plan de dezvoltare locală cuprins i. introducere 2 ii ... campia de vest a brailei.pdf · pentru a...

1

Plan de Dezvoltare Locală

CUPRINS

I. INTRODUCERE ................................................................................................................... 2

II. DOSARUL DE CANDIDATURĂ ....................................................................................... 3

II.1 Lista localităţilor cuprinse în teritoriu .......................................................................... 4

II.2 Planul de dezvoltare a teritoriului ................................................................................. 6

II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică .............................................................................. 6

II.3 Planul de finanţare....................................................................................................... 88

III. REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI ................ 89

III.1 Prezentarea procesului de elaborare a dosarului de candidatură ............................ 89

III.2 Prezentarea parteneriatului decizional ..................................................................... 91

III.2.1 Descrierea partenerilor ....................................................................................... 91

III.2.2 Crearea şi funcţionarea GAL - ului .................................................................... 95

III.3 Resurse umane – animare – comunicare ................................................................ 100

III.3.1 Descrierea echipei de animare .......................................................................... 100

III.3.2 Descrierea resurselor materiale ........................................................................ 101

III.3.3 Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului ............................................ 102

III.3.4 Dispozitivul de comunicare şi informare .......................................................... 103

III.4 Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului ...................................................... 103

III.5 Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR .................................. 106

III.5.1 Cooperare .......................................................................................................... 106

III.5.2 Crearea şi implementarea reţelei ...................................................................... 107

2

I. INTRODUCERE

Din punct de vedere al caracterului fizic, social si economic, un „teritoriu” poate fi

definit in contextul LEADER ca o zona omogena, limitata ca dimensiune, dar avand

suficienta capacitate si consecventa pentru a elabora si aplica strategii de dezvoltare viabile.

Teritoriul GAL reprezinta o grupare de comunitati locale care impartasesc o identitate

comuna bazata pe un sentiment de apartenenta la acelasi mediu natural, economic, social si

cultural.

Grupul de Actiune Locala „Campia de Vest a Brailei” ca si teritoriu are o lunga

istorie in comun. Aceste relatii s-au dezvoltat de-a lungul timpului, creand o stransa legatura

intre comunitati - legatura care a evoluat de la traditionalele targuri organizate simplu in locul

unde se intalneau localnicii la biserica, pana la proiectele de o anvergura mai mare, in

parteneriat care se deruleaza in prezent. Pentru a denumi aceasta zona cu trasaturi apropiate a

fost nevoie de identificarea unui element emblematic prin care fiecare locuitor sa se

regaseasca. Deoarece legatura fizica este realizata de campie, care constituie elementul comun

nefiind variatii climatice, economice si sociale majore de la o localitate la alta. Teritoriul a

primit numele de „Campia de Vest a Brailei”. Comunitatile exista ca urmare a dezvoltarii

naturale si umane, insa odata cu perioada industrializarii, acestea au pierdut din semnificatia

lor in viata economica si sociala, fapt determinat de exodul populatiei tinere catre zonele

urbane. Datorita acestui fapt, in prezent zonele rurale au nevoie de revigorare, atat economica,

cat si sociala. Programele cu finantare europeana actuale urmaresc o implicare mai mare prin

strategii si proiecte dedicate mediului rural. Programul LEADER ofera zonelor rurale noi

instrumente pentru construirea durabila a viitorului si promoveaza metodologii si modele de

buna practica, transferabile de la o comunitate la alta. Programul LEADER a fost promovat, si

au avut loc intalniri in zona intre reprezenatantii mediului public si cei ai mediului privat.

In momentul de fata potentialul Grupului de Actiune Locala „Campia de Vest a

Brailei” urmeaza sa fie pus in valoare de membrii care au optat sa se asocieze (autoritati

publice, parteneri privati, ONG-uri si persoane fizice), pentru dezvoltarea durabila a

comunitatilor.

Planul de Dezvoltare Locala elaborat aduce argumente avute in vedere pentru

dezvoltarea sustenabila a zonei prin axa LEADER, pe de o parte, dar si prin programele

complementare care aduc plus valoare prin dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea

capacitatii administrative, dezvoltarea infrastructurii economice si sociale. In tot acest demers,

exista credinta ca locuitorii acestor comunitati sunt si vor fi receptivi la transformarile care

3

vor imbunatati calitatea vietii. Impreuna vor decide solutiile pentru nevoile identificate.

Experienta dobandita pana acum, prin proiectele implementate, a evidentiat ca dezvoltarea

integrata si in parteneriat este esentiala deoarece grupul tinta si obiectivele raspund

necesitatilor unei arii extinse.

4

II. PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ

Lista localităţilor cuprinse în teritoriu

Anexa 4 - Lista localităţilor

Teritoriu : GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA "CAMPIA DE VEST A BRAILEI"

Codul comunelor INSSE Numele localităţii Nr. locuitori Suprafaţa totală Densitate

Comune Oraşe Sate Din oraşe Total teritoriu km2 loc./km2

43019 Ciresu

Ciresu, Batogu, Ionesti, Scarlatesti, Vultureni 3,298 108 31

42753 Faurei 4,067 4,067 18 222

43180 Galbenu

Galbenu, Drogu, Zamfiresti, Satuc,Pantecani 3,335 80 42

43279

Gradistea

Gradistea, Ibrianu, Maraloiu 2,363 61 38

43466 Jirlau Jirlau 3,297 53 62

5

43625 Mircea Voda

Mircea Voda, Dedulesti

3,474 109 32

44113 Surdila

Gaiseanca

Surdila Gaiseanca, Filipesti 2,610 61 42

42771 Surdila Greci

Surdila Greci, Faurei Sat, Bratesu Vechi, Horia

1,538 90 17

44140 Sutesti

Sutesti, Mihail Kogalniceanu

4,536 89 51

44328 Ulmu

Ulmu, Jugureanu 4,033 102 40

44462 Visani

Visani, Caineni-Bai, Plasoiu 2,618 77 34

Total 0 0 0 4,067 35,169 848 41 % locuitori oraşe din total locuitori (≤25%)

- - - - - - 12

6

II.2 Strategia de dezvoltare locală

PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică

II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice

Judetul Braila este situat in Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a Romaniei. Sub raport

fizico-geografic este situat in estul Campiei Romane, la confluenta Siretului si Calmatuiului

cu Dunarea. Teritoriul judetului apartine in cea mai mare parte unitatii de campie si este

impartit in 44 unitati administrativ teritoriale (1 municipiu, 3 orase si 40 comune cuprinzand

131 sate). Dintre acestea in zona de vest a judetului, 11 unitati administrativ teritoriale (orasul

Faurei, comunele Ciresu, Galbenu, Gradistea, Jirlau, Mircea Voda, Surdila Gaiseanca, Surdila

Greci, Sutesti, Ulmu, Visani) au decis, datorita criteriilor de omogenitate a teritoriului si a

ocupatiilor preponderente in zona, sa se grupeze pentru a forma Grupul de Actiune Locala

„Campia de Vest a Brailei”.

Teritoriul parteneriatului are o suprafata de 84.835 ha si este constituit din urmatoarele

localitati din judetul Braila:

- Orasul Faurei;

- Comuna Ciresu, formata din satele Ciresu, Batogu, Ionesti, Scarlatesti si Vultureni;

- Comuna Galbenu, fomata din satele Galbenu, Drogu, Zamfiresti, Satuc si Pantecani;

- Comuna Gradistea formata din satele Gradistea, Ibrianu si Maraloiu;

- Comuna Jirlau, formata din satul Jirlau;

- Comuna Mircea Voda, formata din satele Mircea Voda si Dedulesti;

- Comuna Surdila Gaiseanca, formata din satele Surdila Gaiseanca si Filipesti;

- Comuna Surdila Greci, formata din satele Surdila Greci, Faurei Sat, Bratesu Vechi si

Horia;

- Comuna Sutesti, formata din satele Sutesti si Mihail Kogalniceanu;

- Comuna Ulmu, formata din satele Ulmu si Jugureanu;

- Comuna Visani, formata din satele Visani, Caineni-Bai si Plasoiu.

Orasul Faurei a fost inclus in cadrul acestui GAL deoarece asigură sustinerea

economiei rurale prin relatiile urban – rural, create in timp intre locuitori. Localitatea Faurei

se incadreaza in mediul mic urban si reprezinta un important punct de dezvoltare deoarece

este resedinta unor sedii ale organelor administrative, financiar – bancare, de invatamant,

sanatate, ale mediului privat, iar ca si teritoriu beneficiaza de pozitia de a fi unul dintre cele

7

mai importante noduri de cale ferata aflat la intersectia ce leaga magistralele feroviare

Bucuresti- Galati si Constanta –Tecuci. De asemenea, orasul Faurei constituie un puternic

centru polarizator pentru comunele Surdila Greci, Jirlau, Galbenu, Visani si Surdila

Gaiseanca.

Un alt element relevant, ce confera o situatie favorabila teritoriului, este drumul judetean

DJ 203 Insuratei- Rm. Sarat, facand legatura, in partea de sud, intre comuna Jirlau si drumul

national Bucuresti – Braila, iar in partea de nord cu DE 85 ce face legatura intre marile orase

ale Moldovei si Bucuresti, conexiunea facandu-se la aproximativ 30 km in zona orasului

Ramnicu-Sarat, judetul Buzau.

De asemenea, comuna Jirlau se afla in apropierea liniei de cale ferata Faurei – Tecuci, ce

face legatura intre magistrala Bucuresti – Galati la sud, si magistrala de cale ferata care leaga

toate orasele din regiunea Moldovei cu municipul Bucuresti, la nord. Totodata pe teritoriul

GAL-ului „Campia de Vest a Brailei” se afla si o importanta artera de circulatie

reprezentata de Axul rutier si feroviar Braila-Faurei-Bucuresti, prevazut in Planul de

Amenajare a Teritoriului Judetean ca principalul ax de dezvoltare cu profil dominant agrar.

- relief (forme, pondere – suprafaţa etc.);

Relieful judetului Braila este constituit din spatii interfluviale netede si intinse, din terase

fluviatile si lunci cu o mare dezvoltare. Astfel, pe teritoriul vizat de GAL se afla:

a) Baraganul de Nord (Campia Brailei),

b) Campia Ramnicului,

c) Lunca Buzaului,

d) Lunca Dunarii,

e) campul situat in interfluviul Calmatui-Ialomita.

a) Baraganul de Nord (Campia Brailei) - Majoritatea localitatilor care formeaza teritoriul

sunt situate in Campia Brailei, unitate caracterizata printr-un relief relativ uniform.

Singurele microforme aflate in zona sunt depresiunile de tasare si cateva vai largi.

Altitudinea este mai mare in partea vestica, cuprinsa intre 35–40 m, si mai mica in est,

intre 20-25 m.

Caracteristic pentru aceasta campie este prezenta a numeroase cursuri parasite, albii

divagante (denumite "buzoele") si terenuri mlastinoase, prin care se stabilesc legaturi

intre raurile Buzau si Calmatui. Procesele geomorfologice actuale sunt: tasarile,

8

eroziunea şi ablaţia torenţiala pe pantele vailor, fiind favorizate de crapaturile care se

nasc in timpul verii in perioadele de uscaciune.

b) Campia Ramnicului se afla partial pe teritoriul vizat de GAL in zona Jirlau-Caineni.

Este o campie de tip piemontan, cu altitudini ce nu depasesc 20-25 m.

c) Lunca Buzaului are laţimi cuprinse intre 2-5 km si are aspectul unui „culoar” intre

Campia piemontana a Ramnicului si Campia Baraganului de Nord. In dreptul localitaţii

Faurei, Buzaul si Calmaţuiul au aceeasi lunca joasa, iar intre ele, se gasesc numeroase

cursuri parasite, care in perioada inundaţiilor sunt active, apele trecand dintr-un rau in

altul. Tot in aceasta lunca se afla buzoelul dintre Surdila-Gaiseanca si Ciresu,

ce reprezinta artera de legatura cea mai importanta dintre Buzau si Calmaţui.

d) Lunca Dunarii – pe teritoriul careia se afla orasul Faurei prezinta mai multe trepte de

relief:

- Prima treapta, alcatuita in special din nisipuri fine si caracterizata prin suprafete netede

aluvionare, depaseste 1 m inaltime fata de nivelul raului si este inundabila permanent.

- A doua treapta, este alcatuita tot din nisipuri, insa mai groase. Aceasta treapta aflata la

3 m este inundabila in cazuri mai rare si acoperita cu diverse culturi sau paduri de

esenta moale.

- Ultima treapta constituie o adevarata lunca acoperita cu depozite groase de loess si

argile ce sunt in prezent solidificate, constituind terenuri bune pentru agricultura.

e) Interfluviul Calmatui – Ialomita – unitate de relief in cadrul careia se afla comuna

Ciresu. Acest camp prezinta o inclinare usoara de la N la S si de la V la E si se prezinta

ca un teritoriu propice din punct de vedere eolian. Dunele de pe acest interfluviu sunt in

cea mai mare parte consolidate. Altitudinea medie a campului este de 53 m, ridicandu-se

cu 17 m deasupra Luncii Calmatuiului.

Avand in vedere formele de relief prezentate si caracteristicile acestora, in zona pot fi

dezvoltate proiecte in domeniul energiei regenerabile, in domeniul agriculturii, industriei

alimentare etc., deoarece potentialul natural variat permite realizarea unor astfel de investitii.

- clima predominanta (temperatura, umiditate etc.);

Teritoriul judetului Braila si implicit al Grupului de Actiune Locala „Campia de Vest a

Brailei” se caracterizeaza printr-un climat temperat continental, cu nuanţe aride. Verile sunt

calduroase si uscate, cu precipitatii reduse, iar iernile sunt reci, fara strat de zapada stabil si

continuu, influenţate de anticiclonul siberian. Uniformitatea reliefului face ca trasaturile de

9

baza ale climei sa nu se modifice considerabil, fapt ce permite dezvoltarea activitatilor

agricole in zona.

Temperatura medie anuala variaza intre 10,30C si 10,50C. Pe anotimpuri, temperatura

medie se prezinta astfel: iarna -3,50C, primavara +11,60C, vara +21,50C, toamna +11,80C.

- Precipitatiile atmosferice

Ca si regimul termic, si cel al precipitaţiilor reflecta caracterul continental al climei, in

sensul ca acestea cad in cantitaţi variabile de la un an la altul si sunt repartizate inegal in

timpul anului, in teritoriu, acestea variind intre 400-490 mm/an. Se apreciaza ca in cadrul

Campiei Brailei, cantitatea de apa rezultata din zapada este de circa 100 mm/an, reprezentand

20-23% din totalul anual al precipitaţiilor.

- Vantul

In zona de campie unde se afla situat GAL-ul, valorile medii ale vitezei vantului depasesc

valorile medii la nivel de judet, fapt ce favorizeaza exploatarea potentialului eolian.

Cele mai frecvente vanturi intalnite pe teritoriul GAL sunt:

- Crivaţul, vant rece si uscat, determinat de anticiclonul siberian. Acesta are cea mai mare

intensitate si frecventa anuala, simtindu-se destul de des atat iarna, cat si in anotimpurile de

toamna si primavara. Frecventa medie este de 25,4-28,4%, cu o direcţie din nord, nord-est;

- Suhoveiul, vant uscat si cald care bate vara din partea estica cu o frecvenţa mica;

- Munteanul, care bate din vest, nord-vest, de obicei cald, producand topirea zapezii

primavara si aducand din cand in cand precipitatii;

- Austrul care bate din vest si sud-vest cu o frecventa de 12,20% si produce timp frumos, dar

secetos;

- Baltaretul, un alt vant local care bate din directia sud-est si de cele mai multe ori aduce

precipitatii.

Campia Brailei se afla sub influenţa anticiclonului euroasiatic din

noiembrie-decembrie, iar in a doua parte a lunii februarie işi restrange treptat aria, incat spre

inceputul lunii mai, il intalnim din nou in locul sau de formare. In timpul iernii menţine o

vreme relativ frumoasa, dar friguroasa, cu nopţi geroase, cand temperatura aerului in Campia

Baraganului coboara uneori sub -25oC. Tot in timpul iernii, cand anticiclonul euroasiatic se

intalneşte cu anticiclonul azoric, se produc scaderi puternice de temperatura, dar şi ninsori cu

viscole foarte violente.

10

- Fenomene climatice extreme

Viscolul constituie un risc climatic de iarna la producerea caruia concura doua elemente

importante si anume, viteza vantului si cantitatea de zapada cazuta.

Seceta este un fenomen de risc climatic de vara la producerea careia concura ciclonii

mediteraneeni, aducatori de aer cald tropical care determina fenomene de uscaciune. In

semestrul cald al anului se mai adauga acţiunea unui anticiclon situat in Asia Mica care

pompeaza peste Campia Romana aer cald sau fierbinte, tropical-continental, sarac in

precipitaţii si care genereaza temperaturi mari (peste 30-400C). Toate aceste fenomene maresc

evapotranspiraţia, provoaca ofilirea culturilor si uneori compromiterea recoltei.

- principalele tipuri de sol predominante;

Teritoriul GAL-ului „Campia de Vest a Brailei” poseda valoroase si variate resurse de

sol, distribuite pe cele doua forme majore de relief: campie si lunca.

Cernoziomurile ocupa 70-75% din suprafaţa teritoriului, cele mai raspandite fiind cele

tipice, maronice, calcarice si cambice, avand un profil de sol mai conturat. Insusirile

fizico-chimice ale cernoziomurilor, ca si condiţiile climatice in care se gasesc, fac ca aceste

soluri sa aiba cea mai mare fertilitate naturala din ţara. Ca urmare a acestei insusiri,

cernoziomurile sunt folosite pentru majoritatea culturilor agricole.

Aluviosolurile sunt raspandite in lunca Dunarii si a Buzaului. Solurile aluviale se

caracterizeaza printr-un stadiu incipient de solidificare care are loc pe cele mai recente

depozite fluviatile depuse in timpul revarsarilor. Acestea conţin 2-5% humus si sunt relativ

bine aprovizionate cu elemente nutritive.

Solurile aluviale gleizate au un potential de fertilitate ridicata, fapt ce a determinat

folosirea lor la numeroase culturi, dintre care graul si porumbul ocupa procentul cel mai

mare. Sunt raspandite in partea de est a orasului Faurei, pe suprafetele agricole din satele

Surdila Gaiseanca, Filipesti, Mircea Voda, etc, dar si spre partea sudica in satele Surdila

Greci, Faurei Sat, etc.

Solonceacurile se caracterizeaza printr-un proces de salinizare de lunga durata, ceea ce a

dus la acumularea unui procent ridicat de saruri, care uneori formeaza o crusta alba la

suprafata. Din cauza continutului ridicat de saruri (1-1,5%), aceste soluri sunt folosite de

localnici doar la pajisti, putin nutritive.

Soloneţurile sunt mult mai restranse in comparaţie cu solonceacurile fiind raspandite in

jurul lacului Batogu, al localitaţilor Surdila Greci si Surdila Gaiseanca. Acestea se

11

caracterizeaza prin prezenţa in orizontul superior a unei cantitaţi reduse de saruri usor

solubile, dar cu un conţinut bogat de ioni de natriu. Sunt folosite ca pasuni naturale.

- resursele naturale (din sol, apa, aer etc.);

Pe teritoriul GAL se afla zacaminte de gaze libere si zacaminte de balast in zona comunei

Gradistea, in albia majora a raului Buzau, utilizate pentru amenajari de drumuri si in

constructii.

Resursele subsolului sunt formate din rezervele de hidrocarburi lichide si gazoase,

depunerile loessoide formeaza materia prima pentru ceramica inferioara, iar namolurile

terapeutice ale lacurilor sarate constituie baza tratamentului balnear.

Dintre rocile sedimentare constituente, se folosesc argilele din depozitele cuaternare

pentru fabricarea caramizilor tiglelor, olanelor, vaselor, iar nisipurile, ca material de

constructie din numeroase cariere, dintre care cele mai importante mentionam pe cele de la

Faurei.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA „CAMPIA DE VEST A BRAILEI”

12

- vegetaţia (peisajul natural şi cultivat etc) – fauna si flora;

In cadrul teritoriul vizat de Grupul de Actiune Locala „Campia de Vest a Brailei”

regasim ambele areale biogeografice existente pe teritoriul judetului Braila, si anume:

- arealul de stepa (Campia Brailei si Campia Calmatuiului);

- arealul de lunca (Lunca Dunarii si Buzaului).

Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este ocupata de terenuri agricole cu

vegetatie de cultura in proportie de 90%, ponderea detinand-o culturile cerealiere si

legumicultura.

Pe teritoriul pajistilor xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee ca

paiusurile stepice, pirul crestat, ovazul salbatec. De asemenea, mai cresc traista ciobanului,

troscotul, coada soricelului, volbura, papadia, pelinul, levantica, cimbrisorul, holera, coltii

babei, diferiti scaieti. Majoritatea acestor plante isi dezvolta ciclul evolutiv inaintea venirii

perioadelor secetoase de la sfarsitul verii. Tufisurile sunt reprezentate prin porumbar, specii

de maces, macris etc.

In jurul lacurilor se gaseşte o vegetaţie halofila (paşune) reprezentata de ierburi marunte,

cu tulpina groasa, roşie şi plina de apa, cum sunt: ghirimul, saracica, rogoz de saratura,

patlagina, limba peştelui, branca.

In lunca se dezvolta salciile, rachitele, plopu negru canadian, migdalul pitic, catina roşie şi

alba.

Pe teritoriu GAL se gasesc si zone impadurite in localitatile: Jirlau, Gradistea, Mircea

Voda, Sutesti si Surdila Greci, cuprinzand stejarul pufos si brumariu, salcam, catina, gladita,

salcioara.

