pădurile - europe direct regiunea centru · este visul unei mame? ce și-ar putea dori o mamă?...
TRANSCRIPT
Agricultură și dezvoltare rurală
Povești din pădurile noastre
KF0415081ROC_001.pdf 1 7/04/15 11:30:54KF0415081ROC.pdf 1 7/04/15 11:48
Ilustrația copertei și pagina 1 © Jakub Roszak, 7 ani, din Polonia, câștigătorul concursului de desen
pe tema pădurii 2013 al DG Agricultură și Dezvoltare Rurală
Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2015
© Uniunea Europeană
Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.
Printed in Belgium
KF0415081ROC_001.pdf 2 7/04/15 11:30:55KF0415081ROC.pdf 2 7/04/15 11:48
Povești din pădurile noastre
Agricultură și dezvoltare rurală
KF0415081ROC_002.pdf 1 7/04/15 10:51:22
2 Povești din pădurile noastre
Să trăim în armonie
cu pădurile noastrePădurile au hrănit dintotdeauna imaginația oamenilor, legendele, mitologiile și culturile lor. În toate culturile
europene găsim legătura simbolică dintre viața unui copac și viața unei ființe umane. Antologia de față oferă
o nouă perspectivă asupra acestei legături, prin poezii și fragmente de proză din toate statele membre ale
Uniunii Europene. Textele sunt ilustrate cu desene făcute de copii, care oferă o imagine colorată, unică și
perspicace a modului în care aceștia percep pădurile, precum și a ceea ce așteaptă din partea noastră.
Peste 9 000 de copii din 22 de state membre ne-au trimis desene în cadrul unui concurs intitulat: „Ce este
pădurea pentru mine?”, organizat de Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală. Le suntem foarte
recunoscători tuturor acestor copii, pentru că au ajutat Comisia Europeană să înțeleagă cum văd copiii din
Europa pădurile lor și cum conviețuiesc cu acestea și, de asemenea, să arate cât de importante sunt aceste
păduri.
În UE există numeroase tipuri de păduri naturale, de suprafețe împădurite și de structuri de proprietate a
pădurilor. Pădurile sunt printre cele mai importante resurse regenerabile ale Europei și una dintre principalele
noastre surse de biodiversitate. Ele contribuie la reglarea climei, furnizează materii prime pentru noi și hrană
pentru fauna sălbatică și oferă locuri liniștite care ne permit să evadăm din viețile noastre urbane. Cu alte
cuvinte, ele oferă și protejează o gamă foarte largă de servicii ecosistemice pentru toți. Pădurile sunt o resursă
cheie pentru îmbunătățirea calității vieții și pentru crearea de locuri de muncă, în special în zonele rurale.
Pentru un viitor durabil, Europa are nevoie de pădurile sale, iar pădurile au nevoie de sprijinul Uniunii Europene,
în special de cel al tinerilor și copiilor din Uniune. Traiul în armonie cu pădurile și copacii noștri este o parte
importantă a vieții noastre de zi cu zi și avem nevoie să ne ajutați pentru a determina modul în care folosim
această minunată resursă valoroasă și modul în care ne purtăm cu ea, timp de multe generații de acum încolo.
KF0415081ROC_002.pdf 2 7/04/15 10:51:22
3Povești din pădurile noastre
Următoarele texte au fost selectate cu sprijinul ministerelor responsabile pentru silvicultură în statele
membre ale UE.
Pentru mai multe informații cu privire la pădurile din UE și la
Strategia UE privind pădurile, accesați www.ec.europa.eu/agriculture/
forest
Strategia UE privind pădurile identifică principiile-cheie necesare pentru consolidarea gestionării
durabile a pădurilor și pentru ameliorarea competitivității și a creării de locuri de muncă, mai ales în
zonele rurale, asigurând totodată protecția pădurilor și furnizarea serviciilor ecosistemice. Gestionarea
durabilă a pădurilor înseamnă utilizarea pădurilor și a terenurilor forestiere într-un mod și într-un ritm
care să le mențină biodiversitatea, productivitatea și vitalitatea, precum și potențialul de a îndeplini,
atât în prezent, cât și în viitor, importante funcții ecologice, economice și sociale, fără a dăuna altor
ecosisteme.
Hernán G., 7 ani
KF0415081ROC_002.pdf 3 7/04/15 10:51:22
4 Povești din pădurile noastre
Damian T., 7 ani
KF0415081ROC_002.pdf 4 7/04/15 10:51:22
5
Să trăim în armonie cu pădurile noastre ........................................................................................................................................2
Belgia – „Un copac, o viață…” ................................................................................................................................................................6
Bulgaria – Visul unei păduri ....................................................................................................................................................................8
Republica Cehă – Omul Verde al pădurii ......................................................................................................................................10
Danemarca – Pădurea e-atât de răcoroasă și mare .............................................................................................................12
Germania – Pădurea în istoria Germaniei: trei perspective ...............................................................................................14
Estonia – Pădurea estoniană ..............................................................................................................................................................16
Irlanda – Ce dor ne este de umbra și de adăpostul oferite de copaci! ....................................................................... 18
Grecia – Mitul lui Erisihton ...................................................................................................................................................................20
Spania – „Unui ulm uscat” ....................................................................................................................................................................22
Franța – Educația sentimentală ........................................................................................................................................................24
Croația – Pădurarul ..................................................................................................................................................................................26
Italia – Noi povești din Roma antică ...............................................................................................................................................28
Cipru – Binefacerile copacilor .............................................................................................................................................................30
Letonia – Pe cărbuni încinși (extras din volumul „Mica noastră excursie”) ............................................................... 32
Lituania – „Către pădure” ......................................................................................................................................................................34
Luxemburg – Fitbull .................................................................................................................................................................................36
Ungaria – Dragă pădure ........................................................................................................................................................................38
Malta – Pădurea .........................................................................................................................................................................................40
Țările de Jos – Refacerea legăturii cu natura ............................................................................................................................42
Austria – Copacul .......................................................................................................................................................................................44
Polonia – Muzica pădurii virgine .......................................................................................................................................................46
Portugalia – Acolo departe, în pădure ...........................................................................................................................................48
România – Revedere ................................................................................................................................................................................50
Slovenia – Pădurea ...................................................................................................................................................................................52
Slovacia – De pe patul meu de suferință .....................................................................................................................................54
Finlanda – Cum a fost sădită pădurea ..........................................................................................................................................56
Suedia – Pădurea și înalta societate ..............................................................................................................................................58
Regatul Unit – Heart of Midlothian ..................................................................................................................................................60
Pădurile din UE – statistici ....................................................................................................................................................................64
Povești din pădurile noastre
Cuprins
KF0415081ROC_002.pdf 5 7/04/15 10:51:22
6 Povești din pădurile noastre
Adaptare după poemul scris de
Julie Degée în 2005, „Un copac, o viață…”
Cu amabila permisiune a școlii Athénée
Royal d’Esneux
Belgia
„Un copac, o viață…”
Pentru ea, copacul era o sursă de armonie.
