa sântele Pasci toti docintii din tractulu Lipovei dupa ce se va fini siedinţi'a particulara de Mar­curi in predis'a septemana in opidulu Lîpova, toti se mérga la Timisiora, unde pe langa al­tele va fi a se compune si unu memorandu pen­tru de a-lu substerne Venerabilului Sinodu epar-chialu diecesanu aradanu. — Provedinti'a »è binecuvente acesta întreprindere natiunale, càci dupa cum dice poetulu : „unde-e unulu nu-e potere," deci numai asiá vomu poté aretá lumei cà suntemu vii, déca ni vomu încorda tote pote­rile spirituale pentru de-a progresa in cultura, si civilisatiune. Din aceste considérante fratiloru colegi din tractulu Lipovei sè grabimu cu toti pe di'a amintita la Lipova,si dupa aceea la Te-misiora. Ddiuu cu noi si cu sant'a nóstra causa.

Munteanu, doeinte.

IPagaraslu, 15 aprile.

Inteligenti'a romana dm acestu districtu, petrunsa de gravitatea situaţi unei, in 12 1. c. tienù aici o conferintia.

Acesta conferintia înainte de a intra in óre-oari desbateri, accepta si proclama princi-p iulu solidaritatei atâtu intre sine in acestu d i s ­trictu, câtu si facia cu cea lalta romanime din Transilvania. Dupa aceea constituindu-se in clubu natiunalu districtuaiu, alese unu comitetu permanente, căruia i dede urmatóri'a directiva : „a veghiá si conduce tote acţiunile politice na­tiunali; in districtu; si in acésta privintia sè se

causa natiunala si pentru bunăstarea poporului in generalu cu atfttu ouragiu, devotamentu si intieleptiune, câtu nu numai cà a sasoigatu onóre cercului seu electoralii si Zarandului, ci romanimea intréga 'In numera intre fiii sei cei mai devotaţi, — acésta red i care a deputatului Borlea se esplicà si din pretiulu ce-lu pune gu-vernulu, ca sè-lu delatnre — noi nu cre-demu cà unu romanu, cu sentiemente bune, si care sè vaiésoa a eontá la câtu de pucina ono­rabilitate, s'ar résolve la contra candidatiune facia de Sig. Borlea in cerculu Halmagiului. —

Red.

puna in contielegere cu cea lalta romanime din Transilvania eventuale cu cluburile natiunali ; si in specie se invieze comitetulu a-si îndrepta lucrările sale asupra alegeriloru dietali ce ni stau inainte."

Acést'a este pre scurtu istori'a si resulta­tulu acelei conferintie. Mai multu nu se po-tea face.

Speràmu, ca inteligenti'a de prin cele lalte jurisdictjuni nu va intardiá — càci timpulu e forte scurtu — a face asemenea, pentru a poté procède uniformu pre bas'a unei intielegeri co­mune. — D.

Venezia, in 15 aprile 1872. (Cerculariulu diariului „Propaganda.*)

Onorabile domnule ! Dupa cum veti fi cetitu in stimabilele diare natiunale, a apăru tu aici unu diariu „Propaganda" numitu.

Sè nu ne numiţi, ve rogamu, indiscreţi, déca ve tramitemu aici unu esemplariu din nu-mitulu diariu, insocitu de urmatóri'a rogare :

Spre a poté avé organ ulu nostru vigó-rea si efectulu doritu, avemu, pe langa altele, trebuintia deconcursulu compatrioticu a celoru maî buni Romani : Romani cari intielegu im­porta nti'a tendentiei nóstre. Spre acestu scopu tramitemu 100 de copie din acestu circulariu la 100 de peraone destinse si pe cari le cunos-cerau ca devotate sensului comunu, rugandu-le a se asocia cu noi in acésta întreprindere, dupa cum credemu noi onorabila destulu spre a poté luá ori-ce omu parte la ea. — Ne debu-iescu 100 de asociaţi, cari desvoltandu — fie care in parte — o activitate conformu potintiei sale, noi vomu avé protectiunea necesaria pen­tru lupt'a nóstra.

Deci : Nu se retrage nici unulu din ace­şti domni pe cari noi rogamu prin acést'a a ne dá concursulu dloru, in unu problemu care, dupa modest'a-ne părere, se impune fie-carui veritabilu patriotu, — si întreprinderea nóstra va avé deplina vigóre.

Tóté diarele romanesci au aprobatu, am poté dice au aclamatu acésta ideia a nóstra, si nu credemu a ne amagi, déca suntemu de pă­rerea ca diarele natiunale suntcu quasi-vócea na­tiunei. Diarile ni-au oferitu totu concursulu nici particularii v. s. d. domnii la cari ni adre-samu acésta rogare nu ni-lu va poté refusa re-sonabilminte.

