t|lR0ll,llA t|AtttJ0

IUBIIIIU.L PI PABLO,n

URA]'IIIJ.LPI I$MBAR

Traducere din limba spanioliOANA BALA$

s*

CupRrNs

Introducere ...;. ......9

Pnnrpe iwrAlZrtErn xrvrNovArrnr gI ALE rLuzrlt

Regatulauruluialb...:. 19

Aspiraliilapregedinlie... 47

Cere-mi orice vrei! 56

Moarte r[pitorilor! 69

Panrna A DouA

Zttntn sPLENDoRII ,sI ALE sPAIMnI

Mingdierea unui revolver 85

Doi viitori pregedinli si Doudzeci de poerne de iubire . . . . . 95

Amanta eliberatorului . . .

in bragele demonului . 726

Un lord gi un,,drug lord" .

Al gaptelea cel mai bogat om din lume . . . 150

Cocaineblues ...L70Nu porcul dla mai bogat decdt mine!

Sub cerul de la Nipoles

Palatul in flicdri 244

Tarzanvs Pancho Villa 277

Ce repede ai uitat Parisul! 300

328Un diamant gi un adio .,

Penrre A TRErA

Ztrs,r-n ABsENTET lr ALE TAcERrr

Conexiunea cubanezd.

Regeleterorii .....Azi e sd,rbdtoare in infern

359

382

419

797

227

INrnonucERE

Este ora gase dirnineata, marfi,18 iulie 2006. Tiei automobile

blindate ale Ambasadei Americane vin si mi ia de la apafta-

mentul mamei mele din Bogot6 pentru a mi conduce la aero-

port, unde mI agteapti, cu motoarele pornite, un avion ce se

indreapti spre o destinalie necunoscuti din Statele Unite. Sun-

tem precedali 9i urmagi de automobile care se deplaseazi cu mare

vitezdsi in care se afli agenli de pazd, inarmati cu mitraliere. Cuo seari inainte, geful securitilii de la Ambasada Americani m-a

avertizat ci sunt nigte persoane dubioase in parcul de vizavi de

clidire si mi-a adus la cunogtinll faptul cil are misiunea de am[ proteja. Nu trebuie s[ mI apropii de ferestre sau sI deschid

uga sub nici o formi. O alti magini cu bunurile mele de pref

a plecat cu o orl inainte; ii aparline lui Antonio Gal6n Sarmi-ento, pregedintele Consiliului din Bogot6, fratele lui Luis Carlos

Gal6n, candidatul la pregedinlie asasinat in august 1989,|a ordi-nele lui Pablo Escobar Gaviria, geful cartelului din Medellin.

Escobar, fostul meu amant, a fost impugcat pe 2 decem-

brie 7993. Pentru a-l captura gi ucide, dupi un an gi jumitatede urmirire, a fost nevoie de o recompensi de 25 de mili-oane de dolari, de banii citorva dintre cele mai bogate per-soane din Columbia, de avioane americane cu radare speciale

9i de intervenfia unui comando al poligiei columbiene special

Rrcarur AURULUT ALB

l,u jumltatea anului 1982, existau, in Columbia, mai multegruplri de gherild. Luptitorii de gherill erau cu totii marxistiriau maoigti gi admiratori inflicirati ai modelului cubanez.'l'rltiau din subvengiile primite din Uniunea Sovietici, dinrlpirea de persoane pe care le socoteau bogate gi din furtulde vite de la ferme. Cea mai importanti grupare de gherilicra FARC1 (Fuerzas Armadas Revolucionarias de Colombia),n'trscutI din violenta anilor 1950, o perioad[ de o nemdrgi-nit[ cruzime 9i silblticie, imposibil de descris firi s[ te simliruginat cdaparglispeciei noastre. ELN (Ej6rcito de Liberaci6nNacional)2 gi EPL (Ej6rcito Popular de Liberaci6n)3 aveau

cfective mai reduse. EPL avea si se retragl mai apoi, pentrut deveni partid politic. in 1984, urma sila nagteie gtrrp"r"uarmati Qrintin Lame, inspirati de figura curajosului luptitorcu acelagi nume, dedicatd cauzei rezervatiilor amerindiene.