În timpul plimbărilor sale, obișnuia să admire acest peisaj…
Sute de copaci, niciunul la fel ca celălalt
Viețuiau acolo unul lângă altul,
Alcătuind un tot fermecător.
Un tablou care o invita să contemple viața...
Pădurea și lumea se aseamănă,
Căci diversitatea lor le face unice și magnifice.
Ea se afla acolo, în fața acestui copac
Dintre atâția alții,
Dar acesta era cel pe care îl alesese.
Era copacul Ei
Și își promisese că nimeni
nu-i va face niciun rău.
A văzut tot mai mulți oameni
Distrugând această superbă pădure amenințată de
Prostie, egoism și ignoranță.
Oricine ar putea medita la asta
Și s-ar putea așeza sub un copac, sub copacul ei,
Ar putea medita și reflecta în lumina care-i străbate
ramurile,
În muzica păsărilor sale cântătoare și a vântului...
Copacul acesta era prietenul ei.
…
Copacul acesta semăna atât de mult cu ea,
Amândoi biruiau viața și încercările ei.
Îl văzuse în toate nervurile, culorile,
frumusețile sale.
Indiferent că era vară, primăvară, iarnă, toamnă,
Îl admira, iar cu fiecare anotimp el devenea și mai frumos.
...
Un copac este sacru!
Un copac înseamnă rădăcinile noastre!
Un copac înseamnă viitorul nostru!
Un copac este sursa noastră de oxigen!
KF0415081ROC_002.pdf 6 7/04/15 10:51:22
7Povești din pădurile noastre
Arianna G., 9 aniBotond S., 9 ani
KF0415081ROC_002.pdf 7 7/04/15 10:51:22
8 Povești din pădurile noastre
Vyara Dragomirova Doncheva
Popovo, Bulgaria
Clasa a X-a A, Liceul Hristo Botev
Bulgaria
Visul unei păduri
Sst! Ascultă! Ascultă cum varsă lacrimi amare, plângând și suspinând în
tăcere. Încearcă să se ascundă, învelindu-se în ceață, în timp ce adună mii de
umbre în ea. Învăluită în mister de vântul de primăvară, își leagănă brațele
mii îmbrățișând întreaga Bulgarie. Lacrimile ei, mai pure decât visul unui
copil, se îngână cu zăpada de februarie care se topește.
Sst! Ascultă plânsul tăcut al pădurii! Curând răceala ei dispare. Devine bună,
luminoasă, o gazdă primitoare. Primăvara visul i se împlinește – va zămisli
din nou. În martie, la adăpostul crengilor ei se nasc ghiocei, brândușe și
albăstrele. Ea le acoperă tandru și le ocrotește. Pădurea își iubește toți copiii:
lupi, vulpi, pisici sălbatice, cerbi, iepuri și pe toate celelalte viețuitoare care
și-au găsit sălaș în tandra ei îmbrățișare.
Pentru niciuna dintre ele nu poate fi mamă vitregă. Doar mamă. Și care
este visul unei mame? Ce și-ar putea dori o mamă? Singurul lucru pentru
care se luptă o mamă este ocrotirea copiilor ei. Iată visul pădurii. Ea vrea să
ocrotească fiecare cărăbuș, fiecare pasăre, fiecare copil al ei. Pădurea este o
sursă de prospețime, de viață, de liniște. Are puteri extraordinare. Protejează
apa pe care o bem, aerul pe care îl respirăm, ține departe eroziunile și
alunecările de teren.
Ar trebui să învățăm să plecăm urechea la plânsul tăcut al pădurii. Poate că
din cauza noastră plânge.
KF0415081ROC_002.pdf 8 7/04/15 10:51:22
9Povești din pădurile noastre
Eva G., 8 aniNatalia V., 9 ani
KF0415081ROC_002.pdf 9 7/04/15 10:51:22
10 Povești din pădurile noastre
Václav Cílek (1955-)
Republica Cehă
Omul Verde al pădurii
Pădurea ne aduce aminte de mare. Este vastă, amorfă, coroanele copacilor
ondulându-se ca valurile mării în vânt. Peisajul țării noastre, atât de departe
de mare, a fost întotdeauna împădurit în mod natural, oamenii fiind nevoiți
să ia teren de la natură pentru a-l cultiva și pentru a-și construi case. Și au
luat acest teren de la pădure. În timpuri străvechi, oamenii erau înconjurați
de pădure într-o măsură pe care astăzi nu o mai putem înțelege; se temeau
de ea, au exploatat-o și au populat-o cu diverse creaturi. Așadar, din timpuri
imemoriale, pădurea a fost reprezentată printr-un personaj simbolic: pe
construcțiile gotice ea este înfățișată ca o sculptură de piatră în formă de
demon, cunoscută sub numele de Omul Verde. Din pădure, ca întreg, nu
vedem decât jumătate, cealaltă jumătate fiind sub pământ.
Pădurea se schimbă în fiecare zi. Nu mergeți doar să vă plimbați în pădure,
ci și să priviți și să cuprindeți – nu știu cum m-aș putea exprima – suflul,
sufletul, graiul pădurii. Apoi, dintr-odată, veți simți că pădurea v-a
îmbrățișat, că sunteți făcuți unul pentru celălalt, că vă înțelegeți reciproc, că nu
simțiți nicio nevoie să vă spuneți nimic, că puteți tăcea împreună
și că pădurea știe despre ce sunt tăcerile voastre.
KF0415081ROC_002.pdf 10 7/04/15 10:51:22
11Povești din pădurile noastre
Mariana C., 7 aniEmilija P., 8 ani
KF0415081ROC_002.pdf 11 7/04/15 10:51:22
12 Povești din pădurile noastre
Danemarca
Pădurea e-atât de răcoroasă și mare
Pădurea e-atât de răcoroasă și mare,
Cu-cu!
Fragi și sânziene îi cresc pe cărare,
Cu-cu!
Pe scoarța unui copac sunt crestături,
Acolo, sub lună, am primit sărutări,
Cu-cu! Tra-la-la! Cu-cu!
În lumina lunii e plăcută-o plimbare,
Cu-cu!
Și prin pădure la fel când e soare,
Cu-cu!
Cântecul cucului îmi spune pe față
Câte sărutări și câți ani de viață,
Cu-cu! Tra-la-la! Cu-cu!
Lumea n-o lăsa să-ți fie grea pe umăr,
Cu-cu!
Adu-ți aminte, doar o dată ești tânăr,
Cu-cu!
Fragii și sânzienele, toate crescând,
Iar cucul știe unde și când.
Cu-cu! Tra-la-la! Cu-cu!
Hans Christian Andersen (1805-1875)
KF0415081ROC_002.pdf 12 7/04/15 10:51:22
13Povești din pădurile noastre
Ūla I., 10 aniAleksas S., 9 ani
KF0415081ROC_002.pdf 13 7/04/15 10:51:22
14 Povești din pădurile noastre
Ministerul Federal al Alimentației,
Agriculturii și Protecției Consumatorilor
Germania
Pădurea în istoria Germaniei: trei perspective
1713 – o carte publicată în Saxonia schimbă lumea
„Sylvicultura oeconomica” este numele unui volum amplu în care Hans Carl
von Carlowitz rezumă pentru prima oară cunoștințele epocii sale în domeniul
forestier. Dat fiind că procentul de copaci tăiați este mult mai mare decât cel
al copacilor care pot crește în locul lor, acestuia îi vine ideea că natura poate
fi păstrată pentru generațiile viitoare numai dacă este tratată cu grijă. Până
în prezent, acesta a rămas principiul durabilității.