Dintre speciile de mamifere si pasari care exista in aceasta zona, mentionam: popandaul,

harciogul, soarecele de camp, soarecele de stepa, iepurele de camp, vulpea, lupul, turturele,

potarnichi, fazani, iar dintre rapitoare: uliul porumbac, cucuveaua, sorecarul incaltat.

13

II.2.1.2 Hărţi – planul localizării teritoriului

Teritoriul GAL “Campia de Vest a Brailei” este organizat avand la baza principiile

continuitatii si omogenitatii. Nici una dintre cele 11 localitati ce formeaza teritoriul GAL nu

este inclusa pe teritoriul unui alt GAL.

Teritoriul vizat de planul de dezvoltare este omogen si ofera suficienta masa critica din

punct de vedere al resurselor umane, financiare si economice pentru sustinerea unei strategii

viabile.

In ceea ce priveste reteaua rutiera, teritoriul GAL este tranzitat de o serie de drumuri

nationale (DN22, DN2B), judetene (DJ203, DJ203 B, DJ203 P, DJ203 R, DJ211, DJ221) si

comunale (DC44, DC38, DC40, DC33, DC42, DC39, DC35).


14

Drumul national DN 2B

DN 2B face parte din reteaua de drumuri nationale de pe teritoriul Romaniei care

leaga orasele Buzau si Galati. Drumul porneste din DN2 din localitatea Spataru, la 8 km de

Buzau, trecand prin zona industriala a acestui oras si indreptandu-se spre est. Soseaua ocoleste

orasul Braila, traverseaza Siretul si ajunge in Galati. Dupa iesirea din Galati, DN2B se

indreapta spre granita cu Republica Moldova, legandu-se in zona Giurgiulesti de drumul R34

din Moldova si de A250 din Ucraina. Drumul tranziteaza teritoriul GAL prin localitatile

Faurei, Mircea Voda, Surdila Gaiseanca si Surdila Greci.

Drumul national DN 22

DN22 este un drum national, care pleaca din DN2 la Ramnicu Sarat si merge catre

Braila. De aici, el continua pe malul drept al Dunarii (care poate fi trecuta cu bacul) spre est

pana la Tulcea, apoi indreptandu-se spre Constanta. Drumul se termina in orasul Ovidiu,

langa Constanta, in DN2A. Drumul strabate teritoriul GAL prin localitatea Sutesti.

Drumurile naţionale sunt modernizate, in cea mai mare parte, cu o stare tehnica

considerata ca fiind buna, situandu-se in clasele tehnice III si IV.

Drumurile judetene tranziteaza teritoriul GAL, astfel:

• Drumul judetean DJ 203 – localitatile Galbenu, Jirlau, Surdila-Greci si Ciresu;

• Drumul judetean DJ 203B – localitatea Galbenu;

• Drumurile judetene DJ 203P si DJ 203 R – localitatea Ciresu;

• Drumurile judetene DJ 211 si DJ 221 – localitatea Sutesti.

Drumurile comunale care fac legatura intre localitati sunt:

• Drumul comunal DC 44 – localitatea Galbenu;

• Drumul comunal DC 38 – localitatea Mircea Voda;

• Drumul comunal DC 40 – localitatea Surdila Gaiseanca;

• Drumurile comunale DC 33, DC 42, DC 39 – localitatea Surdila Greci;

• Drumul comunal DC 35 – localitatea Ciresu.

Drumurile locale, judeţene si comunale, sunt modernizate intr-un procent mic, cu o

stare tehnica considerata in general nesatisfacatoare. Drumurile judeţene sunt de clasa tehnica

IV si V, iar cele comunale, sunt de clasa tehnica V.

Drumurile judeţene si comunale, in mare parte nu asigura o suprafaţa de rulare

corespunzatoare pentru desfasurarea unui trafic de calatori in condiţii de siguranţa si confort

cat mai optime.

15

Reteaua feroviara este reprezentata pe teritoriul GAL de magistrala feroviara

Bucuresti-Galati si Constanta-Tecuci, CF Faurei-Tecuci, CF Faurei-Braila,

CF Faurei-Constanta, CF Galati-Constanta), astfel:

• Magistrala feroviara Bucuresti- Galati – localitatea Faurei;

• Magistrala feroviara Constanta-Tecuci – localitatea Faurei;

• Calea ferata Faurei-Tecuci – localitatea Jirlau, face legatura intre magistrala de cale

ferata Bucuresti – Galati la sud, si magistrala de cale ferata ce face legatura tuturor

oraselor din regiunea Moldovei cu municipiul Bucuresti;

• Calea ferata Faurei-Braila si Faurei-Constanta – localitatea Surdila Gaiseanca;

• Calea ferata Galati-Constanta – localitatea Ciresu.

Starea tehnica a reţelei de cale ferata este in general buna. Nivelul dotarilor si starea

tehnica a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h.

16


17

II.2.1.3 Populaţie - demografie

Populatia stabila pe localitati si sexe:

2007 2008 Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Faurei 4.114 1.996 2.118 4.067 1.972 2.095 Ciresu 3.370 1.613 1.757 3.298 1.585 1.713 Galbenu 3.366 1.678 1.688 3.335 1.654 1.681 Gradistea 2.398 1.159 1.239 2.363 1.152 1.211 Jirlau 3.337 1.628 1.709 3.297 1.605 1.692 Mircea Voda 3.498 1.773 1.725 3.474 1.767 1.707 Surdila Gaiseanca

2.648 1.265 1.383 2.610 1.241 1.369

Surdila Greci 1.550 767 783 1.538 760 778 Sutesti 4.561 2.270 2.291 4.536 2.243 2.293 Ulmu 4.118 2.072 2.046 4.033 2.028 2.005 Visani 2.676 1.301 1.375 2.618 1.276 1.342 Total 35.636 17.522 18.114 35.169 17.283 17.886 Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Braila, Editia 2009

Dupa cum reiese din tabelul de mai sus teritoriul vizat de GAL are o populatie de 35.169 locuitori, in anul 2008, deci corespunde subcriteriului SCS 1.1 din Grila de evaluare (Teritoriu cu o populatie cuprinsa intre 30.000 si 70.000 de locuitori).

Evolutia populatiei 2007-2008:

Comparand anul 2007 cu anul 2008, se constata faptul ca totalul populatiei din teritoriu precum si numarul populatiei de gen masculin, dar si cea de gen feminin a inregistrat o scadere.

18

Densitatea populatiei: Mediu/Localitate Densitate (locuitori/km2)

2004 2005 2006 2007 2008 Faurei 228,00 226,77 223,50 220,71 218,19 Ciresu 31,96 31,63 31,18 31,23 30,56 Galbenu 41,76 41,31 40,57 40,44 40,07 Gradistea 38,48 38,12 37,69 37,38 36,83 Jirlau 63,65 63,27 63,01 62,47 60,70 Mircea Voda 32,59 32,58 32,36 32,24 32,02 Surdila Gaiseanca 44,86 44,68 43,88 43,88 43,25 Surdila Greci 17,48 17,22 17,19 17,31 17,17 Sutesti 68,44 68,16 67,47 67,77 67,40 Ulmu 41,98 41,46 41,06 40,53 39,69 Visani 34,82 34,58 34,40 34,71 33,96 Total 58,55 58,16 57,48 57,15 56,35 Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Braila, Editia 2009

Dupa cum se poate observa densitatea populatiei pe teritoriul Grupului de Actiune

Locala „Campia de Vest a Brailei” se situeaza sub 75 loc./km2.

Somajul:

31.08.2008 31.08.2009 31.08.2010

Total Barbati Femei Total Barbati Femei Total Barbati Femei

Faurei 125 54 71 170 86 84 208 127 81

Ciresu 232 157 75 287 197 90 351 239 112

19

Galbenu 236 158 78 356 235 121 374 254 120

Gradistea 116 71 45 135 83 52 166 104 62

Jirlau 119 65 54 169 111 58 230 159 71

Mircea Voda 123 75 48 142 100 42 163 110 53

Surdila Gaiseanca

52 24 28 56 40 16 80 56 24

Surdila Greci 38 25 13 56 39 17 81 55 26

Sutesti 139 85 54 282 169 113 365 215 150

Ulmu 114 72 42 216 147 69 311 219 92

Visani 200 132 68 188 128 60 287 192 95

Total 1.494 918 576 2.057 1.335 722 2.616 1.730 886

Sursa: AJOFM Braila, www.braila.anofm.ro

Din datele statistice prezentate la data de 31 august a ultimilor trei ani, se constatata ca

numarul total al somerilor, cel al somerilor de sex masculin precum si numarul femeilor

somere din teritoriul vizat, a inregistrat o crestere.

II.2.1.4 Patrimoniul de mediu

Raurile reprezinta resursele de apa cele mai importante ale judeţului Braila. Arterele

hidrografice sunt reprezentate de fluviul Dunarea si raurile Siret, Buzau si Calmaţui. Dintre

acestea, doar raurile Buzau si Calmatui se afla pe teritoriul vizat de GAL.

Pe teritoriul judeţului, Raul Buzau, se desfasoara pe o lungime de 141 km, intre

Faurei si confluenţa cu Siretul la Voinesti. Raul Buzau asigura o mica parte din cerinţa de apa

pentru irigaţii si piscicultura, iar comparativ cu apele Dunarii si Siretului, cele ale Buzaului

prezinta calitaţi potabile mai reduse.

In zona localitatii Visani, Buzaul prezinta un ridicat grad de sinuozitate şi o mare

mobilitate in cadrul luncii, ce se intinde spre sud şi est pana la Faurei, Filipeşti, Mircea Voda

şi Deduleşti.

Reprezentand un vechi traseu al Buzaului, Raul Calmaţui nu are un bazin hidrografic

prea dezvoltat (820 km2), acesta fiind reprezentat, de fapt, printr-o serie de cursuri laterale

parasite. Albia este ingusta si adancita cu 2-3 m in aluviunile de lunca.

20

Din observaţiile hidrometrice efectuate in localitatea Ciresu, reiese ca debitul mediu

multianual este de 1,20 m3/s, iar la varsare se apreciaza la 1,4 m3/s. In raport cu debitul mediu,

cel minim este destul de ridicat, 0,200 m3/s, acest lucru fiind datorat alimentarii din panza

freatica. Mineralizarea apelor raului Calmaţui este ridicata iar caracteristicile hidrochimice

permit ca apele sa fie folosite puţin in irigaţii, fapt ce conduce la oportunitatea unor investitii

in sistemele de irigatii din zona GAL.

Rezervatii naturale

Rezervaţia naturala Lacul Jirlau – Visani, este un lac eutrof, putin adanc, format pe

cursul inferior al raului Buzau, situat pe teritoriul administrativ al comunelor Jirlau, Visani si

Galbenu si are o suprafaţa a luciului de apa de 838,66 ha. Lacul are importanţa turistica prin

fondul piscicol pe care il deţine si prin aspectele peisagistice ale oglinzii de apa. Rezervatia

prezinta o vegetatie tipica de balta permanenta, cu asociatii in care predomina stuful, papura si

pipirigul. Lacul asigura habitate de pasaj, hranire, cuibarire pentru o serie de specii de pasari

migratoare si sedentare, de zona umeda. Prezenţa unor habitate şi specii de interes comunitar

a motivat includerea lacului in aria de protecţie speciala avifaunistica ROSPA0004 Balta

Alba-Amara-Jirlau, precum şi din situl de importanţa comunitara ROSCI0005 Balta

Alba-Amara-Jirlau-Lacul Sarat Caineni (situri Natura 2000 – arii naturale protejate de interes

comunitar). De asemenea, lacul Jirlau a fost menţionat in anul 1989 in lista “Important Bird

Areas in Europe”(Arii avifaunistice de importanţa europeana), publicata in Anglia.

Totodata, rezervatia poate fi exploatata oferind turistilor variate si bogate posibilitati

de recreere si instruire in care turistul poate gasi loc de odihna. In jurul acestei rezervatii pot fi

amenajate locuri de cazare oferind astfel posibilitatea dezvoltarii agro-turistice a zonei. De

asemenea poate fi dezvoltat turismul piscicol, oferindu-se produse neafectate de fertilizanti

chimici sau pesticide.

Rezervatia a fost declarata drept refugiu ornitologic prin H.C.J. Braila nr. 20/1994 iar

prin Legea nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional – secţiunea a III-a, a fost declarata zona protejata – rezervaţie naturala, cod 2260.

Situri de importanta comunitara

Prin Ord. MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala

protejata a siturilor de importanţa comunitara, ca parte integranta a reţelei ecologice

europene Natura 2000 in Romania (publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 98 din

7.02.2008), se instituie regimul de arie naturala protejata urmatoarelor situri din judeţul

Braila – teritoriul Grupului de Actiunea Locala „Campia de Vest a Brailei”:

21

Nr.

Crt.

Denumire

situri de importanţa

comunitara

Cod Suprafaţa

totala a

sitului

(ha)

Unitaţi administrativ teritoriale din

judeţul Braila in care este localizata

aria

1. Balta Alba-Amara-Jirlau-

Lacul Sarat Caineni

ROSCI0005 6411 Galbenu, Gradiştea, Jirlau, Vişani

2. Valea Calmaţuiului ROSCI0259 17363 Bordei Verde, Cireşu, Insuraţei,

Surdila-Greci, Ulmu, Zavoaia

Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului Braila, www.anpmbr.ro

Arii de protectie speciala avifaunistica

In Monitorul Oficial al Romaniei nr. 739 din 31.11.2007 a fost publicata

H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie speciala avifaunistica ca parte

integranta a reţelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, prin care in teritoriul

Grupului de Actiunea Locala „Campia de Vest a Brailei”au fost declarate urmatoarele

situri, care au regim de arie naturala protejata:

Nr.

Crt.

Denumire

arii de protecţie speciala

avifaunistica

Cod Suprafaţa

totala a

ariei

(ha)

Unitaţi administrativ teritoriale din

judeţul Braila in care este localizata

aria

1. Balta Alba-Amara-Jirlau ROSPA0004 4509,6 Galbenu, Gradiştea, Jirlau, Vişani

Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului Braila, www.anpmbr.ro

Lacuri intalnite pe teritoriul GAL

Lacul Caineni – este situat spre extremitatea vestica a judeţului, pe partea stanga a

raului Buzau. Aparţine, din punct de vedere administrativ, satului Caineni – Bai, sat

component al comunei Visani, accesul spre lac realizandu-se pe cale rutiera. Suprafaţa lacului

este in medie de 96 ha, din care aproape 2 ha sunt acoperite cu stuf.

Caracteristicile hidrochimice ale apei lacului au suferit modificari determinate de

regimul pluviometric si de perioadele de seceta. Apa minerala este de tip clorurata, sulfatata,

sodica, magneziana, calcica, hipertona. Analizele fizico-chimice efectuate de-a lungul anilor

de catre Institutul Naţional de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie, asupra

stratului de namol ce se exploateaza in mod curent pentru tratament balneologic, au evidenţiat

22

un namol cu continut ridicat de substante minerale, substanţe si acizi humici care il apropie de

namolul Lacului Techirghiol.

Lacul Balta Alba – se afla la limita intre judeţele Buzau si Braila, cuveta lacustra fiind

imparţita intre cele doua judeţe. Partea de lac atribuita judeţului Braila se afla pe teritoriul

administrativ al comunei Gradistea. Accesul se face pe cale rutiera, pe DN 22

(DE 85/Rm. Sarat – Gradistea – Braila – Tulcea – Constanţa), comuna Gradistea fiind situata

la 50 km de municipiul Braila, resedinţa de judeţ si la 33 km de orasul Rm. Sarat.

Apa lacului este clorurata, sulfatata, sodica, slab magneziana, cu o mineralizaţie totala

care variaza, in diverse puncte si adancimi. Cercetarile au pus in evidenta un namol sapropelic

de lac, negru, onctuos, foarte valoros terapeutic prin conţinutul in acizi humici.

Lacu Sarat Batogu se gaseste langa localitatea cu acelasi nume, ocupand un vechi

curs al Calmaţuiului pe terasa acestuia. Lacul conţine namol cu calitaţi terapeutice, fiind

folosit de populaţia locala.

Alte categorii de ape de suprafaţa:

• lacuri de acumulare (Galbeni si Satuc pe paraul Valea Boului, precum si Mircea

Voda pe Buzoel Nord);

• lacuri cu apa dulce si amenajari piscicole (Gradistea,Vultureni si Jirlau).

Potentialul acestor ape aflate pe teritoriul GAL poate fi exploatat in vederea

dezvoltarii sectorului turistic balnear si piscicol. De asemenea, pe teritoriul comunei Gradistea

exista un fond de vantoare generos care atrage, in zona, numerosi pasionati de acest sport, atat

din tara, cat si din strainatate, fapt ce poate conduce la dezvoltarea sectorului turistic.

Pe teritoriul Grupului de Actiunea Locala „Campia de Vest a Brailei” exista si

zone defavorizate de conditii naturale specifice, conform Ghidului solicitantului, precum

Ciresu, Faurei, Surdila Greci, Ulmu, Visani.

23


24

II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural

Din punct de vedere cultural, zona Grupului de Actiune Locala „Campia de Vest a

Brailei” se caracterizeaza prin existenta in fiecare unitate administrativ teritoriala a caminelor

culturale, in cadrul carora se desfasoara diverse activitati la nivelul comunitatilor respective si

cel putin o biserica, precum si cateva case cu vechea arhitectura taraneasca, cu prispe, stalpi

de lemn si florarii traforate.

Lacasuri de cult:

− Biserica “Sfintii Imparati si Elena” din comuna Sutesti, ce a fost construita in anul 1842

de catre logofatul Costache Grigore Sutu. Biserica este situata pe DN 22 ce face legatura

dintre Ramnicu Sarat si Braila. In cadrul bisericii se gaseste Evanghelia Veche cu

inscriptia: „Eu Constantin Nicolae Voievodul, cu blagoslovenia prea sfintitului Mitropolit

al Ungaro-Valahiei, K. Neofil, tiparita la Ramnicu Valcea, in timpul episcopului

Clement”. De asemenea, in biserica sunt adapostite mormintele ctitorului ei, Costache Gr.

Sutu si al parintilor sai Grigore si Irina C. Sutu. In anul 1850, biserica a primit o donatie

de carti de cult, donatia fiind facuta de Mihail Grigore Sturdza. Acestea sunt 12 „miniere”

care se folosesc la slujbe pentru fiecare luna a anului. Obiectivul este de o importanta

istorica si culturala deosebita si ar putea face parte dintr-un eventual traseu turistic si

ecumenic pentru vizitatorii zonei;

− Biserica „Sf. Ioan Botezatorul” din Faurei, a fost finalizata in anul 1938, cand a avut loc

si sfintirea acesteia. Dupa cum isi amintesc batranii, biserica a fost construita la initiativa

primarului de atunci, I. Simionescu, sprijinit indeaproape de preotul paroh Vasile

Manolescu, precum si de toti negustorii din localitate. Se apreciaza ca toate materialele au

fost donate de negustori, asa cum pe usa de la intrarea in biserica sta incrustata in metal

inscriptia: „Donata de familia C. Radovici”. Constructia a fost supravegheata de Giovani

Galidangelo. Incepand din 1989, in Biserica din Faurei slujeste preotul Enache Viorel

care, cu sprijinul locuitorilor, a realizat cateva lucrari deosebite: refacerea picturii

interioare in anii 1991 si 1992 si sfintirea acesteia la 6 decembrie 1992, introducerea

incalzirii centrale in Biserica (in aceeasi perioada), precum si constructia cladirii

„Protoeriei”, in perioada 1994-1996. Protoeria s-a infiintat la 1 septembrie 1993,

protoereu fiind numit preotul Enache Viorel;

− In comuna Jirlau, exista o singura biserica, fondata in anul 1865, renovata si pictata

de-a lungul timpului prin contributia enoriasilor;

25

− Biserica „Sfantul Gheorghe”, fondata in 1870, in comuna Gradistea;

− Biserica „Sfantul Gheorghe”, in satul Surdila Gaiseanca, comuna Surdila Gaiseanca;

− Biserica „Sfantul Nicolaie”, in satul Filipesti, comuna Surdila Gaiseanca;

− Biserica „Sfintii Trei Ierarhi”, in satul Surdila Greci, comuna Surdila Greci;

− Biserica „Sfantul Ilie Tesviteanul” in satul Horia, comuna Surdila Greci;

− Biserica „Sfantul Nicolae”, satul Faurei Sat, comuna Surdila Greci, biserica ridicata in

anul 1846, avand forma de nava;

− Biserica “Tuturor Sfintilor” sat Dedulesti, comuna Mircea Voda;

− Biserica “Sf. Ioan Botezatorul” comuna Mircea Voda.

Monumente istorice:

� In satul Jirlau se afla amplasat in centrul satului langa Consiliul Local Jirlau, un

impunator monument, ridicat in anul 1937 in cinstea si amintirea soldatilor ce au luptat

in primul razboi mondial;

� In satul Surdila Gaiseanca se afla doua monumente ale eroilor si o locuinta particulara

construita la sfarsitul secolului al-XIX-lea, ce a pastrat unele elemente din acea

perioada – floraria de la bazie si alte cateva elemente din constructie;

� In satul Scarlatesti, comuna Ciresu se afla o serie de morminte sarmatice si situl

arheologic Scarlatesti, dupa cum urmeaza:

• Situl arheologic Scarlatesti, situat la 500 m N distanta de sat si la 150 m V de

calea ferata ce leaga Buzau de Constanta;

• Mormintele sarmatice din cadrul sitului dateaza din Epoca Bronzului timpuriu si

mijlociu.