Redáctiunea a facutu usu de protectiu­nea unui diariu din cele mai acreditate a Ita­liei spre a évita ori-ce temere din partea abo-natiloru relative la banii ce anticipéza; astfeliu nu se póté nime retrage sub tristulu pretestu: cà se teme, cà este malfidente.

Fia-ce omu de bunu sensu va intielege cumca una diariu are trebuintia de concursu, cu deosebire ori cine va intielege cà pentru a face propaganda în strainetate este o conditiu-ne sine qua non o vigófósa protecţie nea pa­triotica.

Noi avemu indispensabila trebuintia de Associati ; de aceea ne adresamu catra DVóstre rogandu-ve :

Sè aveţi gentileti'a a mediloci ca pe list'a alăturata sè subscrie compatrioţii, amicii cuno­scuţii etc. ai DVóstre câteva esemplare din „Propaganda." Trei, Cinci, Diece, Douedieci, etc. de essemplare prunumerate medilocindu, ai implinitu onor. Domnule conditiunea de Associatu si cu ea rogarea nostra, In casulu celu mai defavorabilu, (in care nu potemu crede, de vreme ce noi tramitemu aceste cir­culare numai in locurile unde suntemu convinşi cà locuescu Romani adeverati) consolati-ne celu pucinu DVóstra cu unu abonamentu pentru DVóstre. *)

Noi adresamu acés<a rogare bona fide Ca­tra DVóstre si nu credemu a avé motivu a nu né pronunciá pre câtu sè póté de franca­mente. Frate catra frate credemu cà deve se vorbésca in limbagiulu acést'a. In Românismu suntemu toti Romanii frati.

Candu vomu numera 500 de Abonaţi, „Propaganda" va aparé in patru colone — in patru limbi : romanesee, italienesce, francese-sce si spaniolesce — si se va strămuta totdeo­dată la Roma. — Pentru ce ? Imagineze-si ci­ne este Romanu.

In numerulu VII. a „Propagandei* vomu publica nominalmente numerulu Abonatiloru si associatiloru, si déca elu va pgiunge cifr'a de 500, nrulu XI a Propagandei va esi cum di-sërètnu mai susu.

ÀDéea vomu avé numai 10 cetitori (Ro­mani) noi i vomu tiené demni destulu spre a

*) Esceptiunamu cu resp. pe dd. abonaţi deja.

tipări acésta Carte pentru -densii," am afirmaţii in fruntea Propagandei, acést'a o reafirmamu, si fie ori-cine convinsu cumca noi vomu scote diariulu nostru si fora abonaţi, — 'lu vomu dis­tribui gratuitamente (si in schimbu) Diareloru romane, italiane, francese ect., apoi altoru per-sone străine, — si asia vomu continua 10 ani.

Patriotismulu si zelulu DVóstre va face — speramu noi — acésta assertiune superflua, càci nime nare resonu a discuragiá simile în­treprinderi, si fiö-care este quasi-obligatu a fi. gentilu facia de astfeliu de întreprinderi.

Onor. 'Domnule! Déca vei avé plăce­rea, scrie pe bandagiulu acestei brosiure, dupa ce vei ceti circulariu acest'a, scrie Domnulu meu déca te va lassa anim'a :

„Retour" adaugendu : „Nu voiu se sciu de astfeliu de lucruri !"

De vei voi insa a-ti crutiá si acésta uste-né.la, arunca, de-ti-va concede sentiulu patrio-ticu, arunca-o in unu coltiu si tratédia-ó cu ui­tare acésta brosiura. Trei septemani vomu a-steptá séu respunsulu doritu, séu brosiur'a „retour," si de nu vomu primi nimicu in acestu termina, vomu presupune — cu consemtiemen-tulu DVóstre — cumca refusati rogarea nóstra.

Sè mai amintimu cumca pentru tote vomu fi recunoscători??

Pardonati, onorabile Domnule, déoa Ve disturbamu incâtu-va cu acést'a, si primiţi an-tecipando cea mai sincera multiamita pentru concursulu ce binevoiţi a oferi „Propagandei" nóstre: apoi primiţi, Ve rogamu, asecuranti'a despre cea mai 'nalta stima si consideratiune.

Cu care avemu onorea a ne semt?á : Direcţiunea Diariului „Propaganda."