1812 – Mitologie germană – Pădurea din inima noastră
Frații Grimm publică primul volum de basme „Povești pentru copii și familie”.
Ei au cules în total peste 200 de basme care au ca scenă centrală pădurea.
Fără ea, basmele și fabulele noastre ar fi lipsite de un cămin.
1949 – Femeia care planta stejari: un memorial pentru 50 de pfenigi
Gerda Werner pozează ca model în studioul soțului ei, care este sculptor. Se
lansează un concurs pentru a găsi un motiv pentru moneda de 50 de pfenigi
care să reprezinte reconstrucția Germaniei. Werner concepe imaginea unei
tinere femei îngenuncheate, plantând un puiet de stejar, care este declarată
câștigătoarea concursului. Moneda cu femeia care plantează un stejar este în
circulație de peste 50 de ani, reamintindu-ne de toate acele femei care au
contribuit la reîmpădurirea pădurilor jefuite.
KF0415081ROC_002.pdf 14 7/04/15 10:51:22
15Povești din pădurile noastre
Rusnė M., 7 aniGustė R., 7 ani
KF0415081ROC_002.pdf 15 7/04/15 10:51:22
16 Povești din pădurile noastre
Merje Lesta (1980-)
Estonia
Pădurea estoniană
Pădurea este casa noastră
Din toate, cel mai sigur loc
Pădurea e refugiul nostru
Unde pericole nu-s deloc
Ascultăm liniștea din pădure
Și mai tăcută decât tăcerea este
Ne jucăm de-a v-ați ascunselea-n pădure
Din lemn facem căsuțe de poveste
Mergem să ne reîncărcăm în pădure
Bateriile noastre descărcate
Ciuperci prăjim în tigaie
Din bogata pădure adunate
Din pădure culegem și afine
Și facem un gem bun din ele
Adunăm plante de leac din pădure
Pentru orice suferință și durere
Sub pinii de la malul mării
În aroma minunată de pin
Ne instalăm cortul de-ndată
Și cu un zâmbet pe buze adormim
Frumoasele poteci ale pădurii
Ne rămân în amintire întotdeauna
Și ce mult ne place să schiem
Prin pădurea acoperită de nea
După o plimbare-nviorătoare
Aburii saunei ne primesc
Lemnele culese din pădure
Cabana bine-o încălzesc
Din copacii care cresc în pădure
Noi case ne construim
Când suntem departe ne e dor de ea
Și singuri ne simțim.
KF0415081ROC_002.pdf 16 7/04/15 10:51:22
17Povești din pădurile noastre
Viktória P., 8 aniMaria S., 8 ani
KF0415081ROC_002.pdf 17 7/04/15 10:51:22
1818 Povești din pădurile noastre
Irlanda
Ce dor ne este de umbra și de adăpostul oferite de copaci!
Acum multă vreme, Irlanda era în întregime acoperită de arbori și
păduri. Și, cu siguranță, locuitorii săi cunoșteau foarte multe despre
copaci. Unul dintre lucrurile care indică această cunoaștere, precum
și afinitatea spirituală pe care o simțeau oamenii față de copaci
este faptul că literele alfabetului „ogham” au fost numite după
copaci („ogham” era sistemul de scriere folosit de irlandezi înainte
de introducerea alfabetului latin):
A: ailm (pin), B: beith (mesteacăn), C: coll (alun), D: dair (stejar),
E: eabhadh (plop), F: fearn (anin), G: gort (iederă), I: íodha (tisă),
L: luis (scoruș), M: muin (porumbar), N: nion (frasin),
O: oir (grozamă), P: peith (boz), R: ruis (soc), S: sail (salcie),
T: teithne (drobiță), U: ur (iarbă-neagră).
Oamenii iubeau mult copacii și mulți sfinți au luat pădurile sub
protecția lor. Poate că Glendalough mai arată și astăzi la fel ca
la început (este un frumos sanctuar împădurit) tocmai datorită
Sfântului Kevin, deoarece acesta interzicea oamenilor să taie sau
să distrugă copacii:
„Kevin promitea o viață scurtă, urmată de o eternitate în iad, oricui
ardea lemn verde sau chiar lemn putrezit din pădurea respectivă.”
Cu toate acestea, odată cu trecerea anilor, copacii au fost tăiați.
Începând din secolul al XVII-lea, tăierea copacilor s-a intensificat.
Se crede că poezia Cill Chais a fost scrisă la începutul secolului al
XIX-lea:
„Ce ne vom face acum fără lemn?
Și ultimii copaci au fost tăiați…”
Cu toate că pădurile au fost tăiate și peisajul de astăzi al Irlandei
este golaș, numele locurilor și al localităților reprezintă mărturia
existenței lor și, astfel, pădurile rămân în amintirea noastră. Iată
câteva exemple din cele patru provincii:
„Pădure rară” (An Chreatalach), „Câmpia copacului sfânt” (Magh
Bhile), „Dealul frasinului” (Cabhán an Chaorthainn), „Dumbrava
stejarilor” (Doire), „Tisa de la capătul țărmului” (Iúr Chinn Trá),
„Vadul frasinului” (Áth na Fuinseoige), „Câmpia cu ilice” (Maigh
Cuilinn), „Codrul vitelor” (Coillte Mach), „Satul de la vadul socului”
(Baile Átha Troim), „Biserica porumbarilor” (Cill Airne), „Drumul
crângului de stejari” (Bealach an Doirín), „Tărâmul tisei” (Tír an
Iúir), „Hotarul socului” (Meathas Troim), „Loc acoperit de iederă”
(Eidhneach), „Gura vadului mesteacănului” (Béal Átha Beithe),
„Colina copacului-căpșun” (Ard na Caithne), „Codrii de sus” (Fiodh
Ard), „Râul stejarului negru” (Abhainn na Daraí Duibhe), „Muntele
fagului” (Sliabh Feá), „Biserica stejarului” (Cill Dara), „Poiana salciei”
(Cluain Saileach), „Creasta scorușului” (Droim Caorthainn).
KF0415081ROC_002.pdf 18 7/04/15 10:51:22
19Povești din pădurile noastre
José F., 8 aniIlham T., 10 ani
KF0415081ROC_002.pdf 19 7/04/15 10:51:22
20 Povești din pădurile noastre
Grecia
Mitul lui Erisihton
Erisihton, regele Tesaliei, era renumit pentru lipsa sa de respect, pentru
mândria, aroganța și lăcomia sa. Din dorința de a-și construi un palat
grandios, acesta s-a hotărât să taie copacii dintr-o pădure învecinată. Așadar,
a început să taie în mod nesăbuit copacii din pădure. Văzând devastarea pe
care Erisihton o producea sub imboldul lăcomiei, supușii săi au încercat să-l
convingă că, prin inutila tăiere a atâtor copaci, risca să stârnească mânia
Demetrei, zeița agriculturii.