� Monumentul Eroilor din Faurei – simbol al recunostintei fata de cei ce si-au dat jertfa

suprema pentru pastrarea fiintei nationale, pentru libertate si dreptate. Initiativa

constructiei acestui monument a apartinut primarului din 1991 (prof. Ilie Caraman).

Monumentul a fost finalizat si inaugurat cu ocazia „Zilei Armatei”, pe 25 octombrie

1991.

� Monumentul Eroilor - amplasat in centrul parcului din localitatea Mircea Voda;

� In satul Surdila Greci, comuna Surdila Greci se afla „Monumentul eroilor 1877-1878,

1916-1919”, monument istoric cu caracter memorial, inscris in Lista Monumentelor

istorice din Romania, sub nr. cod BR-IV-m-B-02180;

26

� In localitatea Horia, comuna Surdila Greci, exista o casa taraneasca, construita in

perioada de mijloc a secolului XX, care conserva cu suficienta fidelitate caracteristici

ale constructiilor cu functiune de locuinta, precum: modul de organizare a spatiului

interior in zona de locuit, raportul dintre spatiul interior si cel exterior, modul de tratare

a prispei, acoperirea cu stuf, tamplaria usilor si ferestrelor si care se doreste a fi clasata

ca monument istoric.

De asemenea, aceste monumente si lacasuri de cult pot face parte dintr-un traseu turistic

de promovare a zonei GAL, care alaturi de valorificarea mestesugurilor locale si de

imbunatatirea situatiei infrastructurii turistice prin accesarea de fonduri nerambursabile

(PNDR 2007-2013, POR 2007-2013) sa contribuie la dezvoltarea socio-economica a

teritoriului vizat de Grupul de Actiune Locala „Campia de Vest a Brailei”.

Mestesuguri si traditii specifice

Pe teritoriul vizat de GAL, inca din cele mai vechi timpuri localnicii s-au indeletnicit

cu diferite mestesuguri si obiceiuri traditionale. Astfel membrii parteneriatului doresc, ca prin

intermediul proiectelor propuse sa fie promovate valorile locale si sa fie perpetuate aceste

mestesuguri catre generatiile viitoare.

In zona comunitatilor au fost practicate ca mestesuguri:

- confectionarea tesaturilor din lana,

- dogaria,

- fieraria,

- confectionarea covoarelor,

- pictura pe sticla,

- confectionarea maturilor,

- confectionarea cosurilor din rachita.

Mentionam ca traditia practicarii acestora s-a pierdut, insa exista posibilitatea

reinvierii acestor obiceiuri.

In privinta tesaturilor in comuna Mircea Voda, exista mai multe persoane care inca

mai cunosc tainele tesutului si care la infiintarea grupului “Mirceanca” au confectionat

costumele populare. De asemenea sunt si tinere femei interesate de confectionarea lucrurilor

artizanale, dovada si participarea acestora la un curs de tesaturi ce se desfasoara la Caminul

cultural din Mircea Voda. O alta indeletnicire a localnicilor din comuna Mircea Voda este

pictura pe sticla. In localitate un pictor amator si-a facut publica colectia de pictura, fiind

invitat sa-si prezinte lucrarile in cadrul a doua sezatori organizate la Caminul Cultural, astfel,

27

el reusind, cu succes, sa starneasca interesul celor prezenti si chiar sa-si vanda o parte dintre

lucrari.

In localitatea Sutesti exista o importanta comunitate a minoritatilor de etnie rroma,

cu traditie inca din secolul al XIX lea. Istoria acestora incepe in anul 1829, cand Costache

Grigore Sutu ajunge mare logofat in divanul de la Bucuresti, ceea ce il face sa-si extinda

proprietatea si pe malul drept al raului Buzau. Odata cu aceasta schimbare in cadrul

proprietatii acestuia, aduce 100 de tigani robi (muncitori la camp, fierari, rotari, caramidari si

lautari). Meseriile de caramidari si fierari sunt practicate de rromi si in prezent. Biserica si

prima scoala au fost ridicate cu caramida facuta de acestia.

Dupa ce satul a inceput sa se dezvolte construit si prima scoala de meserii care avea in

componenta si o clasa de muzica pentru tinerii rromi talentati, ce au invatat sa cante la

instrumente precum: vioara, tambal si cobza. Astfel, dupa anul 1900 si pana in prezent

formatiile de muzicanti din comuna Sutesti au devenit renumite.

Dupa colectivizarea din anul 1957 pe raza comunei s-a stabilit un numar de 20 de

familii tigani nomazi(spoitori) care se ocupau cu mestesuguri legate de prelucrarea fierului si

a aluminiului. Cu timpul aceste traditii mestesugaresti au disparut datorita lipsei pietei de

desfacere a produselor finite (galeti, cratite etc.), si au fost inlocuite de alte indeletniciri

precum selectarea manuala a semintelor de cereale asa-numitul "ciuruit manual", meserie ce

s-a promovat pana in zilele noastre din tata in fiu.

Dupa revolutia din anul 1989 aceste traditii au fost reluate de urmasii rromilor insa nu

au capatat amploarea de alta data. In prezent, pe raza comunei, in cadrul caminului cultural se

desfasoara activitati cultural-artistice ale ansamblului "Taraful din Sutesti", cu prilejul zilelor

comunei Sutesti si a altor evenimente.

Un atu al teritoriului „Grupului de Actiune Locala Campia de Vest a Brailei” il

reprezinta dimensiunea etnografica. Cercetarile ultimelor decenii au evidentiat un bogat fond

autohton de cultura populara romaneasca, in care se remarca:

- Locuinta, construita in sistemul „paiantei”;

- Amenajarea interiorului, stergare cusute din canepa, din bumbac gros numit „tipirlic”

si din borangic, tesaturile din lana numite „foite” de perete, de pat, scoarta si

paretarul – decorate cu motive geometrice si antropomorfe stilizate realizate

predominant in rosu si negru;

- Mestesuguri legate, ocupatiile traditionale;

- Costumul popular. Toate aceste elemente se incadreaza in portul popular al Dunarii de

Jos.

28


29

PUNCTE DE CONCENTRARE TURISTICA

Tipurile de turism practicate in zona Grupului de Actiune Locala „Campia de Vest a

Brailei”:

Resursele turistice naturale, cat si cele antropice din judetul Braila permit dezvoltarea

unui turism durabil in zona. Pe teritoriul vizat de Grupul de Actiune Locala „Campia de

Vest a Brailei” exista resurse hidrominerale cu calitati terapeutice (Lacul Caineni, Lacul

Sarat Batogu si Lacul Balta Alba) si resurse piscicole. Turismul piscicol poate fi practicat cu

precadere in zonele unde exista lacuri, aici putand aminti zona comunei Ciresu, pe raza careia

se afla Lacul Fleasca – in satul Vultureni si Lacul Sarat - Batogu.

Turismul balnear este practicat la nivel empiric in zona Lacului Caineni, situat in

extremitatea vestica a judetului Braila, pe partea stanga a raului Buzau. Din punct de vedere

administrativ, apartine satului Caineni – Bai, sat component al comunei Visani. Accesul spre

lac se realizeaza pe cale rutiera. Caracteristicile namolului lacului sunt asemanatoare cu cele

ale lacului Teghirghiol.

GRUPUL DE

ACTIUNE

LOCALA

“CAMPIA DE

VEST A BRAILEI”

30

Teritoriul Grupului de Actiune Locala „Campia de Vest a Brailei” se remarca si

prin cantece si jocuri populare specifice zonelor reprezentate de ansambluri folclorice:

� Ansamblul „Vulturasii” - Scoala Mircea Voda,

� grupul „Mirceanca”, comuna Mircea-Voda,

� formatia de dansuri „Exotic” ale Caminului Cultural Mircea Voda,

� grupul” Ionu” fondat de parintele Balaban parohul bisericii din Mircea Voda,

� ansamblul de dansuri populare al comunei Surdila Gaiseanca, care are o traditie renumita

in zona si a fost infiintat in anul 1965, condus de catre indrumatorii sai neintrerupt pana

in anul 1995. Pe parcursul acestor ani ansamblul folcloric a avut multe participari

regionale si nationale in aproape toata tara si aici amintim cateva evenimente importante:

“Festivalul Judetelor de pe Dunare”, Orsova - premiul special al juriului 1971,

“Aniversarea Republicii“ Galati – premiul intai, ”Cantarea Romaniei”, de asemenea

multe participari in tara precum Constanta, Iasi, Sulina, Focsani, Craiova, Tulcea si multe

altele,

� Sectia de dansuri populare a caminului cultural din Surdila Gaiseanca a fost multi ani

simbolul de cultura al comunitatii locale fiind implicate in jur de 40 – 50 persoane din

care 17 perechi casatorite, instrumentisti si taraf,

� Dansurile specifice locale: Jianu, Ovreicuta, Ca la Gheorghe, Floricica, Cazniceasca,

Schioapa, Tiganeasca ca la Gaiseanca, Brau cu carlige, jocuri care prin viziunea

batranilor satului sunt amprenta traditionala si de patrimoniu local popular.

Evenimente cu traditie in comunitatile componente ale Grupului de Actiune Locala

Campia de Vest a Brailei:

Comuna Mircea Voda:

1. Ziua Floriilor - concurs interjudetean de interpretere si dansuri copii;

2. Ziua Mircenilor - ziua comunei:

• Manifestari sportive-Cupa Mircenilor la fotbal unde participa 4 echipe de fotbal;

• Manifestari culturale - participa ansambluri de dans si interpreti locali;

3. Cupa Mircenilor la tenis de masa- se desfasoara in fiecare iarna la caminul Cultural din

Mircea Voda (concurenti din mai multe sate);

4. Cupa Verii - se desfasoara pe doua categorii de varsta: adulti si copii. Participa 6 echipe

din mai multe localitati care se intrec intr-un campionat de fotbal pe teren mic.

31

Comuna Surdila Greci

1. Ziua Comunei Surdila Greci - eveniment organizat in prima sambata dupa inceperea

anului scolar;

2. Intalnirea Fiii satului – are loc o data la 5 ani in data sarbatoririi zilei comunei;

3. Cupa Surdila Greci la oina – intrecere sportiva inclusa in calendarul competitional al

Federatiei Romane de Oina din anul 2007. Oina, sport national, a fost practicata de catre

tinerii din Surdila Greci la nivel competitional national inca din anii 1950, iar dupa o pauza de

cativa ani, incepand cu anul 2007, echipa de oina a reintrat in circuitul competitional;

4. Hramurile Bisericilor din comuna: Sfintii “Trei Ierarhi” – satul Surdila Greci, “Sfantul

Nicolae” – Faurei Sat, Sfantul “Ilie Tesviteanul” – satul Horia;

5. Concursul de matematica Rural Math - concurs initiat de Scoala Surdila Greci ca fiind un

concurs de matematica intre scolile din mediul rural din judetul Braila, devenit in scurt timp

un concurs interjudetean de matematica. Proiectul este derulat in parteneriat cu Primaria

Surdila Greci si Inspectoratul Scolar Judetean Braila, iar concursul se desfasoara anual;

6. Ziua Scolii - 6 decembrie – Sfantul Nicolae - eveniment sarbatorit prin oferirea de cadouri

copiilor si prin activitati festive: ziua portilor deschise, concursuri, intreceri sportive etc.

Orasul Faurei:

1. Zilele orasului Faurei – 19-21 mai. In anul 2000 a fost aleasă, la initativa prof. Ilie

Caraman, presedintele Comisiei pentru invatamant si cultura a Consiliului Local, drept “Zi a

orasului Faurei” ziua de 21 mai, ziua Sfintilor Mari Imparati Constantin si Elena, patroni

spirituali ai localitatii. Datorita activitatilor social-culturale desfasurate cu aceasta ocazie, in

anul 2003 s-a hotarat desfasurarea festivitatilor timp de 3 zile consecutiv, in perioada 19-21

mai;

2. Festivalul Flori de campie este un concurs intercomunal de cântece populare, pentru elevii

de scoala generala si se desfasoara, de obicei, in prima Zi a orasului Faurei, 19 mai;

3. Ziua scolii – 23 aprilie, cu hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, a intrat în tradiţie şi

a devenit nu numai sărbătoarea elevilor, cadrelor didactice, ci si a întregului oraş.

Comuna Surdila Gaiseanca

1. Hramul bisericii din satul Surdila Gaiseanca – “Sf. Gheorghe” - patronul spiritual al

satului si al scolii generale;

2. Hramul bisericii din satul Filipesti – “Sf. Nicolae”;

3. Ziua Eroilor, prilej de intalnire a fiilor satului cu activitati comemorative si depunere de

coroane.

32

In afara de sarbatorile mentionate mai sus, fiecare comunitate organizeaza evenimente

pentru celebrarea sarbatorilor religioase de peste an, in functie de patronul spiritual al

comunei, de hramul lacasurilor de cult si cu ocazia altor datini, obiceiuri si credinte

(„Calusul”, „Irod”, „Plugusorul”, „Capra”, „Sorcova”, „Seara de Sf. Vasile si Sf. Ioan”,

„Boboteaza” etc).

II.2.1.6 Economia locală

II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active

Populaţia

activă Sector agricol

Sector industrial şi de

artizanat

Sector de comerţ

Sector privind

serviciile Ciresu 1.357 1.106 78 45 128 Faurei 1.658 151 134 183 586

Galbenu 1.100 850 0 150 100 Gradistea 1.250 1.210 0 20 20

Jirlau 2.100 1.800 100 40 160 Mircea Voda

1.050 610 250 180 10

Surdila Gaiseanca

1.124 342 342 346 158

Surdila Greci

865 810 0 34 21

Sutesti 2.572 2.368 4 80 120 Ulmu 2.723 2.723 28 12 4 Visani 1.540 1.500 0 30 10 Total 17.339 13.470 936 1.120 1.317

Sursa: Anuarul Statistic al judetului Braila – editia 2009

Din punct de vedere al repartizarii populatiei pe sectoare de activitate se observa ca

sectorul serviciilor este cel mai bine reprezentat de persoanele din cele 11 comunitati.

Agricultura reprezinta aproape singura sursa de venit si de ocupare a fortei de munca.

Dominanta activitatilor agricole, promovarea altor tipuri de activitati care nu solicita un nivel

ridicat de pregatire, si mai ales atractia centrelor urbane din apropiere pentru forta de munca

calificata sunt elementele care au perpetuat gradul redus de pregatire profesionala.

Principala disfunctionalitate privind modul de ocupare a fortei de munca o constituie

faptul ca persista indicele redus de atractivitate al mediului economic si al facilitatilor sociale.

In teritoriu exista un grad redus de modernizare al structurii socio-economice a populatiei

active ocupate in principal de ponderea redusa a populatiei in sectorul tertiar.

33

In ceea ce priveste structura resurselor de munca, predomina resursele de munca tinere

(15-44 ani) in localitatile Faurei, Jirlau, Galbenu, Surdila Greci si Surdila Gaiseanca.

II.2.1.6.2 Agricultură

Nume UAT Terenuri arabile (Ha) – pe zone de

relief

Productive pe zonă de relief

(Ha)

Păşuni pe zonă de relief

(Ha)

Viţă de vie şi livezi pe

zonă de relief (Ha)

Ciresu 8.439 7.057 1.641 247 Faurei 1.400 739 632 29 Galbenu 7.362 7.051 186 125 Gradistea 4.401 3.645 639 117 Jirlau 3.963 3.342 506 136 Mircea Voda 9.725 8.887 690,74 106 Surdila Gaiseanca 5.460 4.819 534 107 Surdila Greci 7.504 6.480 536 177 Sutesti 5.782 4.930 718 133 Ulmu 9.081 7.300 1.570 260 Visani 5.309 4.075 1.104 130 Total 59.345 51.025 7.186,74 1.307

Sursa: Anuarul statistic al judetului Braila – editia 2009

34

Nr. crt.

Unitatea Administrativ

Teritoriala

Grau Orz-orzoaica Porumb Rapita Floarea-soarelui

Supraf.

(ha)

Prod. Totala

(to)

Prod. Medie

ha (kg)

Supraf.

(ha)

Prod. Totala

(to)

Prod. Medie

ha (kg)

Supraf.

(ha)

Prod. Totala

(to)

Prod. Medie

ha (kg)

Supraf.

(ha)

Prod. Totala

(to)

Prod. Medie

ha (kg)

Supraf.

(ha)

Prod. Totala

(to)

Prod. Medie

ha (kg)

1. Ciresu 1.466 4.104,8 2.800 786 2.515 3.200 1.595 7.337 4.600 739 960 1.300 1.340 1.943 1.450

2. Faurei 30 90.000 3.000 5 15.000 3.000 40 320.000 8.000 - - - 20 64.000 3.200

3. Galbenu 2.500 5.000 2.000 400 1.000 2.500 2.500 10.000 4.000 600 600 1.000 1.700 2.550 1.500

4. Gradistea 900 24.000 3.000 150 300 1.500 650 5.000 3.000 450 2.200 1.000 1.100 2.200 1.200

5. Jirlau 800 2.000 2.500 380 874 2.300 944 5.192 5.500 270 22 1.100 400 880 220

6. Mircea Voda

2.038 6.144 3.000 674 2.022 3.000 2.738 16.428 6.000 301 390 1.300 1.868 4.109 2.200

7. Surdila Gaiseanca

2.408 7.946,2 3.300 200 400 2.000 1.285 5.397 4.200 20 30 1.500 437 6.555 1.500

8. Surdila Greci

864 3.456 4 240 720 3 630 5.040 8 150 300 2 733 1.466 2

9. Sutesti 1.064 3.192 3.000 433 1.299 3.000 1.660 8.300 5.000 650 975.000 1.500 736 1.104 1.500

10. Ulmu 1.010 3.030 3.000 1.078 1.617 3.000 2.833 1.274 4.500 - - - 1.310 3.275 2.500

11. Visani 610 1.830 3.000 180 558 3.100 1.400 8.400 6.000 100 200 2.000 695 1.807 2.600

TOTAL 13.690 150.703 28.604 4.526 26.305 26.603 16.275 392.368 50.808 3.280 5.677 10.70

2 10.33

9 89.889

17.872

35

Nr. crt

Unitatea Administrativ Teritoriala

Bovine Porcine Ovine Caprine Pasari Cabaline Albine

Total Matca Total Matca Total Matca Total Matca Total Matca Total Matca Total

1 Ciresu 604 505 1.441 126 7.380 6.639 1.185 1.112 30.630 25.000 463 104 585

2 Faurei 307 234 403 237 281 127 123 64 18.000 8.700 57 32 264

3 Galbenu 680 600 1.250 50 2.000 1.500 300 200 25.000 18.000 420 400 470

4 Gradistea 1.100 550 900 200 2.500 1.700 1.500 1.200 15.000 7.500 250 70 0

5 Jirlau 876 706 812 17 2.633 2.310 378 292 10.932 7.664 385 127 272

6 Mircea Voda 707 550 2.104 234 3.241 1.458 288 128 4.700 2.798 90 37 300

7 Surdila Gaiseanca

493 15 279 50 1.199 500 200 84 12.000 9.500 278 23 369

8 Surdila Greci 592 320 1.057 510 1.586 714 519 231 3.512 1.347 211 103 100

9 Sutesti 700 586 1.600 62 2.500 2.080 390 372 30.000 15.000 470 120 400

10 Ulmu 3.031 845 1.040 120 7.200 5.800 297 250 28.000 20.800 720 580 300

11 Visani 839 586 828 808 2.823 2.790 430 400 40.000 38.000 536 530 200

TOTAL 9.929 5.497 11.714 2.414 33.343 25.618 5.610 4.333 217.774 154.309 3.880 2.126 3.260

36

II.2.1.6.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi

Nr.crt

U.A.T. Total

întreprinderi

Micro-întreprinder

i cu 1-10 salariaţi

Întreprinderi cu 10 - 50 salariaţi

Întreprinderi cu 50 - 250

salariaţi

Întreprinderi cu peste 250 salariaţi

1 Ciresu 54 51 3 - -

2 Faurei 60 56 2 2

3 Galbenu 55 55 - - - 4 Gradistea 17 17 - - - 5 Jirlau 9 7 2 - - 6 Mircea

Voda 33 31 2 - -

7 Surdila Gaiseanca

32 31 1 - -

8 Surdila Greci

30 29 1 - -

9 Sutesti 62 58 4 - -

10 Ulmu 2 2 - - -

11 Visani 20 20 - - - Total 374 357 15 2 -

Persoanele fizice/juridice ce activeaza in domeniul comertului sunt bine reprezentate

numeric, in special microintreprinderile. Ramura cea mai dezvoltata a comertului este

Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse

alimentare, bauturi si tutun (CAEN 4711).

II.2.1.6.4 Comerţ şi sector de servicii

In ceea ce priveste sectorul comert si servicii, putem face referire si la targurile si

pietele care se organizeaza constant in localitatile existente pe teritoriul GAL.

De exemplu, in fiecare marti in satul Mircea Voda este zi de piata. Piata se desfasoara

intr-un spatiu recent amenajat. Este dotata cu tarabe unde comerciantii isi expun produsele. In

acest moment, in cadrul pietei nu exista hala sau spatii comerciale inchise, dar pe viitor se

doreste amenajarea unei piete moderne. Avantajul pietii este ca produsele scoase la vanzare

de comercianti au un pret mai mic si cumparatorii gasesc aici o gama larga de produse pe care

agentii economici din zona nu o detin. Un alt avantaj este acela ca producatorii agricoli isi

vand aici o parte din productie (legume si branzeturi autohtone, maturi, seminte de legume,

rasaduri). Sunt practicate si schimburi de marfuri intre producatorii locali si cei din alte zone

37

(de exemplu porumb sau grau pe mere). De asemenea, vin si producatori de mobila din alte

localitati. In afara de latura economica piata este si un loc al schimburilor de idei (discutii

despre vreme, semanatul graului, porumbului, animale etc). Tot aici se discuta si despre

primarie, ce a facut si ce trebuie sa faca primarul. Cu alte cuvinte piata este un eveniment in

viata localitatii si nu numai, pentru ca aici vin oameni din doua comune, Mircea Voda si

Surdila Gaiseanca.

