plan de ÎnvĂŢĂmÂnt - scoalapolcj.ro educationala/2018/curriculum 2017-2018.pdf · în context...
TRANSCRIPT
CURRICULUM
pentru
Calificarea profesională:
Agent de poliție
Domeniul de pregătire profesională:
MILITAR, DE ORDINE ȘI SIGURANȚĂ PUBLICĂ
2017
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 2 din 82
NOTĂ DE PREZENTARE
Acest curriculum se aplică pentru calificarea profesională: AGENT DE POLIȚIE.
Curriculumul este realizat în baza Standardului de pregătire profesională al fiecărei calificări
obţinute în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi cuprinde Planul de învăţământ şi Programa şcolară
pentru fiecare modul.
Curriculumul este documentul şcolar de tip reglator în cadrul căruia se consemnează datele
esenţiale privind procesele educative şi experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă elevilor.
Curriculumul a fost elaborat în baza prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu
modificările și completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului
naţional al calificărilor, Ordinului MECS nr. 5293/ 2015 privind aprobarea structurii Standardului de
pregătire profesională din învăţământul profesional şi tehnic, a Ordinului MEN nr. 3593/2014 pentru
aprobarea Metodologiei privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar, planurilor-cadru de
învățământ și programelor școlare.
Reperele fundamentale în baza cărora este elaborat curriculumul sunt:
a. stabilirea condițiilor necesare privind asigurarea calificărilor MAI de nivel 5;
b. derivarea unităților de rezultate ale învățării din competențele profesionale specifice
primelor funcții de încadrare;
c. tendinţele actuale şi criteriile general acceptate în domeniul reformelor curriculare;
d. valorificarea experienţelor profesionale prin transpunerea pedagogică a procedurilor şi
metodelor utilizate în unităţile operative în cadrul cărora vor fi încadraţi absolvenţii;
e. asigurarea unui raport optim între activitățile teoretice și practice, asigurate la unitățile de
practică ale MAI;
f. compatibilizarea formării iniţiale a personalului cu standardele europene în domeniu;
g. asigurarea corelaţiei între formarea iniţială şi formarea continuă a personalului, din
perspectiva educaţiei permanente.
La baza elaborării planurilor de învăţământ se află următoarele principii generale:
1. Principiul centrării pe rezultate ale învățării şi a modularizării curriculumului, fiecare
modul fiind determinat de o unitate de rezultate ale învățării, prevăzută în Standardul de pregătire
profesională.
2. Principiul eficientizării și al predictibilității formării, în sensul stabilirii unui raport optim
între resursele educaționale și obiectivele de formare stabilite în corelație cu Standardele ocupaționale
și Standardele de pregătire profesională;
3. Principiul racordării la solicitările profesionale actuale şi de perspectivă ale
beneficiarilor, explicitate prin competențele aferente ocupațiilor vizate prin calificările MAI;
4. Principiul descentralizării şi al flexibilizării curriculumului - prin stabilirea elementelor
comune asigurate de unitățile de rezultate ale învățării generale cu unităţile de rezultate ale învățării
specializate;
5. Principiul descongestionării - selectarea, structurarea şi esenţializarea conţinuturilor
programelor şcolare şi diminuarea supraîncărcării informaţionale, în sensul opțiunii pentru necesar și
util;
6. Principiul funcţionalităţii - adaptarea conţinutului instruirii la particularităţile elevilor și
grupurilor de elevi;
7. Principiul stabilităţii - asigurarea aceloraşi condiţii şi cerinţe educaţionale mai multor serii
de elevi;
8. Principiul coerenţei - realizarea echilibrului între ariile curriculare, relaționarea cu
domeniile de cunoaștere semnificative pentru calificările MAI;
9. Principiul compatibilizării cu standardele europene privind formarea personalului în
domeniul ordinii şi siguranţei publice.
Coerenţa funcţională şi metodologică a curriculumului este dată de:
- proiectarea curriculumului centrat pe unitățile de rezultate ale învățării stabilite în Standardele
de pregătire profesională;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 3 din 82
- aplicarea unui demers didactic structurat şi unitar la nivelul fiecărui modul asigurând achiziţii
integrate ale elevilor prin corelarea elementelor teoretice cu cele practice;
- proiectarea unor variante de activităţi de învăţare centrate pe elev care să asigure atingerea
obiectivelor şi a standardelor propuse;
- selectarea unor conţinuturi semnificative, relevante pentru formarea profesională şi
dezvoltarea personalităţii elevului;
- jalonarea resurselor de timp ale procesului de predare – învăţare – evaluare;
- explicitarea unor metode didactice inovative și a bunelor practici în domeniul educațional;
- raportarea demersului didactic la standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale
învățării.
Curriculumul centrat pe rezultate este fundamentat de cerinţele actuale privind asigurarea
calităţii în educaţie, finalitatea urmărită fiind realizarea unui program de pregătire în măsură să
corespundă exigenţelor beneficiarilor.
Nivelul 5 de calificare, conform Cadrului naţional al calificărilor, solicită următoarele achiziţii:
Rezultatele învăţării corespunzătoare nivelului 5
Cunoştinţe Abilităţi Competenţe
cunoştinţe faptice şi teoretice
cuprinzătoare, specializate într-un
domeniu de muncă sau de studiu şi
conştientizarea limitelor
cunoştinţelor respective
o gamă amplă de abilităţi
cognitive şi practice
necesare pentru conceperea
de soluţii creative la
probleme abstracte
gestionare şi supraveghere în
situaţii de muncă sau de studiu,
în care schimbările sunt
imprevizibile; revizuirea şi
dezvoltarea performanţelor
proprii şi ale altora
Opţiunea pentru un curriculum centrat pe rezultate are în vedere accentuarea dimensiunii
aplicative a cunoştinţelor, dezvoltarea corelată şi susţinerea reciprocă a abilităţilor şi atitudinilor,
formarea armonioasă a personalităţii elevilor şi focalizarea pe achiziţiile finale ale învăţării.
Competențele-cheie prevăzute prin Legea educației naționale, specifice calificării ,,agent de
poliție ,,sunt formulate în termeni de cunoștințe, abilități și atitudini specifice și sunt integrate
unităților de rezultate:
competenţe de comunicare în limba română;
competenţe de comunicare în limbi străine;
competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi
cunoaştere;
competenţe sociale şi civice;
competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;
competenţa de a învăţa să înveţi.
Misiunile instituţionale în domeniul ordinii şi siguranţei publice precum şi al managementului
situaţiilor de urgenţă determină pregătirea personalului privind:
- protecţia drepturilor cetăţenilor şi asigurarea unui climat de linişte şi siguranţă în comunitate;
- cunoaşterea şi aplicarea legii împotriva infracţionalităţii;
- prevenirea faptelor antisociale;
- apărarea avutului public şi privat;
- cooperarea profesională în vederea diminuării efectelor unor calamităţi, catastrofe, accidente;
- rezolvarea cu profesionalism şi în timp scurt a solicitărilor cetăţenilor/ instituţiilor;
- respectarea normelor deontologice;
- îmbunătăţirea şi eficientizarea intervenţiilor, monitorizarea și analiza riscurilor în domeniul
ordinii publice şi siguranţei naţionale;
- planificarea si folosirea resurselor disponibile la intervenţii etc.