Erisihton a nesocotit avertismentele lor, afurisindu-i pe ei și afurisind-o și
pe zeița Demetra. Aceasta a înfuriat-o pe zeiță atât de mult încât a hotărât
să-l pedepsească, rugând-o pe Limos, zeița foametei, să facă în așa fel
încât lui Erisihton să-i fie foame tot timpul, indiferent ce ar fi făcut. Erisihton
a început să sufere pentru că, oricât de mult ar fi mâncat, nu-și putea
astâmpăra foamea. Curând a început să vândă tot ce avea pentru a obține
bani ca să-și cumpere mâncare. Până la urmă a fost forțat să-și vândă
palatul, sclavii și pe unica și frumoasa lui fiică. În final, înfometat de moarte,
Erisihton s-a mâncat pe sine însuși, pierind fără a-și fi astâmpărat vreodată
foamea.
Morala poveștii:
Acest mit simbolizează lăcomia și exploatarea nesăbuită a resurselor
naturale; este o parabolă a modului în care trăim astăzi, consumând în mod
necugetat mult mai mult decât avem nevoie, răpind astfel viitorul copiilor
noștri și deschizând calea către propria noastră distrugere.
KF0415081ROC_002.pdf 20 7/04/15 10:51:23
21Povești din pădurile noastre
Natalia F., 6 aniFrancesca M., clasa a IV-a
KF0415081ROC_002.pdf 21 7/04/15 10:51:23
22 Povești din pădurile noastre
Spania
„Unui ulm uscat”
Pe ulmul cel bătrân, de fulger despicat
și pe jumătate putrezit,
sub ploile de aprilie și soarele de mai
câteva frunze verzi au răsărit.
Ulmul centenar de pe colina
mângâiată de Duero! Un mușchi gălbui
pătează scoarța albicioasă
a trunchiului său cariat, prăfos și șui.
El nu va fi, ca plopii cântători
ce păzesc drumurile și-al apelor mal,
sălaș de brune privighetori.
O armată de furnici în șir militar
se cațără pe el și-n ale lui măruntaie
păianjenii-și țes pânza cenușie.
Înainte să fii doborât, ulmule din Duero,
de barda tăietorului de lemne și ca dulgherul
să facă din tine pentru clopot o grindă
sau oiște de car sau jug de căruță;
înainte ca, mâine, cineva să te-aprindă
și să arzi roșu în sobă-ntr-o biată căsuță
de la o margine de drum;
înainte să te smulgă un vârtej nebun
și suflul munților albi să te frângă;
înainte ca râul spre mare să te-mpingă
prin văi și prăpăstii,
ulmule, vreau să prind, în ale mele foi,
grația ramului tău plin de verdeață.
Inima mea așteaptă și ea,
tânjind după lumină și după viață,
un alt miracol al primăverii.
Antonio Machado (1875-1939)
KF0415081ROC_002.pdf 22 7/04/15 10:51:23
23Povești din pădurile noastre
Rui V., 7 aniFina E., 9 ani
KF0415081ROC_002.pdf 23 7/04/15 10:51:23
24 Povești din pădurile noastre
Gustave Flaubert (1821-1880)
Franța
Educația sentimentală
„Lumina, care în anumite locuri ilumina liziera pădurii, lăsa străfundurile ei
în umbră; sau, mai bine zis, atenuată în prim-plan de un soi de crepuscul,
răspândea în depărtări vapori violeți, o strălucire albă. În miezul zilei, soarele,
căzând drept pe vastele întinderi de verdeață, le stropea cu lumină, suspenda
picături argintii în vârful ramurilor, brăzda iarba cu sclipiri de smaralde,
arunca pete aurii pe covorul de frunze moarte; dacă-ți lăsai capul pe spate,
puteai zări cerul printre vârfurile arborilor.
Această puzderie de linii verticale groase se întredeschidea și enorme valuri
verzi se rostogoleau în reliefuri inegale până la suprafața văilor, unde apărea
crupa altor coline, dominând câmpiile blonde, care sfârșeau prin a se pierde
într-o paloare indecisă.
În picioare, unul lângă celălalt, pe vreo ridicătură de pământ, adulmecau
vântul și simțeau că le pătrunde în suflet mândria unei vieți mai libere, cu un
preaplin de forțe, o bucurie fără motiv.”
KF0415081ROC_002.pdf 24 7/04/15 10:51:23
25Povești din pădurile noastre
Maciej S., clasa a III-aViolett B., 8 ani
KF0415081ROC_002.pdf 25 7/04/15 10:51:23
26 Povești din pădurile noastre
Zvonimir Balog (1932-)
Croația
Pădurarul
Pădurarul
Își cunoaște pădurea.
Pădurea e locul lui de muncă,
E locul pe care-l numește „acasă”.
Pădurarul
Are haine verzi
Și visează verde.
Un fluierat cu degetele
Trimite bufnițele
Spre zboruri înalte.
Bătând neobosit
Cărările nesfârșite ale pădurii
Verifică: sunt trunchiurile copacilor aliniate?
Sunt toate păsările la locul lor?
Dar căprioarele, sunt toate bine?
Când vine iarna, pădurarul
Este singurul verde.
KF0415081ROC_002.pdf 26 7/04/15 10:51:23
27Povești din pădurile noastre
Liliana N., 10 aniIacob C., 10 ani
KF0415081ROC_002.pdf 27 7/04/15 10:51:23
28 Povești din pădurile noastre
Italia
Noi povești din Roma antică
Fiecare dintre cele șapte coline ale Romei antice se deosebea printr-un grup
special de arbori care creșteau pe culmea ei și de la care și-a primit uneori
numele. Pe Aventin crescuse o pădure de lauri a cărei amintire a persistat
până la căderea Imperiului Roman, în numele străzilor Lauretum Maius și
Lauretum Minus. Se spune că valea dintre Aventin și Palatin și-a obținut
numele de Murtia de la mirtul care creștea din abundență în jurul altarului
zeiței Venus Murtea. În mod similar, Cælius a fost denumit Querquetulanus
datorită pădurii sale de stejari (quercus în limba latină), iar muntele Oppio a
fost cunoscut sub numele de Fagutalis datorită pădurii sale de fagi…
Dată fiind natura silvestră a pământurilor pe care a fost întemeiată Roma, nu
este surprinzător faptul că unul dintre primii zei venerați a fost Faunus, ale
cărui avertismente profetice și voce misterioasă romanii antici își închipuiau
că le auzeau din adâncul pădurilor.
De asemenea, Bona Dea („zeița cea bună”), soția mitică a lui Faunus, a fost
mereu venerată și era cunoscută și ea sub numele de Fauna.
Cu toate acestea, protectorul special al arborilor și al pădurilor (și mai ales al
pinilor și al chiparoșilor) a fost Silvanus, de unde și-a dobândit apelativul de
Silvanus Dendrophorus, „purtătorul de arbori”.