De asemenea, mai exista M-19: gruparea loviturilor specta-culoase, cinematografice, definitl de o combinatie de profesoriuniversitari si profesionisti, intelectuali gi artisti, fii de burghezi

9i de militari, precum gi lupt[tori care, in argoul trupelor armate,

I Forgele Armate Revolugionare din Columbia (n.tr.)) Armata de Eliberare Nafonald (n.tr.)

'r Armata Populari de Eliberare (n.tr.)

r9

VrncrNrR Vallalo

sunt denumiti troperosl. Spre deosebire de ceilalgi rdzvrdti,ti,care operau pe cdmpiile si in pidurile ce acoperi jumltate dinteritoriul columbian, M-19 era o migcare cu precddere urbani 9i

numlra, printre cadrele de conducere, femei de seam[, la fel de

iubitoare de publicitate precun camar azii lor.In anii ce au urmat operatiunii Condor din sudul continen-

tului, regulile de confruntare armatd. din Columbia erau lim-pezi calumina zilei: dacd oricare dintre membrii acestor grupiriajungea pe miinile militarilor sau ale serviciilor de securitate

ale statului, era aruncat in inchisoare 9i, ade^sea, torturat p?tndlamoarte, f[ri nici un proces 9i fnrn rezerve. In acelagi fel, atuncicdnd o persoani cu bani ajungea in mdinile luptitorilor de ghe-

rili, nu era eliberatd, pdnd cdnd familia nu plitea riscumpira-rea, de rnulte ori dupi ani de negocieri. Cel care nu plitea era

ucis, iar cadavrul siu era rareori gisit. Cu rare excepfii, aceasti

situalie este la fel de des intdlnitd gi astlni. Orice columbian

poate numira printre prieteni, rude sau angzjayi peste doui-sprezece persoane ripite, dintre care unele s-au intors tefere si

nevit[mate, iar atrtele au dispirut pe yecie. Persoanele din urmlse impart intre cele pentru care familia nu a avut posibilitateade a satisface cererile ripitorilor, cele pentru care s-a pletit o

riscumplrare mare, dar n-au fost eliberate 9i cele pentru care

nu a vrut nimeni sI cedeze avetea. strinsi in generaqii intregisau pe durata unei vieli de munci cinstiti.

,&

Am adormit cu capul pe um[rullui Anibal 9i m[ trezesc

din cauza zdruncinilturii avionului care aterizeazilpe pistn. Elmi mdngiie pe obraz 9i, cind dau si mi ridic, mI apucl usor

de bra!, ddndu-mi de ingeles c[ trebuie si rimdn a;ezztd..lmizice sd mi uit spre hublou gi nu-mi vine sd-mi cred ochilor: de

1 ,,Soldati" (in limba spanioli, in original) (n.tr.)

20

[unrNou-r, nn Penr,o, unANnu-r pp EscosRn

o lrirrte si de alta a pistei de aterizare,24 de berbagi tineri, cuochelari de soare si cu o expresie incruntatd. din pricina lumi-rrii puternice de dupi-amiazd,, inconjoarl micul avion, lintescrpre noi cu mitraliere, cu atitudinea unor oameni obisnuiti maiintrii sI tragi 9i abia apoi si puni intrebdri. Al1ii sunt pe jumi-tittc ascunsi dupi tufe, iar doi dintre ei se joaci cu nigte mitra-licrc Uzi de mici dimensiuni cum ne-am juca noi cu cheile delir rnagind. Nu mi pot gindi decdt la ce s-ar intdmpla daci unarlintre ele ar c[dea pe jos gi ar trage 600 de rufale pe minut.lllrbalii, tineri cu totii, sunt imbricagi comod si modern, cutricouri polo colorate, blugi gi adidagi de import. Nici unulrlintre ei nu poarti uniformi sau costum de camuflaj.