In fiecare zi de duminica in centrul comunei Sutesti, intr-un spatiu amenajat, este

gazduit Targul Comunal, targ care aduce laolalta agenti economici, producatori agricoli,

mestesugari si crescatori de animale care fac schimb de produse. Targul prin amploarea si

numarul mare de comercianti a devenit deja o traditie in comunitate fiind loc de intalnire

pentru cei de la munte cu cei de la ses.

Practicarea comertului de acest tip in localitatile din cadrul GAL-ului asigura o

diversitate a produselor, fapt ce conduce la necesitatea amenajarii unor spatii adecvate pe

viitor. Membrii parteneriatului au in vedere realizarea unor astfel de proiecte care sa sprijine

latura comerciala cu mijloace inovative si totodata sa contribuie la promovarea teritoriala a

zonei (recunoastarea calitatii unor produse locale, la nivel european, dezvoltarea unui brand

teritorial).

38

II.2.1.7 Servicii şi infrastructuri medico-sociale

II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitate

Nr. crt

UAT Medical Educatie Dotari sportive

Spitale

Cabinete medicale

(+scolare)

Cabinete stomatologice

Farmacii Primar +Gimnazial

Secundar Universitar Biblioteci Teren de fotbal

Sala de sport

1. Ciresu - 1 public - 1 privat 1 public - - 1 public 1 -

2. Faurei 1

public

2 publice

1 privat

1 public

1 privat 2 private - 1 public - 1 public 1 -

3. Galbenu - 1 public 1 public - 1 public - - 1 public 1 -

4. Gradistea - 2 publice - 1 privat 1 public - - 1 public 3 -

5. Jirlau - 1 public 1 privat - 1 public - - 1 public 1 -

6. Mircea Voda - 1 public - 1 privat 1 public - - 1 public 1 -


- 1 public - 1 privat 1 public - - 1 public 1 -

8. Surdila Greci - 1 public - - 1 public - - 1 public 1 -

9. Sutesti - 2 publice - 1 privat 1 public - - 1 public 1 -

10. Ulmu - 1 public - - 1 public - - 1 public 1 -

11. Visani - 1 public - 1 privat 1 public - - 1 public 1 -

Sursa: Anuarul statistic al judetului Braila – editia 2009

39

Sanatate

Infrastructura medicala in cele 11 comunitati componente ale Grupului de Actiune

Locala „Campia de Vest a Brailei” se prezinta astfel: in fiecare localitate exista cel putin

1 cabinet medical, dotat cu minimul necesar si cu medici din localitate sau care fac naveta.

De asemenea, unele localitati au la dispozitie farmacii si cabinete stomatologice, de

aceste servicii beneficiind si localitatile invecinate.

Educatie

Infrastructura educationala este caracterizata prin faptul ca in fiecare comuna elevii au

posibilitatea de a frecventa invatamantul primar, insa in ceea ce priveste invatamantul

secundar, alternativa consta in a merge la liceul din orasul Faurei (Grupul Scolar Industrial

„George Valsan” Faurei) sau la cele din municipiul Braila. Invatamantul universitar nu se

regaseste in zona Grupului de Actiune Locala.

Sistemul de alimentare cu apa a comunitatilor locale din zonele cuprinse in GAL este

preponderent dezvoltat, fiind realizat atat din fonduri proprii ale consiliilor locale, fie prin

accesarea fondurilor structurale. De exemplu, in orasul Faurei a fost implementat proiectul

PHARE 2006 „Reabilitarea retelei de distributie a apei potabile in Faurei, judetul Braila” prin

care au fost inlocuiti 11.485 m retea distributie apa potabila, au fost bransate/rebransate 698

gospodarii, au fost instalate 18 camine echipate cu vane si 112 hidranti in partea de nord

(centrala) a orasului. Reabilitarea partii de sud a retelei se va realiza prin investitiile

Companiei de utilitati „Dunarea” Braila.

Sistemul de canalizare

Retelele pentru canalizarea apelor uzate exista in zona GAL-ului doar in orasul Faurei si

in comuna Ciresu. Reteaua de canalizare a apelor uzate din orasul Faurei acopera doar zona

centrala a orasului, existand mai multe zone alimentate cu apa potabila, fara canalizarea

apelor uzate. Apele uzate se scurg gravitational pana la statia de repompare, de unde sunt

pompate pe conducta de refulare pana la statia de epurare.

In celelalte comunitati locale se intentioneaza crearea unui sistem de canalizare a apelor

uzate, deoarece in acest moment in marea majoritate a satelor, locuitorii deverseaza apele

uzate in haznale traditionale, in unele cazuri, apa ajungand in panza freatica.

Alimentare cu gaze naturale

In ceea ce priveste alimentarea cu gaze, orasul Faurei este singurul care furnizeaza

comunitatii locale gaze naturale. In celelalte comune, membre ale Grupului de Actiune

Locala „Campia de Vest a Brailei”, se intentioneaza racordarea la acest sistem.

40

Gospodarirea comunala

In ceea ce priveste colectarea, transportul si depozitarea reziduurilor menajere si

industriale, acestea au constituit o problema inca de la primele organizari spontane ale

comunitatilor omenesti si nu au gasit o rezolvare adecvata pana in prezent. Concomitent cu

procesele tehnologice inregistrate au crescut si exigentele privind protectia mediului

inconjurator.

Principalele tipuri de deseuri rezultate din activitatile cotidiene sunt:

- gunoi de grajd;

- deseuri menajere produse in gospodarii;

- deseuri stradale rezultate de pe suprafata salubrizata a localitatii;

- deseuri asimilabile cu deseuri menajere produse de unitatile prestatoare de

servicii.

In urma implementarii proiectului PHARE 2005 - „Reabilitarea sistemului de colectare

si transport a deseurilor si extinderea sistemului de colectare selectiva in orasul Faurei, judetul

Braila” (finalizat in 2009) au fost achizitionate si puse in functiune 2 autogunoiere

compactoare, au fost construite 14 platforme – pe care sunt instalate cate 5 containere

metalice de 1.100 litri pentru deseuri menajere si cate 1 container plastic pentru colectare

DEEE, au fost construite inca 40 platforme echipate cu cate 3 europubele de 140 litri pentru

colectare selectiva sticla, hartie si deseuri plastic. In plus, au fost achizitionate si repartizate

catre gospodariile individuale – curti 875 recipiente de 10 litri pentru colectare DEEE.

In cadrul celorlalte comunitati locale, gropile de gunoi au fost inchise, in conformitate

cu solicitarile Agentiei de Protectia Mediului Braila, iar autoritatile au incheiat sau sunt in

curs de aprobare a contractelor privind colectarea deseurilor de catre un operator extern.

Telecomunicaţii

Comunicarea in zona cuprinsa in Grupul de Actiune Locala se realizeaza in conditii

normale, existand centrale telefonice digitale, reteaua fiind aeriana, sau in unele zone trecand

prin cablu telefonic subteran. De asemenea exista semnal pentru telefonia mobila de la diversi

operatori.

In vederea imbunatatirii situatiei existente la nivel local, in ceea ce priveste utilitatile,

in special alimentarea cu apa, canalizarea si gestionarea deseurilor au fost infiintate Asociatia

de Dezvoltare Intercomunitara “Dunarea” si Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara

“Eco Dunarea”. Acestea reprezinta doua asociatii infiintate la nivel judetean (conf. OG

26/2000 cu privire la Asociatii si Fundatii) la care au aderat ca membri fondatori unitatile

administrative teritoriale. Scopul principal al infiintarii asociatiilor este acela de imbunatatire

41

a conditiilor de trai a locuitorilor prin implementarea normelor de mediu impuse prin

normativele internationale. A.D.I. “Dunarea” are ca scop principal regionalizarea si

centralizarea serviciilor de furnizare a apei potabile si a modernizarii si infiintarii retelelor de

canalizare pentru apele uzate si a infiintarii si modernizarii statiilor de epurare aferente, iar

A.D.I. “Eco Dunarea” are ca principal scop regionalizarea si centralizarea activitatilor de

colectare si transport a deseurilor menajere.

II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale

Institutii locale:

Administraţia publică în unitatea administrativ-teritoriala se organizează şi funcţionează

în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice,

eligibilităţii autorităţii administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în

soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.

Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală este consiliul

local, ca autoritate deliberativa, şi primarul, ca autoritate executiva. Consiliul local şi primarul

se aleg în condiţiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice

locale.

Consiliul local şi primarul funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale, în

condiţiile legii.

1. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA CIRESU este formata din 5 sate:

Ciresu, Batogu, Ionesti, Scarlatesti, Vultureni.

Consiliul local este compus dintr-un numar de 13 consilieri locali alesi prin vot

universal, egal, direct, secret si liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea

autoritatilor administratiei publice locale.

Aparatul de specialitate al primarului este constituit in urmatoarele compartimente:

- buget-finante, contabilitate, impozite si taxe locale;

- administratie publica locala, stare civila si autoritate tutelara;

- cadastru si agricultura;

- cultura-culte;

- serviciul public de asistenta sociala;

- serviciul voluntar pentru situatii de urgenta.

42

In cadrul aparatului de specialitate al primarului sunt incadrate un numar de 21

persoane, din care: 2 functii de demnitate publica, 9 functionari publici si 10 personal

contractual.

Consiliul local al comunei Ciresu este asociat la:

• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara “Dunarea” Braila;

• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „ ECO Dunarea” Braila;

• Asociatia Comunelor din Romania.

2. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA FAUREI

Consiliul local al orasului Faurei este autoritatea deliberativa formata dintr-un numar de

13 consilieri locali.

Atributiile Consiliului local sunt prevazute de art. 36 din Legea nr. 215/2001, republicata,

cu modificarile si completarile ulterioare.

Consiliul local al orasului Faurei este organizat pe 4 comisii de specialitate, dupa cum

urmeaza:

- Comisia pentru invatamant, sanatate, cultura, protectie sociala si religie,

- Comisia pentru administratie publica locala, juridica, apararea ordinii si linistii

publice, a drepturilor si libertatilor cetatenesti;

- Comisia pentru programe economico–sociala, buget-finante, administrarea domeniului

public si privat, servicii si comert;

- Comisia pentru amenajarea teritoriului si urbanism, realizarea lucrarilor publice,

protectia mediului, conservarea monumentelor istorice si de arhitectura, sport si

agrement.

Orasul Faurei este asociat la:

- Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „Dunarea” Braila;

- Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „ ECO Dunarea” Braila;

- Asociatia Oraselor din Romania;

- Reteaua Europeana a Oraselor Mici. De asemenea, orasul Faurei este infratit cu

localitatea Lecce nei Marsi, Italia.

3. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA GALBENU este formata din 5

sate componente: Galbenu, Sătuc, Pântecani, Zamfireşti şi Drogu. Consiliul Local este

format din 13 consilieri.

Comisiile de specialitate pe domenii:

43

a. Comisia pentru programe de dezvoltare economico-sociale, buget, finante,

administrarea domeniului public si privat al comunei, urbanism, agricultura,

gospodarire comunala, protectia mediului, servicii si control;

b. Comisia pentru invatamant, sanatate, cultura, protectie sociala, activitati

sportive si de agrement;

c. Comisia pentru administratie publica, juridica, apararea ordinii si linistii

publice, a drepturilor cetatenilor.

Consiliul local al comunei Galbenu este asociat la:




4. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA GRADISTEA este formata din

3 sate: Gradistea, Ibrianu si Maraloiu. Consiliul Local este format din 11 consilieri,

2 demnitari, 6 functii publice si 8 personal contractual. Comisii:

- Buget finante;

- Sport cultura;

- Gospodarire comunala.

Consiliul local al comunei Gradistea este asociat la:




5. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA JIRLAU

Activitatea administrativa la nivelul comunei este reprezentata de consiliul local format

din 13 consilieri care isi desfasoara activitatea in 3 comisii si primaria care functioneaza cu un

numar de 9 functionari publici si 6 functionari contractuali care asigura structura bugetului de

venituri si cheltuieli si executia acestuia. Aparatul de specialitate este format din urmatoarele

compartimente: birou agricol, un birou juridic, birou impozite si taxe, birou contabilitate,

birou achiizitii publice, birou stare civila, birou pentru situatii de urgenta, birou de asistenta

sociala, bibliotecar, primar, viceprimar si secretar.

Consiliul local al comunei Jirlau este asociat la:


• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „ ECO Dunarea” Braila. Aceste asocieri

au ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii localitatii si a serviciilor.

44


6. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA MIRCEA VODA este formata

din 2 sate: Mircea Voda si Dedulesti.

- Funcţionează din anul 1924 si cladirea a fost reabilitată în anul 2008;

- Echipată cu electricitate, telefon, internet , încălzire centrală;

- În cadrul primăriei funcționează și Consiliul Local Mircea Vodă.

Primăria Mircea Vodă desfasoara activități administrative curente (colectare de taxe și

impozite, eliberare de adeverințe, asigurarea serviciului de cadastru, urbanism, stare civilă,

situații de urgență, asistență socială și registrul agricol), urmărește și stimulează dezvoltarea

economico-socială a comunei.

Consiliul local al comunei Mircea Voda este asociat la:




7. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA SURDILA GAISEANCA este

formata din 2 sate: Surdila Gaiseanca si Filipesti. Numele satului Filipesti isi are originile de

la Costache Filipescu, proprietarul mosiei din secolul al-IX-lea de pe teritoriul actual

administrativ, personaj de marca al lumii boieresti din secolul amintit, descendent din familii

vechi de pe timpul lui Basarab I, intemeietorul Tarii Romanesti. Numele localitatii ii este

datorat si a fost un semn de respect al locuitorilor ce au fost improprietariti de acesta. Nepotul

lui Costache Filipescu, Nicolaie Filipescu, a fost Ministrul Apararii Nationale in perioada

1910 – 1912, este inmormantat in cimitirul Filipesti avand chiar si o piatra funerara deosebita.

Activitatea consiliului local este asigurata de 11 consilieri si 3 comisii de specialitate:

- Programe de dezvoltare economică, socială, buget, finanţe, administrarea domeniului public şi privat al comunei, urbanism, agricultură, gospodărie comunală, protecţia mediului, servicii şi control;

- Învăţământ, sănătate, cultură, protecţie socială, activităţi sportive şi de agrement;

- Administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor cetăţenilor.

Primaria are asigurata activitatea prin intermediul a 2 functii de demnitate publica,

11 functii publice si 9 functii contractuale dupa cum urmeaza: compartiment agricol şi

cadastru, serviciul public de asistenţă socială, compartiment de audit intern, compartiment

financiar contabil – impozite şi taxe, compartiment dezvoltare rurală şi achiziţii publice,

45

compartiment administrativ, cultură – bibliotecă, serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă,

compartiment ordine publică.

Consiliul local al comunei Surdila Gaiseanca este asociat la:




8. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA SURDILA GRECI este formata

din 4 sate: Surdila Greci, Faurei Sat, Bratesu Vechi, Horia.

Primaria Surdila Greci, a carei activitate se desfasoara, sub conducerea unui primar si a

unui viceprimar, cu statut de demnitari, de catre un aparat de specialitate al primarului format

din 8 functionari publici si 7 angajati contractual. Serviciile oferite cetatenilor de catre

Primarie sunt cele stipulate in legislatie, prin serviciile si compartimentele de specialitate:

secretariat, compartiment financiar-contabil - impozite si taxe, compartiment de audit intern,

compartiment de relatii cu publicul, compartiment integrare europeana si dezvoltare rurala,

compartiment agricol, serviciul public de asistenta sociala, stare civila si autoritate tutelara,

serviciul de paza, serviciul pentru activitati gospodaresti, serviciul voluntar pentru situatii de

urgenta, cultura–biblioteca, urbanism;

Comuna Surdila Greci este membra a:

• Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara “Dunarea” Braila;

• Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara „ECO Dunarea” Braila;


In comuna Surdila Greci isi are sediul ONG-ul „Asociatia de dezvoltare economico-

sociala si culturala Surdila Greci”.

9. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA SUTESTI este formata

din 2 sate: Sutesti si Mihail Kogalniceanu. Consiliul local este compus dintr-un numar de

13 consilieri locali aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile

stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Aparatul de specialitate al primarului este constituit din urmatoarele compartimente:

- buget-finante, contabilitate, impozite si taxe locale;



- cultura-culte;


46


In cadrul aparatului de specialitate al primarului sunt incadrate un numar de 30

persoane, din care: 2 functii de demnitate publica, 11 functionari publici si 17 personal

contractual. In cadrul serviciului public de asistenta sociala sunt incadrate 8 persoane cu

contract de munca si 33 persoane cu handicap indemnizabile.

Consiliul local al comunei Sutesti este asociat la:



• Asociatia comunelor din Romania.

10. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA ULMU este formata din doua

sate: Ulmu si Jugureanu. Consiliul Local este format din 13 consilieri locali.

Aparatul de specialitate al primarului este constituit din:

- buget-finante, contabilitate, impozit si taxe locale,



- cultura-culte;



In cadrul aparatului de specialitate al primarului sunt incadrate un numar de 25 persoane

din care: 9 functionari publici, 15 personal contractual.

Consiliul local al comunei Ulmu este asociat la:




11. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA VISANI este formata din 3 sate:

Visani, Câineni-Bai si Plăsoiu. Activitatea Consiliului Local este asigurata de

11 consilieri impartiti in 3 comisii de specialitate:

- Programe de dezvoltare economico-sociala, buget-finante, administratia domeniului

public si privat al comunei, urbanism-agricultura, gospodarie comunala, protectia

mediului, servicii si control;

- Invatamant–sanatate, cultura protectie sociala, activitati sportive si de agrement;

- Administratie publica locala, juridica, apararea ordinii si linistii publice, a drepturilor

cetatenilor.

47

U.A.T. Visani are asigurata activitatea prin 2 functii de demnitate publica, 11 functii

publice si 7 functii contractuale, dupa cum urmeaza: compartiment agricol si cadastru,

compartiment contabilitate, impozite si taxe locale, compartiment asistenta sociala,

compartiment achizitii publice, compartiment situatii de urgenta, compartiment cultura,

compartiment deservire si compartiment paza comunala.

Consiliul local al comunei Visani este asociat la:




De asemenea, trebuie mentionat faptul ca pe teritoriul Grupului de Actiune Locala, la

vinel institutional, se afla puncte de informare Europe Direct ale Centrului de Informare

Europe Direct Braila, gazduit de catre Asociatia „Centrul de Informare si Documentare pentru

Integrare Europeana si Dezvoltare Durabila” Braila. Aceste puncte au fost infiintate in anul

2008, cu sprijinul Asociatiei si al Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, si

functioneaza ca vectori de informare europeana la nivelul U.A.T. Faurei, Sutesti si Visani. Cu

sprijinul promotorilor de informatie europeana care activeaza in cadrul acestor puncte locale,

partenerii vor implementa planul de dezvoltare al Grupului de Actiune Locala „Campia de

Vest a Brailei”.

II.2.1.9 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu

48

Nr. crt.

U.A.T. Tip proiect/Obiectivul de investitii

Sursa de finantare

Rol in proiect

Anul realizarii

1. Ciresu Nu este cazul

2. Faurei Phare 2002 „Primul pas spre descentralizare”

Phare, buget local

Unic aplicant

2005

Phare 2002 „Participarea activa a cetatenilor in procesul de elaborare si gestionare a bugetelor locale”

Phare, bugete locale

Partener 2005

„Parteneriat pentru dezvoltare durabila”

SGG prin Agentia Nationala pentru Rromi si PNUD

Unic aplicant

2005

Contorizarea retelei de apa potabila

Consiliul local si M.A.I.