Rodolfo Lanciani (1845-1929)
KF0415081ROC_002.pdf 28 7/04/15 10:51:23
29Povești din pădurile noastre
Elena G., 8 aniÁgnes F., 10 ani
KF0415081ROC_002.pdf 29 7/04/15 10:51:23
30 Povești din pădurile noastre
Kyriakos Karneras (1900-1986)
Din colecția „Opere poetice”
Cipru
Binefacerile copacilor
Ai vrea să vezi un loc frumos, unde fiecare pas te îmbogățește?
Du-te pe câmp, du-te la munte și oprește-te să privești, lung.
Și oriunde vezi copaci, apropie-te de ei
pentru a vedea și a înțelege frumusețea pământului.
Iar dacă tânjești după un aer proaspăt și înmiresmat,
Lasă marea, mai bine du-te acolo,
în pădure, să vezi vlăstarii tineri
și să inspiri aerul proaspăt înmiresmat de copaci.
Și dacă vreodată cazi bolnav, pentru binele tău,
Nu-i cere unui doctor să te îngrijească.
În loc să riști să mori în mâinile lui,
Mai bine mergi o săptămână în pădure.
Cât de mult bine ne fac ei și cât de multe ne oferă?
Verdeața, răcoarea, miresmele când sunt în floare,
lemnul și fructele pe care ni le dau,
coroanele înalte, ramurile pe care le tăiem
pentru a împleti cununi de lauri?
Se pare chiar că ne aduc și ploaia, de oriunde ar veni ea.
Binecuvântat este cel care a plantat copaci pe pământul său,
ca un părinte ai cărui copii au crescut frumos,
cel care sădește copaci pe pământul său și continuă să-i planteze
se bucură de confort, de viață și primește tot ce-i trebuie.
KF0415081ROC_002.pdf 30 7/04/15 10:51:23
31Povești din pădurile noastre
Amanda M., 10 aniUgnė M., 6 ani
KF0415081ROC_002.pdf 31 7/04/15 10:51:23
32 Povești din pădurile noastre
Ēriks Hānbergs (1933-)
Letonia
Pe cărbuni încinși (extras din volumul „Mica noastră excursie”)
Îmi place foarte mult să culeg ciuperci, încă din copilărie. Din
crânguri. Să nu mă înțelegeți greșit, îmi place să culeg ciuperci
și din pădure, dar atunci merg mereu însoțit de cineva, pentru că
printre copacii mai numeroși mă rătăcesc imediat.
Copil fiind, obișnuiam să iau parte la ample expediții colective de
adunat ciuperci. Ne porneam să le căutăm în două căruțe trase de
cai. Aproape toți cei din familia Rimeņi se înghesuiau împreună în
cele două căruțe. Fiecare își aducea propriul coș, mai mare sau mai
mic. Nu-mi amintesc cine ne spunea când era momentul potrivit să
mergem în pădure – mama sau tata – dar întotdeauna am avut
noroc. Culegeam tot felul de ciuperci pe care le puteam săra sau
usca. Cu ocazia uneia dintre aceste excursii am învățat cum să fac
diferența dintre ciupercile pe care le putem mânca și cele pe care
nu le putem mânca.
Nu departe de acareturile fermei se afla un delușor cunoscut sub
numele de „dealul cartofilor” sau „dealul hribilor”; „dealul cartofilor”
pentru că acolo obișnuiam să depozităm recolta noastră de cartofi,
îngropată în solul nisipos, iar „dealul hribilor” pentru că acolo,
printre micile pâlcuri de copaci, se puteau găsi hribi din când în
când, de la începutul verii și până la sfârșitul toamnei. Deseori
mama obișnuia să-mi dea ghes spunând: „Fii băiat bun, ia du-te
până colea și adu-ne niște ciuperci!”
Așa că mă duceam pe deal, scoteam briceagul pe care-l primisem
cadou și tăiam câțiva hribi, și mari și mici.
Când cuptorul era încins, mama punea ciupercile pe un grătar
special cu coadă lungă de metal. Grătarul trebuia mutat din loc în
loc cât timp sta pe cărbuni. Când ciupercile erau aproape gata, se
îndepărtau părțile arse și ciupercile se puneau pe o farfurie. Apoi
aceste mici delicatese se stropeau cu smântână și se presărau cu
puțină sare. Ah, ce festin!
KF0415081ROC_002.pdf 32 7/04/15 10:51:23
33Povești din pădurile noastre
Ilona W., 7 aniDominika P., 9 ani
KF0415081ROC_002.pdf 33 7/04/15 10:51:23
34 Povești din pădurile noastre
Anzelmas Matutis (1923-1985)
Lituania
„Către pădure”
Să freamăte pădurea, murmurând,
Surata mea verde!
Noi, oamenii,
Să îi dăm toți
O mână de ajutor,
Cei tineri
Și cei în vârstă
Să-i fie pădurii prieteni.
Pădurea se va trezi,
Ceara galbenă a florilor va mirosi.
Iubiți pădurea!
Asta-i tot. Punct.
KF0415081ROC_002.pdf 34 7/04/15 10:51:23
35Povești din pădurile noastre
Maria M., 7 aniHanien W., 6 ani
KF0415081ROC_002.pdf 35 7/04/15 10:51:23
36 Povești din pădurile noastre
Jean Back (1953-)
Luxemburg
Fitbull
Fagi, stejari, omuleți roșii lucesc pe lângă tufișuri. Strigă în pădure. Păi ce să
strig? Strigă-ți numele. Steve. Mai tare! Steeeeve! Sus și jos, sus și jos. Nu
auzi? Nu. Mai departe. Acesta este ecoul. Mai departe, mai departe. Ce e un
ecou, tată? Cărări, poteci, lumini verzi, umbre verzi: pista de antrenament e
bine marcată. Hai, hai, hai! Am obosit. Cum? Deja? Dar n-ai decât doisprezece
ani. Menține-te în formă, unu-doi, unu-doi, în jurul copacului. Tu ai vrut să vii
cu mine. Mi-e sete, tată! Inspiră adânc, transpiră puțin cu ocazia asta. Aș vrea
o Cola, tată! Antrenează-ți abdomenul, încordează șoldurile... nu sta înțepenit!
Acum hai! Aleargă, ca îmbătat de somn, uită de toate... Ce bine e! Tată, mi-e
foame! Mai departe, continuă! Și mă dor picioarele. Nu te mai smiorcăi!
Tată, nu mai pot! Dintr-odată: ce caută afurisitul ăla de pitbull pe pista de
alergare? De ce se uită la noi? Ochii lui mici și sfredelitori nu se mișcă. Nici
noi nu mișcăm. Cineva fluieră: Hai, vii? Ca un fulger, obstacolul a dispărut.
Acum înainte, încet, cu mare băgare de seamă. Mult mai încet. Vezi, tată?
Până la urmă tot ai făcut o pauză.
KF0415081ROC_002.pdf 36 7/04/15 10:51:23
37Povești din pădurile noastre
Dimas S., 8 aniEszter M., 9 ani
KF0415081ROC_002.pdf 37 7/04/15 10:51:23
38 Povești din pădurile noastre
Gyula Reviczky (1855-1889)
Ungaria
Dragă pădure
Iubesc foșnetul fiecărui copac
din lumea ta de umbre și mister.
