USAMV BUCURESTIFacultatea: Management Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare RuralaSpecializarea: Inginerie Economica in Agricultura

PROIECTECONOMIE AGROALIMENTAR

-Piata Laptelui si a Produselor Lactate-

Studenti:

CUPRINS

CAPITOLUL I. ANALIZA SECTORULUI ALIMENTAR AL PRODUSELOR DE PRELUCRARE I CONSERVARE A LAPTELUI LA NIVEL MONDIALA. INTRODUCEREB. EVOLUIA I FACTORII DE INFLUEN AI PREURILOR PRODUSELOR ALIMENTARE DE TIP PREPARATE DIN LAPTEC. PRINCIPALELE COMPANII DIN INDUSTRIA PRODUSELOR LACTATED. SCHIMBURI COMERCIALE LA NIVEL MONDIALD.1 EXPORTURI(CANTITATIV)D.2 EXPORTURI(VALORIC)D.3 IMPORTURI(CANTITATIV)D.4 IMPORTURI(VALORIC)

CAPITOLUL 2. ANALIZA SECTORULUI ALIMENTAR AL PRODUSELOR LACTATE LA NIVEL EUROPEANA. PRIVIRE DE ANSAMBLUB. ANALIZAVOLUMULUI PRODUCIEI DE LAPTEC. COMER1. EXPORTUL PE CATEGORII DE PRODUSE2. IMPORTUL PE CATEGORII DE PRODUSED. CIFRA DE AFACERI A NTREPRINDERILOR DIN SECTORUL ALIMENTAR AL PRODUSELOR LACTATE DIN CADRUL UNIUNII EUROPENE N PERIOADA 2007-2013E. INDICELE PREURILOR I CRETEREA PREURILORF. MARI COMPANII LA NIVEL EUROPEAN1. EXEMPLECAPITOLUL III. ANALIZA SECTORULUI ALIMENTAR AL PRODUSELOR LACTATE LA NIVEL NAIONALA. VOLUMUL PRODUCIEI I CIFRA DE AFACERI(2007-2013)SCHIMBUL COMERCIAL:IMPORT +EXPORTB. FIRME MARI DE PRELUCRARE A LAPTELUI

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I.

ANALIZA SECTORULUI ALIMENTAR AL PRODUSELOR DE PRELUCRARE I CONSERVARE A LAPTELUI LA NIVEL MONDIAL

1.Introducere Laptele este unul din produsele animaliere cu cu importanta majora in alimentatia omuluiLaptele este unul din din cele mai importante produse de origine animala, fiind considerat un produs strategic, intrucat este un aliment complet, usor asimilabil, cu mare valoare nutritiva si cu rol antitoxic. Laptele este un aliment indispensabil in nutritiaomului, cu precadere a copiilor, batranilor, bolnavilor si a celor care lucreaza in medii toxice; in plus, laptele constituie material prima pentru industria laptelui.In cadrul produselor animaliere, productia de lapte ocupa locul al doilea, dupa carne, ca importanta economica si alimentara, fiind una dintre cele mai ieftine surse de proteina animala cu valoare biologica ridicata.Prin continutul variat si bogat in substante nutritive, laptele este alimentul ideal pentru copii, fiind indispensabil mai ales in primele luni de viata. Insa, o alimentatie numai pe baza de lapte, timp indelungat, favorizeaza aparitia anemiei, in special la noi nascuti, datorita faptului ca laptele este deficitar in fier, cupru, mangan, si vitamina C.Proteinele din lapte se caracterizeaza printr-un continut ridicat de aminoacizi esentiali, fiind apropiate cu valoare biologica, de proteinele din ou. S-a aratat ca cel putin jumatate din proteinele de origine animala, trebuie sa fie asigurate din lapte si produse lactate, deoarece in componenta acestora se gasesc peste 22 de aminoacizi esentiali. Fiecare component al laptelui, prezinta din punct de vedere nutritional si fiziologic un rol incontestabil in apararea organismului si mentinerea starii de sanatate.Lactoza din lapte impiedica prin formarea acidului lactic, dezvoltarea in intestine amicroflorei saprofite de putrefactie.Sarurile minerale din lapte se caracterizeaza printr-un continut bogat in fosfor si calciu, apropiat de cel existent in oase.Vitaminele din lapte participa la mentinerea activitatilor vitale a celulelor, se gasesc in cantitati apreciabile, incat un litru de lapte poate acoperii zilnic 25% din necesarul de vitamina B2, peste 15% din necesarul de vitamina PP, fiind o sursa completa de vitamine B12si D2.Laptele din punct de vedere energetic are o valoare mai redusa, valoarea calorica fiind de 7; prin lapte se poate asigura 7 - 11% din necesarul de calorii.Valoare calorica scazuta a laptelui si produselor acidolactatice reprezinta de asemenea o caracteristica importanta in contextul intensificarii activitatii nervoase si reducerii efortului fizic. Laptele reprezinta un "univers alimentar", este un aliment complet, un izvor de sanatate, cu efecte multilaterale, care se impune prin actiunea luimineralizantala tineret, antidecoleifianta pentru adulti si de protectie antitoxica la persoanele care lucreaza in medii toxice.

Consumul de lapte si produse lactate accelereaza crestrea organismului cu30-40%, mareste vigoarea si rezistenta in perioadele critice de crestere ale tineretului .Mai mult decat orice alt produs obtinut de la animale in scopul utilizarii ca hrana, laptele este un aliment ieftin, si o importanta sursa de vitamine, proteine si saruri minerale.Din punct de vedere fiziologic, laptele este lichidul secretat de glanda mamara a femelelor, in perioada de lactatie, care constituie hrana de baza a nou-nascutului.Codul FAO/OMS da ca definitie exclusiva a laptelui urmatoarea: "produsul de secretie mamara normala, obtinut prin una sau mai multe mulsori fara nici o aditie sau sustragere".Laptele crud este acela care abia a fost muls, racit in ferma, dar care nu a fost supus la nici un tratament, si totdeauna cu compozitia chimica integra. Laptele este un aliment strategic deoarece contribuie la imbunatatirea calitatii vietii si contribuie la asigurarea securitatii alimentare, fiind un aliment de prima necessitate si complet. Laptele poate sa asigure 44% din necesarul de proteine al omului de cea mai buna calitate, datorita continutului ridicat de aminoacizi, si a valorii biologice a produselor; asigura aproape 100 substante hranitoare (16 acizi grasi, 45 elemente minerale si 25 vitamine) deosebit de utile pentru alimentatia omului. Laptele constituie materia prima de neilocuit destinata prelucrarii sau transformarii a peste 1000 de produse lactate indispensabile hranii omului, datorita valorii tehnologice pe care o are. Valoarea tehnologica a laptelui reprezinta totalitatea insusirilor laptelui, care asigura acestuia aptitudinea saupretabilitateala prelucrare, prin proprietatile intrinseci unice pe care le are. In functie de valoarea tehnologica intrinseca a laptelui se stabileste destinatia acestuia si randamentul in procesul de fabricatie. Componentii chimici ai laptelui imprima nemijlocit produselor derivate valoarea nutritionala si biologica. Lactoza din lapte este componentul chimic cel mai bine reprezentat, conferind laptelui aptitudinea de prelucrare. Aceasta are insusirea de a fi fermentata sub actiunea bacteriilor lactice, dirijata de om. Pe aceasta baza se obtin produsele lactice acide dietetice (iaurtul de lapte de vaca, laptele batut, laptele acidofil, kefirul), cu ajutorul culturilor starter de bacterii lactice, precum si branzeturile fermentate. Cazeinaeste componentul laptelui cu cea mai mare importanta in industria producerii branzeturilor.Cazeina se gaseste din abundenta in laptele de vaca (80% din total proteine), avand proprietatea de a coagula. Aceasta proprietate confera laptelui aptitudinea de a trece din starea lichida, in stare de gel, respective de inchegare, sub actiunea enzimelor coagulante (cheagul) introduse in lapte sau a unor acizi. Coagularea este ajutata si de prezenta calciului din lapte si sta la baza fabricarii produselor lactate acide si a brazeturilor. Procesul de fabricare a laptelui este influentat de compozitia si varietatea materiei prime, astfel, prelucrarea laptelui in produse lactate se bazeaza pe procesule naturale fizico-chimice.