In timp ce micul avion inainteazil pe pisti, calculez valoa-r(rir pe care am putea s-o avem pentru grupul de luptitori deghcrili. Logodnicul meu este nepotul fostului presedinte, Julio(l6sar Turbay, a cirui guvernare (7978-7982) s-a caracterizatprintr-o violent[ represiune militari a grupurilor insurgente,rniti ales a celui numit M-19, ai cdrui membri au sfdrgit, in mare

l)irrte, in inchisoare. insl Belisario Betancur, presedintele caretocmai a preluat funclia, a promis eliberarea si amnistiereaIuturor celor care suslin Procesul siu de Pace. ii privesc pecopiii lui Anibal 9i mi se strAnge inima: Juan Pablo, de unspre-'r.cce ani,9i Adriana, de noui, sunt copiii vitregi ai celui de-altloilea cel mai bogat om din Columbia, Carlos Ardila Liille,proprietarul tuturor fabricilor de imbuteliere de biuturi carbo-gazoase din 1ari. Cdt despre prietenii care ne insofesc, OlguitaSu6.rez, care peste cdteva slptlmdni se va cisitori cu simpati-cul cantautor spaniol Rafael Urraza, organizator al cilitoriei,cste fiica unui crescitor de vite milionar de pe coasta Atlan-ficului, iar sora ei este logoditi cu Felipe Echevarria Rocha,rnembrul uneia dintre cele mai importante dinastii industrialerlin Columbia. Nano si Ethel sunt decoratori si comercianti deopere de atd, Angela este fotomodel, iar eu'sunt una aintr.ccle mai cunoscute prezentatoare de televiziune din 1ari. Stiu

21

VrncrNre Vallnlo

foafte bine ci, dacd. am ajunge pe miinile gherilei, toli cei dinavion ne-am incadra in definitia de ,,oligarhi" 9i, prin urmare,

de persoane ,potrivite pentru rdpire", o expresie la fel de spe-

cific columbiani pe cit sunt prefixul ,,narco-" gi substantivul

,,narcottaficant", despre care vom vorbi mai tdtziu.Anfbal a rimas ffud, grai si este de-o paloare neobignuitX. Nu

mi sinchisesc si agtept rispunsurile gi-l potopesc cu intrebiri:

-De unde ai gtiut ci acesta era avionul trimis pentru noi?

Nu-gi dai seama ci e posibil si fim rnpili? Cdte luni or si ne tinicdnd o si afle cine e sotia ta? Nu sunt luptitori de gherili siraci:uite ce arme 9i ce haine au! De ce nu mi-ai spus si-mi iau gi eu

inciltlri mai comodei O sI mi sileasc[ si strdbat toatl selva in,urrdul" italienesti 9i fnrn pilirie de paie! De ce nu m-ai lisat sipun in bagal articole sport? De ce accepfi invitalii de la persoane

pe care nu le cunostl? Gilrzile de corp ale celor pe care ii gtiu

nu indreaptl mitraliere cltre musafiri! Am cdzutintr-o capcand

fiindcl, din cauzz cocainei, nu mai deosebegti fantezia de reali-tate! DacI sclpim cu via1i, nu mi clsltoresc cu tine, fiindci o

s[ faci un infarct gi n-am de gdnd si rimin viduvi!Anfbal Tirrbay este bine fdcut, chipeg gi liber, iubitor pdnl

la saturagie si generos cu cuvintele, banii gi timpul siu, cu toate

ci nu este miliardar, Ia fel ca tofi fogtii mei iubigi. E adorat de

grupul siu eclectic de prieteni - precum Manolito de Arnaude,clutitor de comori - ;i de sute de femei ale ciror vieti se impartin ,,inainte de Anibal" gi ,,dupi Anibal". Singurul siu defect

este dependenta incurabill de praful alb; eu il urIsc, ins[ el iladord mai presus de copii, de mine, de bani, de toate. Inainteca bietul om sI apuce s[-mi rispundl, usa avionului se des-

chide 9i in interior pitrunde boarea tropicali care te poftegte

si te bucuri de ceea ce,intarameat1,rd,anotimpuri, se numegte

IusrNnu-r re Panro, unANpu-r, pr Escosan

'l'icrra Calientel. in avion urci doi indivizi inarmati si, dupi cettc ccrceteazi expresiile stupefiate, exclami:

-Dumnezeule! N-o sd vi vini s[ credeti: asteptam niqtecrrpti cu o panteri si mai multe tigroaice, dar se pare ci au fosttrirnise cu alt avion. Vi cerem mii de scuze. Ce rusine fagd detkramne 9i fal[ de copii! Cdnd o si afle 9efu1, o si ne omoare!