P. S. Numerii IV, V si VI vor forma o brosiura eguala acesteia si va contiené si traductiunea italiana a articolului : „Revinde-carea drepturiloru nostre daco-romane posibile mai este?" apoi continuarea materiei nuóa in ambele limbe. Aceste numere vor fi distribuita in l .maiu : cam tardiu, dar suntemu constrinsi a asceptá resultatulu acestui apelu, apoi fora de aceea ecsige ceva timpu mai multu dificul­tăţile ce ne causédia straformarea programului in câtu privesce limbele. Dupa ce se vor aran-giá aceste definîtivamente, „Propaganda" va observa eea mai sorupulosa esactitate. Red.

Dezna si in Moniasa me voiu présenta 'naintea alegetoriloru mei si mi voiu dá socotéla pu­blica despre tienut'a mea politica in dîet'a trecuta. Demetriu Bonciu,

fostulu deput. diet. alu Buteniloru.

Convenirea advocatiloru laAl-ba-Iulia.

Candu nru lu t recu tu alu fóiei nó ­s t ra eré deja t i p a r i t u , s â m b ă t a séra tardiu , p r imi ramu urmatór i ' a

Scire electrica: Fogarasiu, 20 aprilie, 5 óre, 30 m. sér'a.

Redactiunei „Albina" in Pesta.

Din coincidinti 'a mai mul toru adu ­n ă r i , convenirea advocat i loru romani din 2 maiu, se amena p r e 27 main a- c. in Alba-Iulia. Roman u

Densusianu.

Nr. 624. Pres.

Cerculariu episcopescu. (Emisu catra clerulu, poporulu si deputaţii si­nodului eparchialu din dieces'a romana greco

orientala Aradana) Prin care se convoca sinodulu eparchialu anu-alu. pe Dominera Tomei la 23. aprile ve-

chiu 1872.

Cu privire la §§. 89 si 90 ai statutului organieu, cu acést'a convocamu sinodulu ordi-nariu alu eparchiei nóstre aradana pe anulu 1872 la Aradu, pe duminec'a Tomei, adeca pe 23 aprile vechiu a. c. sî invitamu pre domnii representanti ai clerului si poporului eparchialu, a se infacisiá la acestu sinodu pentru agendele provediute in §. 96 alu statutului organieu.

Charti'a acést'a a nostra are a deservi spre scire si acomodare clerului si popurului eparchialu, si éu deosebire deputatiloru sino­dali aleşi pe trieniulu 1870—1872.

Aradu, 6 aprile, 1872. Procopiu Ivacicoviciu, Episcopulu Aradului

Insciintiare. Prin acést'a facu cunoscutu onoratiloru

alegatori din cerculu electotalu alu Buteniloru, cari se interesédia de tienut'a politica si de activitatea fostului deputatu alu loru, cà in 17/29 aprile in Borosiu-ieneu si in Aldesci, — in 18/30 aprile nainte de médiadi in Al-masiu si dupa médiadi in Buteni — ér ín 19 aprilie/l maiu, in B.-Siebesiu, in Pretiîcsci, in

A v i s u ! ! Am onóre a incunoscinti'a prin acésta

pre dd. invetiatori din cele 4 tracte anessate diecesei Aradului, cà la adunarea nóstra tie-nenda Mercuri dupa s. pasci a. c. in Temisióra va luá parte si MSa diu anteluptatoriu natiu­nalu V. Babesiu, prin urmare adunarea nóstra are se fia una din cele mai interesante, aterna de la tienut'a nóstra a invetiatoriloru intru a ni eluptá si cascigá ceva favoritoriu. La acésta adunare se voru alege delegaţii, in câtu va fi lipsa si pentru adunarea din Aradu.

Poftindu-vi serbatori fericite, pre di'a terminata sè ne vedemu cu toti sănătoşi.

Beregseu, in 8 aprile 1872. Andreescu,

invetiatoriu si près, renn. Ïemisiu-Vinga.

Varietăţ i . ~ (Nuou deputatu in sinodulu eparchialu

alu Aradului), in cerculu II. de Orade, in 11. aprile v. se alese (in loculu devenitu vacantu prin hierotonirea deputatului mirénu G. Ves'a) diu Nicolau Diamandi, negotiatoriu si proprie-tariu din Orade, ginerele nemoritoriului mece-nate Nicolau Zsiga, séu si moscenitoriu alu vir-tutiloru repausatului in zelu si in sacrificie na­tiunali.

f (Necrologu.) Georgiu Romanu, doeinte rom.gr. or. inSietinu (cottulu Cianadu),cu ani­ma doiósa si infranta, anuncia tuturoru consan-geniloru si numerosiloru sei amici, cumca: pré iubit'a s'a socia Agatia Romanu, n. Trutia, au repausatu in domnulu in a 2 a. 1. c. s. v. diminétia la 8 óre, in etate de 28 ani si alu 11 a fericitei casatorii. Pe repausat'a o deplânge intristatulu ei sotiu Georgiu, cu trei orfani ai sei, Maria, Hersilia si Corneliu, precum ama-tulu ei socru Metodiu Romanu, asemenea A. D. Romanu doc. rom. gr. or. in Radna si sora sa Anna. — Sè dicemu cu intristatulu ei sociu si orfani : fia-i tierin'a usióra si memoria eternu binecuventata.