2. SITUATIA PRODUCTIEI DE LAPTEProductia si consumul de lapte, in medie, pe plan mondial si national nu satisfac decat o treime din cerinte, insa exista si zone pe glob unde productia de lapte asigura consumuri optime si disponibilitatii pentru export (comunitatea Europeana; zona nord-americana si australiana) dar si zone geografice, unde se inregistreaza limite, insuficiente si chiar crize privind productia si consumul de lapte (zone africane, asiatice, sud-americane).

TARI FURNIZOARE DE LAPTE Europa, furnizeaza peste 32-39% din productia mondiala de lapte, 180 milioane tone; America de Nord, furnizeaza 22% din productia mondiala de lapte; Asia furnizeaza sub 17% din productia mondiala de lapte; America de Sud, furnizeaza sub 9% din productia mondiala de lapte; Oceania, furnizeaza 4,5% din productia mondiala de lapte.

PRODUCTIA MEDIE PE VACA Europa ......4700 l/vaca; America de Nord ..... 4500 l/vaca Oceania ..... 4000 l/vaca Asia ......1200 l/vaca America de Sud .... .1275 l/vaca Africa ..... 500 l/vaca* Consumul mondial este de 90 kg. lapte pe locuitor

Producia de lapte

Aproximativ 150 de milioane de gospodrii din ntreaga lume sunt angajate n producia de lapte. n majoritatea rilor n curs de dezvoltare, laptele este produs de micii producatori, iar producia de lapte contribuie la securitatea alimentar i nutriie. Laptele ofer randamente relativ mari pentru micii productori i este o surs important de venituri.

n ultimele decenii, rile n curs de dezvoltare au majorat ponderea n producia de lapte la nivel mondial. Aceast cretere este, n mare parte rezultatul unei creteri a numrului de animale productoare dect o cretere a productivitii pe cap de locuitor. n multe ri n curs de dezvoltare, productivitatea la lactate este constrns de furajele de calitate slab, boli, accesul limitat la piee i servicii (de exemplu, de sntate, de credit i de formare profesional) i nivelul potenial genetic al animalelor destinate productiei de lapte. Spre deosebire de rile dezvoltate, multe ri n curs de dezvoltare au climat cald i / sau umed, care este nefavorabil pentru producerea de lapte.

Unele ri n curs de dezvoltare au o lung tradiie in producia de lapte, iar laptele sau produsele sale au un rol important n dieta. Alte ri au stabilit producii de lapte semnificative doar recent, cele mai multe dintre fostele ri sunt situate n Marea Mediteran i Orientul Apropiat, subcontinentul indian, regiunile Savannah din Africa de Vest, zonele muntoase din Africa de Est i pri ale Sud i America Central. rile care nu au o lung tradiie in producia de lapte sunt n Asia de Sud-Est (inclusiv China) i n regiunile tropicale, cu temperaturi ambientale ridicate i / sau umiditate.

n ultimele trei decenii, producia mondial de lapte a crescut cu aproape 50 de procente, de la 482 milioane de tone n 1982 - 754 milioane de tone n 2012.India este cel mai mare productor de lapte din lume, cu 16 porcente din producia mondial, urmat de Statele Unite ale Americii, China, Pakistan i Brazilia.ncepnd cu anii 1970, cea mai extinsa producie de lapte a fost n Asia de Sud, care este principalul motor al creterii produciei de lapte n curs de dezvoltare.

Producia de lapte n Africa este crete mai lent dect n alte regiuni n curs de dezvoltare, din cauza srciei i a - n unele ri - condiiilor climatice nefavorabile.rile cu cele mai mari surplusuri de lapte sunt Noua Zeeland, Statele Unite ale Americii, Germania, Frana, Australia i Irlanda.rile cu cele mai mari deficite de lapte sunt China, Italia, Federaia Rus, Mexic, Algeria i Indonezia.

3.Evolutia pretului si factorii de influenta Factori ce influeneaz formarea preului: Preul de achiziie a laptelui crud sau preul la poarta fermei este diferit pentru laptele conform fa de cel neconform. Avnd ca baz aceast difereniere calitativ, preul laptelui poate diferi de la o regiune la alta a rii i poate fi influenat de mai muli factori: A) Factori ce influeneaz n mod direct formarea preului: - anotimpul cnd se efectueaz tranzacia; - preul laptelui achiziionat din spaiul intracomunitar i utilizat n fabricaie de ctre procesatorul care este n acelai timp i importator i cumprtor de lapte de pe piaa intern; - sprijinul financiar acordat de la bugetul de stat, n scopul mbuntirii calitii produselor de origine animal i pentru mbuntirea calitii i igienei laptelui de vac destinat procesrii, pentru atingerea standardelor de calitate din UE. B) Factori ce influeneaz n mod indirect formarea preului: - relaia dintre productor i procesator, funcie de care poate fi posibil negociera preului sau a clauzelor tranzaciei -negocierea; - contractul; - piaa neagr; - prezena mai multor procesatori pe piaa local (concurena);

Graficele de mai jos descriu evoluia preurilor pe piaa mondial a laptelui i a furajelor. Preul pe piata mondiala a laptelui se bazeaz pe media ponderat a 3 IFCN indicatorii de pre: laptele praf degresat i unt (35%); brnza & zer (45%) i lapte praf integral (20%). Indicatorul pre de alimentare mondial IFCN reprezint nivelul preului pe piaa mondial pentru hrana animalelor. Indicatorul pre de alimentare se bazeaz pe o dieta care conine 70% porumb (furaje energetice) i fin de soia 30% (furaje proteice).Raportul dintre pretul mondial al furajelor si pretul mondial al laptelui ii ajuta pe fermieri sa vada cate furaje pot cumpara dupa vanzarea unui kilogram de lapte. Raportul este definit ca favorabil, atunci cnd este> = 1,5 i, n general se poate concluziona c cu cat raportul este mai mare, cu atat hrnirea este mai intensiva.

n afar de acest raport utilizat n mod obinuit, IFCN a dezvoltat un nou indicator economic. Aceasta este marja asupra costurilor furajelor combinate. Acest indicator presupune o intensitate medie de alimentare de 300 g furaje combinate la 1 kg lapte. Aceast intensitate de alimentare ar putea reprezenta o ferm cu un randament de lapte de 8000 kg lapte / vac i an, folosind 2,4 t furajelor combinate pe an.