Ne limuresc ci pe domeniu existi o gridini zoologicd,lixrrte mare gi, evident, s-a flcut o gregeald de coordonare intrez.lrorul cu care soseau invitatii si cel care aducea animalele. in

! tt . .i ^vrc:lne ce indivizii inarmati se intrec in a ne cere scuze, pilotii

t'ob<>ar5. din avion cu expresia indiferenti a celui care nu e silitsrl dea explicatii striinilor, deoarece rispunderea sa se limiteazllit ir respecta planul de zbor;i nu tine de verificarea incircdturii.

Trei jeepuri ne asteapti pentru a ne conduce la vili. imilrrrn ochelarii de soare gi pdld,ria de safari, cobor din avionpi, firi sX gtiu sau firi si-mi dau seama, fac primul pas inlorrul care trmeazd. si-mi schimbe viata pentru totdeauna. Nerrrcim in masini si, cind Anibal imi petrece calm bratul perlupi umeri, mi linigtesc si mi pregitesc si mi bucur de fie-cure clipi a plimbirii.

-Ce loc minunat! Pare enorm. Cred ci aceastl cdldtorie osil merite bdtaia de cap, ii spun cu voce scdzutd,, arltdnd sprerloi stdrci care-si iau zborul de pe un mal indepirtat.

Absorbigi de gdnduri si cufundati intr-o tdcere desivdrsitd,contempllm peisajul minunat, pimdntul, apa 9i vizduhul(:ilre par si se astearnl pdn[ dincolo de orizont. Mi ndpd.desterrn val de fericire, dintr-acelea care te cuprind, te invlluie sit1-roi se retrag fird veste. De la o cabani din depirtare ajung

lrdnl la noi acordurile melodiei Cabalto viejo, de Sim6n Diaz,;i vocea inconfundabili a lui Roberto Torres, imnul cimpieivenezuelene pe care cei mai in virsti l-au adoptat drept imn

' Zonele calde din Columbia, aflate la o inlllime de sub 1 000 de metri dea-supra nivelului mirii (n.tr.)

VrncrNre Verre;o

al intregului continent gi pe care-l cdnti la urechea mdnzelorroaibe cind vor sI dea drumul friielor, cu speranta ci si ele vorface acelasi lucru. Cuando el amor llega asi, de esta lnanera, unono tiene /a culpa...1, observi trubadurul in vreme ce istorisestefaptele m5.rete ale bitrA.nului armisar de prisili. Cuando elamor llega as{, de esta manera, Ltno no tiene Ia cu/pa..., se justifici,pentru a incheia cerdndu-i speciei umane sl-i urmeze exemplul,

?orgae despuds de esta aida no hay otra oportunida*, pe un tonplin de intelepciune populari, cadente ritmice, complice al uneiadieri calde aducitoare de promisiuni.

Sunt prea fericitd, si prinsi de spectacol pentru a intrebacare sunt numele, viala ;i miracolele gazdei noastre.

-Proprietarul trebuie si fie unul dintre acei politicienivicleni si bitrini, plini de bani gi de femei, care se socotesc regiinorodului, zic eu, sprijinindu-mi din nou capul pe umirul luiAnibal, un zdrahon hedonist a cirui dragoste pentru aventuria murit odati cu el, cu doar cdteva sdptimdni inainte si-miadun puterile pentru a relata povestea aceasta, intretesuti declipele pistrate pe ciririle memoriei mele, populati de miturisi de monstri care n-ar trebui readusi nicicdnd lavra(d,

Desi enormd, ferma este lipsiti de rafinamentele marilormosii traditionale din Columbia. Nu se intrezi.resc capela,manejul si terenul de tenis; cai, cizme de cllirie si cdini de rasi;argintirie veche sau opere de artd. din secolele al XVIII-1ea,al XIXlea gi XX; picturi in ulei infn;i9dnd fecioare 9i sfingisau ftizeIe de lemn aurit de pe usi; colonade in stil colonial

,,Cind dragostea se iveste astfel, nu ai nici o vini." (in limba spanioli,in original) (n.tr.)

,,Fiindcd dupd aceasti viald nu mai existi alti sansi." (in limba spaniold,in original) (n.tr.)

24

I Muzici populari columbiani (n.tr.)