Îndeplinirea atribuţiilor profesionale presupune atât aplicarea cunoştinţelor de specialitate şi a
procedurilor specifice, cât şi capacitatea de comunicare, lucrul cu alţii ca membru al unei echipe,
adaptarea la mediul profesional specific şi la situaţii neprevăzute, rezolvarea de probleme, activitatea
în context internaţional, ţinută morală, atitudini pozitive faţă de diversitate şi multiculturalitate, dorinţă
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 4 din 82
de succes, utilizarea surselor multiple de informare, capacitate de luare a deciziilor, inteligenţă
emoţională, conştiinţa necesităţii educaţiei permanente.
Rezultatele proiectate prin procesul de predare – învățare – evaluare contribuie la o dezvoltare
solidă, coerentă şi integratoare a elementelor cognitive, atitudinale şi practice necesare unei acţiuni
eficiente în spaţiul profesional şi social caracterizat printr-o dinamică accelerată a fenomenelor și
activităților ce afectează ordinea, siguranța și echilibrul valoric. Absolvenții unităților de învățământ
ale M.A.I. sunt pregătiți pentru abordarea și rezolvarea situațiilor profesionale conform cadrului
normativ și procedurilor legale în vigoare. Totodată în Curriculum sunt cuprinse teme care asigură
compatibilizarea cu standardele europene privind formarea: teme privind protejarea drepturilor
omului, respectarea diversității, combaterea torturii și a relelor tratamente, colaborarea
interinstituțională, combaterea corupției, abordarea cazurilor privind delincvența juvenilă, violența
domestică, protejarea informațiilor clasificate, deontologia profesională și integritatea, etc., care
permanent sunt raportate structurilor interesate de monitorizarea pregătirii în diferite domenii.
Pregătirea elevilor în domeniile criminalitate informatică, combaterea terorismului, analiza și
combaterea traficului de ființe umane și a substanțelor ilicite, educație financiară se va realiza prin
activități didactice complementare.
Pentru fiecare unitate de rezultate ale învățarii a fost fundamentat un modul de instruire cu
următoarea structură: notă introductivă (prezentarea rolului şi importanţei modulului), structura
modulului (corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățarii), lista minimă de
resurse materiale, procedurale și sugestiile metodologice.
Conţinuturile învățarii sunt structurate tematic, fiecare temă cuprinzând elementele relevante
care trebuie prelucrate pedagogic şi asimilate de elevi, în vederea dobândirii cunoștințelor, abilităților și
atitudinilor specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Sugestiile metodologice sunt oferite ca sprijin pentru realizarea demersurilor didactice
referitoare la: desfăşurarea proceselor de predare, învăţare şi evaluare; organizarea activităţilor de
învăţare şi a situaţiilor de învăţare; construirea şi utilizarea strategiilor de instruire şi învăţare; alegerea
şi utilizarea metodelor de învăţământ; necesitatea asigurării conexiunilor conceptuale şi metodologice;
asigurarea potenţialului educativ al elementelor de conţinut; asigurarea unei comunicări didactice
eficiente, organizarea unui mediu de învăţare stimulativ, care să promoveze învăţarea activă, atitudinea
pozitivă şi responsabilă; selectarea şi valorificarea resurselor materiale necesare. Prin indicaţiile
metodice oferite sunt stimulate manifestarea flexibilităţii didactice şi a creativităţii cadrului didactic.
În cadrul sugestiilor metodice se pot oferi exemple de activităţi de învăţare, aplicarea unor
metode didactice inovative și a unor metode de evaluare, care propun modalităţi concrete şi diverse de
organizare a activităţii educaţionale la clasă. Acestea sunt construite astfel încât să valorifice experienţa
cognitivă a elevilor, să îi sprijine constructiv în activitatea de cunoaştere şi să permită valorificarea
unor strategii didactice în contexte variate de învăţare.
Sugestiile metodice cuprind şi menţiuni privind evaluarea elevilor: metode, instrumente, criterii
de evaluare, atât în ceea ce priveşte evaluarea pe parcurs, cât şi a competenţelor şi achiziţiilor
înregistrate la finalizarea modulului, în mod corelat standardului de evaluare asociat unității de
rezultate ale învățarii. Instrumentele şi metodele de evaluare sunt concepute astfel încât să permită
evidenţierea progresului elevului de la o etapă la alta, inclusiv prin parcurgerea activităţilor de practică.
Pentru desfăşurarea optimă a activităţilor didactice sunt asigurate următoarele condiții:
- stabilirea corespondenței între rezultatele învățarii – cunoștințe, abilități, atitudini;
- prelucrarea conţinutului relevant și esential care să susțină achizițiile elevului;
- formarea unei imagini clare asupra contextului în care se dezvoltă Curriculumul (climatul
şcolar, nivelul de pregătire iniţial al elevilor, resursele instituţionale, relaţiile cu structurile
operative etc.);
- interes pentru cunoaşterea şi dezvoltarea personalităţii elevilor;
- corelarea teoriilor predării şi învăţării implicate în proiectarea şi implementarea curriculumului
pentru progresul sistematic şi permanent ale elevilor;
- folosirea resurselor variate care pot fi valorificate în aplicarea curriculumului – lista minimă de
resurse materiale (echipamente, instrumente, machete, documentații) necesare dobândirii
rezultatelor învățarii;
- stabilirea şi realizarea unui proces educativ integrativ;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 5 din 82
- planificarea evaluării rezultatelor elevilor conform standardului de evaluare asociat unității de
rezultate ale învățarii;
- raportarea rezultatelor la criteriile stabilite prin Standardele de pregătire profesională,
identificarea şi aplicarea măsurilor remediale sau de optimizare a dezvoltării achizițiilor
elevilor.
Curriculumul este elaborat astfel încât să îndeplinească criteriile de relevanţă, continuitate,
permeabilitate, actualitate, extensie, echilibru, flexibilitate, coerenţă, articulare etc.
relevanţa - furnizarea de experienţe de învăţare necesare şi utile;
continuitatea - asigurarea progresului în învăţarea continuă prin experienţe de învăţare
corelate;
permeabilitatea - posibilitatea includerii de noi conţinuturi/ teme de lucru;
actualitatea - în acord cu solicitările socio-profesionale;
extensia - favorizarea dezvoltării integrale a personalităţii prin situaţii de învăţare variate;
echilibrul - privind elementele de conţinut din mai multe domenii;
flexibilitatea - adaptarea la cel ce învaţă şi grupul de elevi,
coerenta dintre curriculum şi finalităţile educaţionale, precum şi între diferitele componente
ale sale;
articularea optimă a etapelor procesului curricular: proiectare, elaborare, aplicare, revizuire
permanentă.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 6 din 82
Nivelul de calificare conform Cadrului național al calificărilor – 5
Corelarea dintre unitățile de rezultate ale învățării și module:
Unitatea de rezultate ale învăţării Denumire modul
Unități de rezultate ale învăţării tehnice generale
URI 1 Comunicarea și cooperarea
profesională MODUL I: Comunicarea și cooperarea profesională
URI 2 Instruirea militară MODUL II: Instruirea militară
Unități de rezultate ale învăţării tehnice specializate
URI 3 Menţinerea climatului de ordine şi
siguranţă publică
MODUL III: Menţinerea climatului de ordine şi
siguranţă publică
URI 4 Prevenirea şi combaterea faptelor
antisociale
MODUL IV: Prevenirea şi combaterea faptelor
antisociale
URI 5 Constatarea şi sancţionarea
contravenţiilor
MODUL V: Constatarea şi sancţionarea
contravenţiilor
URI 6 Constatarea și cercetarea infracțiunilor MODUL VI: Constatarea și cercetarea infracțiunilor
URI 7 Realizarea intervenţiei poliţieneşti MODUL VII: Realizarea intervenţiei poliţieneşti
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 7 din 82
PPLLAANN DDEE ÎÎNNVVĂĂŢŢĂĂMMÂÂNNTT
Învățământ postliceal
Domeniul de pregătire profesională: MILITAR, DE ORDINE ȘI SIGURANȚĂ PUBLICĂ
Calificarea profesională: Agent de poliție
Nr.
crt.