La nceputul anului 2006, indicatorul de pre pentru lapte nceput s arate comportamentul de cretere a preurilor i a atins un vrf de 53.7 USD / 100 kg ECM (lapte energie corectat cu 4% grsime, 3,3% proteine din lapte), n noiembrie 2007. Cu toate acestea, creterea preului laptelui nu a fost semnificativ asociata cu pretul furajelor, ca diferena dintre cele dou preuri au crescut n 2007 ajungnd la 32.3 USD. n 2008, preul laptelui a fluctuat puternic i a czut de la un nivel nalt de 50.2 USD / 100 kg lapte ECM n ianuarie 2008 la un nivel sczut de 19,3 USD / 100 kg de lapte ECM n februarie 2009. Cu toate acestea, preul a crescut la un nivel de 41,7 USD la sfritul anului 2009, un an de fluctuaii mari i un pre mediu relativ sczut de luare. n 2010, preul de vrf a fost 41,3 USD i amplitudinea de fluctuaii a preurilor a fost mai mica dect pentru cei doi ani anteriori. Spre deosebire de preul laptelui, preul furajelor a crescut la sfritul anului 2010 i nceputul anului 2011, ajungnd la un nivel de 31 USD / 100 kg hran. Spre deosebire de preul de furajelor, preul laptelui a urmat un trend descendent ajungnd la 37.3 USD n luna aprilie 2012. Ridicarea preurilor la lapte a nceput n luna ianuarie 2013, cu nivelul de 40.2 USD / 100 iar mare accelerarea a creterii preului laptelui a dus la o depire de vrf istoric de pre din noiembrie 2007 i s-a ncheiat Q1-2013 cu nivelul de 55 USD / 100 kg n luna aprilie. Ca urmare a preurilor la lapte i furaje, este uor de observat cele trei evenimente principale. Perioada rollercoaster-ianuarie 2007 i ianuarie 2010, care a fost determinat de o fluctuaie mare a preurilor (interval maxim de 34 USD / 100 kg ECM) i indicatorul pre furaje ntre 2.9 i mai jos de 1. Acest lucru a condus la o situaie foarte profitabila n producia de lapte dar la o marj negativ asupra furajelor combinate, care au sczut cu mult sub media de 29,2 USD. Acest fenomen a afectat in special productorii care se bazeaz pe sisteme mai intensive de crestere, cum ar fi SUA i rile din UE. A doua perioad a fost o perioad de relativ stabilitate, care a durat timp de doi ani ntre ianuarie 2010 i ianuarie 2012. n aceast perioad, preul laptelui si preul furajelor au urmat aproape aceeai tendin, permind productorii de produse lactate pentru a produce lapte cu un raport lapte: furaje mai mic decat media pe termen lung, aproximativ 1,5, iar pe de alt parte de a pstra o marj pozitiv asupra costului furajelor combinate care a fost mai mare dect media. Acest exemplu arat c doi indicatori diferiti pot da diferite mesaje. Al treilea scenariu a nceput s se dezvolte la nceputul anului 2012, cnd preurile la lapte au sczut i preurile furajelor au atins noi maxime pn la mijlocul anului. Acest impact a avut un efect negativ asupra economiei. ncepnd din luna august, am vzut o cretere brusc a preurilor la lapte i o scdere a preurilor la furaje pn la jumtatea anului 2013. Ambii indicatori economici arat o evoluie pozitiv. Aici indicatorul marja este mai bun indicator pentru a urmri productia de lapte. Se vede n mod clar c prooductia de lapte tinde la atingerea unui nivel similar cu cel observat n 2007, de ndat ce productorii de lactate vor primi un pre care este n conformitate cu preul de pe piaa mondial. Aceast analiz a fost fcut pentru un sistem intensiv moderat, de exemplu, 8000 kg / vac i an. Pentru sistemele agricole care funcioneaz la un randament mai mic i utilizareaza mai putine furaje combinate pe kg lapte, fluctuaia marjei este mult mai mica i nu este influenat decat de evoluia preurilor la lapte. Preturile produselor lactate au sczut brusc n luna aprilie, ca urmare a indicaiilor de slbiciune pe piaa mondiala n luna martie. n consecin, au revenit la un nivel similar cu nceputul anului 2013. Cererea pentru toate produsele lactate a fost afectat de achiziiile reduse ale Chinei (principalul importator de lapte praf integral i al doilea cel mai mare importator de lapte praf degresat) i o scdere a cererii din partea Federaiei Ruse (principalul importator de unt). n plus, o deschidere puternica la sezonul de producie de lapte n emisfera nordic i un sezon extins neobinuit n Noua Zeeland au contribuit la aceasta situaie, deoarece disponibilitatea produselor pentru export a crescut. Indicele pretului la lactate al FAO a fost de 251 de puncte n luna aprilie, de 2,8 la sut sub aceeai lun din 2013. Trebuie amintit faptul c preurile au crescut n mod substanial la lactate, cu 22 la sut n martie / aprilie 2013 i a rmas ridicate pana in toamna. Comparativ cu un an mai devreme, in aprilie 2014 preurile principalelor produse lactate au fost: lapte praf integral (WMP), n scdere cu 679 de dolari pe ton, sau 13 la sut; SMP, in scadere cu 647 de dolari pe ton, sau 13 la sut; unt, in scadere cu 391 de dolari pe ton, sau 8 la sut; i brnz Cheddar, in crestere cu pana la 375 USD pe ton, sau 8 la sut.