Când de griji sau îndoieli sunt atacat,
tu secretele mi le păzești fidel.
Secretele, ale inimii mele dorințe dragi,
nu-s trădate de iarbă sau divulgate de copaci.
Fii plină de milă, pădure blajină,
Adăpostește-i pe cei triști, oferă-le tihnă.
Iubesc umbra fiecărui copac întunecat,
când soarele luminează orbitor.
Când de intenții rele sunt vătămat,
pădurea îmi oferă ajutor.
Căci lupta și gălăgia lumii
nu se aud în simfonia singurătății;
în tăcere, ochii mei nu văd decât,
deasupra, cerul albastru și blând.
Brațele ți se leagănă agale în vânt
și, când vreau să fiu singur, mă-nvăluie.
Zvăpăiați, copacii se joacă, glumind
cu vizitatorii ce vin să se tânguie.
Cine nu se-nveselește de-ale lor șotii
deși viu, este mort, ca și cum n-ar mai fi.
Cine nu te iubește, dragă pădure,
n-a simțit încă bucurie, n-a simțit durere.
KF0415081ROC_002.pdf 38 7/04/15 10:51:23
39Povești din pădurile noastre
Levente S., 6 aniAna G., clasa a II-a
KF0415081ROC_002.pdf 39 7/04/15 10:51:23
40 Povești din pădurile noastre
Achille Mizzi (1939-)
Malta
Pădurea
Pădurea mi-a luat mințile…
imnul ei de slavă s-a insinuat în mine
așa cum briza de vară se insinuează printre copaci.
Dacă ar fi să îmi deschid o venă, nu m-aș mira
ca picăturile de sânge să fie verzi.
KF0415081ROC_002.pdf 40 7/04/15 10:51:23
41Povești din pădurile noastre
Goda D., 8 aniMartina P., 8 ani
KF0415081ROC_002.pdf 41 7/04/15 10:51:23
42 Povești din pădurile noastre
Țările de Jos
Refacerea legăturii cu natura
Îți mai amintești cum te-ai simțit când te-ai aflat pentru prima oară într-o
pădure? Nu, dar am un soi de amintire mai veche legată de o pădure. Înainte
de asta, trebuie să mă fi jucat deja acolo, de nenumărate ori, fără să-mi
fi dat seama. Există un moment în care filmul copilăriei, cu nesfârșitele ei
aventuri în pădure, s-a oprit pur și simplu și am simțit că eram inseparabil
de viața din jurul meu, de pădure. Eram pădurea! Iar apoi lucrurile au reintrat
pe făgașul lor normal: construiam cabane, capturam drapelul părții adverse,
construiam baraje în pârâu…
E uimitor cum poate cineva uita toate astea. Te duci la școală și la serviciu,
(în cele din urmă) ai un salariu care îți permite să vizitezi pădurile din Asia.
Dar în timp ce ochii tăi privesc spre astfel de tărâmuri îndepărtate, știi
că nu trebuie să călătorești deloc pentru a te bucura de minunile naturii.
Trebuie doar să-ți deschizi mintea și pădurile olandeze vor deveni (din nou)
o aventură. Conservaționistul american John Muir a spus: „Când încercăm să
luăm orice lucru separat, descoperim că este legat de toate celelalte lucruri
din univers.” Despre asta este vorba!
În orice caz, sunt absolut fericit să mă plimb din nou prin aceleași păduri
unde mă jucam odinioară. La începutul primăverii, de pildă. În fond, ce poate
fi mai frumos decât un deal acoperit de păștițe înflorite?
Marcel van Ool (1970-)
KF0415081ROC_002.pdf 42 7/04/15 10:51:24
43Povești din pădurile noastre
Natalka D., 7 aniAida S., 7 ani
KF0415081ROC_002.pdf 43 7/04/15 10:51:24
44 Povești din pădurile noastre
Text: agentur einzigArtig
Austria
Copacul
Am căzut pe jos ca o nouă sămânță,
din păcate nu am un nume încă.
Apoi voi germina, într-un molid poate.
Și ție îți plac poeziile rimate?
Curând ca plăntuță voi fi recunoscut,
și molid, stejar sau brad voi fi numit.
Îmi vor crește conuri, frunze sau ace.
Și voi sta afară orice vreme s-ar face.
Cresc și devin copac.
Nu-i un vis, e-adevărat.
Pot influența foarte mult clima.
Asta-i chiar grozav, nu-i așa?
Voi da lemn când voi fi mai mare.
Și de asta sunt mândru tare!
Pot să devin fotoliu, pat sau masă.
Nu-i o treabă nespus de frumoasă?
Sub umbra ramurilor mele înfrunzite
oaspeții găsesc odihnă și liniște.
Eu sunt camera de zi a animalelor,
mulți copaci sunt sălașul lor.
Și pe oameni vreau să îi servesc,
de inundații și de avalanșe să-i feresc.
Indiferent ce anotimp ar fi,
eu sunt mereu pentru tine aci!
Pe scurt – pădurea este o plăcere
Asta drept încheiere!
KF0415081ROC_002.pdf 44 7/04/15 10:51:24
45Povești din pădurile noastre
Natalia K., 6 aniVeronika P., 9 ani
KF0415081ROC_002.pdf 45 7/04/15 10:51:24
46 Povești din pădurile noastre
Autor: Maciej Henryk Modzelewski
Prezentat în cadrul celui de al șaptelea
Concurs național de literatură din Polonia
„Pădurea – dragostea mea”.
Premiul al treilea pentru un ansamblu de
două poeme în cadrul categoriei destinate
copiilor și tinerilor cu vârsta cuprinsă între
12 și 15 ani.
Polonia
Muzica pădurii virgine
PianissimoPrimele raze ale soarelui strălucesc sfios
Printre frunzele care tremură în dimineața rece
Ele gâdilă iarba de care se agață sclipitoare picături de rouă
În timp ce iese încet din întuneric
O rădașcă se suie pe o coajă aspră de copac
Un melc își scoate capul somnoros în căutare de hrană
PianoO pasăre care se trezește ciripește și bate din aripi
Undeva, sus, în coroanele copacilor
O veveriță speriată scapă o alună din lăbuțe
Pufnește nervoasă, supărată c-a pierdut delicatesa
Un pin cu coroana zbârlită freamătă
Și conurile sale împrăștie semințe coapte în lume
Inima unui iepure tresaltă la trosnetul unei crengi uscate
MezzoforteApoi un grangur începe să cânte melodios
Și o întreagă simfonie se pornește din gâtlejurile păsărilor mari și
mici
O bufniță strigă „hu hu” și adoarme brusc din nou
Un cuc a rămas de veghe
ForteO ciocănitoare ciocănește rapid și hotărât
Cu precizia unui bun chirurg
Ciocul ei e un adevărat instrument de percuție
Ce bate măsura pentru corul matinal al păsărilor
Vântul le acompaniază cu un lung glissando
Fluierând și dansând printre ramuri
Un zimbru atinge ușor, cu noblețe, trunchiul unui copac
și clatină din cap amenințător
Fortissimo O voce de bas bubuie ca tunetul în depărtare
Huruitul ei a urcat până la cer
A explodat
Și s-a întors în pădure ca ecou
Cutremurând tot cerul
Iar apoi, surprinzător, toți și toate au tăcut din nou.