Unități de rezultate ale învățării
(URI) ORE
UNITĂȚI DE REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII TEHNICE GENERALE
1. Comunicarea și cooperarea profesională 50
2. Instruirea militară 70 70
UNITĂȚI DE REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII TEHNICE SPECIALIZATE
3. Menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică 107
4. Prevenirea şi combaterea faptelor antisociale 70
5. Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor 74
6. Constatarea și cercetarea infracțiunilor
117
7. Realizarea intervenţiei poliţieneşti
177
Modul pregătire practică*
635
TOTAL GENERAL 1300
Notă:
Total ore/an pregătire în școală = 35 ore/săpt. x 19 săptămâni = 665 ore/an
Total ore/an pregătirea practică = 40 ore/săpt. x 16 săptămâni = 640 ore/an
(din care 5 ore activități organizatorice)
Pregătirea practică se desfăşoară la unități din cadrul structurii beneficiare.
Timpul de rezervă se stabilește pentru fiecare serie de elevi.
* Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor de practică vor fi stabilite de către unitatea de
învăţământ în colaborare cu inspectoratul general.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 8 din 82
Anul şcolar începe, de regulă, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie şi se desfăşoară, în general,
pe parcursul a 37 de săptămâni, iar ultimele două săptămâni sunt prevăzute pentru organizarea şi
desfăşurarea examenului de absolvire. Timpul total de învăţământ este de 1300 ore, câte 35 ore pe
săptămână, pentru activităţile didactice în şcoală şi 40 de ore pe săptămână în stagiile de practică.
Caracterul practic și aplicativ se asigură prin practica desfăşurată la unităţi operative și prin ședințe
practice organizate și desfășurate în unitățile de învățământ.
În baza dispoziţiei directorului general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane se
stabileşte structura cadru a anului de învățământ pentru fiecare serie de elevi.
Inspectoratul general beneficiar aprobă prin dispoziție a inspectorului general, structura
perioadelor de școlarizare a fiecărei serii de elevi, care cuprinde: structura anului şcolar, baza de
calcul a timpului de învățământ și repartiţia timpului de învăţământ pe module şi stagii de practică cu
respectarea Planului de învăţământ, la propunerea Comisiei pentru curriculum din cadrul unităților de
învățământ.
Comisia pentru curriculum elaborează desfășurătorul tematic al activităţilor didactice pentru
fiecare modul, stabileşte formele de organizare şi timpul alocat acestora.
Desfășurătorul tematic este parte integrantă a Dispoziției directorului unității de învățământ.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 9 din 82
PRECIZĂRI ORGANIZATORICE ȘI METODICE
1. Fiecare U.R.I./modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire.
2. Trunchiul comun, conferit de unitățile de rezultate ale învățării tehnice generale asigură
pregătirea comună a elevilor școlilor postliceale ale Ministerului Afacerilor Interne.
3. Unitățile de rezultate ale învățării tehnice specializate asigură pregătirea de specialitate a
viitorilor absolvenți.
4. Timpul pentru formarea fiecărei competențe din cadrul unei U.R.I./a unui modul se
stabilește de către comisia pentru curriculum din timpul total alocat modulului prin planul de
învățământ.
5. Parcurgerea conținuturilor se face, de regulă, în ordinea conținuturilor unei U.R.I./a unui
modul, conform graficului de modul, iar forma de organizare a activităților didactice (activitățile de
predare-învățare-evaluare și tipurile de lecții) se stabilește la nivelul comisiei pentru curriculum prin
desfășurătorul tematic al fiecărui modul, fiind prevăzută în Dispoziţia de învăţământ / ordinul de
învăţământ a/al directorului/comandantului şcolii.
6. Examenul de absolvire se organizează şi se desfăşoară în baza metodologiei aprobată de
ministrul afacerilor interne. Examenul vizează nivelul de performanţă în dobândirea competenţelor
formate pentru prima funcţie de agent/ subofiţer/ maistru militar. Absolvenţii vor dovedi, în condiţii de
examen, pregătirea corespunzătoare în vederea încadrării şi ocupării primei funcţii de agent/ subofiţer/
maistru militar.
Examenul de absolvire constă în probe practice, scrise și orale. Succesiunea acestora se
stabileşte de către comisia de absolvire.
Proba practică constă în:
- trageri cu armamentul din dotare – executarea unei ședințe de tragere după efort fizic;
- educaţie fizică – conform probelor și baremelor stabilite de comisia de coordonare a
examenului de absolvire, dintre cele prevăzute pentru prima funcție de încadrare.
Proba scrisă constă în aplicarea unui test de cunoștințe din modulele/ U.R.I cu relevanţă în
formarea profesională, potrivit tematicii şi bibliografiei stabilite pentru examen.
Proba orală constă în rezolvarea unor probleme specifice specialităţii din tematica aprobată
pentru examen.
În cazul maiştrilor militari, proba a treia constă în susţinerea unui proiect/ lucrare de absolvire.
7. În vederea desfășurării practicii profesionale a elevilor se elaborează o programă pentru
fiecare stagiu de practică, aprobată de inspectoratul general.
8. Consilierea elevilor se realizează de către profesorii diriginţi în baza unei programe
elaborate de comisia metodică a diriginţilor, o oră pe săptămână, în afara celor 35 ore de activităţi
didactice săptămânale, conform Dispoziţiei de învăţământ a directorului şcolii.
DIRECTORUL ŞCOLII DE AGENŢI DE
POLIŢIE „VASILE LASCĂR” CÂMPINA
Comisar-şef de poliţie
Dr. TACHE VASILE
DIRECTORUL ŞCOLII DE AGENŢI DE
POLIŢIE „SEPTIMIU MUREŞAN”
CLUJ-NAPOCA
Comisar-şef de poliţie
Dr. BORZAN SORIN
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 10 din 82
PP RR OO GG RR AA MM AA ŞŞ CC OO LL AA RR ĂĂ
CALIFICAREA: AA GG EE NN TT DD EE PP OO LL IIŢŢ II EE
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 11 din 82
MODUL I: COMUNICAREA ȘI COOPERAREA PROFESIONALĂ
Notă introductivă
Comunicarea şi cooperarea profesională asigură instrumentele necesare relaţionării şi integrării
în cadrul grupului/organizaţiei, precum şi elementele generale de dezvoltare cognitivă, din perspectiva
rolului şi a statusului social pe care elevii urmează să le dobândească.
Unităţile tematice sunt selectate şi ordonate pentru formarea de valori şi atitudini centrate pe
asumarea răspunderii faţă de calitatea actului comunicării, adoptarea unei conduite integre în
exercitarea serviciului public, cultivarea respectului faţă de drepturile omului şi demnitatea umană.
Structura tematică a modulului este elaborată în corelaţie cu standardele de pregătire
profesională şi principiile de optimizare a comunicării în relaţiile profesionale şi în interacţiunea cu
cetăţeanul.