4. Costul laptelui:

IFCN utilizeaz indicatorul costul produciei de lapte numai costurile care pot fi direct legate de pretului laptelui. Acest cost include toate costurile din contul de profit i pierdere a fermei. Din acest nivel de cost, revine non-lapte din vnzarea de vaci reformate, juninci, viei, gunoi de grajd, etc. i, de asemenea, venituri din plile directe cuplate au fost deduse. Mai mult dect att, de asemenea, sunt incluse costurile de oportunitate pentru propria munc, pmnt i capital. Pentru crearea harta lumii, am fost folosit ca dimensiune o ferma medie din fiecare ar:

5. Principalele companii din industria produselor lactate la nivel mondial:

Cele mai mari companii din industria laptelui Top 20, 2013

Poziie 2013Poziie 2012CompaniaaraCifra de afaceri n industria laptelui 2012(miliarde USD)

11NestleElveia30,1

22DanoneFrana19,4

33LactalisFrana18,0

44FonterraNoua Zeeland16,0

55FrieslandCampinaOlanda13,5

66Dairy Farmers of AmericaSUA12,1

78Arla FoodsDanemarca / Suedia10,8

87Dean FoodsSUA8,8

912SaputoCanada8,4

1010MeijiJaponia7,7

1111Unilever*Olanda / Marea Britanie7,5

1215YiliChina6,5

13MorinagaJaponia5,8

1414Sodiaal*Frana5,8

1516MengniuChina5,7

169Kraft FoodsSUA5,7

1713DMKGermania5,7

1817BongrainFrana5,3

1919Schreiber Foods*SUA4,5

2018MullerGermania4,2

6.Comertul: Export si Import Prezentare general: Comerul cu produse lactate este proiectat sa creasca cu 1,8 la sut n 2014, un ritm mai lent dect n ultimii ani, ajungnd la 69 de milioane de tone de echivalent de lapte. Cei doi exportatori principali, Noua Zeeland i Uniunea European, care acumuleaza mpreun 50 la sut din comerul mondial, sunt asteptati sa nregistreze o cretere a vnzrilor, n timp ce o mica schimbare este prognozata pentru Statele Unite, cu 15 la sut din exporturile mondiale, n urma majorari excepionale a vnzrilor din anul precedent. Exporturile din Australia se anticipeaz s scad, ca rezultat al produciei de lapte redus.

Principalul centru de cretere a cererii internaionale n 2014 este tot n Asia, unde sunt au crescut pieele de desfacere pentru China, Republica Islamic Iran, Indonezia i Filipine. Arabia Saudit, Emiratele Arabe Unite, Japonia, Singapore, Malaezia i Thailanda rmn piee importante, dar nivelul importurilor lor nu se poate schimba semnificativ i, n unele cazuri, ar putea s scad. Preurile internaionale reduse pot stimula cererea de import n Africa ca un ntreg. Principalii importatori, care ar putea simti o cretere sunt Algeria, Africa de Sud i Ghana. n cele din urm, importurile catre Federaia Rus sunt de asteptat sa creasca, stimulate de cererea puternic pentru unt i lapte praf degresat.

Principalele producatoare de lapte la nivel mondial.

SITUATIA importurilor si exporturilor cu principalele produse lactate:Lapte praf integral Exporturile mondiale de WMP(lapte praf integral) sunt proiectate s creasc cu 2,5 la sut n 2014 la 2500000 de tone. Acest lucru se compara cu o cretere limitat a 1,1 la sut n 2013, cnd un deficit de producie de lapte a fost simtit pe piata. China este de ateptat s-i pstreze poziia de importator principal de lapte praf integral i asista la o extindere n piee, cu importurile sale de lapte praf integral pentru 2014 estimat provizoriu de ctre 7,8 la sut, pn la 796 000 de tone - sau o treime din totalul schimburilor comerciale. n alt parte n Asia, preurile mai mici pot stimula cererea n mai multe piee majore, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Singapore, Oman, Sri Lanka, Indonezia i Filipine. Importatorii din Africa de Nord, America Latin i Caraibe, inclusiv Algeria i Nigeria, pot reveni mai bine pe pia. n Brazilia, producia intern care este in crestere poate s nlocuiasc importurile.

Numai Noua Zeeland, printre principalii exportatorii cu 45 la sut din comerul mondial, este de ateptat s creasc nivelul vnzrilor - cu 6 la suta la 1,4 milioane de tone. Ali membri ai acestui grup, care cuprinde UE, Argentina i Australia, sunt de ateptat s reduc vnzrile fie pentru c productoriilor li se pare mai profitabil s se concentreze pe alte produse, n cazul UE, sau ca urmare a produciei de lapte redus, pentru Argentina i Australia. Unele dintre rile exportatoare la scar mai mic, cum ar fi Uruguay, Belarus i Costa Rica, poat crete vnzrile.

Sursa: www.globaldairytrade.info

Lapte praf degresat Comertul cu SMP(lapte praf degresat) se preconizeaz s creasc cu 5,0 la sut, pn la 2 milioane de tone, o rat de cretere similar cu ultimii doi ani. Principalele piee pentru SMP sunt (n ordinea volumului) China, Mexic, Indonezia, Federaia Rus, Algeria, Filipine i Malaezia, urmat de Vietnam, Arabia Saudit, Egipt, Thailanda i Singapore. n timp ce China este de asteptat sa ramana pe piata principala, o cretere a achiziiilor este, de asemenea anticipata pentru alti importatori majori, inclusiv (n ordine volumului) Mexic, Indonezia, Federaia Rus i Algeria. Peste 70 la sut din exporturile mondiale SMP sunt furnizate de Statele Unite, Uniunea European i Noua Zeeland. n 2014, fiecare va crete vnzrile, UE nregistrand cea mai mare cretere, deoarece preurile ridicate la unt pe pieele interne face mai profitabila producerea de SMP / unt dect WMP. Aceast tendin se reflect n datele de export ale UE, care pn n februarie au artat o cretere de 50 la sut fa de aceeai perioad a anului trecut. n 2013, India a intrat pe piaa mondial de lapte praf degresat n mod semnificativ, iar vnzrile sale au depasitt 250 la sut, pn la 130 000 de tone, plasndu-se pe al cincilea loc n rndul exportatorilor. Date comerciale pentru primele dou luni arat c o cretere puternic a continuat n 2014. Previziunile exporturile Indiei cu SMP pentru 2014 tin s se extind cu 6 la suta, la 137,000 tone. Anul trecut, pieele principale ale Indiei au fost Bangladesh, Egipt, Algeria i Arabia Saudit, si multe alte ri care fac achiziii, indicnd faptul c exportatorii din India sunt in explorarea pieelor ample de-a lungul Africa de Nord, Orientul Mijlociu i Asia de Sud-Est.n alt parte, exporturile Australiei sunt prognozate s rmn nemodificate n faa livrrilor de lapte limitate.