~= (Gambetta si principiale sale triumfa in Francia.) Caracteristic'a sufleteloru mari, & adeverateloru genia, este necontenit'a, neobosit'a activitate, a cărei motore nu — ambiţiunea personala, de carea patimescu si sunt conduse intru tote — imbecilităţile, ci prosperarea, feri­cirea unei naţiuni. Unu atare geniu, unu ade­veratu apostolu alu principialoru democratice si salutarie pentru omenime este patriotulu fran-cesu Leone Gambetta. Densulu, inflacaratu de iubirea patriei sale si de sacr'a aspiratiune de a o redicá din deplorabil'a stare de astadi, de Ia inceputulu ferieloru Adunarii natiunale ca-letori spre apusulu Franciéi si prin discursulu seu ce-lu rosti la banchetulu ce s'a arangiatu in onórea lui in orasiulu Angers, a facutu mare sensatiune nu numai in Francia ci in intréga lumea civilisata. De la Angers, marele oratoru pleca spre părţile de norduvestu, pretotinde­nia fiindu intempinatu cu cele mai sincere — nu oficióse — devotiuni, si sosindu in orasiulu Havre, cetatienii arangiara in onórea ilustrului ospe unu banchetu, la care an partecipatu pre­ste o mia de persóne. Gambetta sl aci, ca pu-ruria si pretotindenia, lumina si insufleti popo­rulu printr'unu discursu de programa cu pri­vintia la regenerarea Franciéi. A vorbitu cu ne mai pomenita elocintia despre institutiunile prin cari se va renasce Francia intre cari prim'a este introducerea invetiamentului obli­gatoriu, „caci acést'a e uniculu midilocu de a nimici intrigele aventurariloru si despotiloru. " Apoi' admonédia poporulu ca dupa disolverea Adunarii natiunali sè aléga de representanti nu­mai bărbaţi devotaţi Republicei, „caci posteri­tatea ne va blastemá in casu candu la alegerile viitórie nu vomu poté compune o maioritate re­publicana. " — O tiéra ce are astfelu de fii, ori câtu sè fia persecutata de sortea fatala, nu póté peri si daca poporulu francesu va lucra pre­cum se insufletiesce pentru principiale Iui Gam­betta, Francia in câţiva ani érasi va ocupa lo­culu onorificu ce-i compete in consiliulu popó-raloru. —

= {Imperatulu Germaniei Vilhelmu ca — Tatalu in Ceriu.) In Tirolu este obiceiulu vechiu de evlavia a pune de a supr'a usieloru caseloru—iconi ce représenta pe cutare santu, d. e. pre santulu Ciprian, Augustinu scl. san ca-

taliei. Aceştia, ca patronii caseloru, au missiu-xiesL a padi familiele respective deori-ce necasu si tentatiune a „celui necuratu." Cu ocasiunea unei processiuni, unu preotu cat. vede de a supr'a usiei unei case portretulu in formatu mare a imperatului Vilhelmu. Indignatu pentru acestu „abusu" de implorarea dupa ajutoriulu santiloru, evlaviosulu părinte intra in cas'a res­pectiva si infrunta câtu de aspru capulu fami­liei in limba tirolica-suabésca, betranulu evla-viosu, semtiendu adenca reverintia pentru do-seditoriulu seu „Greistlicher Herr," cu cea mai dorerósa caintia se róga pentru iertarea peca-tului ce l'a facutu facia eu santii, motivandu-si rogarea cu aceea, cà mergendu decurendu la tergulu mare, unu negutiatoriu de icône i-a oferitu acéstu portretu dicendu cà imperatulu Vilhelmu, de candu s'a proclamatu de imperatu si intréga Germania stà sub scutulu aripiloru sale, représenta aici pre pamentu — pre Tatalu din Ceriu, càci de altmintrelia nici nu potea învinge elu pre Francia fanatica si cu totulu corupta, cum totu mereu cu dispretiu si ura se pronuncia nemţii facia de Francia. Astfelu a devenitu imperatulu Vilhelmu in Tirolia cea evlaviósa — Tatalu din Ceriu ! Rogàmu deci pre nemţii noBtri, sè fia ceva mai cu réserva in es-peptoratiunile loru cumca ei si numai ei sunt culţi si civilisati.