Unic aplicant

2007

Infiintarea unui parc de agrement

AFM si Consiliul Local

Unic aplicant

2009

Reabilitarea si extinderea retelei de canalizare Str. Republicii

Consiliul local Unic aplicant

2008

Phare 2005 „Reabilitarea sistemului de colectare si transport a deseurilornsi extinderea sistemului de colectare selectiva in orasul Faurei, judetul Braila”

Phare si buget local

Unic aplicant

2009

Phare 2006 „Reabilitarea retelei de distributie a apei potabile in Faurei, judetul Braila”

Phare si buget local

Unic aplicant

2010

POS DRU „Belsug in Baragan”

POS DRU si Consiliul Local

Partener aplicant

2009-2011

3. Galbenu Infiintare sistem alimentare cu apa

FRDS Partener 2006

49

Satuc Infiintare sistem alimentare cu apa Pintecani

FRDS Partener 2006

Reabilitare Scoala sat Drogu

MECI Unic aplicant

2007

Reabilitare Scoala Zamfiresti

MECI Unic aplicant

2007

Reabilitare Gradinita Sat Godeni

MECI Unic aplicant

2008

Constructie Gradinita sat Satuc

MECI Unic aplicant

2007

Reabilitare Gradinita Galbenu

FRDS Partener 2009

Constructie scoala noua Sat Galbenu

MECI Unic aplicant

2009

Infiintare sistem alimentare cu apa Sat Zamfiresti


2006

4. Gradistea Consolidare si extindere sediul Primariei


2008-2009

Reabilitare scoala si gradinita sat Maraloiu

Buget de stat/Buget local

Unic aplicant

2008

Reabilitare scoala si gradinita Ibrianu


Unic aplicant

2008

Reabilitare scoala si gradinita sat Gradistea de Jos


Unic aplicant

2008

Instalatie de incalzire la scoala si gradinita Ibrianu

Consiliul local si Consiliul Judetean

Partener 2009

Reabilitare 3 camine culturale Gradistea, Ibrianu, Maraloiu

H.G. si Consiliul Local

Unic aplicant

2005-2007

Racordare retea apa Ibrianu Maraloiu

O.G. 7 Unic aplicant

2009

5. Jirlau Reabilitare cladire Camin cultural


Unic aplicant

2007

Extindere si modernizare retea de alimentare cu apa

O.G. 7-Buget Unic aplicant

2008-2009

Extindere sediu Consiliu local Unic 2008

50

Primarie aplicant 6. Mircea

Voda Alimentare cu apa sat Dedulesti

Fonduri europene

aplicant 2005

Reabilitare si modernizare scoala Dedulesti

MECI si buget local

Beneficiar si aplicant

2008

Gradinita Dedulesti Buget local Unic aplicant

2008

Canalizare sistem centralizat sat Mircea Voda si Dedulesti

OG 7 si buget local

Aplicant 2007-2011

Reabilitare iluminat public

Buget local Unic aplicant

2008-2009

Extindere si reabilitare sediu primarie


2009

Constructie si montaj sistem incalzire termica si infiintare grup sanitar gradinita Mircea Voda

Buget local MECI

Aplicant 2009

Reabilitare si extindere dispensar uman

Buget local si CJ

Aplicant 2009

Amenajare parc Dedulesti


2009

Imprejmuire gard teren fotbal Dedulesti


2008

Reabilitare camin cultural Mircea Voda


2009

Imprejmuire gard teren fotbal Mircea Voda


2009

Schimbare invelitoare acoperis gradinita Mircea Voda


2009

construire gard parc mircea voda


2010

Strategia de dezvoltare durabila a microzonei de vest a judetului Braila

PODCA Partener In curs de contractare

Pietruiri strazi Buget local Unic aplicant

2010

51

Reabilitare alei stradale


2010


Extindere constructii Scoala Surdila Gaiseanca

Consiliul local Partener lider

2009

Infiintare constructii cimitir Filipesti


2008

Reabilitare covor asfaltic


2007

Extindere constructie retea de apa potabila


2007

Modernizari iluminat public


2006

Infiintari constructii Grup Sanitar Scoala Filipesti


2007

Constructie si montaj Sistem incalzire termica Scoala Filipesti


Partener 2008

Construire/Reabilitare sediu administrativ Filipesti


2008

Modernizare/pietruire strazi


2007

8. Surdila Greci

Eficientizarea si modernizarea sistemului de iluminat public in comuna Surdila Greci


Unic aplicant

2008

Alimentare cu apa a comunei Surdila Greci, satele Surdila Greci, Bratesu Vechi, Faurei Sat si Horia

Fonduri guvernamentale O.G. 7/2006

Unic aplicant

2009

Sala de sport scolara cu nivel de practica sportiva competionala locala, teren de handbal si 150 de locuri pentru spectatori

Fonduri guvernamentale prin C.N.I.

Unic aplicant

In curs de implementare

52

Strategia de dezvoltare durabila a microzonei de vest a judetului Braila

PODCA – Axa I

Partener Urmeaza sa se semneze contractul de finantare

Reconstructia ecologica forestiera a terenurilor degradate

Fonduri guvernamentale Ministerul Agriculturii, Padurilor di Dezvoltarii Rurale

Beneficiar 2008

Reabilitarea spatiilor de depozitare a gunoaielor prin salubrizarea zonei si reintroducerea ei in circuitul natural

Bugetul local Unic aplicant

2009

Construirea unui Asezamant Cultural de tip I – Camin Cultural localitatea Surdila Greci

Fonduri guvernamentale Ministerul Culturii

Unic aplicant

In curs de evaluare

Reabilitare Scoala cu clasele I-VIII Surdila Greci

Banca Mondiala

Beneficiar 2003

1. Viitorul scolii, viitorul comunitatii

2. Micul Tandarica

Banca Mondiala 90% si comuntatea locala 10% -

Unic aplicant Proiecte prin Ministerul Educatiei -Programul pentru invatamantul rural (PIR)

2005 – 2006

9. Sutesti Reabilitare retea apa potabila


Unic aplicant

2007

10. Ulmu Nu este cazul 11. Visani Reabilitare sistem

alimentare cu apa sat Plasoiu


2007

Reabilitare si modernizare drum comunal Ciineni - Bai


2008

Modernizare si reparare iluminat


2008

53

Sursa: Strategia de dezvoltare durabila a judetului Braila 2010-2015

II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

PARTEA A-II-A – ANALIZA SWOT

TERITORIUL (caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri)

(centre de interes – patrimoniu – cultura – mediul inconjurator) PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Existenta unor suprafete intinse de terenuri

plane pretabile mecanizarii si irigarii;

• Existenta solurilor fertile;

• Potential hidrografic;

• Resurse termice care permit cultivarea

unor culturi energetice;

• Practicarea unor culturi succesive;

• Resurse minerale si zacaminte de gaze

naturale;

• Existenta unor lacuri sarate, ce au calitati

terapeutice;

• Retea de alimentare cu apa;

• Retea de iluminat public;

• Retea de telefonie fixa si mobila;

• Existenta drumurilor nationale DN 2B si

DN 22 pe teritoriul GAL;

• Existenta unei retele de drumuri judetene

si comunale care acopera intreaga zona;

• Existenta unei retele de cai ferate si a unui

important nod feroviar in loc. Faurei;

• Existenta obiectivelor de patrimoniu

(lacasuri de cult, situri arheologice,

monumente istorice etc);

• Fragmentarea suprafetelor agricole ce

conduce la practicarea unei agriculturi

traditionale slab competitiv economice;

• Productivitatea relativ scazuta a muncii in

agricultura;

• Lipsa unui sistem competitiv de desfacere

a produselor agricole;

• Insuficienta dezvoltare a utilitatilor si a

serviciilor publice;

• Infrastructura de transport slab dezvoltata,

raportata la cerintele actuale ale Uniunii

Europene;

• Lipsa solutiilor eficiente pentru utilizarea

de ingrasaminte naturale si renuntarea la

substantele chimice;

• Lipsa perdelelor de protectie;

• Gestionarea deseurilor necorespunzatoare;

• Procent slab de accesare a fondurilor

nerambursabile.

public Sala de educatie fizica scolara

CNI Unic aplicant

2009

54

• Distanta mica fata de capitala tarii;

• Existenta unor arii naturale protejate:

a) de interes national: rezervatii naturale

(Lacul Jirlau);

b) de interes comunitar sau situri

„NATURA 2000” (ROSCI0005 Balta

Alba-Amara-Jirlau-Lacu Sarat

Caineni, ROSPA0004 Balta Alba-

Amara-Jirlau);

• Existenta unor conditii climatice

favorabile pentru accesarea de fonduri in

vederea producerii de energie din surse

alternative;

• Aplicarea riguroasa a legislatiei privind

protectia mediului.

OPORTUNITATI RISCURI

• Conditii favorabile de obtinere a

produselor ecologice, ce pot fi exportate

in conditii avantajoase;

• Facilitati legislative privind arendarea

suprafetelor agricole;

• Existenta unor asociatii profesionale si a

unor organisme de sprijin a

producatorilor;

• Accesarea fondurilor europene;

• Existenta cadrului legislativ pentru

intemeierea si dezvoltarea exploatatiilor

agricole;

• Realizarea sistemului de canalizare;

• Cresterea capacitatii antreprenoriale;

• Dezvoltarea turismului durabil;

• Realizarea de parteneriate cu teritorii din

• Eroziunea si degradarea solurilor ce

conduc la scaderea randamentului;

• Frecventa ridicata a perioadelor

secetoase in agricultura;

• Capacitatile reduse de prelucrare si de

stocare in zona a productiei de legume si

fructe ce pot determina pierderi in

perioadele de varf de productie;

• Numarul de concurenti in crestere pentru

produsele agroalimentare de pe piata

Uniunii Europene;

• Lipsa resurselor materiale pentru

indeplinirea obiectivelor de investitii

propuse.

55

tara sau Uniunea Europeana in vederea

dezvoltarii zonei GAL.

POPULATIA

(demografie – populatie activa- imbatranire – nivel de instruire –

cunostinte si competente specifice )

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Personal instruit si calificat in

implementarea programelor cu finantare

nerambursabila si alte domenii;

• Numar sporit al populatiei active;

• Existenta unor grupuri de minoritati in

zona GAL;

• Grad ridicat de ocupare a populatiei in

sectorul agricol, sector ce predomina in

desfasurarea activitatilor economice din

zona.

• Imbatranirea populatiei;

• Existenta unor grupuri sociale

defavorizate;

• Cresterea ratei somajului in teritoriu.


• Cresterea sporului natural prin

incurajarea stabilirii de familii tinere in

zona;

• Incurajarea persoanelor aflate la munca

in strainatate pentru a se stabili in zona

prin oferirea unor facilitati (teren pentru

familii tinere pus la dispozitie de catre

Consiliile Locale, facilitati fiscale si

consultanta pentru accesarea surselor

europene etc);

• Acces pe piata fortei de munca in

municipiul Braila sau in judetele

invecinate;

• Cresterea gradului de saracie;

• Scaderea ratei natalitatii;

• Cresterea numarului de emigranti;

• Riscul deprofesionalizarii.

56

• Existenta fondurilor nerambursabile ce

pot fi accesate in domeniu;

• Implicarea minoritatilor in dezvoltarea

comunitatii;

• Crearea de job-cluburi.

ACTIVITATI ECONOMICE

(primar – tertiar – servicii - turism)


• Existenţa în zona a agenţilor economici;

• Preocuparea pentru introducerea

tehnologiilor noi;

• Profil economic al societatilor care

permite posibilităţi de diversificare a

activitatilor;

• Existenta potenţialului agricol si

zootehnic;

• Terenuri şi spaţii disponibile pentru

dezvoltarea activitatilor economice;

• Practicarea turismului balnear si piscicol;

• Productie de cereale si produse

legumicole crescuta;

• Pondere crescuta a microintreprinderilor.

• Resurse financiare la nivel local,

insuficiente pentru susţinerea/promovarea

unor investitii;

• Utilizarea unor tehnologii vechi, cu

productivitate şi eficienţă economică

scazută;

• Absenţa implementării sistemului de

calitate în cadrul proceselor de producţie

şi a produselor;

• Lipsa unui sistem centralizat de desfacere

a produselor agricole si produselor finite;

• Utilaje agricole insuficiente pentru

efectuarea la timp a lucrarilor agricole;

• Lipsa marketingului şi promovării locale.


• Dezvoltarea cooperării locale;

• Dezvoltarea antreprenoriatului;

• Creşterea competitivităţii sectorului

IMM;

• Diversificarea activităţilor economice;

• Facilitati legislative privind arendarea

suprafetelor agricole;

• Existenta unor programe

guvernamentale şi europene privind

• Legislaţia în continuă schimbare;

• Oferte de creditare greu accesibile;

• Interes scăzut al investitorilor;

• Creşterea ponderii muncii la negru;

• Lipsa capitalului de sustinere a

activitatilor economice;

• Numarul de concurenti in crestere pentru

produsele agroalimentare de pe piata

Uniunii Europene;

57

stimularea dezvoltării întreprinderilor;

• Implicarea actorilor locali în rezolvarea

problemelor comunităţii şi dezvoltarea

acesteia;

• Cerere de produse agricole ecologice;

• Introducerea tehnologiilor noi si

transferul de know-how;

• Promovarea produselor locale,

traditionale;

• Interes crescut la nivel international

pentru promovarea turismului durabil;

• Valorificarea spiritului antreprenorial şi

încurajarea sectorului terţiar pentru

atragerea forţei de muncă existente în

zona vizata de GAL.

• Continuarea procedurilor birocratice,

complexe şi cu durata mare de timp

pentru obţinerea finanţărilor;

• Costuri mari de conformare a agentilor

economici la standardele de mediu;

• Proceduri dificile de obtinere a avizelor

de catre societatile comerciale;

• Dificultati in implementarea proiectelor

de turism datorate proprietatii terenurilor

vizate;

• Pierderea ocupaţiilor tradiţionale locale.

ORGANIZAREA SOCIALA SI INSTITUTIONALA

(activitati asociative – ONG – organizare institutionala)


• Disponibilitatea autoritatilor publice catre

realizarea de parteneriate (public-public,

public-privat);

• Organizare institutionala eficienta si

structurata;

• Deschiderea administratiei si a mediului

privat catre nou;

• Reprezentare egala a tuturor sectoarelor de

activitate.

• Resurse insuficiente pentru sustinerea

activitatilor institutionale.


• Crearea de proiecte integrate in vederea

dezvoltarii durabile a zonei vizate de

GAL;

• Retragerea membrilor din cadrul

structurii;

• Dizolvarea Asociatiei.

58

• Infratiri intre localitati;

• Schimburi de experienta cu alte

GAL-uri;

• Aderarea de membri noi la GAL.

PARTEA A – III - A: PRIORITĂŢI

In cadrul Grupului de Actiune Locala „Campia de Vest a Brailei” au fost identificate trei

prioritati majore, care vor conduce la dezvoltarea teritoriului vizat:

1. Cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului

turistic;

2. Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural;

3. Dezvoltarea marketingului serviciilor si promovarea teritoriala.

Obiectivele operationale ce se urmaresc a fi realizate in cadrul celor trei prioritati majore

stabilite se gasesc in Anexa nr. 1. Atat masurile cat si prioritatile au fost stabilite in

conformitate cu prevederile Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 si cu

Strategiile de dezvoltare locala ale comunitatilor incluse in GAL, avand in vedere si

prioritatile de dezvoltare ale reprezentantilor mediului privat si societatii civile.

1. Cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic

Aceasta prioritate se adreseaza unui grup tinta predominant in spatiul rural al teritoriului

GAL, si anume persoanelor fizice/juridice ocupate in agricultura si turism. Acest sector este

slab dezvoltat, majoritar cu exploatatii agricole mici sau chiar agricultura de subzistenta.

Grupul de Actiune Locala va aplica, in vederea dezvoltarii acestui obiectiv, in cadrul

masurilor ce coincid cu cele existente in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala

(PNDR 2007-2013) – Masurile 141, 112, 121, 123, 142, 312, 313, 125.

2. Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural

Prioritatea se adreseaza deopotriva sectorului public, cat si celui privat, deoarece vizeaza

atat dezvoltarea infrastructurii de mediu, sanatate, transport etc, cat si dezvoltarea sectorului

serviciilor. Proiectele ce urmeaza sa fie propuse in cadrul acestui obiectiv vor fi finantate in

cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 – Masurile 125, 221, 322.

3. Dezvoltarea marketingului serviciilor si promovarea teritoriala

59

Aceasta prioritate se adreseaza atat persoanelor fizice locuitori ai teritoriului GAL, cat

si grupurilor de producatori. Se urmareste incurajarea fenomenului de asociere (asociere

economica, de promovare etc) care pe teritoriul GAL este aproape inexistent, imbunatatirea

calitatii resurselor umane si promovarea identitatii teritoriale.

Masurile vizate in cadrul PNDR 2007-13 pentru indeplinirea acestei prioritati vor fi

Masurile 313, 322, 312.

Avand in vedere ca Programul National de Dezvoltare Rurala se desfasoara in

perioada 2007-2013, Grupul de Actiune Locala va accesa si alte masuri din PNDR

(de ex. Masura 511), pentru care la acest moment nu au fost lansate apeluri si nu exista

specificatii care sa permita dezvoltarea particularitatilor acestor masuri in cadrul Anexei nr. 2.

Complementaritatea cu alte programe de dezvoltare

Desi GAL-urile vor aplica initial pentru a obitne finantare in cadrul masurilor PNDR,

asociatia odata constituita va dori sa aduca plus valoare prin acceasarea tuturor oportunitatilor

de finantare:

a) Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 (PNDR) – parte din masurile de

finantare propuse prin Strategie sunt incluse in PNDR;

b) Programul Operational Regional 2007-2013. In cadrul acestui program, autoritatile

publice locale pot accesa si obtine finantare nerambursabila pentru obiective care vizeaza

infrastructura de sanatate, situatii de urgenta, infrastructura educationala si turistica. De

asemenea partenerii privati pot accesa fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea sectorului

microintreprinderilor;

c) Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii Administrative 2007-2013

incurajeaza in special proiectele propuse de catre autoritatile publice, care vizeaza elaborarea

si implementarea strategiilor de dezvoltare locala si formarea profesionala pentru functionarii

publici;

d) Programul Operational Sectorial de Mediu 2007-2013 – prin intermediul acestui

program pot fi accesate fonduri nerambursabile pentru infrastructura de apa, apa uzata,

canalizare, imbunatatirea managementului deseurilor si sprijinirea managementului ariilor

protejate. Toate investitiile vor respecta normativele in vigoare si principiul dezvoltarii

durabile, pentru adaptarea mecanismelor locale de mediu la schimbarile climatice;

e) Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice 2007-2013

reprezinta un pachet de oportunitati de finantare, adresat in mod special mediului privat

pentru dezvoltarea capacitatii de productie, cresterea gradului de utilizare a tehnologiilor noi,

60

a Internetului, realizarea unei afaceri independente etc. care sa vina in completarea

investitiilor realizate de catre administratia publica;

f) Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

reprezinta o oportunitate pentru dezvoltarea mediului rural din perspectiva resurselor umane.

Pot fi propuse spre finantare proiecte pentru calificare/recalificarea/perfectionarea

personalului angajat, al managerilor, al somerilor/persoanelor inactive etc. din mediul rural.

Proiectele pot viza diferite domenii de activitate si incurajeaza combaterea excluziunii sociale.

POS DRU 2007-2013 va fi accesat in paralel cu celelalte programe de finantare derulate in

domeniul infrastructurii pentru a asigura personal instruit in domeniu, inclusiv prin includerea

categoriilor de persoane de etnii diferite di a grupurilor vulnerabile in activitatile socio-

economice care vor conduce la dezvoltarea comunitatilor locale in ceea ce priveste

capacitatea de productie, demararea unor afaceri proprii, astfel depansindu-se statutul de

simplu consumator al cetateanului.

g) Programul Operational Sectorial de Transport 2007-2013 – In cadrul acestui

program pot fi finantate programe majore care vizeaza infrastructura de transport;

h) Planul de Dezvoltare Regionala Sud-Est 2007-2013;

i) Strategiei de dezvoltare a Judetului Braila 2010-2015.

Consideram ca masurile de finantare propuse prin Planul de dezvoltare sustin dezvoltarea

economica a teritoriului prin incurajarea competivitatii micro-intreprinderilor, precum si

cresterea atractivitatii si dezvoltarii culturale a teritoriului prin promovarea identitatii si

patrimoniului cultural existent in cele 16 comunitati aferente. Astfel documentul este

complementare obiectivelor Planului de Dezvoltare Regionala Sud-Est.

61

PARTEA A – IV – A: MĂSURA Anexa nr. 1.

Priorităţi OBIECTIVE OPERATIONALE MASURI

1. Cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic

2. Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural

3. Dezvoltarea marketingului serviciilor si promovarea teritoriala

Infiintarea, modernizarea si extinderea de intreprinderi mici si mijlocii, inclusiv prin introducerea de noi tehnologii in intreprinderile locale

Dezvoltarea sectorului serviciilor la nivelul teritoriului GAL

Reabilitarea/Valorificarea obiectivelor de interes turistic din teritoriu

Dezvoltarea sectoarelor social si educational

Reabilitarea/modernizarea elementelor de infrastructura

Valorificarea elementelor de patrimoniu

Diversificarea formelor de promovare a identitatii teritoriale si a serviciilor locale

Promovare turistica si culturala

Masura 112

Masura 121

Submasura 125 b Masura 141

Masura 142

Masura 123

Masura 313

Masura 125 a

Masura 221

Masura 322 cu submasuri

Masura 322 cu submasuri Masura 313

Masura 322

Masura 312

Masura 313

62

Alocare financiara GAL Nr. crt.

Categorii de cheltuieli Grad de finantare Alocare financiara

-EURO- 1. Cheltuieli de investii proiecte 89,14% 2.546.300,00 2. Cheltuieli de functionare 10,86 % 310.491,00 TOTAL 100% 2,856,791.00

Alocarea financiara (cheltuielile de investitii proiecte si cheltuieli de functionare) a fost calculata pe un orizont de timp de 3 ani (2011 – 2013). Datorita alocarii financiare destul de mici in raport cu necesitatile si aria de acoperire a teritoriuliui si capacitatea de cofinantare a proiectelor, GAL va incuraja investitiile de mici dimensiuni. Astfel se va asigura un numar mai mare de proiecte finantate si o dezvoltare omogena a teritoriului.

63

Anexa nr. 2

Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: Obiectivele operationale ale acestei masuri: cresterea numarului de tineri agricultori care incep pentru prima data o activitate agricola ca sefi de exploatatii si incurajarea tinerilor fermieri de a realiza investitii. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii: Prin intermediul acestei masuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume „cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic” prin imbunatatirea si cresteerea competitivitatii sectorului agricol prin promovarea instalarii tinerilor fermieri si sprijinirea procesului de modernizare si conformitate cu cerintele pentru protectia mediului, igiena si bunastarea animalelor, siguranta la locul de munca. Beneficiari : Tipuri de beneficiari:

Publici: nu este cazul Privaţi: fermierii in varsta de pana la 40 de ani persoane fizice sau juridice

Evaluarea numărului: 5 proiecte. Precizări privind acţiunile eligibile :

Tipuri de acţiuni eligibile : - construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzandu-le si pe cele pentru protectia mediului; - achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate; - achizitionarea de animale si dupa caz a cotei de productie; - achizitionarea de teren pentru activitati agricole;

64

Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 100 %

Nr. de proiecte

prevăzute Cost total mediu

Estimarea costului total pe

măsură

Contribuţia FEADR – măsură

Contribuţia publică naţională

Contribuţia privată

5 25.000 125.000 100.000 25.000 0%

Criterii de selectie locala:

Nr. crt.