Sursa: www.globaldairytrade.infoUnt Comertul cu unt se estimeaz s creasc cu 0,9 la suta la 919 000 de tone, un procent similar cu anul trecut. Cererea de unt provine n principal din Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu i Federaia Rus, dei, ca i n cazul multor alte produse lactate, China a crescut substanial achiziiile n ultimii ani. n plus, ca urmare a acordurilor comerciale i accesul fr taxe vamale pentru perfecionare activ (n cazul n care produsele sunt importate fr taxe vamale pentru prelucrare suplimentar i export), UE este att un important importator de unt (locul 4 in clasament) i exportator (locul al doilea). n general, multe dintre principalele piee, n special Federaia Rus, China, Arabia Saudit, UE i Republica Islamic Iran, se ateapt s creasc importurile n 2014. Patru din cei cinci exportatori principali - Noua Zeeland, UE, Belarus i Australia - sunt de asteptat sa aiba o cretere moderat a vnzrilor n 2014, n timp ce cele ale Statelor Unite ar putea scdea. n cazul Noii Zeelande, evoluia preurilor WMP vor influena disponibilitatea n a doua parte a anului, ca procesatorii s maximizeze producia de lapte din urmatoarele sezoane. Evoluia preurilor va determina, de asemenea, gradul de participare al Statele Unite pe piaa internaional, deoarece are posibilitatea fie exportator sau furnizor pe piaa sa intern, care absoarbe peste 90 la sut din producie. Aceiai factori s-ar aplica i n cazul UE, n cazul n care preurile interne au rmas mai sus decat cele internaionale, limitnd potenialul comercial.

Sursa: www.globaldairytrade.infoBrnz Comertul cu brnz este prognozat s nregistreze o cretere limitat, cu 0,6 la sut la 2,5 milioane de tone. Patru ri, Federaia Rus, Japonia, Statele Unite i Arabia Saudit, reprezint peste 40 la sut din achiziii. UE rmne exportatorul cel mai mare brnz, furnizarea 33 la suta din comerul mondial, neincluzand cantitatea substanial de brnz care este comercializata ntre rile UE n sine. Alti exportatori importanti sunt Statele Unite, Noua Zeeland, Australia, Arabia Saudit, Belarus, Egipt, Elveia, Argentina, Turcia i Uruguay. Toate aceste tari se menin la un nivel al comerului uor peste cel din 2013. O excepie ar putea fi Statele Unite ale Americii, n cazul n care este o concuren limitat din alte tari, pentru a stimula creterea n continuare a exporturilor.

Sursa: www.globaldairytrade.info

CAPITOLUL II.

ANALIZA SECTORULUI ALIMENTAR AL PRODUSELOR LACTATE LA NIVEL EUROPEAN

Privire de ansamblu: n spaiul UE, au aprut semnale n pres n legtur cu problemele de pe piaa laptelui, ncepnd cu luna mai 2009. Productori din mai multe state europene au protestat fa de preul mic al laptelui, exercitnd presiuni asupra guvernelor pentru ajutoare. Frana, susinut de Austria i Germania a cerut comisarului european pentru agricultur msuri de susinere pentru a face fa preurilor sczute i volumului redus al exporturilor. Comisia European a decis s acorde ajutoare productorilor de lapte pentru a calma nemulumirile acestora i a continuat s analizeze eventuale practici anticoncureniale din lanul aprovizionrii cu alimente, n special n sectorul produselor lactate. n cazul n care va constata disfuncii ale concurenei, CE va face uz de prerogativele sale conform Tratatului, urmnd ca autoritile naionale de concuren s acioneze conform competenelor lor. Germania i Frana doreau s generalizeze n Europa autorizarea unei contractri la scar naional pentru a fixa un pre minim al laptelui i mbuntirea procedurilor de etichetare, propunnd aplicarea unei etichete de genul lapte produs n Frana. Cu aceast ocazie, 16 ri dintre cele 27 ale UE, printre care i Romnia, s-au raliat ideii francogermane privind un nou regulament al pieelor, care s pun capt scderii preului laptelui; iniiativa prevede completri fa de reglementarea ce are n vedere renunarea la cotele de lapte dup 2015.

Evolutia pietei : Pe termen scurt, perspectivele pentru piaa brnzeturilor i cea a produselor lactate proaspete sunt condiionate de cererea limitat la nivelul UE i la scar mondial i indic o cretere uoar a cererii. Se preconizeaz c va continua o acumulare n 2009 i 2010 a stocurilor de intervenie pentru unt i lapte praf degresat. Restituirile la export pot contribui la echilibrarea pieei UE, dei cererea sczut la nivel mondial i concurena puternic din partea exportatorilor care practic preuri mici, limiteaz potenialul de export al UE. Perspectiva pe termen mediu i lung a pieei produselor lactate din UE va rmne pozitiv, avnd n vedere eventuala redresare economic ce ar trebui s contribuie la sprijinirea creterii consumului pentru produsele lactate cu o valoare adugat mai ridicat.A. Analiza volumului productieiDINAMICA EFECTIVELOR MATC I A PRODUCIEI DE LAPTE N PERIOADA 2001-2013

SPECIFICAREUM2001200220032004200520062007200820092010201120122013

Efectiv total din care:mii cap2.8002.8782.8972.8012.8622.9342.8192.6842.5121.9852.1302.1642197

Efectiv matc1.7461.7591.7571.7551.8121.8101.7321.6391.5691.2821.3121.3521.369

Producia medie de laptel/cap3.0143.1333.2633.4933.5103.6883.5643.6533.8072.5953.5293.4173.385

Producia totala de lapte din caremii hl51.00052.76155.28855.44455.33458.30754.87553.08950.57042.82443.80742.03642.600

Producie marfa24.0175.00625.93727.62928.00028.83426.86828.19725.31017.43322.32121.46221.894

OBIECTIVE URMRITE: Asigurarea necesarului de lapte i produse lactate la nivelul standardelor europene. Realizarea unei ncrcturi optime de animale pe unitatea de suprafaa n vederea utilizrii potenialului de producie al bazei furajere. Stimularea organizrii de exploataii eficiente i competitive prin trecerea de la producia destinat autoconsumului la producia comercial. Organizarea cresctorilor n asociaii n vederea reprezentrii intereselor n relaiile cu furnizorii de imputuri i beneficiarii produselor realizate. Creterea produciei de lapte materie prima la nivelul potenialului naional n vederea acoperirii cotelor de producie ce au fost negociate cu Uniunea Europeana din momentul integrrii.

B. Comert

1. Exportul pe categorii de produse Exporturile de produse lactate din UE ctre Federaia Rus au fost, anul trecut, n valoare de 2,3 miliarde , fiind n special axate pe:- brnzeturi - 1,0 miliarde -preparate alimentare, 47 miliarde -unt sau unt brut (butteroil) - 0,14 miliarde - produse lactate proaspete 0,10 miliarde - produse finite 0,09 miliarde de -lapte praf degresat - 0,07 miliarde - zer praf - 0,03 miliarde .