KF0415081ROC_002.pdf 46 7/04/15 10:51:24
47Povești din pădurile noastre
Wiktoria J., 6 aniJan Z., 9 ani
KF0415081ROC_002.pdf 47 7/04/15 10:51:24
48 Povești din pădurile noastre
Fernando Pessoa (1888-1935)
Portugalia
Acolo departe, în pădure
Acolo departe, în pădure,
Un sunet al sunetelor s-aude,
Ca de spiriduși în sărbătoare,
Dar nu durează, dispare iute...
E neclar și totuși deslușit.
Pare că acolo, în mijloc de crâng,
Când ecoul lui s-a sfârșit
Se-aude alt sunet în taină născând.
Iluzie sau întâmplare?
Sau nimic? Ce-arată, ce se află
’ntr-un sunet, e doar depărtare
Sau ceva ce nu va fi niciodată.
KF0415081ROC_002.pdf 48 7/04/15 10:51:24
49Povești din pădurile noastre
Lóránt P., 8 aniMárta S., 7 ani
KF0415081ROC_002.pdf 49 7/04/15 10:51:24
50 Povești din pădurile noastre
Mihai Eminescu (1850-1889)
„Convorbiri Literare” – 1 octombrie 1879
România
Revedere
— Codrule, codruțule,
Ce mai faci, drăguțule,
Că de când nu ne-am văzut
Multă vreme au trecut
Și de când m-am depărtat,
Multă lume am umblat.
— Ia, eu fac ce fac de mult,
Iarna viscolu-l ascult,
Crengile-mi rupându-le,
Apele-astupându-le,
Troienind cărările
Și gonind cântările;
Și mai fac ce fac de mult,
Vara doina mi-o ascult
Pe cărarea spre izvor
Ce le-am dat-o tuturor,
Umplându-și cofeile,
Mi-o cântă femeile.
— Codrule cu râuri line,
Vreme trece, vreme vine,
Tu din tânăr precum ești
Tot mereu întinerești.
— Ce mi-i vremea, când de veacuri
Stele-mi scânteie pe lacuri,
Că de-i vremea rea sau bună,
Vântu-mi bate, frunza-mi sună;
Și de-i vremea bună, rea,
Mie-mi curge Dunărea.
Numai omu-i schimbător,
Pe pământ rătăcitor,
Iar noi locului ne ținem,
Cum am fost așa rămânem:
Marea și cu râurile,
Lumea cu pustiurile,
Luna și cu soarele,
Codrul cu izvoarele.
KF0415081ROC_002.pdf 50 7/04/15 10:51:24
51Povești din pădurile noastre
Mila M., vârstă 6Fanni V., 8 ani
KF0415081ROC_002.pdf 51 7/04/15 10:51:24
52 Povești din pădurile noastre
Lucija Arh,
școala primară din Naklo
Slovenia
Pădurea
Proaspătă, verde, bogată,
verde și înmugurită.
Aici este casa mea.
Printre copaci merg pe potecă,
Mă simt ca într-un paradis de joacă.
Flori îmbătătoare,
pâraie susurătoare.
Aici sunt acasă.
Cu praf de stele sub tălpi, cu vântul prin plete,
cu ochii plini de libertate, cu inspirația aproape.
Păsările bun venit îmi urează,
clopoțeii mă vestesc:
„Da, acesta este locul.”
E locul pe care mereu l-am dorit,
un loc pe care natura ni l-a dăruit.
KF0415081ROC_002.pdf 52 7/04/15 10:51:24
53Povești din pădurile noastre
Julija J., 6 aniSkaistė D., 6 ani
KF0415081ROC_002.pdf 53 7/04/15 10:51:24
54 Povești din pădurile noastre
Janko Čajak (1830-1867)
Slovacia
De pe patul meu de suferință
Păduri vaste, păduri întunecoase
pe malurile râului Váh întinse,
acum culorile voastre capricioase
sunt acoperite de zăpezile ninse!
Focurile nu mai ard cu scântei
peste întinsele dealuri scăpărând,
pe coastele cărora nu mai pasc cai,
pădurea stă singură, cugetând.
Dar va veni din nou primăvara
și Mai vă va îmbrățișa cu brațe moi,
de greutatea zăpezii veți scăpa,
dumbrava va suspina cu miresme noi.
Atunci – atunci – dacă voi mai fi –
voi veni la voi să mă odihnesc.
Dorințele acolo-mi voi dezlănțui
și voi cânta un cântec tineresc!
KF0415081ROC_002.pdf 54 7/04/15 10:51:24
55Povești din pădurile noastre
Richardas P., 6 aniCintia S., 9 ani
KF0415081ROC_002.pdf 55 7/04/15 10:51:24
56 Povești din pădurile noastre
Extras din Kalevala, epopeea națională
finlandeză
Finlanda
Cum a fost sădită pădurea
S-a ridicat atunci Väinämöinen
cu ambele picioare pe pământ
pe insula spălată de ocean,
un vast tărâm fără de copaci.
Și a rămas acolo mulți ani,
acolo a trăit multă vreme,
pe acea insulă fără nume,
pe-acel tărâm fără copaci.
Și s-a gândit, a tot cugetat,
în minte s-a tot frământat,
pe cine să pună să-l sădească,
cine semințe să răspândească?
Pellervoinen, fiu al câmpiilor,
și Sampsa, un băiat mititel,
el să-nsămânțeze pământul,
el să-l facă înfloritor!
Sădi semințele cu grijă,
sădi pe câmpii și-n mlaștini,
sădi și-n afânatele poieni,
dar și pe pământuri pietroase.
Pe munți a semănat pini,
iar pe dealuri a pus molizi,
a pus mulți arbuști în crânguri
și puieți delicați prin văi.
În mlaștini a sădit mesteceni,
pe terenurile afânate anini,
în lunci a semănat mălini
și tot acolo a sădit și sălcii,
în locurile sacre-a pus scoruși,
iar pe malul apelor răchite,
în soluri sărace a sădit ienuperi
și de-a lungul râurilor stejari.
În curând s-au înălțat copacii,
curând au apărut vlăstare noi,
molizii și brazii s-au înălțat,
iar pinii și-au lărgit coroanele,
în mlaștini creșteau mestecenii,
pe terenurile afânate aninii,
în lunci apăreau mălinii
și pe pământul sărac ienuperii,
pe ienuperi boabe frumoase,
iar în mălini fructe gustoase.
KF0415081ROC_002.pdf 56 7/04/15 10:51:24
57Povești din pădurile noastre
Rasa O., 7 aniAna S., 10 ani
KF0415081ROC_002.pdf 57 7/04/15 10:51:24
58 Povești din pădurile noastre
Erik Gustaf Geijer (1783-1847)
Suedia
Pădurea și înalta societate
Lume zbuciumată! Tu mă chinuiești.