Conţinuturile şi situaţiile de învăţare determină:
- formarea şi perfecţionarea competenţelor necesare elaborării de strategii individuale pentru o
comunicare eficientă interpersonală, de grup şi organizaţională;
- exersarea metodelor de comunicare în vederea autocunoaşterii şi valorificării resurselor personale;
- aplicarea abilităţilor de comunicare în gestionarea situaţiilor conflictuale şi optimizarea climatului
organizaţional;
- formarea competenţelor de întocmire/ completare a documentelor cu destinaţie profesională, în
condiţiile respectării normelor de protecţie a informaţiilor clasificate;
- aplicarea principiilor şi metodelor specifice activităţii de relaţii publice, în scopul gestionării corecte a
imaginii sociale a instituţiei;
- acceptarea diversității şi promovarea nediscriminării în relaţia cu membrii comunităţii;
- afirmarea valorilor instituţionale la nivelul societăţii în scopul determinării unor atitudini proactive în
rândul membrilor comunităţii.
- dezvoltarea atitudinii pozitive, a sentimentului de apartenență la cultura organizațională;
- îndeplinirea în condiţii de integritate a atribuţiilor specifice;
- adoptarea unui comportament asertiv în activitatea profesională.
Această unitate de rezultate ale învăţării propune modalităţi de valorificare a comunicării şi
cooperării ca resurse în gestionarea misiunilor specifice, facilitând abordarea intermodulară a
procesului de formare.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 12 din 82
STRUCTURĂ MODUL
Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP și conținuturile învățării
URI 1: COMUNICAREA ȘI
COOPERAREA PROFESIONALĂ
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
1.1.1.
1.1.2.
1.1.3.
1.2.1.
1.3.1.
1.3.2.
1.3.3.
1.3.4.
1. Locul şi rolul instituţiei în societate
1.1 Tradiţiile instituţiei;
1.2 Structura organizatorică;
1.3 Rolul instituţiei în societate.
2. Statutul personalului
2.1 Drepturi şi îndatoriri;
2.2 Restrângerea exerciţiului unor drepturi
şi libertăţi;
2.3 Regimul disciplinar.
3. Codul deontologic - reper fundamental în
configurarea standardelor de conduită
profesională 3.1 Consideraţii generale privind etica şi
deontologia;
3.2 Principiile generale şi normele
generale care reglementează conduita profesională;
3.3 Corupţia şi efectele ei.
3.4 Rezolvarea problemelor profesionale
respectând principiile şi normele deontologice.
1.1.4.
1.1.5.
1.1.6.
1.2.2.
4. Comunicare şi interacţiune socială
4.1 Comunicarea – elemente şi funcţii;
4.2 Tipuri de comunicare;
4.3 Rolul comunicării în activitatea
profesională;
4.4 Blocaj şi eficienţă în comunicare.
4.5 Aspecte practice privind tipurile de
comunicare.
5. Tehnici de convingere utilizate în activitatea
profesională
5.1 Tehnici de argumentare;
5.2 Tehnici de persuasiune.
5.3 Modele de comunicare eficientă în
activitatea profesională
6. Abordarea şi soluţionarea conflictelor prin
comunicare
6.1 Noţiuni generale despre conflict;
6.2 Comportamentul asertiv;
6.3 Gestionarea şi soluţionarea conflictelor
prin negociere şi mediere.
6.4 Rezolvarea unor situații profesionale
prin mediere și negociere.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 13 din 82
1.1.7.
1.1.8.
1.2.3. 1.3.5.
1.3.6.
7. Protecţia informaţiilor clasificate
7.1 Noţiunea şi obiectivele protecţiei
informaţiilor clasificate;
7.2 Clasificarea informaţiilor;
7.3 Reguli privind întocmirea,
multiplicarea şi păstrarea documentelor ce conţin
informaţii clasificate.
8. Documente utilizate în activitatea
profesională
8.1 Tipuri de documente utilizate în
activitatea profesională;
8.2 Norme de întocmire/completare a
documentelor cu destinaţie profesională
neclasificate;
8.3 Corespondența clasificată si
neclasificată.
8.4 Întocmirea documentelor cu destinaţie
profesională.
1.1.9.
1.1.10.
1.1.11.
1.1.12.
1.2.4. 9. Relaţia cu publicul
9.1 Conduita în relația cu cetățeanul
9.2 Primirea, înregistrarea şi soluţionarea
petiţiilor care nu au caracter penal;
9.3 Primirea, înregistrarea şi soluţionarea
solicitărilor privind liberul acces la informaţiile de
interes public.
9.4 Modalităţi de comportare în relaţia
profesională cu cetăţeanul
10. Societatea românească în diversitate
multiculturală
10.1 Structura etnică şi confesională a
României. Specificitatea culturală;
10.2 Cauze care determină producerea
conflictelor interetnice sau interconfesionale;
10.3 Tehnici şi metode de aplanare a
conflictelor de factură interetnică şi interculturală.
11. Relaţia profesională cu mass - media
11.1 Opinie publică şi imagine
instituţională;
11.2 Arhitectura activităţii de relaţii
publice în M.A.I.;
11.3 Interviul - modalitate practică de
comunicare.
11.4 Acordarea de interviuri.
12. Cooperarea intra şi interinstituţională
12.1 Cooperarea în cadrul organizaţiei;
12.2 Cooperarea interinstituţională;
LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, UNELTE ȘI
INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII
TEHNICE, ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII REZULTATELOR
ÎNVĂȚĂRII (existente în şcoală sau în unitățile de practică):
Materiale didactice: înregistrări, power point, suport de curs, manuale, fișe de lucru, filme didactice;
Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, fotocopiator, CD-uri, DVD-uri, camera video, TV;
Echipamente specific: sală de aplicații.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 14 din 82
SUGESTII METODOLOGICE
Activităţile didactice urmăresc dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare în spaţiul
social, a gândirii divergente şi a capacităţii de argumentare a opiniilor exprimate, precum și respectarea
principiilor deontologice și a regulilor privind protecția informațiilor clasificate.
Abilitățile de comunicare se formează şi se exersează în diferite situaţii de instruire: prezentări
teoretice (scopul, formele comunicării, strategii de comunicare, elemente de psihologia comunicării,
drepturi şi îndatoriri ale personalului, principiile codului deontologic, regimul disciplinar) şi practice
(tehnici de persuasiune, abordarea şi soluţionarea conflictelor în mod profesional, tehnici de redactare a
documentelor, metode de relaţionare cu publicul şi mass-media, comportarea în context organizaţional),
inclusiv în activități de predare în echipă.
Metodele didactice aplicate asigură interacţiunile la nivelul grupului de elevi prin folosirea, cu
precădere, a conversaţiei, dezbaterii, problematizării, studiului de caz, exerciţiului, jocului de rol.
Mijloacele de învăţământ sunt adaptate particularităţilor stilurilor individuale de învăţare și specificului
temei: computer, video proiector, flipchart, fişe de lucru, registre, camera video, TV etc.
Pentru eficientizarea demersului didactic activităţile sunt organizate cu precădere în forma
şedinţelor practice, iar în activitățile de predare sunt valorizate experienţa personal, exemplele de bune
practice și cazuistica, relevante în raport cu fiecare temă și rezultat al învățării urmărit. Se recomandă
construirea şi aplicarea unor strategii instructiv-educative care să permită alternarea formelor de
activitate individuală, frontală şi/sau în grupuri mici.