25 de state membre au exportat brnzeturi n Federaia Rus n 2013, cei mai mari exportatori europeni fiind Olanda, Lituania, Finlanda, Polonia, Danemarca, Germania, Italia, Frana i Letonia. Totui, n pofida cotelor, exporturile de produse lactate din UE au crescut n ultimii 5 ani cu 45% ca volum i cu 95% ca valoare. Prognozele privind piaa arat c perspectivele de cretere rmn n continuare solide - n special n cazul produselor cu valoare adugat, precum brnzeturile, dar i al ingredientelor utilizate n produsele nutriionale, sportive i dietetice.2. Importul pe categorii de produseDe la 1 ianuarie 2015 vor fi eliminate cotele de lapte la nivelul Uniunii Europene, astfel c se va nregistra o cretere a importurilor de lapte. Importurile sunt o realitate i trebuie contracarat cu toate politicile pentru c riscm s avem importuri mai mari din 2015. Se va liberaliza piaa laptelui i ri ca Polonia sau Danemarca pot produce mai mult, iar laptele respectiv, mai ieftin, poate ajunge n Romnia.n privina importurilor, cele mai agresive zone vor fi Rusia i Japonia, n special la brnzeturi, n timp ce importurile Mexicului se vor atenua. Se consider c restul teritoriilor vor deveni importatoare consistente de lapte i produse lactate. Previziunile din rapoartele citate nu fac referire i la alte state, situaia Uniunii Europene fiind tratat unitar. Cu toate acestea, dup cum am vzut, atta vreme ct se consider c la nivel de UE lucrurile nu vor fi prea fericite, cu att mai ru va fi i pentru Romnia care, dup cum afirm att juctori din piaa local, dar i unele estimri internaionale, va deveni un solid importator de lapte-materie prim dar i de produse lactate.C. Cifra de afaceri a intreprinderilor din sectorul alimentar a produselor lactate din cadrul Uniunii Europene in perioada 2007-2014

Din 2000, in statele europene consumul global de produse lactate a crescut in mediecu 2,5% in fiecare an. Aceast cretere s-a redus in 2008-2009 la 1% pe an.Produse alimentareIntreprinderiAngajati ( nr.)Cifra de afaceri ( mil. Euro)

Produse lactate13098400000120000

Piata UE a laptelui se afla in prezent intr-o situatie destul de favorabila. Pretul mediu al laptelui in UE in ianuarie 2014 era de 40,03 c/kg, adica cu 17 % mai mare decat in ianuarie 2013, reprezentand cel mai ridicat pret mediu al laptelui inregistrat vreodata (statistici incepand cu anul 1977). Aceasta tendinta ascendenta a fost observata si in ceea ce priveste pretul produselor lactate, desi pretul untului a fost supus la o anumita presiune de la inceputul anului 2014. Pana in prezent, cererea puternica la nivel mondial a contribuit la mentinerea unor preturi ferme. Cu toate acestea, o rectificare a preturilor nu ar trebui exclusa, avand in vedere cresterea productiei de lapte remarcata la principalii exportatori.TaraValoarea totala a pietei de lactate ( mil de euro)Vanzari per capital ( euro / an )Consumul annual de lapte procesat ( l/ cap locuitor)

Irlanda0.9898094.7

Danemarca1.8734076

Olanda3.64227,555.1

Austria1.06132.537.3

Franta14.97231.444.6

Germania18.38224.141.5

Romania1.1506.1

Marea Britanie11.65187.968.3

Italia14.8224755.5

Spania9.6208.780.2

Previziunile pe termen mediu privind laptele si produsele lactate sunt favorabile atat in ceea ce priveste piata mondiala, cat si piata interna. Cererea la nivel mondial ramane dinamica, in special la nivelul economiilor emergente. In ciuda incetinirii cresterii economice, produsele lactate joaca un rol important in regimul alimentar al oamenilor, data fiind proportia mai ridicata de gospodarii apartinand clasei de mijloc. Se preconizeaza cresteri ale productiei rezultate in urma ridicarii sistemului de cote in special in statele membre restrictionate in prezent de acest sistem, cum ar fi Irlanda, Germania, Tarile de Jos, Danemarca, Austria si Polonia, precum si in Franta. Productia va depinde de ritmul de crestere a consumului atat in UE, cat si la nivel mondial, precum si de alti factori, cum ar fi constrangerile legate de mediu. In 2008, in produtia de branzeturi se utiliza un procent de 46 % din continutul proteic si de 34 % din materia grasa preluate din laptele colectat in UE-27; laptelui pentru consum ii corespundea un procent de 23 % din continutul proteic si de 13 % din materia grasa, iar pentru unt se utiliza un procent de 32 % din materia grasa si practic nicio materie proteica. Trebuie mentionat ca, desi productia de unt necesita o cantitate mai mare de lapte decat productia de lapte pentru consum, aceasta din urma reprezinta pentru acest sector o piata de desfacere mai interesanta, deoarece permite valorificarea atat a proteinelor, cat si a materiei grase din lapte.

D. Indicele preturilor si cresterea preturilor Indicele preturilor si cresterea preturilor in sectorul laptelui, ca i n ansamblul lanului de aprovizionare cu produse alimentare, formarea preuri lor de consum este un proces complex . n timp ce preuri le plti te productorilor de ctre fabricile de prelucrare a laptelui urmeaz ndeaproape evoluiile de pe piaa internaional, preurile pltite de consumatori sunt influenate nu numai de costul materiei prime, dar i de ali parametri , precum costul energiei sau cel determinat de salarii . Laptele, ca materie prim, are de fapt o influen relativ redus asupra preului de consum al produselor lactate, ntre 30 i 50 %, n funcie de produse O alt caracteristic a sectorului european al laptelui este concentrarea semnificativ a ntreprinderi lor de prelucrare i de distribuie, ceea ce le poate conferi o poziie predominant n fixarea preurilor. ntr- o comunicare referi toare la preurile alimentelor, Comisia subliniaz fenomenul de consolidare a lanului de aprovizionare cu produse alimentare, care are consecine mai ales asupra produselor lactate, i amintete c autoritile de concuren trebuie s se asigure c procesul de consolidare n curs de desfurare nu nrutete condiiile de concuren n amonte i n aval la nivel local, n detrimentul consumatorilor i al ntreprinderilor . Evoluia preului la produsele lactate depinde din partea ofertei de fluctuaia tarifelor la resursele energeticeprecum i a preurilor la materia prim i materialele de ambalaj. Este de menionat c n preul final decomercializare a lactatelor cel mai mare aport l are prelucrarea laptelui, dup care urmeaz distribuia i costulmateriei prime, care dein 18 % i, respectiv, 9 %.