= (O muiere ce û in biserica numai la des­fătări cugeta.) Dominec'a trecuta, mersei in o biserica catolica din Pesta, ca sè audu piesele frumóse ce se essecutara ou o armonia in câtu si ateistulu n'ar fi remasu nepetrunsu de subli­mitatea aceloru piese. Dar aci me oonvinsei cà, in adeveru nu toti cei ce intra in Cas'a Domnu­lui, intra in acést'a numai de iubirea catra Ddieu. O jpecatósa muiere adecă, in apropiarea căreia stăteam, necontenitu vorbiá cu o mu­iere de langa ea, si candu organele si corulu intona cântările cu tonu inaltu, flénc'a de muiere incéta a siopti vecinei sale si înce­pe sl ea cu vóce nalta a molesta pre cei din pregiuru-i. In momentu insa corulu incepe a oantá pianissimo si, spre vatemarea sentiului religioBU celoru de facia, se audu cuvintele : „eu dupa médiadi voiu merge in scalda si m'oiu petrece !" Seracu „secau frumosu" — desfre-natu si demoralisatu. — Celu ce a vediutu si a auditu.

— (Abusu de poterea diregatoréscu.) Din •campi'a Világosiul ui ni-se scrie unu casu de tortura asemene celui de la Beregseu, despre care mai deunadi diu Babesiu facù interpelatiu-ne in dieta. A n u m e se dice, cà subjudele B. Mihailoviciu mai dilele trecute a mersu intr'unu modu aristoeraticu magiaru (cu tote cà e ro­manu ) spre comun'a Agrisiu ; pe drumu intelni pre unu bietu plugariu betranu si nepotintin-

. tiosu totu din acea comuna, care ducea cu ca-rulu seu tovara grea catra casa si cam surdu fiindu, n'a auditu strigările haiducului sè se dee 'n laturi 'naintea dlui subj de; deci betra­nulu neferindu dlui subjude din cale, acest'a prin haiduculu seu numai decâtu porunci a opri oa-rulu, ordonà sè-lu duca in ărestu, de unde nu­mai dupa câte-va dile, fiindu torturatu si maltra-tatu, a potutu sè scape liberu. — La acést'a nu mai facemu nici unu comentariu, càci fapt'a de sine vorbesce destulu de e eclatante.

= (Economia natiunale.) Atragemu aten­ţiunea lectoriloru noştri a supr'a anunciului alu institutului nostru de creditu si economii „Al­bina" celu publicàmu mai la vale. — Mai pre la tote cassele de economii străine sunt depuse capitale numerose romanesci din partea parti-culariloru si diferiteloru nóstre fonduri. Intere­sulu institutului nostru, si insutitu mai multu alu poporului nostru reclama ca acele capitale romanesci sè s'adune si concentredie la cass'a institutului nostru natiunale, spre a se poté pune d'acl in cerculatiune folositória intre omenii noştri, Sè ne ajutamu baremu noi insine, càci de la străini nu potemu spera vre unu bine.

= (Invitare) la baiu Iu romanescu ce se va arangiá cu ocasiunea adunarii gen. in favo-rulu tondului „teatrului romanu" in Satu-mare la 2 maiu 1872 st. n. in sal'a otelului „Corona." Inceputulu la 8 óre sér'a. Pretiulu unui biletu de intrare e : Pentru o persona 1 fl. 50 cr. v. a. Contribuirile marinimóse se vor publica in diuarie. Ofertele generóse, sè se tramita la Va-sil iu Fabianu, cassariu in Satu-mare (Szathmár) la locuinti'a advocatului Ferentiu. Comitetulu arangiatoriu.

= (Cale ferata transportabile.) Acésta i inventiune geniale a politecnicului romanu, La- J

zaru Popoviciu, ingineru si Chef de staţiune in Marohegg. precum am amintitu mai dilele trecute candu am vorbitu mai pe larga, este espusa intr'unu modelu binenimeritu la Viena in Palatulu Klein, Wollzeile nr. 40, si precum ni se comunica de-a dreptulu prin o scire elec­trica, in 22 1. c. o comissiune technioa-militaria de la ministeriulu de resbelu a essaminatu ace­sta inventiune cu mare rigorositate, — essami-narea a duratu 2 óre si diumetate, apoi comi-siunea parasindu localitatea cu mare indestu-lire si multiumire a datu adeverintia despre practibilitatea inventiunei. — E sperantia cà sl imperatulu sè visitedie localitatea acést'a. Pentru acésta onóre ce a secratu bravulu nostru compatriotu din tóta ini m'a i gratulàmu, si do-rimu ca inventiunea sa câtu mei ingraba sè se puna in pracsa generale.