Metodele active aplicate în funcţie de opţiunea profesorului prin raportarea la rezultatul
învăţării, conţinutul de predat şi timpul alocat activităţilor (brainstorming, simularea, învăţarea
problematizată, învăţarea prin cooperare, studiul de caz, metoda mozaic, metoda ciorchinelui, metoda
cubul, metoda turul galeriei, metoda “Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat”, metoda focus grup, metoda
cauză-efect, învăţarea prin descoperire, analiza de text, metodele de gândire critică, realizarea de
portofolii, dezbaterea, lucrul pe calculator/internet/în grupuri de lucru virtual etc.) asigură:
centrarea pe activitatea de învăţare, elevul devenind subiect al procesului educaţional;
învăţarea prin acţiune (experienţială), învăţarea prin descoperire;
încurajarea participării elevilor, iniţiativa şi creativitatea;
exersarea lucrului în echipă, a îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, a cooperării
cu persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru;
dezvoltarea personalităţii elevilor, vizând latura formativă a educaţiei;
stimularea motivaţiei intrinseci;
încurajarea învăţării prin cooperare şi a capacităţii de autoevaluare;
o relaţie de comunicare bazată pe respect şi colaborare.
Exemplificare privind aplicarea unei metode inovative
a. Metoda MOZAIC sau „metoda grupurilor interdependente” este o strategie bazată pe
învățarea în echipă (team-learning). Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert
și are responsabilitatea transmiterii informațiilor asimilate celorlalți colegi.
Etapele aplicării metodei:
I. Formarea grupurilor de lucru și distribuirea materialelor
1. Profesorul împarte tema de studiu în subteme;
2. Grupurile de elevi se constituie din 4 – 6 elevi conform criteriilor stabilite de profesor – în
funcție de opțiunea acestuia pentru grupuri omogene sau eterogene: opțiunea pentru o
culoare sau simbol, notele la ultimul test, alegerea liberă a elevilor, alfabetic, ordinea
locurilor în bănci etc.;
3. Fiecare elev din grup primește un material ce conține detalierea subtemei corespunzătoare
pe care trebuie să o studieze din punct de vedere propriu;
4. Toate grupurile primesc același material, repartizat în subteme diferite pentru fiecare
membru şi discută în comun aspectele de interes
II. Formarea grupurilor de experți și pregătirea prezentărilor
5. Elevii care au avut aceeași subtemă (aceeași culoare/ simbol) se vor constitui în grupuri de
experți – numărul grupurilor de experți este același cu numărul de subteme stabilite;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 15 din 82
6. Membrii noilor grupuri constituite devin experți pe acea subtemă pe care o studiază/
analizează/ prezintă alături de colegi;
7. Grupurile de expert pregătesc prezentările pentru colegi
III. Realizarea prezentărilor (predarea) și verificarea rezultatelor învățării
8. Se refac grupurile inițiale și fiecare elev expert în subtemă prezintă colegilor problematica
analizată sau fiecare grup de experți desemnează un reprezentant care va expune tuturor
colegilor ideile prelucrate la nivelul grupului de experți;
9. Profesorul monitorizează prezentările astfel ca informația să fie transmisă corect şi coerent
și să servească ca punct de plecare pentru alte întrebări. Modalitatea de prezentare trebuie să
fie atractivă, stimulativă, concisă, clară;
10. Fiecare membru al grupului are sarcina de a reține ideile transmise de experți.
IV. Evaluarea
11. La sfârșitul activității se solicită elevilor să dovedească ce au învățat, prin răspunsuri la
diferite întrebări ale profesorului sau colegilor, rezolvarea unor situații-problemă, test, eseu
sau completarea unor fișe de lucru.
Exemplificare: Tema: Codul deontologic - reper fundamental în configurarea standardelor de conduită
profesională
Subtema/ conţinutul învăţării: Principiile generale şi normele generale care reglementează
conduita profesională;
Rezultat al învăţării: Aplicarea, cu responsabilitate şi consecvenţă, a principiilor şi normelor
care reglementează conduita profesională, prin:
- delimitarea conceptuală a termenilor de etică şi deontologie, principii şi norme
deontologice, în baza explicaţiilor profesorului şi a prevederilor specifice Codului de etică
şi deontologie;
- analiza elementelor cuprinse în Codul de etică şi deontologie;
- descrierea principiilor generale care guvernează conduita profesională şi a modelelor
comportamentale furnizate prin studiile de caz prezentate;
- exemplificarea elementelor de corelare între principiile generale şi normele
comportamentale în situaţiile profesionale concrete;
- descrierea, în opoziţie, a două situaţii profesionale de respectare şi nerespectare a unui
principiu general de etică şi deontologie;
- rezolvarea unei situaţii profesionale în baza respectării principiilor şi normelor
deontologice.
Etapele aplicării metodei:
I. Formarea grupurilor de lucru și distribuirea materialelor
1. Profesorul împarte conţinutul în patru subiecte corelate situaţiilor a – d enumerate mai jos și
întocmește fișe de lucru cu descrieri/exemplificări de situaţii/ comportamente/ studii caz în
care sunt inserate principiile deontologice, raportate la:
a. comportamentul lucrătorului M.A.I. față de persoanele care au încălcat normele legale;
b. comportamentul lucrătorului M.A.I. în familie și în societate;
c. comportamentul lucrătorului M.A.I. în relația cu alte instituții și reprezentanți ai acestora;
d. comportamentul lucrătorului față de victime.
Fișele de lucru sunt însoțite de extrase din Codul de etică şi deontologie, suporturi audio-video
și alte materiale auxiliare.
2. Profesorul organizează clasa în echipe de învățare iniţială formate din 4-6 elevi în funcție de
numărul elevilor din clasă. Fiecare elev primește un număr de la 1 la 4 și are ca sarcină să
studieze în mod independent, timp de 10 min., subiectul corespunzător numărului său.
II. Formarea grupurilor de experți și pregătirea prezentărilor
3. După ce au parcurs faza de lucru independent în grupele iniţiale, elevii cu același număr se
reunesc, constituind grupe de experți, pentru a dezbate problema împreună, în timpul stabilit
de profesor – între 20 şi 30 de min. Astfel, elevii cu numărul 1 părăsesc echipele de învățare
inițiale și se adună la o masă pentru a aprofunda subtema cu numărul 1. La fel procedează și
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 16 din 82
ceilalți elevi cu numerele 2, 3 şi 4. Dacă grupul de experți are mai mult de 6 membri, acesta
se divide în două grupe mai mici. Mesele de lucru ale grupurilor de experți trebuie plasate în
diferite locuri ale sălii pentru a nu se deranja reciproc.
4. În cadrului grupului de experţi, elevii prezintă o analiză a ceea ce au studiat independent, în
grupurile iniţiale. Au loc discuții pe baza datelor și a materialelor avute la dispoziție, se
adaugă elemente suplimentare și se stabilește modul în care noile cunoștințe vor fi transmise
și celorlalți membri din echipa inițială. Fiecare membru al grupului de experți îşi prezintă
punctul de vedere în echipa de învățare. În cadrului grupului de experţi se analizează ideile
care asigură fundamentarea prezentărilor printr-un demers explicativ-argumentativ comun.
Profesorul monitorizează pregătirea prezentărilor astfel ca informația să fie transmisă corect
şi coerent și să servească ca punct de plecare pentru alte întrebări. Scopul comun al fiecărui
grup de experți este să se instruiască cât mai bine, având posibilitatea propriei învățări și a
pregătirii prezentării pentru colegii din echipa inițială.