Pretul mediu al unui litru de lapte proaspat in tarile europene la nivelul anului 2008:

TaraPret litru lapte proaspat( euro)

Romania1.32

Ungaria0.90

Bulgaria0.78

Polonia0.84

Cehia0,82

Grecia1.31

Austria1.01

Elvetia1.00

Marea Britanie0.91

Spania0.94

Usoara crestere a consumului de cascaval in volum este explicata prin cresterea numarului de gospodarii in care acest produs a fost achizitionat. Din punct de vedere valoric insa piata cascavalului a crescut in 2011 comparativ cu 2010 cu 17%, datorita unor preturi semnificativ mai mari ale acestui produs, preturi a caror crestere a fost data in special de marirea preturilor materiei prime (laptele).

Un raport al Rabobank realizat la sfarsitul anului trecut prognozeaza ca piata europeana branzeturilor va continua sa creasca si in urmatorii ani pana la sfarsitul anului 2015, dar cu rate de dezvoltare mici, care la nivel tuturor statelor membre, nu vor trece de o medie anuala de 2%, ceea ce inseamna ca este putin probabil ca piata romaneasca a branzeturilor sa aiba un ritm care sa nu se incadreze in acest palier. La nivelul UE-27, Rabobank avanseaza o rata anuala a cresterii pietei branzeturilor de 0,6% pentru intervalul 2012-2015, mai mica decat cea de 1,1% inregistrata in intervalul 2005-2010. Pretul pe care il primesc producatorii europeni pe litrul de lapte, desi in crestere, inca nu acopera costurile de productie, se arata intr-un comunicat de presa al Comitetului European al Laptelui (European Milk Board - EMB) de la inceputul lunii iunie.

Conform celui mai recent studiu realizat in Germania, costul de productie a laptelui crud de vaca ajungea, in ianuarie 2014, la 45,1 eurocenti / litru, iar pretul unui litru de lapte la poarta fermei era de doar 41,1 eurocenti / litru, adica 92% din costul de productie.

Astfel, chiar daca pretul mediu al laptelui in Uniunea Europeana (UE) se afla pe un trend crescator, iar, la inceputul anului, a atins cel mai mare nivel istoric, de 40,21 eurocenti / litru, fermierii europeni se plng de faptul ca si costurile de productie au crescut, iar standardele europene impun investitii care nu sunt amortizate de actualul pret primit pe litrul de lapte.

n Uniunea European, sectorul produciei i procesrii laptelui ruleaz anual 800 de miliarde de euro, avnd aproximativ 12 milioane de angajai.

Politica pusa in aplicare de UE in domeniul laptelui urmareste in primul rand echilibrul pietei, stabilitatea preturilor, asigurarea unui nivel de trai echitabil producatorilor si ameliorarea competitivitatii acestora. Organizarea comuna a pietei laptelui, care exista din 1968, a fost influentata in profunzime de introducerea in 1984 a cotelor de lapte. Continuand programul Agendei 2000, reforma din 2003 a marcat inceputul liberalizarii sectorului prin slabirea mecanismului de sustinere a preturilor si prin crearea ajutoarelor directe la venituri. ,,Bilantul de santate" din 2008 a confirmat ca sectorul laptelui isi va continua liberalizarea, preconizandu-se eliminarea cotelor catre 2015. Cheltuielile pentru sectorul laptelui au crescut, trecand de la 2 750 de milioane de euro in 2005 la aproximativ 4 500 de milioane de euro in 2007, daca se tine seama de valoarea estimata a ajutoarelor directe care au fost integrate in sistemul de plati unice pe exploatatie

E. Mari companii la nivel European- Exemple

NestleGigantul suedez Nestle si-a pastrat pozitia de top in lista producatorilor de lactate, cu venituri de 23,4 miliarde EUR in anul 2012, in crestere cu 23%, adica peste 4 miliarde EUR fata de anul 2012. Nestle a achizitionat compania Pfizer Nutrition, cresterea datorandu-se cel mai probabil acesteia.

DanonePe locul 2 se afla o alta companie europeana, gigantul francez Danone. Compania cu sediul la Paris a raportat venituri din vanzari de 15,1 miliarde EUR, in usoara scadere fata de rezultatele inregistrate in 2011. Stagnarea pietei europene a lactatelor si-a facut efectul asupra vanzarile companiei din Europa.

LactalisPe locul 3 gasim o alta firma franceza, Lactalis. Compania a raportat o scadere a veniturilor, dar performantele sale au fost suficiente pentru locul 3 in topul alcatuit de Rabobank. Compania, care detine o cota majoritara in firma italiana Parmalat, a raportat vanzari de 14 miliarde EUR in 2012, in scadere fata de anul precedent.

FonterraFonterra, cel mai mare exportator de derivate din lapte a lumii a avut vanzari suficiente pentru locul 4 in topul Rabobank. Compania a raportat vanzari de 12,5 miliarde EUR in 2012, in scadere usoara fata de anul 2011.

FrieslandCampinaFrieslandCampina ocupa locul 5 in topul Rabobank, cu vanzari de peste 10 miliarde EUR in 2012. Cooperativa olandeza, detinuta de un grup de 19.500 de fermieri, a avut parte de o crestere usoara in ultimul an.

Dintre companiile prezente in aceste lanturi de retail, volume foarte mari in ceea ce priveste vanzarile, in miliarde de euro, putem mentiona cele ale Nestle, Danone cu o cifra impreuna de miliarde de euro. Majoritatea acestor companii sunt deja prezente pe piata din Romania.

CAPITOLUL III . ANALIZA SECTORULUI ALIMENTAR AL PRODUSELOR LACTATE LA NIVEL NATIONAL

Conform celor mai recente date statistice publicate de Centrul de Comer Internaional (International Trade Centre/UNCTAD/WTO, Geneva), exporturile i importurile mondiale de lapte i produse lactate au avut o tendin general de cretere ntre anii 2007 i 2011, nregistrnd ritmuri medii anuale de cretere de aproape 4%. n anul 2011, comparativ cu anul anterior, comerul internaional cu lactate sa dezvoltat cu rate medii anuale peste media intervalului 20072011, exporturile crescnd cu 12%, iar importurile cu 16%.

A. Volumul productiei si cifra de afaceri ( 2007 2013 )Schimbul commercial : Import + Export

Volumul productiei de lapte a scazut semnificativ de-a lungul anilor , astefel ca, in anul 2007 se produceau 1.158 miliarde litri , iar in anul 2013 cu aproximativ 252 milioane de litri mai putin.