= (Mişcări [literarie.) Transactiuni lite-rarie si sciintifice e titlulu unei interesante foi periodice ce apare in Bucuresoi sub redactiu­nea dloru D. Laurianu si Stefanu Mihailescu.

= Legendariu pentru clasele elementa-rie de profesorii Solomonu si Munteanu. S'a ti-paritu in Blasiu cu tip. semin. arch., in 8-vu micu 93 pagine ; pretiulu 25 crue.

= A esitu de sub tipariu opurile nóue : „Paulu si Virginia", editiune nóua; traduc-tiune de A. Pelimon, 2-lei. „Zestrea Suzetei" si „Cântarea Clopotului", poema in versuri de A. Pelimon, 2-lei. Aceste cârti, fiindu din cele mai morale, le recomandàmu ca lectura fami-lieloru.

= (Opurile teatrale) ale Dómnei Con-stantia Dunca: „Martira Animei," Iei 1, 68, si „Ce mai deputatu!" lei 1, 25, se potu procura la librari'a H. C. Wartha in Bucuresci.

= (Documinte predase,) La Paris s'a ga situ mai de unadi ceva forte importantu si pre-ciosu. In domiciliulu unei rude a lui GreBlier,, sioséu'a Clignantcourt, s'a gasitu adecă intr'o lada de lemnu, ascunsa printr'unu stratu de cărbuni de pétra, tote registrele siedintieloru secrete ale Comunei pana la 20 maiu. In ace­sta siedintia — erá ultim'a — s'a decisu incen-diarea Tuilerieloru si a hotelului de Ville. A-ceste, documinte atâtu de remarcabile s'au de-pusu la ministeriulu de resbelu.

= (Advocatura in Alba-Julia.) Diu Joane Cosieriu, advoca tu in dreptur i le comune si in cambiu, dupa unu serviciu de 9 ani ca judeca to r iu la t r ibuna lu lu din Baia-de-Crisiu, in care t impu prin diliginti 'a sa isi e luptà de mai mul te ori cea mai depl ina recunóscere — nu nu­mai d in pa r t ea publicului , ci si din a s tepanirei unguresci , to tu de o da ta càs-cigandu si cea mai estinsa si temeinica p racsa in tote r amur i l e juridice, — a c u m de curendu deschise Cancelaria advoca-tiale in Alba-Julia, s t rad 'a Vintiului n ru lu 25. Recomendàmu deci acésta cancelar ia publicului nost ru de pr in prejuru si tu­tu ro ru par t icular i lorû cari au t r ebu in t i a de sfatu si de ajutoriu in ori-ce cause de procesu, p recum pres te t o t u in cestiuni judeciar i , finantiari si polit ice-adminis-t ra t iuna l i . —

P R O T O C O L U L U

Comiteteloru Reuniunei invetiatoriloru din tractulu Lipov'a si Temesiu-Ving'a întru­nite in Aliosu in 16 martiu 1872 ca delegaţi esmisi — - pentru incorporarea acestoru reuni­uni — si pentru infiintiarea unei reuniuni ge­nerale din protopopiatele adnescate Banatice.

Presenti: Ca delegaţi esmisi din partea comitetului

reuniunei din tractulu Lipovei : Georgiu Puti-ciu docinte in Chelmacu, Jonu Tuducescu si Dariu Puticiu in Lipov'a, Veniaminu Martinu in Aliosiu, Avramu Corb'a in Dorgosiu si Di-mitriu Dimitrescu in Fibisiu : — ér din partea comitetului Reuniunei Temesiu-Ving'a: Si-meonu Moldovanu docinte in Chisioda, Busuiocu Miu in Girocu, Emericu Andreescu in Beregseu, Vasiliu Vaiantiu in Utvinu, Dimitriu Perinu si Moise Gredinariu in Secenu.

Intrunindu-se delegatiunile in scól'a ro­mana confesionala din Aliosiu la siedintia, se face :

I. Propunere pentru alegerea unui presie-dinte si a duoi notari.

Delegaţii alegu de presiedinte pre D. Si-meonu Moldovanu, si de notari pre Dariu Pu­ticiu si Busuiocu Miu.