2\

IunrNou-r eo Peer,o, uRANou-r pe EscosaR

rirrrr figurine sm5ltuite din ieslele strimosilorl cufere bituteirr finte sau covoare persane de toate dimensiunile; portelartli'tn;uzesc pictat manual sau fele de masl brodate de mlicute,trirndafiri sau orhidee ingrijite de stipdna mdndri a casei.

Nu se zd.resc pe niciieri nici servitorii umili de pe tradi-lionalele mosii bogate din tara mea, aproape intotdeauna mog-lcniti impreuni cu proprietatea, oameni incercafi de via1i,rt:scmnati, cu o dulceall nesfdrsitd, cate, de-a lungul gene-rrrliikrr, au ales siguranta in locul libertngii. Jiranii aceia invelitiin ruana (un poncho scurt din linI de culoare cafenie), gtirbi,rlirr vegnic zdmbitori, care rispundeau{ir\,govIiah la orice rugi-rrrirrte, descoperindu-gi capul cu o addnci plecdciune - ,,Ime-rlirrt, domnia voastri!", ,,Eleuterio GonzLIez la ordinele domnieivotstrc!" -, gi care nu aflaseri de existenta bacgigurilor au dis-prlrut astizi aproape in intregime, deoarece luptitorii de gherililr' .rtu spus ci, intr-o zi ntt foarte indepi.rtati, odatl. cu triumfulItt:volutiei, aveau si se bucure 9i ei de plmd.nturi si de vite, arme,lrilrrruri si femei ca ale stipdnilor, frumoase si fIr[ varice.

Inciperile vilei dau intr-un coridor foarte larg 9i sunt deco-lirtc spartan: doui paturi, o noptieri cu o scrumieri din ceramicilot'rrl[, oveiozd oarecare 9i fotografii de pe mosie. Slavi Dom-rrrrltri, baia separati din camera noastri are apd. rece gi caldi, nurlorrr rece, ca aproape toate vilele din Tierra Caliente. Terasa,rrtrs{hrsit5., e intesati de zeci de mese cu umbrele de soare si suterltr scaune albe, rcirstente. Dimensiunile zonei destinate soci-'tli'zl,rh - aceleagi ca pentru orice club rural - nu lasi urmi deirrrl<riald, vila a fost proiectati pentru a gdzdd sute de persoane;jrrrlccind dupi numirul camerelor de oaspeti, se poate deducet'it, la sfdrsit de siptlmdnd, invitalii se numird cu zecile.

- Oare cum or fi petrecerile? ne intrebim. Cu sigurangl, ilrrtlrrc pe regele vallenatol-trlui din Valledupar, laolalti ct zecirlc rrcordeonisti!

VrncrNra Velr.nyo

-Nuuu, ci pe Sonora Matancera si Los Mel6dicos! corecteazd.cineva pe un ton de dispre!, prin care tdzbate o undi de pizmd,.

Administratorul domeniului ne informe azd, cd, propri-etarul este retinut de o problemi de ultimi ori si va

-ajunge

abia a doua zi. E limpede cd, angzjaEii au primit iar.ina dJane face intru totul pe plac, pentru ca sederea si fie comoddgi pl5cutl. Totusi, ne dau de inteles, de la bun inceput, citurul proprietitii exclude etajul doi, Ia carc se afld camerelepe care le ocupi familia. Toti angajatii sunt barbagi si par sisimti o mare admiralie fald, de proprietar. Nivelul lor de rrai,cu mult mai ridicat decit cel al servitorilor altor familii bogate,se reflecti in atitudinea lor plini de siguranti 9i in lipsadesivirgiti a umilinteii ldranti acestia par si facl'parte iinfamilie, poaftd. haine de lucru bune, de calitate gi ma1 discretedecit cele ale tinerilor de pe pista de aterizare. Spre deosebirede primui grup, nu sunt inarmali. Ne adunim in refectoriupentru cini. Masa principali., din lemn, este enorml.