Criterii de selectie Punctaj

1. Femei care se instaleaza ca tineri fermieri, cu varsta pana in 40 de ani 25 2. Beneficiari care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/ FEADR pentru acelasi tip de activitate 15 3. Proiectele care vizeaza protectia mediului 20 4. Achizitionarea de tehnologii inovative 40 TOTAL 100

Măsura 121 – Modernizarea exploatatiilor agricole

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza: Promovarea investitiilor in exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, infiintarea de plantatii, etc. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii: Prin intermediul acestei masuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume „cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic” prin introducerea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative in vederea incurajarii fenomenului de asociere.

65

Beneficiari : Tipuri de beneficiari:

Publici: nu este cazul.

Privaţi:

Persoana fizica autorizata Intreprinderi individuale Societate in nume colectiv Societate pe actiuni Societate cu raspundere limitata Societate agricola Grup de producatori

Evaluarea numărului: 5 proiecte. Precizări privind acţiunile eligibile:

Tipuri de acţiuni eligibile: - construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzand investitiile pentru respectarea standardelor comunitare si pe cele pentru protectia mediului si depozitarea ingrasamintelor - construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol - construirea si/sau modrnizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte: echipamente pentru producerea de furaje, instalatii de muls, linii tehnologice de prelucrare si ambalare a produselor, dotari tehnice in scopul asigurarii controlului calitatii; - construirea si/sau moderizarea serelor - infiinatrea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni - investitii pentru procesarea produselor agricole, cuprinzand echipamente pentru vanzarea acestora, inclusiv depozitare, racire.

66


Nr. de proiecte



măsură




5 50.000 250.000 80.000 20.000 150.000

Criterii de selectie locala: Nr. crt.


1. Exploatatii agricole de semi-subzistenta 25

2. Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/ FEADR pentru acelasi tip de activitate 15

3. Exploatatii agricole detinute de fermieri cu varsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului 5 4. Proiectele care au si investitii pentru procesarea produselor agricole 20 5. Exploatatii vegetale si de crestere a animalelor in sistem ecologic 20

6. Beneficiarul este membru al unei forme asociative recunoscute conform legislatiei nationale in vigoare 5

7. Proiecte cu valoare maxima de 20.000 Euro 10 TOTAL 100

Măsura 123 – Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivele general ale acestei masuri vizeaza: Cresterea competitivitatii intreprinderilor de procesare agroalimentare si forestiere, prin imbunatatirea performanetei genrale a intreprinderilor din sectorul de procesare si marketing a produselor agricole si forestiere, printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a altor factori de productie. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Prin intermediul acestei masuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume „cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic” prin introducerea si dezvoltarea de tehnologii si

67

procedee pentru obtinerea de noi produse agricole si forestire, adaptarea intreprinderilor la noile standarde europene atat in etapa de procesare cat si in cea de distributie a produselor obtinute. Beneficiari : Tipuri de beneficiari :

Publici: nu este cazul Privaţi: Micro-intreprinderi si Intreprinderi Mici si Mijlocii Cooperative agricole Asociatii familiale Grupuri de producatori

Evaluarea numărului: 2 proiecte Precizări privind acţiunile eligibile :

* Acţiuni imateriale :

Tip de acţiuni eligibile : - constructii noi si/sau modernizarea cladirilor folosite pentru procesul de productie, inclusiv constructii destinate mediului - constructii noi si/sau modernizari pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross - investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing; Finanţare: • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 50 %

Nr. de proiecte



măsură




2 200.000 400.000 160.000 40.000 200.000

68



1. IMM-uri din zone unde exista materie prima disponibila si nu exista capacitati de procesare 30


3. Sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate 10 4. IMM-uri care sunt atat producatoare de materie prima cat si procesatoare 20 5. IMM-uri care proceseaza produse traditionale si asimilate 20 6. Sa colecteze si/ sau sa proceseze produse ecologice 15 TOTAL 100

Submăsura 125 b – Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea silviculturii

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivele operationale ale acestei submasuri vizeaza: - Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii forestiere (drumuri forestiere, căi ferate forestiere şi funiculare); - Lucrări de corectarea torenţilor în păduri. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Prin intermediul acestei submasuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume „cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic” prin dezvoltarea infrastructurii padurii in vederea asigurarii competitivitatii sectorului forestier si prin diminuarea riscului incidentei fenomenelor naturale persiculoase asupra padurii. Beneficiari : Tipuri de beneficiari :

Publici: nu este cazul. Privaţi: proprietari/deţinători (cu drept de administrare) privaţi de pădure, persoane fizice şi juridice; asociaţii de proprietari/ deţinători privaţi de pădure;

Evaluarea numărului: 1 proiect

69

Precizări privind acţiunile eligibile :

* Acţiuni imateriale :

Tip de acţiuni eligibile : A. Infrastructură rutieră forestieră - construirea şi/sau modernizarea drumurilor forestiere, inclusiv poduri şi podeţe, lucrări de apărare -

consolidare, lucrări de siguranţa circulaţiei (parapeţi), semnalizare şi avertizare; B. Infrastructură feroviară forestieră - construirea şi modernizarea terasamentelor şi calea de rulare, inclusiv poduri şi podeţe, lucrări de

apărare - consolidare, tunele, lucrări de semnalizare şi avertizare; C. Lucrări de corectare a torenţilor, situate în pădure – construirea barajelor, digurilor, canalelor sau alte asemenea lucrări. Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 75 %

Nr. de proiecte



măsură




1 100.000 100.000 60.000 15.000 25.000


Nr. crt.



2. Sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate 15 3. Investitii care vizeaza infrastructura rutiera forestiera 40 4. Investitii care vizeaza infrastructura feroviar forestiera 5 5. Construire baraje, diguri, canale situate in padure 20 TOTAL 100

70

Măsura 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza: asigurarea sprijinirii veniturilor necesare în perioada de restructurare a fermelor de semi-subzistenţă pentru o mai bună utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie prin stimularea spiritului antreprenorial si diversificarea activitatilor si veniturilor.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Prin intermediul acestei masuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume „cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic” prin cresterea volumului productiei destinate comercializarii pentru ca fermele de semi-subzistenta sa devina viabile economic si divesrificarea productiei in functie de cerintele pietei si introducerea de noi produse. Beneficiari : Tipuri de beneficiari :

Publici: nu este cazul Privaţi: Persoanele fizice in varsta de pana la 62 ani

Evaluarea numărului: 5 proiecte

Precizări privind acţiunile eligibile :

Tip de acţiuni eligibile :

Pentru a putea primi sprijin în cadrul Măsurii 141, solicitantul va trebui să întocmească un Plan de afaceri pentru o perioadă de cinci ani. După o perioadă de trei ani de la acordarea sprijinului se verifică respectarea cerinţelor minime din Planul de afaceri depus iniţial la solicitarea sprijinului. La această dată, solicitantul trebuie să demonstreze că faţă de situaţia iniţială a activităţii precizată în Planul de afaceri:

- producţia agricolă obţinută destinată comercializării înregistrează o creştere de 20%; - si dimensiunea economică a exploataţiei agricole creşte cu minim 3 UDE.

71


Nr. de proiecte



măsură




5 1.500 7.500 6.000 1.500 0%


Nr. crt.


1. Sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate 10 2. Benficiarul sa aiba varsta pana in 40 de ani 15 3. Reprezentantii legali ai beneficiarilor sunt femei 15 4. Productia agricola obţinută destinată comercializării înregistrează o creştere de minim 20% 30 5. Dimensiunea economică a exploataţiei agricole creşte cu minim 3 UDE 30 TOTAL 100

Măsura 142 – Infiintarea grupurilor de producatori

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivul specific al acestei masuri vizeaza: încurajarea înfiinţării grupurilor de producători din sectorul agricol şi silvic în vederea obţinerii de produse de calitate care îndeplinesc standardele comunitare, prin aplicarea unor tehnologii de producţie unitare şi sprijinirea accesului la piaţă a propriilor membri. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Prin intermediul acestei submasuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume „cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic” prin dezvoltarea echilibrata a relatiilor dintre producatori si sectoarele de procesare si comercializare si adaptarea productiei din punct de vedere cantitativ si calitativ la cerintele consumatorilor.

72

Beneficiari : Tipuri de beneficiari :

Publici: nu este cazul

Privaţi: Societati comerciale

Societati agricole

Asociatii

Cooperative agricole

Evaluarea numărului: 1 proiect

Precizări privind acţiunile eligibile : * Acţiuni imateriale :

Tip de acţiuni eligibile :

În cadrul Măsurii 142 se acordă sprijin pentru grupurile de producători recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare, care activează în următoarele sectoare:

1. Sectorul agricol: culturi de câmp (cereale, oleaginoase, culturi proteice, tehnice, culturi rădăcinoase câmp);

horticultură ( flori, plante ornamentale);

viticultură (viţă de vie pentru vin);

creşterea animalelor pentru lapte;

creşterea animalelor (excluzând laptele);

granivore (porci şi păsări);

mixt (creşterea animalelor pentru lapte şi carne/culturi vegetale şi creşterea animalelor).

2. Sectorul forestier:

produse lemnoase;

produse nelemnoase.

73

Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100 %

Nr. de proiecte



măsură




1 200.000 200.000 160.000 40.000 0%


Nr. crt.


1. Membrii sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate 15 2. Aplicarea unor tehnologii de productie unitara 40 3. Beneficiari care activeaza in sectorul agricol 40 4. Beneficiari care activeaza in sectorul forestier 5 TOTAL 100

Măsura 312 – Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza: 1. Crearea de micro-întreprinderi precum şi dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol în spaţiul rural; 2. Încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri şi femei; 3. Încurajarea activităţilor meşteşugăreşti şi a altor activităţi tradiţionale; 4. Reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii: Prin intermediul acestei masuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume „cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic” prin incurajarea activitatilor non-agricole, in scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale.

74


Publici: nu este cazul Privaţi: Micro-intreprinderile Persoane fizice

Evaluarea numărului: 5 proiecte Precizări privind acţiunile eligibile:

Tip de acţiuni eligibile

Investiţii în activităţi non-agricole:

- Industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte, lână, blană, tricotaje, produse de uz gospodăresc, produse odorizante etc.); - În activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase – începând de la stadiul de cherestea (ex. mobilă); - Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.

Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti

Servicii pentru populaţia rurală (croitorie, frizerie, cizmarie, conectare si difuzare internet,, mecanizare, transport, )

Investiţii în producerea de energie regenerabilă Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 70 %

Nr. de proiecte



măsură




5 50.000 250.000 140.000 35.000 75.000

75


Nr. crt.


1. Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare in ultimii 3 ani

15

2. Proiecte care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat 15 3. Proiecte derulate de femei/ tineri cu varsta pana in 40 de ani la data depunerii proiectelor 20 4. Micro-intreprinderi nou infiintate (start-up-uri) 20 5. Proiecte care vizeaza acordarea de servicii pentru populatia rurala 20 6. Proiecte care vizeaza investitii in energia regenerabila TOTAL 100

MASURA 125 - Submasura 125 a - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii

Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare – miza interventiei : Obiectivele operationale ale acestei submasuri vizeaza: - Modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii şi a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare (drenaje, lucrări de apărare împotriva

inundaţiilor, etc.). - Construirea şi/ sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces şi drumurile agricole de exploataţie, lucrările de corectare a

torenţilor, situate în fondul funciar agricol. Conform acestor obiective, pe teritoriul GAL se pot construi/moderniza elementele de infrastructura de acces in zonele agricole, precum si anumite tehnologizari de irigatii, drenaje etc.

Descrierea interventiei – domeniul de acoperire al masurii : Prin intermediul acestei submasuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 2 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume „imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural” prin constructia/modernizarea/reabilitarea elementelor de infrastructura existente.

76

Beneficiari: Tipuri de beneficiari:

Publici:

- unităţile administrativ-teritoriale deţinătoare de terenuri agricole şi/sau de infrastructura de acces la exploataţiile agricole, prin reprezentanţii lor legali;

- Organizaţii/ federaţii de utilitate publică proprietarilor/ deţinătorilor de terenuri agricole.

Privati:

- Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) deţinătoare de terenuri agricole şi/ sau de infrastructura de acces la exploataţiile agricole;

Evaluarea numarului: 2 proiecte. Precizari privind actiunile eligibile: Investitii eligibile: A. Infrastructura rutieră agricolă – construirea şi/sau modernizarea drumurilor de acces, poduri şi podeţe, drumurilor agricole de

exploataţie; B. Sisteme de irigatii – modernizare şi/sau retehnologizare, inclusiv lucrări pentru staţiile de pompare, de contorizare; C. Sisteme de desecare şi drenaj şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare – modernizare şi/ sau retehnologizare; D. Lucrări de corectare a torenţilor situate în fondul funciar agricol - constând în construirea şi/sau modernizarea barajelor, digurilor,

canalelor sau alte asemenea lucrări. Finantare : • Ajutorul public (FEADR + contributie publica nationala): 100 %

Nr. de proiecte

prevazute Cost total mediu


masura

Contributia FEADR – masura

Contributia publica nationala

Contributia privata

2 200.000 400.000 320.000 80.000 0%

77


Nr. crt.



2. Sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate 15 3. Investitii care vizeaza infrastructura rutiera agricola 30 4. Investitii care vizeaza sisteme de irigatii 15 5. Sisteme de desecare, drenaj, imbunatatiri funciare 20 TOTAL 100

MASURA 221 - Prima împădurire a terenurilor agricole

Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare – miza interventiei : Prin intermediul obiectivelor acestei masuri, partenerii din cadrul GAL pot accesa fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii in teritoriul vizat. Obiectivul specific Creşterea suprafeţei de pădure cu rol de protecţie a apei, solurilor, a pădurilor cu rol de protecţie împotriva factorilor naturali şi antropici dăunători, precum şi de asigurare a funcţiilor recreative, pe baza rolului multifuncţional al acesteia. Obiectivul operaţional Extinderea suprafeţei ocupate de păduri prin sprijinirea lucrărilor de împădurire şi întreţinere a plantaţiilor

Descrierea interventiei – domeniul de acoperire al masurii : Masura 221 urmareste îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în spaţiul rural prin folosirea şi gospodărirea durabilă a terenurilor agricole prin împădurire

78

Beneficiari : Tipuri de beneficiari:

Publici:

- Autorităţile publice locale deţinătoare de teren agricol, numai pentru compensarea costurilor legate de înfiinţarea plantaţiilor forestiere şi pentru cheltuielile aferente întocmirii proiectului de împădurire

Privati:

- Persoanele fizice (inclusiv persoane fizice autorizate);

- Persoanele juridice;

- Grupurile sau asociaţiile de persoane fizice sau juridice;

- Fermieri

- Alţi deţinători de teren agricol

Evaluarea numarului: 2 proiecte. Precizari privind actiunile eligibile :

Zone geografice Foioase Rasinoase Campie Stejar pedunculat, Stejar

pufos, Cer , Garnita, Frasin comun, Par salbatic, Cires salbatic, Ulm de camp, Tei argintiu, Anin negru, Jugastru, Mojdrean, Salcam, Gladita, Plop alb, Plop negru

Pin negru

Deal Cer, Garnita, Gorun, Fag, Paltin de munte, Frasin comun, Ulm de munte, Tei de deal, Carpen, Salcam,

Molid, Brad, Pin slivestru, Pin negru

79

Investitii eligibile:

Plantaţiile forestiere trebuie să fie constituite, în funcţie de zona geografică, din speciile prezentate în tabelul de mai sus. Tipurile de plăţi aferente măsurii 221 sunt următoarele: - O primă pentru lucrările de înfiinţare a plantaţiilor forestiere, în funcţie de zona geografică în care se efectuează împădurirea - O primă anuală pentru lucrările de întreţinere a plantaţiei pe o perioadă de 5 ani, (începând cu anul infiintarii plantatiei), variabilă în

funcţie de zona geografică în care s-a făcut împădurirea şi de anul de întreţinere; - O primă compensatorie anuală pe ha, pentru pierderea de venit ca urmare a împăduririi, fixă pentru o perioadă de 15 ani (începând cu

anul infiintarii plantatiei) dar variabilă în funcţie de clasificarea beneficiarilor ca fermieri sau alţi deţinători de terenuri agricole. Cheltuieli eligibile pentru realizarea proiectului de împădurire - Cheltuielile cu întocmirea proiectului tehnic, se suportă din sprijinul acordat prin măsură şi nu poate depăşi 10% din valoarea eligibilă a

proiectului, în limita plafoanelor stabilite. - Cheltuielile eligibile pentru realizarea proiectului tehnic de împădurire nu trebuie să depăşească 70 euro/ha pentru suprafeţe de până la 50

ha, 50 euro pentru suprafeţe între 50 ha(inclusiv) şi 150 ha(inclusiv) sau 30 euro pentru suprafeţe mai mari de 150 ha. Finantare : • Ajutorul public (FEADR + contributie publica nationala): 70 %

Nr. de proiecte

prevazute Cost total mediu


masura

Contributia FEADR – masura

Contributia publica nationala

Contributia privata

2 1.900 3.800 2.128 532 1.140

Gladita, Mojdrean, Jugastru, Cires salbatic, Par salbatic, Carpinita

Munte Fag, Gorun, Paltin de munte, Scorus,Ulm de munte

Molid, Brad alb, Larice, Pin silvestru, Zambru, Pin negru

* Arbusti ce pot fi folositi Paducel, com, maces, calin, liliac, catina alba, lemn cainesc, scumpie, salcioara

80



1. Sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate 20 2. O primă pentru lucrările de înfiinţare a plantaţiilor forestiere 30 3. Beneficiari personae fizice tineri fermieri/femei 30 4. Asociatii de persoane fizice/juridice 20 TOTAL 100

Măsura 313 Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza: - Cresterea si imbunatatirea structurilor de primire turistice la scara mica; - Dezvoltarea sistemelor de informare si promovare turistica; - Crearea facilitatilor reacreationale in vederea asigurarii accesului la zonele naturale de interes turistic. Conform acestor obiective, pe teritoriul GAL pot fi dezvoltate infrastructura de primire turistica, activitatile recreationale, infrastructura la scara mica precum centrele de informare turistica si de asemenea, pot fi promovate serviciile turistice din mediul rural. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Prin intermediul acestei submasuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1, 2 si 3 stabilite in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume Cresterea competitivitatii intreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic, Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural si Dezvoltarea marketingului serviciilor si promovarea teritoriala, din zonele rurale, prin constructia si reabilitarea infrastructurii de turism precum si prin promovarea turismului (servicii si obiective turistice) Beneficiari : Tipuri de beneficiari :

Publici, (va fi precizat : comune, asociaţii de comune, instituţii publice, altele) : Comunele; Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara; Privaţi, (va fi precizat: asociaţii, agricultori, întreprinderi şi industrii mici şi mijlocii, comerţ) Microintreprinderi;

81

ONG; Persoane fizice ((neinregistrate ca agenti economici).


Precizări privind acţiunile eligibile : * Acţiuni materiale :

- Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice (vile, bungalow-uri, cabane turistice, campinguri, sate de vacanta, popasuri turistice, casute tip camping, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice si restaurante);

- Investitii private in infrastructura turistica de agrement (saptii de campare, amenajari de stranduri si piscine, achizitionare de mijloace de transport traditionale pentru plimbari, trasee pentru echitatie, inclusiv prima achizitie de cai in scop turistic, rafting, etc;

- Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare in scopul promovarii, prezentarii si vizitarii turistice;

- Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice , conectate la sistemele regionale si nationale;

- Amenjarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publica;

- Investitii legate de refacerea in scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament ingust, a amenajarilor complementare acestora;

- Investitii legate de infiintarea si amenajarea de trasee tematice;

- Elaborarea de materiale promotionale in scopul promovarii actiunilor turistice;

- Achizitionarea de utilaje, echipamente, hardware, softuri, etc.

Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 70%

Nr. de proiecte



măsură




3 70.000 210.000 117.600 29.400 63.000

82


Nr. crt.



25

2. Proiecte derulate de femei/ tineri cu varsta pana in 40 de ani la data depunerii proiectului 25 3. Proiecte care prevad prin activitatea propusa pastrarea si promovarea culturii traditionale 25 4. Achizitionare de tehnologii inovative 25 TOTAL 100

Măsura 322 Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza: - Imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural; - Imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru popultaia rurala; - Cresterea numarului de sate renovate; - Cresterea numarului de obictive de patrimoniu din spatiul rural sprijinite; Conform acestor obiective pe teritoriul GAL pot fi realizate urmatoarele investitii: - crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza (drumuri comunale, retele publice de apa, de alimentare cu gaz, de joasa tensiune statii de transfer pentru deseuri); - crearea si dezvoltarea serviciilor de baza pentru populatia din teritoriu ( spatii publice de recreere, cladiri publice, sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile, infrastructura sociala, educationala, achizitionarea de utilaje si echipamente, asezaminte culturale); - protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Prin intermediul acestei submasuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 2 si 3 stabilite in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural si Dezvoltarea marketingului serviciilor si promovarea teritoriala, prin reabilitarea infrastructurii de baza si valorificarea obiectivelor de patrimoniu cultural si natural.