III. Realizarea prezentărilor (predarea) și verificarea rezultatelor învățării
5. Elevii se reunesc în grupurile iniţiale la semnalul profesorului. Experții desemnaţi transmit
informaţiile prelucrate, în timpul stabilit, reținând la rândul lor cunoștințele pe care le
transmit colegii lor, experți în celelalte subteme. Modalitatea de transmitere trebuie să fie
scurtă, concisă, atractivă, putând fi însoțită de suporturi audio-video și diverse materiale.
Profesorul monitorizează prezentările astfel ca informația să fie transmisă corect şi coerent
și să servească ca punct de plecare pentru alte întrebări. Elevii sunt stimulați să discute, să
pună întrebări și să-și noteze, fiecare realizându-și planul de idei.
IV. Evaluarea
6. Grupele prezintă rezultatele întregii clase. În acest moment elevii sunt gata să demonstreze
ce au învățat. Profesorul pune întrebări de tip sinteză, rezumă, concluzionează sau poate da
spre rezolvare o fișă de evaluare fiecărui elev, cu privire la:
- rolul şi importanţa cunoaşterii, respectării şi promovării principiilor şi normelor de conduită
profesională;
- rezolvarea unei situaţii profesionale în baza comunicării şi a principiilor şi normelor
deontologice.
b. Metoda cubul urmăreşte un algoritm ce vizează şase activităţi/ sarcini, câte faţete are un cub.
Metoda se foloseşte atunci când se doreşte explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut pentru a fi
îmbogăţit cu noi cunoştinţe prin activităţi de descriere, comparaţie, asociere, analizare, aplicare,
argumentare etc. Metoda permite atât activităţi individuale, cât şi de grup, fiecare grup raportându-se la
una dintre cele şase sarcini. Prin utilizarea metodei cubului participanţii dobândesc abilităţi de
prelucrare a unui conţinut prin sarcini diverse. Metoda are avantajul că permite alegerea celor șase
activități/sarcini de lucru în funcție de rezultatul dorit al învăţării, natura conținutului, complexitatea
temei, resursele disponibile, nivelul de pregătire al elevilor etc. Utilizarea metodei stimulează exersarea
operațiilor gândirii și cooperarea, facilitând implicarea tuturor elevilor în activitate și responsabilizarea,
atât pentru propria învăţare, cât şi pentru învăţarea celorlalţi.
Exemplificare: Tema: Abordarea și soluționarea conflictelor prin comunicare
Subtema/ conţinutul învăţării: Gestionarea şi soluţionarea conflictelor
Rezultat al învăţării: Formarea unui sistem de comunicare care să includă principii, reguli,
modele, strategii individuale pentru o comunicare eficientă, prin:
- delimitarea conceptuală a termenilor de: conflict, comportament necooperant, strategie de
soluţionare a conflictelor;
- descrierea situaţiilor profesionale conflictuale cu indicarea cauzelor, atribuţiilor lucrătorului
M.A.I. în context, a principiilor şi comportamentelor deontologice;
- dezvoltarea comportamentului asertiv;
- gestionarea şi soluţionarea conflictelor prin negociere şi mediere;
- rezolvarea unei situaţii profesionale conflictuale.
Etapele aplicării metodei:
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 17 din 82
1. Profesorul prezintă titlul temei, modul de lucru în baza metodei cubul şi timpul alocat
fiecărei secvenţe pentru organizarea activităţii, analiza sarcinilor la nivelul grupurilor,
prezentarea activităţilor fiecărui grup şi stabilirea concluziilor.
2. Clasa se constituite în şase grupuri de elevi, la alegerea liberă a acestora, conform opţiunii
pentru următoarele sarcini de lucru:
- Grupul 1 – Identificarea tipurilor de conflicte în activitatea profesională;
- Grupul 2 – Enumerarea cauzelor posibile ale conflictelor în activitatea profesională;
- Grupul 3 – Descrierea comportamentului asertiv;
- Grupul 4 – Analiza strategiilor de rezolvare a conflictului prin negociere;
- Grupul 5 – Analiza strategiilor de rezolvare a conflictului prin mediere;
- Grupul 6 – Rezolvarea unei situaţii profesionale conflictuale cu argumentarea opţiunii
pentru un comportament bazat pe comunicare eficientă
3. Profesorul monitorizează activitatea grupurilor și răspunde eventualelor neclarități.
4. La sfârșitul activității de grup se solicită elevilor să prezinte activitatea de grup în faţa
colegilor şi să răspundă la diferite întrebări. Ordinea prezentărilor este stabilită de profesor.
5. Evaluarea se realizează prin corelarea informaţiilor prezentate de cele şase grupuri de lucru.
Evaluarea rezultatelor învăţarii poate fi:
a. Continuă:
- Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei şi de modalitatea de
evaluare – probe orale, scrise, practice, precum şi de stilurile de învăţare ale elevilor;
- Planificarea evaluării presupune un program stabilit, evitându-se aglomerarea mai multor
evaluări în aceeaşi perioadă de timp;
- Probele de evaluare vizează cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile specificate în standardul de
pregătire profesională;
- Instrumente de evaluare recomandate: fişe de lucru, fişe de observare, fişe de documentare, fişe
de autoevaluare, eseul, referatul, proiectul, activităţile practice, testele docimologice etc.
b. Finală:
- Se realizează printr-o probă cu caracter integrator, la sfârşitul procesului de predare – învăţare –
evaluare şi oferă date privind rezultatele elevilor.
- Instrumentele de evaluare recomandate: proba practică, proba scrisă, proba orală, proiectul,
studiul de caz, portofoliul, testele sumative.
Exemplificare privind aplicarea unei metode de evaluare
a. FISĂ DE EVALUARE A ELEVULUI ÎN BAZA UNEI PREZENTĂRII
Nume elev:…………………………………………
Titlul prezentării:…………………………………………...
Nr.
crt
Criterii de apreciere a prezentării Punctaj Comentarii
1 2 3 4 5
1. Structura prezentării
1.1 Introducerea
1.2. Cuprinsul
1.3. Încheierea (sau concluzii)
2. Aspectele personale ale prezentării
2.1. Salutul
2.2. Elevul se prezintă auditoriului
2.3. Expunerea clară a subiectului prezentării
3. Gradul de pregătire
4. Coerenţa discursului, argumentaţia
5. Suportul vizual (dacă este cazul):
Criterii: claritatea conţinutului, structurare,
dimensiune adecvată şi siguranţa în relaţie cu
suportul vizual
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 18 din 82
6. Încadrarea în timp
7. Aspectele nonverbale:
7.1. Vestimentaţia
7. 2. Postura/ţinuta adecvată
7. 3. Gestica
7.4. Contactul vizual
7.5. Aspectele paraverbale (intonaţia, ritmul,
volumul)
8. Modalitatea de rezolvare a întrebărilor auditoriului (anunţarea disponibilităţii de
primire a întrebărilor și soluţionarea
neclarităților)
BONUSURI: creativitate în prezentare; prezentarea este atractivă; elevul mulţumeşte
auditoriului, este relaxat etc.