- Cdt pentru un batalion! observim noi.Servetelele sunt din hdrtie albd, izr felurile de mdncare

sunt servite in vase tipice zonei de citre doui femei eficiente siticute, singurele p. .ut" 1e-am zd,rit d,ela sosire. Aga cum pre-vdntserd,m, meniul constd dintr-o delicioasi bandeja paisa, felde mincare tipic din Antioquia si element esenfial ai buciti-riei columbiene: fasole, orez, carne tocati si ou prdjit, insotitede felii de avocado. Nu se zdregte nici un detaliu care si. tr[-deze grijd pentru crearea unei atmosfere primitoare, rafinatesau luxoase: totul la aceastl proprietate de aproape 3 000 dehectare, situati intre Doradal 9i Puerto tiunfo, pe incinsulplatou Magdalena Medio din Columbia, pare si ii fost con-ceput in stilul practic si impersonal al unui hotel enorm dinTierra Caliente, nu in stilul unei vile mari de gari.

Agadar, nici un aminunt din noapte a aceea tropicali sicaldi, prima petrecuti la Hacienda N6poles, nr't --"ifi pututpregiti pentru lumea de proportii colosale pe care urma sI o

z5

IusrNou-L nn Penlo, unANou-l pn Escosan

tlcscopir a doua zi si nici pentru dimensiunile acelui rcgat,tlif-erit de toate cele pe care avuses em ocazia si le cunosc pdnirttunci. Nimeni nu m-ar fi putut preveni in privinla ambitiilorncmisurate ale omului care o cl[dise din praf de stele, cu spi-ritul din care sunt alcituite miturile, care schimbi pentru tot-rlcituna istoria naliunilor gi destinul oamenilor.

La micul dejun suntem informati cd, gazda noastri va sosi

slrrc prinz,pentru a avea plicerea de z ne zrilta perso4al gridinaz.oologici. Intre timp, vom face o plimbare pe mosie in boogies,

vt:hiculele acelea proiectate pentru tineri lipsiti de rdspundere,

crrrc le permit si se deplaseze c:uvitezd, pe nisip. Sunt alcituiter li rrtr-o caroserie cu garda foarte joasi, aproape de nivelul solului,gi cxtrem de rezistentd, doui fotolii, un volan, o cutie deviteze,url rczervor si un motor care scoate un zgomot infernal. Lasi inrrrrnl v5.htuci de praf gi fum, dar gi o undi de invidie, intrucdtr'cl aflat la volanul unui boogie aratd ndiant gi ebronzat, in pan-tirLrni scurti gi cu ochelari de soare, insotit de o fatl frumoasl si

rrilcl speriatd, cu pirul fluturXnd in vdnt, sau de omniprezen-I r r I prieten pe jumbtate beat. Un boogie este singurul vehicul care

lroirtc fi condus pe plajd in stare avansati de ebrietate, fdrd ca

r rcrrpanfii si p[teasci nimic grav, fdrd. si se ristoarne si, mai ales,

lilrir ca poliEia sd-l azvdrle in inchisoare pe ticnitul de la volan,rlt:orrrece are un avantaj suplimentar: frdneazilbrusc.

Prima dimineati a acelui sfdrgit de s[ptlmdni a trecut cd.t se

poute de firesc. Totugi, mai apoi, au inceput sd. se petreac[ lucruristrirnii, ca 9i cum un inger pdzitor ar fi incercat si mi previnit'il desfitlrile din prezent gi aventurile nevinovate sunt aproape

irrtotdeauna mlsti care ascund chipul viitoarelor suferinfe.Anibal e socotit drept unul dintre cei mai nebuni oameni

rlin lume, eticheti care mi disfteazd., deoarece am spirit de

Vrncrxre Velloyo

aventurieri, dar din pricina cireia toate prietenele mele imiprevestesc ci logodna nu se va sfdrsi la altar, ci intr-o pripas-tie. Nu a avut nici un accident, desi conduce Mercedesul pedrumuri serpuitoare de munte cu doar doui benzi ,la aproape200 de kilometri pe orI, cu paharul de whisky intr-o mdni sicu o gustare pe jum[tate ispriviti in cealalti. Eu merg intr-unboogie, fericiti, tindnd-o in brafe pe fetifa lui, in vreme ce oadiere de vdnt imi mdngdie obrajii gi imi rlsfiri pletele. Simto delectare sublimd, bucuria de nedescris pe care o ai cdndstribati sute de kilometri de ses sdlbatic cu mare vitezd., fi.rd.ca nimic si te opreasci sau si-fi stea in cale, deoarece la oricealti mosie columbianl intinderile nemdsurate ar fi fost rezer-vate vitelor si ar fi fost ingridite, cu porti cu drugi gi zdvoare,pentru miile de vaci cu privire timpi si pentru duzinile detauri in perpetul stare de neliniste.