83


Publici, (va fi precizat : comune, asociaţii de comune, instituţii publice, altele) : Autoritatile locale (comune); Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara Asezaminte culturale Institutii publice Privaţi, (va fi precizat: asociaţii, agricultori, întreprinderi şi industrii mici şi mijlocii, comerţ,…) : ONG Persoane fizice si juridice care detin in proprietate sau administreaza obiective de patrimoniu cultural sau natural


Precizări privind acţiunile eligibile : * Acţiuni materiale:

Tip de acţiuni eligibile:

- Infiintarea de drumuri noi, extinderea si imbunatatirea retelei de drumuri de interes local; - Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa; - Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa uzata; - Prima infiintare si extindere a retelei publice de joasa tensiune si /sau a reteli publice de iluminat; - Prima infiintare si extinderea reteli publice locale de alimentare cu gaz; - Investitii in statii de transfer pentru deseuri; - Infiintarea si amenajarea spatiilor publice de recreere; - Renovarea cladirilor publice; - Investitii in sisteme de producere di furnizare de energie din surse regenerabile ca parte componenta a unui proiect integrat; - Prima infiiintare si dotarea infrastructurii aferenta serviciilor sociale; - Constructia si dotarea gradinitelor; - Achizitionarea de microbuze care sa asigure transportul public; - Achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice; - Renovarea, modernizarea si dotarea asezamintelor culturale. - Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural si natural; - Achizitionarea de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural.

84

Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 100%

Nr. de proiecte



măsură




3 200.000 600.000 160.000 40.000 0%


Nr. crt.



15

2. Proiecte care vizeaza infrastructura rutiera si de amenajare a spatiilor verzi 30 3. Proiecte care vizeaza infrastructura de utilitati 30 4. Proiecte cara vizeaza domeniul social, educational, cultural 25 TOTAL 100

85

Dupa cum reiese din informatiile cuprinse in Anexa 2, Grupul de Actiune Locala

„Campia de Vest a Brailei” propune sa implementeze prezentul plan de dezvoltare prin

intermediul a cel putin 34 proiecte, dupa cum urmeaza:

MASURA DENUMIREA MASURII NUMAR

PROIECTE

112 „Instalarea tinerilor fermieri” 5

121 „Modernizarea exploatatiilor agricole” 5

123 „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”

2

125, Submasura 125 b „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea silviculturii”

1

141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta”

5

142 „Infiintarea grupurilor de producatori” 1

312 „Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi”

5

125, Submasura 125 a „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii”

2

221 „Prima impadurire a terenurilor agricole”

2

313 „Incurajarea activitatilor turistice” 3

322, cu submasurile ce

urmeaza sa fie lansate in

perioada 2010-2013

„Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale”

3

TOTAL 34

Propunerile de proiecte ale parteneriatului, ce pot fi adaptate in functie de

oportunitatile de finantare active, sunt urmatoarele:

Nr. crt. Propunere proiect Tip proiect/Aplicant

1 Amenajare trasee turistice, spatii de agrement, unitati de cazare

Proiect integrat destinat GAL „Campia de Vesta Brailei”

2 Reabilitare/modernizare drumuri comunale, drumuri forestiere etc.


3 Realizarea de targuri, materiale si evenimente de promovare

Proiect destinat parteneriatului (APL, ONG, parteneri privati)

4 Infiintare/extindere/modernizare/dotare Proiect destinat parteneri privati

86

intreprinderi noi si existente

5 Amenajare spatii pentru organizarea de targuri/piete comunale


6 Reabilitarea/modernizarea obiectivelor aflate in patrimoniul comunitatilor

Proiect integrat destinat APL

7 Infiintare/amenajare centru de servicii sociale Proiect integrat destinat APL

8 Investitii in infrastructura de transport Proiect integrat destinat GAL „Campia de Vesta Brailei”

9 Proiecte de cooperare transfrontaliera Proiect destinat parteneriatului (APL, ONG, parteneri privati)

10 Infiintare/modernizare ferma agricola Proiect destinat parteneri privati

11 Infiintare de asociatii si grupuri de producatori Proiect destinat parteneri privati

12 Impadurire terenuri agricole Proiect integrat destinat GAL „Campia de Vesta Brailei”

13 Infiintarea/extinderea de micro-intreprinderi cu profil non-agricol

Proiect destinat parteneri privati

14 Incurajarea tinerilor fermieri prin acordarea unei prime de instalare


15 Renovarea cladirilor publice Proiect integrat destinat APL

16 Pietruire drum de exploatare Proiect integrat destinat GAL „Campia de Vesta Brailei”

17 Amenajare ferma piscicola Proiect destinat parteneri privati

18 Amenajare debracader Proiect destinat parteneri privati

19 Amenajare spatii publice (spatii de joaca tematice pentru copii, piste de biciclete)


20 Investitii in sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile


21 Dezvoltarea/crearea de sere/peiniere/livezi Proiect destinat parteneri privati

22 Cultivarea plantelor energetice Proiect destinat parteneri privati

23 Elaborarea de materiale promotionale in scopul promovarii actiunilor turistice


24 Achizitionarea de echipamente, utilaje, hardware, software etc.


25 Modernizare si tehnologizare sisteme de irigatii Proiect destinat parteneriatului (APL, parteneri privati)

26 Tehnologizare sisteme de desecare, drenaj si alte lucrari de imbunatatiri funciare

Proiect destinat parteneriatului (APL, parteneri privati)

27 Construire/modernizare baraje, diguri, canale etc.

Proiect destinat parteneriatului (APL, parteneri privati)

87

28 Constructii noi/modernizarea cladirilor folosite pentru procesul de productie, inclusiv constructii destinate mediului


29 Constructii noi/modernizari pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross


30 Investitii pentru imbunatattirea controlului intern al calitatii materiei prime, produselor semifabricate si a produselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare si marketing


31 Investitii in industria usoara (articole de pielarie, incaltaminte, lana, blana, tricotaje etc.)


32 Asamblare masini, unelte si obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.


33 Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti


34 Dezvoltarea serviciilor pentru populatia rurala (croitorie, frizerie, coafura etc.)


88

Denumirea măsurii

Ponderea măsurii în planul de finanţare

Cost total Contribuţii publice

Contribuţii naţionale Contribuţii private FEADER

% din costul total

% de contribuţie

FEADR Suma % Suma % Suma % Suma %

1. Masura 112 5% 80%

125,000 € 100% 100,000 € 80% 25,000 € 20% 0 € 0%

2. Masura 121 10% 32%

250,000 € 100% 80,000 € 32% 20,000 € 8% 150,000 € 60%

3. Masura 123 16% 40%

400,000 € 100% 160,000 € 40% 40,000 € 10% 200,000 € 50%

4.Masura 125 - Submasura 125 b

4% 60% 100,000 € 100% 60,000 € 60% 15,000 € 15% 25,000 € 25%

5. Masura 141 0% 80%

7,500 € 100% 6,000 € 80% 1,500 € 20% 0 € 0%

6. Masura 142 8% 80%

200,000 € 100% 160,000 € 80% 40,000 € 20% 0 € 0%

7. Masura 312 10% 56%

250,000 € 100% 140,000 € 56% 35,000 € 14% 75,000 € 30%

8. Masura 125 - Submasura 125 a 16% 80%

400,000 € 100% 320,000 € 80% 80,000 € 20% 0 € 0%

9. Masura 221 0% 56%

3,800 € 100% 2,128 € 56% 532 € 14% 1,140 € 30%

10. Masura 313 8% 56%

210,000 € 100% 117,600 € 56% 29,400 € 14% 63,000 € 30%

11. Masura 322 24% 80%

600,000 € 100% 480,000 € 80% 120,000 € 20% 0 € 0%

Asistenţă tehnică 0% #DIV/0!

- € #DIV/0! 0 € #DIV/0! 0 € #DIV/0! 0 € #DIV/0!

TOTAL 100% 64% 2,546,300 € 100% 1,625,728 € 64% 406,432 € 16% 514,140 € 20%

89

III. REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

PARTEA A – V – A: PARTENERIATUL

III.1 Prezentarea procesului de elaborare a Planului de dezvoltare Locală

(parteneriatul care realizează Planul de Dezvoltare Locală)

In vederea elaborarii Planului de Dezvoltare Locala pentru Grupul de Actiune Locala

„Campia de Vest a Brailei”, s-au desfasurat urmatoarele activitati:

• Au avut loc intalniri de informare privind infiintarea Grupului de Actiune Locala

„Campia de Vest a Brailei”. In cadrul acestora a fost prezentat Ghidul solicitantului

pentru Masura 431 si a fost subliniata importanta accesarii acestei oportunitati de

finantare in vederea dezvoltarii durabile a zonei. In urma intalnirilor s-au intocmit dosare

ale actiunilor (liste prezenta, minute, material prezentate etc.)

• Au fost realizate activitati de promovare a programului LEADER atat in randul

reprezentantilor sectorului public, cat si in randul reprezentantilor sectorului privat prin

distribuirea unor materiale informative cu privire la procesul de constituire al GAL-urilor

si cu privire la activitatea altor GAL-uri din Uniunea Europeana. De asemenea la

avizierul fiecarei unitati administrativ teritoriale membra a Grupului de Actiune Locala

“Campia de Vest a Brailei” a fost postat anuntul ptivind selectia GAL-urilor si

documentatia necesara aferenta.

• In vederea identificarii necesitatilor comunitatilor locale, in perioada martie-iunie 2010, a

fost realizata o caravana in judetul Braila, in cadrul careia au avut loc discutii pe

domeniile social, cultural, economic etc cu reprezentantii sectorului public, privat si cu

societatea civila. In urma acestei caravane, reprezentantii U.A.T.-urilor au decis infiintarea

GAL-ului “Campia de Vest a Brailei”. Informatiile colectate au fost utilizate in

elaborarea Planului de Dezvoltare Locala.

• O parte din membrii GAL-ului “Campia de Vest a Brailei” au participat la sesiunile de

instruire organizate de catre MADR, atat in faza 1, cat si in faza 2.

• Metodologia de animare în vederea elaborării candidaturii Leader în cadrul

PNDR 2007 – 2013 s-a realizat următorii paşi:

a) Stabilirea leader-ului – reprezentat de catre Unitatea Administrativ Teritoriala

Faurei;

b) O analiză sumară (localizare geografică, tipuri de localităţi – oraşe, comune, sate,

număr de locuitori etc.) a localităţilor cuprinse în GAL;

90

c) Identificarea colaboratorilor in randul membrilor GAL. In acest sens fiecare

membru GAL a desemnat o persoana de contact pentru colaborare;

d) Pregătirea materialelor de prezentare a programului Leader şi selectarea lor în

vederea prezentării în cadrul întâlnirilor ce au avut loc la initiativa membrilor GAL

si in prezenta unui reprezentant al AM PNDR judetean;

e) Organizarea grupurilor de lucru si a intalnirilor acestora.

Întâlnirile au avut urmatoarea ordine de zi:

Prima întâlnire:

a) identificarea potentialilor parteneri ai mediului privat;

b) stabilirea mijloacelor de colectare a datelor necesare in vederea realizarii Planului de

Dezvoltare Locala;

c) identificarea masurilor din PNDR in vederea realizarii Planului, urmand a fi discutate cu

reprezentantii AM PNDR judetean;

d) prezentarea unor initiative in vederea dezvoltarii zonei de acoperire a GAL-ului prin

elaborarea unor proiecte integrate;

e) stabilirea urmatoarei intalniri.

A doua întâlnire:

a) stabilirea denumirii finale a Grupului de Actiune Locala;

b) discutarea componentei grupului;

c) discutarea continutului Planului de dezvoltare locala si corelarea cu punctajul mentionat

in Grila de evaluare din cadrul Ghidului solicitantului;

d) stabilirea graficului activitatilor ce vor fi desfasurate in cadrul GAL in vederea depunerii

documentatiei la AM-PNDR judetean.

A treia întâlnire:

a) stabilirea leadearului GAL si a componentei Consiliului Director;

b) discutarea documentelor statutare ale GAL-ului (act constitutiv, statut);

c) completarea Planului de Dezvoltare cu date furnizate de membri GAL.

A patra întâlnire:

a) Validarea planului, a propunerilor şi a alegerii organizării acţiunilor;

91

b) Prezentarea concluziilor lucrărilor în faţa reprezentanţilor localităţilor din teritoriu şi a

celorlalţi parteneri esenţiali ai teritoriului, apoi oficializarea parteneriatului, prin

semnarea documentelor statutare;

c) Elaborarea candidaturii şi rediscutarea acesteia cu reprezentanţii AM PNDR Judetean;

d) Validarea dosarului de candidatura final de către parteneri.

In cazul selectarii pentru finantare a Planului de dezvoltare locala, Grupul de Actiune

Locala „Campia de Vest a Brailei” se va inregistra conform O.G. 26/2000 referitoare la

Asociatii si Fundatii.

92

Mob

iliz

are

Coo

rdon

are

- el

abor

are

Val

idar

e În

suşire

LEADER + ANIMATOR

U.A.T. FAUREI

Grup de lucru 1

Grup de lucru 2

Grup de lucru 3

Elaborarea şi centralizarea Procesele verbale ale întârnirilor

Depunerea candidaturii

A l e ş i ş i p e r s o a n e r e s u r s e

93

III.2 Prezentarea parteneriatului decizional

III.2.1 Descrierea partenerilor

PARTENERI PUBLICI Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii

Radu Popa U.A.T. Ciresu Primar

Stancescu Virginia U.A.T. Faurei Primar

Enache Drogeanu U.A.T. Galbenu Primar Petre Andrei U.A.T. Gradistea Primar Rica Tutulan U.A.T. Jirlau Primar Mosescu Alexandru U.A.T. Mircea Voda Primar

Petre Cazacu U.A.T. Surdila Gaiseanca

Primar

Ionel Meirosu U.A.T. Surdila Greci Primar Cristian Codreanu U.A.T. Sutesti Primar Iconaru Marian U.A.T. Ulmu Primar Neagu Caraman U.A.T. Visani Primar

PARTENERI PRIVAŢI Nume şi prenume Funcţia Tip* /Observaţii Mitica Valcu S.C. Kirov Comimex

S.R.L, oras Faurei Administrator

Otilia Andrei S.C. Bogdandra Com S.R.L, oras Faurei

Administrator

Per Villumsen S.C. Firstfarms Agro East S.R.L, oras Faurei

Administrator

Dumitru Patranoiu S.C. Bricks Production S.R.L, oras Faurei

Administrator

Ochirosi Costica S.C. Unicom S.R.L., com. Sutesti

Administrator

Dumitru Merisan PartenerRom, Faurei Administrator Popa Alexandru S.C Popalex Com

S.R.L, com. Ciresu Administrator

Nanu Gheorghe S.C Banakys S.R.L, com. Surdila Gaiseanca

Administrator

Lazar Ion Ulpast S.A., com. Sutesti

Administrator

Meirosu Ioana Întreprindere individuala Meirosu Ioana, com. Surdila Greci

Administrator

Zaharia Costel Întreprindere individuala Zaharia Costel, com. Surdila Greci

Administrator

Andrei Fanuta Întreprindere individuala Andrei Fanuta, com. Gradistea

Administrator

Stroescu Nicolaie S.C. Sanir Impex Administrator

94

S.R.L., com. Jirlau Dumitrache Aurelia S.C. DAEDANA COM

S.R.L., oras Faurei reprezentant

Lascu Filofteia Lascu Petre

SC Filocori Prod S.R.L, oras Faurei

Reprezentanti

Cretu Rosca Adrian S.C. Viadon Pet S.R.L Administrator Mocanu Grigore Gabriel

S.C. Aligand Protect S.R.L, oras Faurei

Administrator

Societate Civila – ONG Nume şi prenume Instituţia/ P.F. Funcţia Tip* /Observaţii Secuiu Constantin P.F Secuiu Constantin Administrator Staicu Iulian P.F. Staicu Iulian, sat

Drogu, com. Galbenu Administrator

Cocos Sorin Danut A.F. Cocos, com. Gradistea

Administrator

Chiru Emanuel Asociatia pentru Dezvoltarea Socio-Culturala si Economica a comunei Surdila Gaiseanca

vicepresedinte

Vizireanu Sandita Asociatia crescatorilor de bovine „BOVIS-DED”, sat Dedulesti, com. Mircea Voda

Reprezentant

Negoita Nicu Asociatia „Tinerii Euro-agronomi”, com.Gradistea

Reprezentant

Tanase Fanel S.C. Galrom S.R.L, com. Gradistea

Reprezentant

Grosu Sandel Filiala Sutesti - Alianta pentru unitatea rromilor din judetul Braila

Presedinte

Buzea Ion

Asociatia Sportiva „Victoria” – sat Dedulesti, com. Mircea Voda

Presedinte

Oancea Gheorghe Asociatia „Miorita” a crescatorilor de ovine si caprine, com. Mircea Voda

Presedinte

Mosescu Alexandru Asociatia Sportiva „Avantul”, com. Mircea Voda

Presedinte

Mocanu Aurel Asociatia „Club sportiv VICTORIA Surdila Greci”, com. Surdila Greci

Presedinte

95

Gheorghe-Dragos Scorteanu

Club Sportiv oras Faurei

Presedinte

Tarau Ionut Valentin

„Asociatia de Dezvoltare Economico-Sociala si Culturala Surdila Greci”, com. Surdila Greci

Presedinte

Candel Leonard Mihael

South-East Metropolitan Development Association, oras Faurei

Reprezentant

Bardas Stefan Asociatia Sportiva „Unirea” Gradistea

Reprezentant

Enache Viorel Parohia Faurei Preot Anton Gina Centrul Comunitar

Cultural „Anton Pann” Reprezentant

Grupul de Acţiune Locala „Campia de Vest a Brailei” reprezintă un parteneriat public-

privat alcătuit din reprezentanţi ai sectoarelor:

• Public:

� administraţii publice (la nivel local);

• Privat:

� sector comercial (societăţi pe acţiuni, societăţi cu răspundere limitată etc.);

� sector agricol;

• Societate civilă:

� organizaţii non-profit, asociaţii, fundaţii, federaţii (asociaţii de mediu, asociaţii

culturale, sociale, religioase, camere de comerţ, unităţi de cult etc.);

� persoane fizice, grupuri de persoane neînregistrate oficial. In cadrul GAL-ului se

regaseste atat reprezentarea echilibrata a femeilor, cat si a tinerilor si a organizatiilor cu

profil agricol.

III.2.2 Crearea şi funcţionarea GAL - ului

In cadrul Asociatiei, organele de conducere si control sunt reprezentate de catre:

- Adunarea Generala;

- Consiliul Director;

- Cenzorul;

96

- Comitetul de selectare a proiectelor;

- Aparatul tehnic.

Sectiunea I - Adunarea Generala

Adunarea Generala este organul de conducere alcatuit din totalitatea membrilor

Asociatiei. Adunarea Generala are urmatoarele atributii:

a) stabileste strategia si obiectivele generale ale Asociatiei;

b) elaboreaza planul de dezvoltare a zonei;

c) aproba bugetul de venituri si cheltuieli si bilantul contabil;

d) alege si revoca Consiliul Director;

e) alege si revoca cenzorul;

f) hotaraste infiintarea sau desfiintarea de filiale/sucursale;

g) modifica actul constitutiv si statutul;

h) hotaraste dizolvarea si lichidarea Asociatiei, precum si destinatia bunurilor

ramase dupa lichidare;

i) hotareste infiintarea de societati comerciale in conditiile art. 47, din OG 26/2000,

cu modificarile si completarile ulterioare;

j) hotaraste primirea de noi membri asociati si excluderea asociatilor, in conditiile

prezentului statut;

k) stabileste cuantumul cotizatiei si al taxei de inscriere, daca este cazul;

l) orice atributii prevazute de lege sau statut.

Adunarea Generala se intruneste cel putin o data pe an, in sedinta ordinara si are drept

de control permanent asupra Consiliului Director si asupra activitatii cenzorului.

Adunarea Generala se convoaca in scris de Consiliul Director, prin intermediul

presedintelui acestuia, cu cel putin 15 zile inainte de data desfasurarii.

Convocarea Adunarii Generale va fi insotita de documente care sa precizeze ordinea

de zi si sa aduca informatii despre subiectele in dezbatere.

Participantii pot solicita introducerea unor probleme pe ordinea de zi cu 5 zile inante

de sedinta.

Adunarea Generala se poate intruni si in sedinta extraordinara, prin decizia Consiliului

Director.

97

La Adunarea Generala participa membrii Asociatiei sau reprezentantii lor, precum si

invitati, potrivit hotararii Consiliului Director. In cadrul Adunarii Generale fiecare membru

are dreptul la un vot.

Asociatii care, intr-o anumita problema supusa dezbaterii Adunarii Generale, sunt

interesati personal sau prin sotii lor, ascendentii dau descendentii, rude in linie colaterala si

afinii pana la gradul patru inclusiv, nu vor putea lua parte la deliberare si nici la vot, in caz

contrar raspunzand pentru daunele cauzate Asociatiei, daca, fara votul lor nu s-ar fi putut

obtine majoritatea ceruta.

Rapoartele de activitate ale Consiliului Director, programele de activitate, bugetele de

venituri si cheltuieli, bilanturile contabile se dezbat de catre Adunarea Generala si se supun

aprobarii acesteia.

Adunarea Generala este statutar constituita in prezenta a cel putin jumatate plus unu

dintre membrii cu drept de vot, iar hotararile se adopta cu votul a jumatate plus unu.