Observaţii, recomandări (dacă este cazul)
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
NOTA PROPUSĂ:…………………………
Numele evaluatorului………………………
Data:……………………………. Semnătura:………………………….
b. Evaluarea integrată a rezultatelor stabilite în acest modul se realizează conform standardului
de evaluare şi constă în analiza produselor cuprinse în portofoliu, prin care elevul demonstrează că este
capabil să identifice soluţii pentru situaţii conflictuale, să elaboreze strategii individuale pentru o
comunicare eficientă, să explice şi să aplice principii şi metode specifice activităţii de relaţii cu publicul
și să redacteze documente cu destinaţie profesională.
Exemplificare privind aplicarea metodei portofoliului
Portofoliul este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare elev poate să
reunească şi să prezinte într-un mod sistematic rezultatele, experienţele precum şi eşantioane din
lucrări personale pe care le-a dobândit de-a lungul unei perioade de învăţare.
La baza întocmirii portofoliului se află trei obiective majore:
- motivarea elevului prin colectarea de dovezi privind recunoaşterea eforturilor sale;
- prezentarea rezultatelor obținute într-o etapă de instruire;
- dezvoltarea personală și profesională.
Portofoliul se realizează prin acumularea în timp a acelor documente considerate relevante pentru
rezultatele obţinute şi pentru progresul înregistrat de elev. Dosarul prezintă la început opisul
documentelor existente, organizate tematic sau cronologic.
Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la dorinţa elevului (care va
include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru propriul progres) şi vor fi
alese astfel încât să arate etapele în evoluţia elevului.
Portofoliul elevului poate cuprinde: Lista conţinutului acestuia - sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/fişe şi numărul paginii
la care se găseşte;
Argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare şi
cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului;
Lucrările pe care le face elevul individual sau în grup – eseuri, articole, referate, comunicări;
Fişe individuale de studiu, hărţi cognitive, contribuţii care reflectă participarea elevului/
grupului la derularea şi soluţionarea unor teme;
Probleme/ studii de caz/ speţe rezolvate;
Rapoarte scrise – de realizare a proiectelor;
Teste şi lucrări la finalizarea unor etape de formare;
Chestionare de atitudini;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 19 din 82
Înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună cu
clasa/ colegii;
Observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii;
Rezultate ale lucrărilor de evaluare şi ale unor teme din domeniul profesional;
Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc;
Opiniile/ reflecţiile elevilor privind activităţile desfăşurate şi stilul de învăţare;
Planuri de acţiune/ evaluări/ activităţi viitoare planificate şi efectuate de către elev;
Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului.
Portofoliul permite elevului să-şi pună în evidenţă achiziţiile, să-şi planifice învăţarea, să-şi
monitorizeze progresul și să ia parte activ la propriul proces de învăţare.
Profesorul poate proiecta structura unui portofoliu în raport de rezultatele prevăzute prin SPP și
standardul de evaluare.
Porfoliul permite profesorului: cunoaşterea obiectivelor şi nevoilor elevului;
stimularea motivaţiei elevului de învăţare;
programarea învăţării în funcţie de interesele elevului;
evaluarea progresului şi identificarea măsurilor de remediere, dacă este nevoie;
evaluarea activităţii elevului în ansamblul ei.
Portofoliul întocmit de elev pentru evaluarea rezultatelor la acest modul poate cuprinde:
- CV-ul;
- Observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii privind soluţionarea diferitelor conflicte;
- Înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună cu
clasa/ colegii în baza temei “Societatea românească în diversitate multiculturală” sau a unei alte
teme relevante unităţii de rezultate ale învăţării;
- Categorii şi tipuri de documente cu destinaţie oficială/ profesională;
- Eseu pe tema integrităţii profesionale.
În evaluare, alături de calitatea produselor menţionate, este apreciat şi modul de prezentare
a documentelor cuprinse în portofoliu.
BIBLIOGRAFIE
1. Abric, C., Psihologia comunicării, Polirom, 1999;
2. Avram, E., Cooper, C. L., Psihologie organizaţional-managerială. Tendinţe actuale, Editura Polirom, Iaşi, 2008;
3. Birkenbihl, Vera F. Antrenamentul comunicării, Editura Gemma Press, 1997;
4. Bougnoux, Daniel, Introducere în ştiinţele comunicării, Polirom, Iași, 2000;
5. Chiru, Irena, Comunicare interpersonală, ed. a II-a, Tritonic, 2009;
6. Cuilenburg, J.J. Van, Scholten, O., Noomen, G. W., Ştiinţa comunicării, Humanitas, București, 1998;
7. Coman, C., Relaţii publice. Tehnici de comunicare cu presa, Editura ALL, 1999; 8. Gabor Adam, Ioaneta Vintileanu, Poliţia şi comunităţile multiculturale din România – prevenirea şi gestionarea
conflictelor la nivelul comunităţilor multiculturale, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Cluj,
2003;
9. Hogan, Kevin, Psihologia persuasiunii, Ed. Antet, f.a.;
10. Floyd, Kory, Comunicarea interpersonală, Ed. Polirom, Iaşi, 2013;
11. Frunjină, Ion, Comunicare, negociere şi rezolvare de conflicte, Ed. Mondan, 2002;
12. Ionescu, M., Chiş V. Strategii de predare şi învăţare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1992;
13. Maruşca, Laura, Comunicare şi conflict, Ed. Tritonic, 2010;
14. McQuail, Denis, Comunicarea, Institutul European, Iași, 1999;
15. Pânișoară, Ion Ovidiu, Comunicarea eficientă, Ediția a IV-a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, 2015;
16. Pitariu, H.D., Managementul resurselor umane. Evaluarea performanţelor profesionale, Editura ALL-Beck,
Bucureşti, 2000;
17. Rusen, Jorn, Iliescu, Adrian Paul, Drepturile omului la întâlnirea dintre culturi, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2004;
18. Stoica-Constantin, Ana, Conflictul interpersonal, Ed. Polirom, Iaşi, 2002;
19. Șoitu, Laurențiu, Pedagogia comunicării, Editura Institutul european, Iași 2001;
20. Zlate, Mielu, Tratat de psihologie organizaţional-managerială (vol. II), Editura Polirom, Iaşi, 2008;
21. Constituţia României;
22. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;
23. Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;
24. Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române;
25. O.U.G. nr.104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Română;
26. Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 20 din 82
27. Hotarârea nr. 991 din 25/08/2005 pentru aprobarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului
28. Hotărârea nr. 123 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001
privind liberul acces la informaţiile de interes public;
29. Ordonanţa Guvernului nr. 27 din 30 ianuarie 2002 (actualizată) privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor;
30. Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor Nr. 190 din 22.04.2004 privind organizarea şi desfăşurarea
activităţii de primire, evidenţă, examinare şi soluţionare a petiţiilor, precum şi de primire a cetăţenilor în audienţă
în structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor;
31. Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor Nr. 1489 din 03.11.2006 pentru aprobarea Codului de etică și
deontologie a personalului din IGSU și din structurile subordonate;
32. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 201 din 14. 12. 2016, privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de
informare publică şi relaţii publice în M.A.I.;
33. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile
militare ale M.A.I..
34. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de
poliţie ale M.A.I.;
35. Hotărâre nr. 725 din 2 septembrie 2015 pentru stabilirea normelor de aplicare a cap. IV din Legea nr. 360/2002
privind Statutul poliţistului, referitoare la acordarea recompenselor şi răspunderea disciplinară a poliţiştilor.