Pret de aproape trei ore am stribitut kilometri in sir deses, in toate nuanlele posibile de verde, intrerupte ici gi colode o lagunI sau de un pdrdu, zdfind cdnd un deal usor rotun-jit, parcd. de catifea, de culoarea mugtarului, cind o ugoarldenivelare, semlndnd cu pigunile, unde, ani mai tdrziu,i-am vdzut pe Meryl Streep gi pe Robert Redford in Out ofAfrica, dar fd.rd.baobabi. Jinutui este populat in intregi-e decopaci, plante 9i animale mici, specifice tropicelor americane,imposibil de zugrdvit in detaliu, deoarece fiecare scenl ni se^ fv.,intdliqeazd mai inainte ca ultima sd ne fi trecut pe dinainteaochilor, in peisaje care s-au succedat la inceput cu zecile, daracum par sa-altetneze cu sutele.

Ne indreptim cu o vitezd, ametitoare spre o zd.noagd, deas6,si pe jumitate silbatici ,latil de aproximativ 500 de metri, pen-tru a ne ricori cdteva clipe departe de soarele arzdtor al amie-zii, sub evantaiele uria;e ale unei pldurici de guaduas. Citevaclipe mai t6,rziu, stoluri de pisdri in toate culorile curcubeuluiisi iau zborul flpnnd strident, masinuta salti peste o groapi,ascunsi de frunze, un par de doi metri lungime s,i aproape un

z8j

IuerNou-L ln PenLo, uRANou-l ps EscoraR

t'rrrrtimetru grosime pitrunde ctt viteza unui glonl pfin faga

vr:hiculului, stribate cu vreo 100 de kilometri pe ori spagiul

ingust dintre genunchiul Adrianei gi al meu 9i se opregte lacxrrct un milimetru de obrazul meu ;i la o jumltate de cen-tirnctru de ochi. Nu se intimpll nimic, deoarece maginulele;rt'cstea fri,neazd,brusc si se pare ci Dumnezeu mi-a tezervat osourti cu adev[rat deosebiti.

in ciuda distanlelor stribdtute gi grafie invenfiei numitew;rlkie-talkie, pe cdre o socotisem intotdeauna o dovadl de

srrobism, un obiect superfluu si cu desivdrgire inutil, in vreo

20 rlc minute, cdteva jeepuri sosesc pentru a ne salva 9i a recu-

lrt nr cadavrul primului boogie stricat s,i imposibil de folosit dinistrrria omenirii. O jumltate de orI mai tl.rziu, ne zt\d'm larrricul spital al mogiei, unde suntemtrata,ti cu injecfii antiteta-rros ;i cu pansamente cu iod, pe zgdrietttrile de pe genunchi si

,tltriL'/,,in vreme ce toatl lumea rlsuflI ugurati ci eu gi Adrianairnr scipat tefere gi nevitimate. Anibal, cu o expresie de copilrkricnit, bomblne pe tema costului reparaliei afurisitei de

rrrrr;ini gi a eventualitnlii de a o inlocui cu una noui, pentrur'irrc este nevoie, inainte de toate, si se verifice cdt costi si fieiulusi. cu vaporul din Statele Unite.

Suntem anunfafi ci elicopterul proprietarului mogiei a

sosit de ceva vreme, degi nici unul dintre noi nu-si amintegtesit-l fi auzit" Ugor nelinigtili, eu gi logodnicul meu ne Pre-giltim sd-i prezentim scuze pentru pagubele provocate 9i siintrcblm despre posibilitngile de despigubire. Cdteva cliperrrrri tdrziu, gazda noastri isi face intrarea in salonagul underf c-am adunat cu restul invitagilor. Chipul i se lumineazS' c6.nd

Irer vsds cdt de surpringi suntem ci este ^tdt

de t6'ndr. Cred ciintuieste uturarea mea 9i a logodnicuhii meu ,,boogiecid" la

iruzul faptului ci are vdrsta medie a celor care constituie gru-

1rrrl, fiindci un fel de expresie ndzdrdvand,i se asterne pe chip,irt vreme ce pare si se lupte si nu ridi, un ris dintr-acelea care

preced un hohot neinfrdnat.