II. Ocupandu presidintele loculu prin

o cuventare amesurata convenirei dechiara sie-dinti'a de deschisa.

Se ié spre sciintia. III. Se face propunere pentru asociarea

ambeloru acestoru reuniuni, — si totu odată se metivéza necesitatea infiintiarei unei reuni­uni generala a protopopiateloru adnessate la Dieces'a Aradului.

Acésta propunere pentru asociarea aces­toru reuniuni se primesce — nu altucumu de neoisitate oportuna se vede infintiarea Reuni­unei invetiatoriloru Romana din protopopiatele adnescate, spre a cărei efeptuire s'a si luatu iniţiativa din partea conchematei delegaţi uni, ca pe 19 aprile s. v. sè se concheme o adunare a tuturoru invetiatoriloru romani gr. orientali din menţionatele protopopiate in Temisióra.

IV. Se face întrebare din partea delega-tiloru reuniunei lipo vane — cà: ce modalitate ar fi de luatu in privinti'a fondului — prin aso­ciarea acestoru reuniuni.

Dupa o desbatere seriósa se decide : ca de sl asociarea acestoru reuniuni e aprebata si primita in principiu, in câtu despre adminis­trarea si manipularea fondeloru — are se re-mana neasociate.

V. S'a facutu ofertu aeestei delegatiuni din partea comitetului permanentu a infintiaudei Reuniuni diecesane din Aradu, ca sè se 'ntru-nésoa infintiend'a nóstra Reuniune cu cea die-cesana din Aradu ; asia ca toti invetiatori aces­tei dieoese sè fia incorporaţi in o Reuniune diecesana.

Ofertu lu facutu pentru incorporarea inve­tiatoriloru rom. orientali din protopopiatele adnessate in o Reuniune diecesana intréga s'a respinsu — combatandu-se prin arguminte, — cà ducerea la scopu si la efeptulu doritu pentru noi canatienii — numai prin proieotat'a si apro-bat'a iufiintiare a reuniunei invetiatoriloru din protopopiatele adnessate se pote spera.

VI. Se propune facerea unui elaboratu pentru facerea statuteloru pentru infiintiend'a Reuniune banatiena, si altulu pentru asociarea ambeloru Reuniuni Lipovane si a celei din Te" mesiu-Vinga.

Delegaţii Reuniunei Temesiu-Vinga iéu a suprasi facerea elaborateloru, ca pe conchia-mand'a Adunarea generala a reuniunei la Li-pove in 19 aprilie si la cea din Temisióra din 21 aprile sè le substerna spre desbatere.

Ne fiindu alte obiepte, siedinti'a s'a in-cheiatu.

Aliosiu 1 6 martiu 1872. Dariu Puticiu Simeonu Moldovanu

docinte in Lipova presiedinte. si nit. comisiunei.

Bosiocu Miu ca notariulu deligatiunei.

Cassa de economii! Se aduce pr in acést 'a la cunosciin-

t ia publ ica cà institutulu de creditu si economii „Albina" din Sibiiu primesce la cass'a sa inlocari de bani spre fruptificare pre langa

interesse de 6%, adecă 6 la suta p re anu.

Depunerea sumeloru urmédia séu nemedilocitu la cass'a inst i tutului in Si­biiu (strat 'a Macelariloru nr . 18) séu acele se potu t r ami te la aceasi cass'a prin posta cu a ră ta rea numelui deponentului , a lo-cuintiei si poştei din urma. Libelulu de inlocare se va t r a m i t e respect ivului fora amenare p r in posta. Anunciarea si rece-rerea capitaleloru in locate se pote efec­tul érasi séu d'a drep tu lu la cass 'a insti­tu tului , séu si pr in posta.

Sume pana la 50 fl. se p o t u de­pune si p re la cassele reuniuni loru nóstre de creditu.

Sibiiu, 2 0 apri le 1872. „Albina" institutu de creditu

1 - 2 si economii.

Unu teneru cu apl icare spre comerciu, educaţ ia

buna , cu cunoscerea celu put ienu a dóue limbe ale patr iei , — si care a absolvatu classele elementare , se pr imesce ca p r a c ­t icante in negotiatori 'a mea cu mărfuri de porcelanu, sticlăria, galanter ia si de Niirnberga. Doritorii au de a se adresa d i -rec tu la mine. Joanu Persoiu, 1—3 negutiatoriu in Brasiovu.

Concursu. La staţiunea invetiatorésca vacante din

comun'a Petirsi, protopop. Lipova, comitatulu Timisiu, se deschide concursu pana Ia 18 apr. a. o. Bt. vechiu.