Hotararile privind modificarea Actului constitutiv si a Statutului sau dizolvarea si

lichidarea Asociatiei se adopta cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor cu drept

de vot ai Asociatiei.

Daca nu se indeplineste cvorumul prevazut la alin (1) Adunarea Generala se convoaca

din nou, in scris, cu cel putin 7 zile inainte de sedinta. In acest caz, Adunarea generala este

statutar constituita si poate decide, oricare ar fi numarul membrilor prezenti cu o majoritate de

¾ din voturi.

Votul se exercita in mod deschis sau, la cererea Consiliului Director ori a unei treimi

din numarul membrilor prezenti, in mod secret.

Hotararile luate de adunarea generala sunt obligatorii pentru toti asociatii chiar daca

acestia nu au luat parte la Adunarea Generala sau au votat impotriva.

Adunarea Generala este condusa de presedinte, in lipsa acestuia de un vicepresedinte,

iar in caz de indisponibilitate a presedintelui si a vicepresedintelui de catre secretarul

Consiliului Director. La fiecare sedinta a Adunarii Generale se intocmeste proces-verbal.

Hotararile Adunarii Generale contrare legii, Actului constitutiv sau dispozitiilor

cuprinse in Statut pot fi atacate in justitie, in conditiile legii.

Trebuie mentionat faptul ca la nivelul luării deciziilor, partenerii economici şi sociali,

precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile vor reprezinta peste 50% din parteneriatul local.

98

Sectiunea a II a - Consiliul Director

Consiliul Director asigura punerea in executare a hotararilor Adunarii Generale.

Consiliul Director este alcatuit din 3 membri alesi de catre Adunarea Generala dintre

membrii cu drept de vot ai Asociatiei.

Alegerile pentru Consiliul Director si a cenzorului au loc odata la 3 ani, cu exceptia

cazurilor de retragere, revocare sau deces, cand ele se pot organiza, pentru posturile ramase

vacante, in cadrul primei Adunari Generale.

In exercitarea competentelor sale, Consiliul Director:

a) prezinta Adunarii Generale raportul anual de activitate, executarea bugetului de venituri si

cheltuieli, proiectul programelor Asociatiei, etc.

b) incheie acte juridice in numele si pe seama Asociatiei;

c) accepta donatii, sponsorizari, in conditiile legii;

d) stabileste politica de personal a Asociatiei, organigrama, statul de functii si propune

cuantumul cotizatiei si al taxei de inscriere si conditiile in care se achita.

e) isi elaboreaza regulamentul propriu de organizare si functionare pe care il supune spre

aprobare Adunarii Generale.

f) hotaraste, la nevoie, schimbarea sediului Asociatiei.

g) imputerniceste, in caz de nevoie si in conditiile legii, una sau mai multe persoane pentru a

indeplini anumite atributii cu caracter special in numele si in favoarea Asociatiei;

h) indeplineste orice alte atributii prevazute prin Statut sau stabilite de Adunarea Generala.

Deciziile Consiliului Director, contrare legii, Actului constitutiv sau Statutului pot fi

atacate in justitie, conform legii.

Consiliul Director se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar, la convocarea

presedintelui. Convocarea se face cu cel putin 5 zile inainte de data sedintei. Conducerea

sedintei Consiliului Director se exercita de catre presedinte, iar in lipsa acestuia de catre un

inlocuitor desemnat potrivit regulamentului propriu de functionare.

Consiliul Director este statutar constituit in prezenta a cel putin 2/3 din membrii sai.

Consiliul Director adopta decizii valabile cu majoritatea simpla a membrilor prezenti.

Deliberarile si deciziile Consiliului Director se consemneaza in procese verbale

incheiate cu ocazia fiecarei intruniri. Procesele verbale vor fi semnate de pesedinte,

vicepresedinte si de secretar.

99

Sectiunea a III a - Controlul financiar

Controlul financiar al Asociatiei este asigurat de cenzorul ales de Adunarea Generala.

In realizarea competentei sale, cenzorul:

a) verifica modul in care este administrat patrimoniul Asociatiei;

b) intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale;

c) poate participa la sedintele Consiliului Director fara drept de vot;

d) isi poate elabora un regulament propriu de functionare;

e) indeplineste orice alte atributii prevazute de statut, stabilite de Adunarea Generala sau

rezultate din legislatia in vigoare.

Membrii Consiliului Director nu pot fi cenzori. Cenzorul trebuie sa fie contabil

autorizat sau expert contabil, in conditiile legii.

Adunarea Generala aproba regulamentul de organizare si functionare a activitatilor

cenzorului.

Sectiunea a IV a – Comitetul de selectare a proiectelor

Avand in vedere componenta Grupului de Actiune Locala „Campia de Vest a

Brailei”, comitetul de selectie va fi format din fi alcătuit din aprox. 15 de persoane, membri

ai GAL-ului. La nivelul luarii deciziilor, partenerii economici si sociali, precum si alti

reprezentanti ai societatii civile, vor reprezenta mai mult de 50% din parteneriatul local. Daca

unul din proiectele depuse pentru selectare, apartine unuia din membrii comitetului, in aceasta

situatie persoana (organizatia) in cauza nu are drept de vot si nu va participa la intalnirea

comitetului respectiv.

Sectiunea a V a – Aparatul tehnic

Aparatul tehnic este format din personalul executiv al Asociatiei.

Adunarea Generala poate infiinta un aparat tehnic, ce va fi angajat prin contract de

munca/contract de prestari servicii pe perioada nedeterminata/determinate cu respectarea

prevederilor legale in domeniu.

Printre atributiile aparatului tehnic, care vor fi stabilite de catre Consiliul Director, se

numara: coordonarea activitatii GAL sub aspect organizatoric, cat si sub aspectul respectarii

procedurilor de lucru; participarea la procedurile de verificare, selectie si implementare a

proiectelor derulate in cadrul GAL etc.

100

PARTEA A – VI – A: ORGANIZAREA GAL-ULUI

III.3.1 Resurse umane

La nivelul GAL-ului se vor desfăşura următoarele activităţi:

a) informare – comunicare;

b) apel pentru proiecte;

c) sprijinirea aplicantilor;

d) organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse;

e) monitorizarea proiectelor.

Aceste activitati vor fi derulate de catre aparatul tehnic care va fi angajat in cadrul

Asociatiei Grupul de Actiune Locala „Campia de Vest a Brailei”. Fiecare angajat al

GAL-ului va avea responsabilitati clar definite in fisa postului, document ce va fi intocmit la

momentul angajarii.

De asemenea, in cadrul GAL-ului vor fi implicate si resurse umane din partea

structurilor partenere care vor contribui la implementarea programului, in special echipa

locala care a contribuit la animarea teritoriului, in componenta careia se regasesc persoane cu

pregatire specifica in domeniul dezvoltarii rurale, LEADER faza 1 si faza 2, managementul

Aleşii comunali şi intercomunali

Întreprinderi private

Comitet de selecţie LEADER

Public: 32,35

%

Privat: 67,65

%

Reprezentanţi ai Administraţiilor locale şi judeţene

Număr de membri: între 15 şi 40. Pentru fiecare membru titular, vor fi prevăzuţi supleanţi

Asociaţii private

101

proiectelor, management strategic etc. Alaturi de personalul ce va fi angajat in cadrul

aparatului tehnic care va asigura functionarea Grupului de Actiune Locala, echipa de animare

formata din personal specializat vor contribui la implementarea planului de dezvoltare, avand

in vedere experienta acestora inca din etapa de elaborare a dosarului de candidatura.

Personalul implicat in echipa de animare atat in etapa de elaborare, cat si in cea de

implementare a planului va pastra forma de organizare a grupurilor de lucru si vor realiza

proiectele propuse pe masuri specifice. Pe langa pregatirea pe care acestia o detin in domeniu

trebuie mentionat faptul ca personalul respectiv a fost si este implicat in implementarea

strategiilor de dezvoltare locala/proiecte cu finantare nerambursabila la nivelul comunitatilor

pe care le reprezinta. Echipa va colabora permanent si cu Centrele Locale de Consultanta

Agricola existente, pe teritoriul GAL, in localitatile Faurei, Galbenu, Sutesti si Visani.

Avand in vedere structura organizatorica propusa a GAL-ului in organisme precum

Adunare Generala, Consiliu Director, Comitetul de selectie a proiectelor, Cenzor si Aparat

Tehnic, membrii parteneriatului dispun de capacitatea administrativa pentru asigurarea

functionarii in bune conditii a Asociatiei. Aceasta structura tip piramida asigura o comunicare

adecvata si o ierarhizare conforme cu atributiile fiecarui organism.

III.3.2 Descrierea resurselor materiale

(echipamente, localuri disponibile)

Sediul Grupului de Actiune Locala „Campia de Vest a Brailei” a fost stabilit de

catre membri parteneri in judetul Braila, Localitatea Faurei, Str. Republicii, nr. 38, cod

postal: 815100, la sediul Consiliului Local Faurei.

In ceea ce priveste resursele materiale de care dispune GAL-ul, mentionam ca fiecare

partener dispune de un sediu administrativ care poate deservi activitatilor desfasurate in

cadrul parteneriatului. In cadrul fiecarei locatii exista echipamente necesare desfasurarii

activitatilor (calculatoare, telefon, fax, imprimanta) si conexiune Internet. De asemenea,

CO

MU

NIC

AR

E

OR

GA

NIZ

AR

E

IMP

LE

ME

NT

AR

E

APARAT TEHNIC

CONSILIUL DIRECTOR COMITET DE SELECTIE A PROIECTELOR

CENZORUL

ADUNAREA GENERALA

102

partenerii vor utiliza in scopul atingerii obiectivelor strategiei, mijloacele de transport din

dotare.

In vederea desfasurarii activitatilor GAL, vor fi achizitionate echipamentele necesare

si consumabile ce se vor afla la sediul Asociatiei.

III.3.3 Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului

Nr. crt.

Denumire Valoare -EURO-

% din total cheltuieli

functionare Componenta A

1. Salarii pentru personal 100.000,00

80%

2. Cheltuieli legate de plata expertilor si pentru alte servicii de expertiza

80.393,38

3. Cheltuieli pentru inchirierea unor locatii 3.000,00

4. Cheltuieli pentru inchirierea/achizitia de echipamente de birotica si electronice

20.000,00

5. Cheltuieli pentru organizarea intalnirilor 10.000,00

6. Cheltuieli legate de comunicare, transport si plata utilitatilor

15.000,00

7. Cheltuieli pentru participarea la activitatile retelei nationale si europene de dezvoltare rurala, seminarii

20.000,00

Total componenta A 248.393,38 Componenta B

1. Studii ale zonei 20.000,00

20%

2. Masuri pentru furnizarea informatiei cu privire la strategia de dezvoltare locala

10.000,00

3. Instruirea personalului implicat in implementarea strategiei de dezvoltare locala

10.000,00

4. Evenimente de promovare 15.000,00 5. Instruirea liderilor locali 7.097,62

Total componenta B 62.097,62 TOTAL 310.491,00 100%

In ceea ce priveste capacitatea financiara a parteneriatului, aceasta va fi asigurata de

catre toti membrii, conform angajamentelor acestora. De asemenea, fiecare membru al

Asociatiei va plati o cotizatie stabilita de catre Adunarea Generala si va putea sa ofere si alte

beneficii in sprijinul activitatilor GAL, sub forma unor donatii, sponsorizari, co-finantari.

Trebuie subliniat faptul ca aceste co-finatari vor fi asigurate atat din bugetul partenerilor

publici, cat si privati, dupa caz. Fiecare membru al parteneriatului va avea prevazut anual in

103

bugetul sau de venituri si cheltuilei sumele necesare functionarii/co-finantarii activitatii din

cadrul Grupului de Actiune Locala.

III.3.4 Dispozitivul de comunicare şi informare

Pentru buna functionare a GAL si pentru promovarea si sporirea vizibilitatii

proiectelor desfasurate, vor fi elaborate urmatoarele materiale suport:

- Brosura de prezentare a GAL;

- Afis personalizat;

- Web-site destinat GAL-ului

- Comunicate de presa/interviuri.

In ceea ce priveste instrumentele si metodologia de desfasurare a activitatii de

comunicare si informare, membrii parteneriatului vor organiza intalniri/conferinte tematica,

work-shopuri, targuri, focus grupuri si vizite de lucru in cadrul altor GAL-uri din tara si din

alte state membre ale Uniunii Europene.

In cadrul intalnirilor care se vor organiza se vor pune la dispozitia potentialilor

beneficiari informatii privind fluxul accesarii fondurilor de dezvoltare rurala, ce va include:

tipurile de investitii eligibile, categoriile de beneficiari, plafoanele maxime alocate, conditiile

de eligibilitate, procedurile administrative legate de accesul la finantare.

Actiunile specifice de promovare si instruire a potentialilor beneficiari privind

implementarea Planului de Dezvoltare Locala al GAL sunt realizate in conformitate cu

nevoile identificate in baza de date a PNDR, urmarindu-se acoperirea tuturor domeniilor de

interes corespunzatoare masurilor din program.

III.4 Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului

PARTEA A – VII – A: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de Grupul de Actiune

Locala „Campia de Vest a Brailei” presupune:

- Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului (sau depistarea

problemelor);

- Efectuarea zilnică a gestionării proiectului;

- Executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor;

104

- Facilitarea coordonării între activităţile componentelor, inclusiv coordonarea cu pista

de audit;

- Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele proiectului;

- Informaţia despre conţinutul proiectului şi realizările acestuia este oferită factorilor de

decizie la cel mai înalt nivel.

Monitorizarea include un mecanism prin intermediul caruia se va realiza:

- definirea continutului tehnic al proiectelor ce vor fi implementate;

- definirea în detaliu a costurilor si a termenelor;

- identificarea, evaluarea si contracararea riscurilor în curs;

- determinarea responsabilitatilor si a circuitului informatiei si deciziei;

- conceperea si punerea în functiune a mijloacelor care permit controlul proiectului

în derulare. Toate aceste elemente vor permite colectarea sistematică şi structurarea

zilnica/lunara/anuală a datelor cu privire la activităţile desfăşurate.

Evaluarea se va realiza in baza raportarilor transmise de catre Grupul de Actiune Locala

catre Autoritatea de Management si structurile desemnate de aceasta sa se ocupe de astfel de

proceduri. Evaluarea va fi o activitate bine structurată pe o bază stabilită şi presupune

elaborarea unui set de indicatori şi a unei metodologii de evaluare (inclusiv rapoarte de

evaluare – intermediare şi finale) a rezultatelor implementării. Monitorizarea şi evaluarea vor

asigura implementarea efectivă şi la timp a proiectelor, managementul finanţelor publice,

inclusiv administrarea adecvată a resurselor proiectelor, monitorizarea efectivă şi evaluarea

activităţilor şi rezultatelor acestora. În vederea aprobării rapoartelor de evaluare, în scopul

efectuării plăţilor se va realiza auditul.

Evaluarea activitatilor desfasurate in cadrul GAL se va orienta catre:

- continutul Planului de dezvoltare si implementarea acestuia;

- termene;

- costuri;

- calitate (a proiectelor si a rezultatelor);

- procesul de realizare.

si va avea drept obiective:

105

- punerea în evidenta a punctelor din planul de origine care nu au fost respectate;

- analizarea cauzelor acestei deviatii;

- evidentierea consecintelor previzibile asupra derularii ulterioare a proiectelor;

- cautarea unor solutii permanente care, în ciuda devierii si a posibilelor întârzieri, sa

permita mentinerea obiectivelor initiale ale planului, sau, daca acest lucru este

imposibil, sa dea factorilor decizionali elementele necesare justificarii schimbarii

obiectivelor.

Controlul presupune stabilirea unui sistem de verificare a respectării planificării legate de

implementarea strategiei de dezvoltare. Se vor efectua rapoarte de verificare pe teren.

Programarea vizitelor (controalelor) va trebui să aibă în vedere anumite principii, cum ar

fi: eficienţa unor astfel de demersuri, păstrarea bunelor relaţii contractuale, verificarea doar

a aspectelor de ordin tehnic legate de proiect etc. Controlul implementarii planului va fi

facilitat de urmatorii factori:

- manipularea si tratarea mai mult sau mai putin centralizata a datelor proiectului în

totalitatea lor;

- punerea la dispozitia persoanelor interesate a informatiei de care au nevoie într-o

forma adecvata;

- integrarea planningurilor si a bugetelor;

- alegerea corecta a nivelului la care se situeaza derularea (un factor cheie al

reusitei).

De asemenea, în cadrul mecanismului de implementare, modul de distribuire a

responsabilităţilor, pentru fiecare etapă a circuitului unui dosar, între GAL, agenţia de plăţi şi

autoritatea de management, va fi urmatorul:

Sarcină GAL DADR Agenţia de Plăţi Informare X Sprijinirea elaborării proiectelor

X

Lansarea apelului pentru proiecte

X

Selectarea proiectelor X Controlul administrativ al dosarelor

X X

Decizie X

106

Notificarea către beneficiar

X X

Monitorizare X X Plată X Control X X Arhivare X

III.5 Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR

PARTEA A -VIII – A: COOPERARE ŞI CREAREA ŞI IMPLEMENTAREA

REŢELEI

III.5.1 Cooperare

La nivel european si national, Grupul de Actiune Locala „Campia de Vest a

Brailei”, nu a intreprins actiuni de cooperare pana in prezent, insa membrii parteneriatului

si-au exprimat intentia de a realiza vizite de practica/studiu in cadrul teritoriilor vizate de alte

GAL-uri, atat din tara, cat si din Uniunea Europeana.

Nr.

crt

.

Partenerul/parteneri Tematica

cooperării

Obiective Valoarea

proiectului/proiectelor

de cooperare (euro)

Rezultate

1. Experienţe de cooperare deja întreprinse

- ----------------------- ---------- ---------- -------------------- -----------

2. Intenţii de cooperare

1. GAL Marsica Vizite de

studiu

Dezvoltare

a durabila a

teritoriului

GAL

20.000 Euro Schimb de

experienta

Membrii GAL vor realiza o vizita de colaborare cu GAL Marsica din Italia. In cadrul

acestei vizite, rezultatele asteptate vizeaza inovaţia în zonele rurale ce poate implica transferul

şi adaptarea acesteia, modernizarea formelor tradiţionale de know-how sau descoperirea de

noi soluţii la problemele rurale persistente pe care alte instrumente nu au reuşit să le rezolve

într-un mod durabil şi satisfăcător. Acestea pot furniza răspunsuri noi la problemele zonelor

rurale.

107

Parteneriatul: Intentiile de cooperare in cadrul GAL vizeaza structuri similare din alte state

membre ale Uniunii Europene si se bazeaza pe relatiile de infratire intre localitati (Lecce Nei

Marsi (LAG Marsica), Italia – oras Faurei, judetul Braila).

Integrarea in strategia teritoriului: Proiectul de cooperare va avea ca valoare adaugata

experienta capatata de membri parteneriatelor in cadrul unor vizite tip studiu, in ceea ce

priveste diversificarea activitatilor derulate in cadrul GAL, dimensionarea proiectelor ce vor fi

finantate etc.

Tipuri de proiecte: In acest moment, membrii parteneriatului vizeaza realizarea unui proiect

de cooperare care sa includa schimburi de experienta, insa demersurile sunt la stadiul de

intentie.

Aspecte tehnice: Pentru stabilirea activitatilor derulate in cadrul cooperarii vor avea loc

discutii in cadrul intalnirilor Adunarii Generale si se vor corela obiectivele acestui tip de

proiect cu obicetivele strategiei. De asemenea se vor realiza toate documentele aferente

aplicatiei (calendar de desfasurare a activitatilor, proceduri de implementare, monitorizare

etc).

Aspecte financiare: In prezent membrii partaneritului au decis alocarea a aproximativ 20.000

Euro din bugetul de functionare al GAL pentru concretizarea intentiilor de cooperare. Aceasta

suma va fi utilizata si eventual modificata functie de necesitatile exitente la momentul

realizarii proiectului si stabilirii de comun acord cu celelalte GAL-uri a activitatilor.

III.5.2 Crearea şi implementarea reţelei

Grupul de Actiune Locala “Campia de Vest a Brailei” va juca un rol semnificativ

in promovarea politicilor si activitatilor Retelei Nationale de Dezvoltare Rurala in domeniul

dezvoltarii rurale, implicandu-se activ in toate proiectele. GAL va identifica evenimentele ce

vor urma, in Romania sau in afara tarii, care pot oferi oportunitati importante de a acumula

informatii sau de a face schimb de idei si experienta in ceea ce priveste dezvoltarea rurala.

GAL va oferi suport tehnic membrilor RNDR care doresc sa coopereze in scopul de a

dezvolta activitati antreprenoriale, in contextul PNDR, ca de exemplu:

• promovarea produselor rurale traditionale;

• crearea si functionarea grupurilor de producatori;

• imbunatatirea si promovarea facilitatilor si serviciilor turistice etc.

108

Echipa GAL va avea personal specializat care va oferi expertiza tematica si va avea

capacitatea de a utiliza experienta pentru toate aspectele semnificative ale dezvoltarii rurale

acoperite de PNDR.

Expertiza va fi aplicata in mod flexibil tuturor aspectelor activitatii RNDR, spre

exemplu in sprijinirea schimbului de idei, in identificare bunelor practici, in sprijinirea

aplicarii bunelor practici in regiuni noii, in sprijinirea promovarii produselor traditionale,

infiintarii grupurilor de producatori si imbunatatirii si promovarii facilitatilor si serviciilor

turistice.

plan de dezvoltare locală cuprins i. introducere 2 ii ... campia de vest a brailei.pdf · pentru a...

Documents