Unde e liniștea? Pe-acolo voi rătăci.
Nu toate ale inimii întrebări firești
Își au răspuns la tine sau la alții.
Mai degrabă prin pădure m-aș plimba
În timp ce vântul prin frunze șoptește.
Când gândurile-mi tac, atunci aș putea
Totuși s-aud, deși pădurea vuiește.
KF0415081ROC_002.pdf 58 7/04/15 10:51:24
59Povești din pădurile noastre
Astijus P., 9 aniGabrielé D., 10 ani
KF0415081ROC_002.pdf 59 7/04/15 10:51:24
60 Povești din pădurile noastre
Extras din „Heart of Midlothian”, unul
dintre romanele din seria Waverley (1818)
Sir Walter Scott (1771-1832)
Regatul Unit
Heart of Midlothian
Jock o’Dumbiedykes primește o povață de la tată-său…
„Jock, când n-ăi avea nimica de făcut, mai ghini du-te de sădește un copac;
o crește, Jock, când ăi dormi.”
KF0415081ROC_002.pdf 60 7/04/15 10:51:24
61Povești din pădurile noastre
Sandra C., 9 aniDaniel T., 9 ani
KF0415081ROC_002.pdf 61 7/04/15 10:51:24
62 Povești din pădurile noastre
Karolina D., 6 ani
KF0415081ROC_002.pdf 62 7/04/15 10:51:24
63Povești din pădurile noastre
Desene: indexul autorilorAÁgnes F., 10 ani, Ungaria, pagina 29Aida S., 7 ani, Lituania, pagina 43Aleksas S., 9 ani, Lituania, pagina 13Amanda M., 10 ani, Lituania, pagina 31Ana G., clasa a II-a, Spania, pagina 39Ana S., 10 ani, Spania, pagina 57Arianna G., 9 ani, Italia, pagina 7Astijus P., 9 ani, Lituania, pagina 59
BBotond S., 9 ani, Ungaria, pagina 7
CCintia S., 9 ani, Ungaria, pagina 55
DDamian T., 7 ani, Polonia, pagina 4Daniel T., 9 ani, Spania, pagina 61Dimas S., 8 ani, Țările de Jos, pagina 37Dominika P., 9 ani, Polonia, pagina 33
EElena G., 8 ani, Ungaria, pagina 29Emilija P., 8 ani, Lituania, pagina 11Eszter M., 9 ani, Ungaria, pagina 37Eva G., 8 ani, Lituania, pagina 9
FFanni V., 8 ani, Ungaria, pagina 51Fina E., 9 ani, Spania, pagina 23Francesca M., clasa a IV-a, Italia, pagina 21Franciska M., clasa I, Ungaria, coperta IV
GGabrielé D., 10 ani, Lituania, pagina 59Goda D., 8 ani, Lituania, pagina 41Gustė R., 7 ani, Lituania, pagina 15
HHanien W., 6 ani, Malta, pagina 35Hernán G., 7 ani, Spania, pagina 3
IIacob C., 10 ani, România, pagina 27Ilham T., 10 ani, Italia, pagina 19Ilona W., 7 ani, Polonia, pagina 33
JJakub Roszak, 7 ani, Polonia, coperta I și pagina 1Jan Z., 9 ani, Polonia, pagina 47José F., 8 ani, Portugalia, pagina 19Julija J., 6 ani, Lituania, pagina 53
KKarolina D., 6 ani, Polonia, pagina 62
LLevente S., 6 ani, Ungaria, pagina 39Liliana N., 10 ani, România, pagina 27Lóránt P., 8 ani, Ungaria, pagina 49
MMaciej S., clasa a III-a, Polonia, pagina 25Maria M., 7 ani, Portugalia, pagina 35Mariana C., 7 ani, Spania, pagina 11Maria S., 8 ani, Portugalia, pagina 17Márta S., 7 ani, Ungaria, pagina 49Martina P., 8 ani, Malta, pagina 41Mía I. G., 7 ani, Spania/Ungaria, pagina 64Mila M., 6 ani, Lituania, pagina 51
NNatalia F., 6 ani, Polonia, pagina 21Natalia K., 6 ani, Polonia, pagina 45Natalia V., 9 ani, Spania, pagina 9Natalka D., 7 ani, Polonia, pagina 43
RRasa O., 7 ani, Letonia, pagina 57Richardas P., 6 ani, Lituania, pagina 55Rui V., 7 ani, Portugalia, pagina 23Rusnė M., 7 ani, Lituania, pagina 15
SSandra C., 9 ani, Spania, pagina 61Skaistė D., 6 ani, Lituania, pagina 53
UUgnė M., 6 ani, Lituania, pagina 31Ūla I., 10 ani, Lituania, pagina 13
VVeronika P., 9 ani, Ungaria, pagina 45Viktória P., 8 ani, Slovacia, pagina 17Violett B., 8 ani, Ungaria, pagina 25
WWiktoria J., 6 ani, Polonia, pagina 47
KF0415081ROC_002.pdf 63 7/04/15 10:51:24
64 Povești din pădurile noastre
Pădurile din UE – statistici
Pădurile și alte terenuri împădurite din Uniunea Europeană acoperă aproximativ 180 de milioane de
hectare, adică mai mult de 40 % din suprafață. În medie, în ultimele decenii, numai aproximativ două
treimi din creșterea anuală a fost tăiată, astfel încât volumul de lemn din pădure a crescut în mod
semnificativ.
În prezent, Uniunea Europeană deține 5 % din pădurile lumii. În decursul ultimilor șaizeci de ani,
pădurile noastre s-au extins în mod constant, în contrast cu tendința de scădere a suprafeței
împădurite care continuă la nivel mondial, având un impact negativ asupra climei și a biodiversității
globale.
Țările Uniunii Europene cu cea mai mare proporție de suprafețe împădurite sunt Finlanda și Suedia,
unde pădurile și alte tipuri de terenuri împădurite reprezintă aproximativ trei sferturi din suprafața
totală de teren. În Estonia și Letonia există zone cu suprafețe împădurite relativ mari pe cap de
locuitor. Țările cele mai puțin împădurite din UE sunt Malta, Țările de Jos, Irlanda și Regatul Unit.
Pentru mai multe informații și statistici, a se vedea: www.ec.europa.eu/agriculture/forest/statistics
Mía I. G., 7 ani
KF0415081ROC_002.pdf 64 7/04/15 10:51:24
KF0415081ROC_001.pdf 2 7/04/15 11:30:58KF0415081ROC.pdf 3 7/04/15 11:48
În toate culturile europene găsim legătura simbolică dintre viața unui copac și
viața unei ființe umane. Antologia de față oferă o nouă perspectivă asupra acestei
legături, prin poezii și fragmente de proză din toate statele membre ale Uniunii
Europene. Textele sunt ilustrate cu desene făcute de copii, care oferă o imagine
colorată, unică și perspicace a modului în care aceștia percep pădurile, precum și a
ceea ce așteaptă din partea noastră.
Franciska M., clasa I
KF0415081ROC_001.pdf 1 7/04/15 11:31:01KF0415081ROC.pdf 4 7/04/15 11:48