Emolumintele sunt : a) bani gata 63 fl; b) 4 jugera livada

o) 1200 D° gradina; d) 16 meti de grâu; e) 16 meti de cucurudiu; f) 80 lb.de clisa; g) 50 lb. sare; h) 15 lb. luminári; i) 12 orgii de lemne, din cari se incaldiesce sl scol'a, si — cuartiru liberu.

Concurenţii au de a-si adresa recursele, provediute cu timbru sl cu testimonia de cua­lificatiune, catra inspectoratulu cercualu de scóla — la diu Demetriu Jucu ni Zabaltiu, post'a ultima Berzova.

Petirsi in 29 martiu 1872. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu Demetriu Jucu,

3—3 in pectore cerc. de scóle.

Concursu. Pentru postulu de docinte in comun'a

Hodisiu, cottulu Aradului, inspectoratulu Bu-teniloru, prin acést'a se deschide concursu pana la 30 aprile a. c. st. vechiu candu va fi sl ale­gerea.

Emolumintele sunt : in bani 120 fl. v. a. la anu, 10 cubule bucate, si a nume 5 de grâu si 5 cucurudiu, 8 orgii de lemne de focu, cortelu liberu cu gréda, % sesiune pamentu estravi-lanu si tacsele de la inmormentàri.

Conditiunile sunt : reourentelé sè fia ab­solvatu 4 scoli capitale si preparandi'a, sè aiba séu sè se deoblige a depune esamenulu de oali-fioatiune, sè aiba documinte despre ocupatiu-nea sa de pana acù, sè aiba desteritate in oan-tàrile bisericesci si natiunale.

Recursele vor avé a Ie tramite la comite­tulu parochialu séu la subscrisulu.

Buteni, 31/3 1872 v. Aless. Pecicanu m. p.

3—3 inspectore soolariu.

Concursu Pentru vacant'a parochia din comun'a

Goila, protopresviteratulu Beiusiului, comitatulu Bihorului, se deschide concursu pana la 30 aprile vechiu a. c. Emolumintele sunt : pamentu ara tori u de 8 cubule care 'lu lucra poporenii; de la 40 de case câte una mesura cucurudiu sfar-matu si stolele îndatinate. Recurenţii au a-si tramite recursurile loru la P. O. D. protopopu tractualu Georgiu Vasilievioiu in Beiusiu.

Datu in Goila, 30 martiu 1872. In contielegere cu P. O. D. protopresvit.

2—3 Comitetulu parochialu.

Concursu. Pentru ocuparea postului de invetiatoriu

la scól'a romana gr. or. din opidulu Pancota, se deschide concursu pana in 7 maiu a. c. st. v. in carea di va fi sl alegerea. — Cu acestu postu sunt împreunate urmatóriele emoluminte : 200 fl. v. a. % de sesiune pamentu estravilanu, 12 stangeni de lemne din cari se va incaldi sl scól'a, cortelu liberu cu gradina de legumi.

Doritorii de a dobândi acésta staţiune in­vetiatorésca, au de a-si trimite recursele loru catra respectivulu Comitetu parochialu in locu, instruindu-le cu estrasu de botesu,testimoniu de Pedagogia, de cualificatiune, cà au absolvatu scólele normale, si despre portarea morala, mai departe sè fia deprinşi in cântările si tipiculu bisericei, si sunt poftiţi toti aceia cari vréu a dobindi acésta staţiune, a se infatisá in vre-o domineca séu serbatore la Biserica ca sè se producă din cântările bisericesci.

Pancota in 2 aprile 1872. Comitetulu parochialu.

Cu soirea si contielegerea mea. Joanu Moldovanu,

2—3 inspect. scol.

Concursu. Se deschide de nou pentru împlinirea va­

cantei parochii in Spurcani, (Bisztra-üjfalu,) in cottulu Bihoru, protopresv. Luncei.

Emolumintele sunt : pamentu aratoriu de 8 cubule, de la 60 de case câte una vica de grâu, 4 orgii de lemne, stolele preotiesci, cor­telu liberu cu 2 chilii si gradina.

Suplicele instruate conformu statutului org. sè se tramita pana in 20 aprile a. c. st. v. catra subscrisulu, adresandu-se ele on. Comitetu parochiale din louu, dupa a cărui oterire se de­schide acestu concursu.

Şerbi, in 7 aprile n. 1872. George Basanu, m. p.

3—3 adm. protopopiatului Luncei.

IN TIPOGRAFIA LÜI Em. Bartal i ts . CoNDucETOBiu POLIT. Vincentiu Babesiu.