An Volumul productiei de lapte ( litri )

20071.158 mld

20081.05 mld

20091.04 mld

2010925.405 mil

2011916.021 mil

2012912.166 mil

2013906.693 mil

Cifra de afaceri a firmelor mari de produse lactate

FirmaCifra de afaceri ( mil lei )

2007200820092010201120122013

Friesland Foods415.8462284.4255382.7407.1361.3

Danone386.7437.5434.6476.2502.9506.4481

Hochland191216.3204.7192.7197.9197.4216

LaDorna140147.2155.3163.1185.2182175.7

Albalact154.6190.5225.9261.2338.2343.8423.1

Covalact ---7890.4118.5131.8

n perioada 20022011, comerul romnesc cu lactate, a cunoscut o evoluie ascendent, dup anul 2007, creterile au fost masive pe seama importurilor. Astfel, n primii 4 ani ai perioadei analizate, att exporturile, ct i importurile de lactate au nregistrat valori cresctoare, sczute ns comparativ cu cele derulate de principalii juctori de pe piaa internaional.n cazul exportului de lactate al Romniei acesta a avut o evoluie cresctoare pn n anul 2005, dup care a sczut n anul 2006, pentru ca ncepnd cu anul 2007, anul aderrii la UE, exporturile noastre s nregistreze creteri anuale, valoarea maxim de 60141 mii USD fiind atins n anul 2011. Creterea exportului din punct de vedere valoric, n anul 2011 fa de anul 2010, a fost de 31,8%.n ce privete importurile de lactate ale Romniei acestea au crescut pn n anul 2006, pentru ca n anul 2007 creterea s fie masiv de 240%. Importurile au continuat s creasc i dup anul 2007 ntr-un ritm susinut, astfel c anul 2011 a marcat o cretere de 19,7% a valorii importurilor fa de anul 2010.Ca o concluzie se desprinde faptul c ncepnd din anul 2007, Romnia este un importator net de produse lactate, aceast categorie de produse prezentnd o balan comercial puternic deficitar (n anul 2011, soldul balanei comerciale pentru lapte i produse lactate a fost de 238.181 mii USD, n cretere cu 16,1% fa de anul 2010).

B. Firme mari de produse lactate

Grupul Friesland Foods Romania - Compania a intrat pe piaa din Romnia n anul 2001 prin achiziia Nutricia Dairy and Drinks, iar n 2002 a fuzionat cu productorii Someana Satu Mare, Belcar Bela Deta din Timioara i Belcar Distribution. Friesland Romnia este acionar majoritar la firmele Industrializarea Laptelui din Trgu-Mure i Napolact Cluj-Napoca. Compania deine brandurile Milli, Oke!, Dots, Completa, Napolact i Napoca

Danone Romania a luat natere n anul 1996 prin achiziionarea fostei fabrici de lactate Mioria din Bucureti. n 1997 ncep operaiunile companiei prin importarea de iaurturi cu fructe din Polonia i Ungaria. Pentru piaa romneasc acesta a reprezentat primul contact cu acest tip de iaurturi. n 1999 se lanseaz pe pia primele iaurturi fabricate local: Danone Natural i Delicios. n anul 2000 Danone devine lider pe piaa lactatelor proaspete din Romnia, poziie pe care o menine i astazi. Danone Romnia are astzi n portofoliu peste 60 de referine de produse. Brand-urile companiei sunt NutriDay, Activia, Actimel, Danonino, Casa Bun, Danette, Cremosso, Savia i Disney. n fabrica din Romnia se produc zilnic aproximativ 1 milion de pahare de iaurt.

Hochland - Produsele Hochland au fost importate n Romnia, ncepnd din 1993. Hochland i-a deschis, n anul 1998, o filial proprie n Romnia, dup care a achiziionat fabrica de la Sighioara, care a fost retehnologizat i specializat n producia de branz topit: triunghiuri, felii i bloc. n 1999, a fost cumprat ce-a de-a doua fabric Hochland, n Sovata, unde se produce cacaval felii i cascaval bloc, n variantele clasic i afumat. Pe lnga producia intern, Hochland Romnia import i: cremele de brnz proaspt Almette i Hochland Creme, brnza Telemea Hochland Romnia, este unul dintre principalii juctori pe piaa intern a brnzeturilor.

LaDorna - este o companie productoare de lactate din Romnia. Compania a fost cumprat de grupul Lactalis n anul 2008, de la omul de afaceri Jean Valvis, pentru o sum estimat la 80-90 milioane euro. Grupul LaDorna include societile cu activiti n sectorul agroalimentar - Dorna Lactate, Dorna Brnzeturi, LaDorna Cheese, LaDorna Agri, Dorna SA, Lactate Dobrogene, ICPPAM Baloteti, precum i dou companii din sectorul serviciilor, Carpathian Systems i Narcisa Production.

Albalact - este o companie romneasc nfiinat n 1971 sub denumirea de Intreprinderea de Industrializare a Laptelui Alba. Compania a fost privatizat n anul 1999 prin licitaie public deschis devenind privat apoi 100%. Principalii acionari ai Albalact sunt Petru Ciurtin, cu 31,7% din capital, Raul Ciurtin, cu 16,21%, i fondul de investiii RC2 Limited, care deine 24,98% din aciuni. n anul 2012, compania Albalact se afla ntre primii cinci juctori de pe piaa naional a lactatelor. Albalact produce peste 60 de sortimente de lactate, sub mrcile Fulga, Zuzu i Albalact. n octombrie 2008, compania era al patrulea juctor de pe piaa lactatelor din Romnia, avnd o cot de 19% din piaa de lactate proaspete. Tot n 2008, compania a cumprat circa 77% din aciunile Rarul Cmpulung Moldovenesc, intrnd astfel pe segmentul brnzeturilor. Albalact a relocat n toamna anului 2008 ntreaga producie de lactate n noua fabric de la Oiejdea, care a presupus o investiie de peste 17 milioane de euro.

Covalact - este o companie productoare de produse lactate din Romnia. Fondul de investiii SigmaBleyzer Southeast European Fund IV a cumprat, n 2007, un pachet de 70% din aciunile Covalact, contra unei sume de circa apte milioane de euro. Acesta mai deine i companiile Primulact i Lactate Harghita.Concluzie: Laptele are importanta majora in alimentatia omului.Acesta este unul din din cele mai importante produse de origine animala, fiind considerat un produs strategic, intrucat este un aliment complet, usor asimilabil, cu mare valoare nutritiva si cu rol antitoxic. Productia si consumul de lapte, in medie, pe plan mondial si national nu satisfac decat o treime din cerinte n ultimele trei decenii, producia mondial de lapte a crescut cu aproape 50 de procente, de la 482 milioane de tone n 1982 - 754 milioane de tone n 2012. India este cel mai mare productor de lapte din lume, cu 16 porcente din producia mondial, urmat de Statele Unite ale Americii, China, Pakistan i Brazilia.ncepnd cu anii 1970, cea mai extinsa producie de lapte a fost n Asia de Sud, care este principalul motor al creterii produciei de lapte n curs de dezvoltare.

BIBLIOGRAFIE: http://madb.europa.eu/madb/statistical

http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

http://www.eficientconsult.ro/index.php/87-legislatie-utila/legislatie-diversa/163-legislatie-lapte si-produse-lactate-actualizata-la-zi

http://www.scritub.com/economie/comert/Analiza-indicatorilor-ce-carac422231420.php