36. Site-uri Internet de specialitate
MODULUL II: INSTRUIREA MILITARĂ
Notă introductivă:
Instruirea militară asigură formarea priceperilor și deprinderilor necesare echivalării serviciului
militar, din perspectiva rolului şi a statusului social pe care elevii urmează să le dobândească.
Unităţile tematice sunt selectate şi ordonate pentru formarea de valori şi atitudini centrate pe
asumarea răspunderii faţă de îndeplinirea atribuțiilor, adoptarea unei conduite integre în exercitarea
serviciului public, cultivarea respectului faţă de drepturile omului şi demnitatea umană, dezvoltarea
atașamentului față de valorile identitar-naționale.
Structura tematică a modulului este elaborată în corelaţie cu standardele de pregătire
profesională, principiile de utilizare a armamentului și modul de aplicare a procedurilor.
Conţinuturile şi situaţiile de învăţare determină:
- cunoaşterea prevederilor legislaţiei şi a regulamentelor militare;
- aplicarea normelor privind conduita regulamentară în diferite situaţii;
- formarea deprinderilor în executarea poziţiilor şi mişcărilor specifice activităţilor şi acţiunilor
militare;
- asigurarea protecţiei individuale împotriva mijloacelor chimice, biologice, radiologice şi
nucleare (C.B.R.N.);
- aplicarea procedeelor de orientare și deplasare în teren;
- cunoașterea armamentului și a noțiunilor de balistică;
- cunoașterea pricipiilor de tragere și a regulilor și măsurilor de siguranță;
- aplicarea regulilor și operațiunilor de tragere;
- respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă;
- aplicarea procedurilor de acordare a primului ajutor în diferite situații.
Importanţa competenţelor formate în cadrul acestui modul derivă din legătura care se stabileşte
între funcţionalitatea relaţiilor dintre membrii organizaţiei şi eficienţa organizaţiei în ansamblu.
În realizarea demersului didactic vor fi valorificate elementele specifice de conţinut în scopul
formării unei atitudini pozitive privind apartenenţa la cultura organizaţională din sistemul de apărare,
odine publică şi siguranță naţională şi promovarea constantă a valorilor acesteia.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 21 din 82
STRUCTURĂ MODUL
Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP și conținuturile învățării
URI 2: INSTRUIREA MILITARĂ
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
2.1.1.
2.1.2.
2.1.3.
2.1.4.
2.1.5.
2.2.1.
2.3.1.
2.3.2.
2.3.3.
2.3.4.
1. Simboluri naţionale:
1.1 Drapelul României;
1.2 Ziua naţională a României;
1.3 Imnul naţional;
1.4 Stema ţării şi sigiliul statului.
2. Regulamente militare generale
1.1 Structuri militare;
1.2 Activitatea zilnică în unitate;
1.3 Portul uniformei.
3. Instrucţia de front
3.1 Instrucţia de front fără armă;
3.2 Instrucţia de front cu arma;
3.3 Poziţiile pentru luptă şi procedee de
deplasare în teren.
4. Protecţia individuală împotriva mijloacelor
chimice, biologice, radiologice şi nucleare
(C.B.R.N.) 4.1 Părțile componente ale măştii contra
gazelor, model 1974;
4.2 Utilizarea măştii contra gazelor, model
1974 în diferite situații.
5.Topografie militară
5.1 Determinarea punctelor cardinale cu
si fără busolă;
5.2 Deplasarea în teren după azimut.
2.1.6.
2.1.7.
2.1.8.
2.1.9.
2.1.10.
2.1.11.
2.2.2.
6. Cunoaşterea pistolului
6.1 Destinaţia şi caracteristicile de luptă
ale pistolului;
6.2 Noţiuni privind construcţia şi
funcţionarea pistolului;
6.3 Construcţia cartuşelor;
6.4 Demontarea şi montarea pistolului;
6.5 Întreţinerea pistolului.
7. Cunoaşterea pistolului mitralieră
7.1 Destinația si caracteristicile tehnico-
tactice;
7.2 Părţile componente şi principiul de
funcţionare a pistolului mitralieră;
7.3 Demontarea şi montarea pistolului
mitralieră;
7.4 Întreţinerea pistolului mitralieră.
8. Noţiuni de balistică
8.1 Balistica interioară;
8.2 Balistica exterioară.
9. Organizarea, pregătirea şi executarea tragerii
în poligon 9.1 Principii generale;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 22 din 82
URI 2: INSTRUIREA MILITARĂ
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
9.2 Reguli privind organizarea, pregătirea
şi executarea şedinţelor individuale de tragere;
9.3 Reguli şi măsuri de siguranţă.
10. Reguli şi operaţiuni de tragere asupra
obiectivelor 10.1 Aplicarea elementelor tehnice ale
tragerii;
10.2 Executarea operaţiunilor pentru
tragere;
10.3 Remedierea incidentelor de tragere.
11.Pregătirea şi executarea şedinţelor
individuale de tragere de iniţiere cu armamentul
11.1 Pregătirea şedinţei de tragere;
11.2 Executarea şedinţei de tragere.
2.1.12.
2.1.13.
2.2.3. 12. Norme de securitate şi sănătate în muncă 12.1 Norme generale de securitate şi
sănătate în muncă;
12.2 Norme specifice de securitate şi
sănătate în muncă.
13. Reguli de prim ajutor 13.1 Reguli de bază în acordarea primului
ajutor;
13.2 Lanţul supravieţuirii victimei;
13.3 Aşezarea victimei în poziţia laterală
de siguranţă;
13.4 Intervenţia în cazul personei aflate în
stop cardio-respirator;
13.5 Intervenţia în cazul traumatismelor,
arsurilor, hemoragiilor, electrocuţiilor,
degerăturilor, înecului cu bol alimentar;
13.6 Intervenţia în cazul materialelor
periculoase;
13.7 Extragerea de urgenţă şi transportul
victimelor.
LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, UNELTE ȘI
INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII
TEHNICE, ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII REZULTATELOR
ÎNVĂȚĂRII (existente în şcoală sau în unitățile de practică):
- Materiale didactice: înregistrări, machete, planșe, suport de curs, manuale, fișe de lucru.
- Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, fotocopiator, CD-uri, DVD-uri, Simulator de
tactică şi trageri.
- Echipamente specifice: armament, armament secționat, muniție de război, muniție de exercițiu,
ținte, materiale şi mijloace de marcare a focului, căluși, parapeți, captatori, ortoscop, binocluri,
busole, hărți topogrfice, mască contra gazelor, mijloace de legătură,materiale folosite pentru
acordarea primului ajutor
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 23 din 82
SUGESTII METODOLOGICE
Activitățile didactice urmăresc formarea și dezvoltarea priceperilor și deprinderilor specifice
activităţilor şi acţiunilor militare, asigurarea protecției individuale, orientarea și deplasarea în teren,
cunoaștere și utilizarea legală a armamentului, precum și aplicarea regulilor de prim ajutor, respectând
normele de securitate şi sănătate în muncă.
Competenţele de instruire se formează şi se exersează în diferite situaţii didactice: prezentări
teoretice (conceptul de securitate naţională, obiectivele naţionale de securitate în contextul
statutului de ţară membră N.A.T.O. şi U.E., regimul stării de asediu şi a stării de urgenţă,
regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război; noţiuni de
drept internaţional umanitar și infracţiuni săvârşite de militari; cunoașterea armamentului; noțiuni
de balistică; organizarea, pregătirea şi executarea tragerii în poligon; norme de securitate şi sănătate în
muncă; noțiuni generale privind acordarea primului ajutor) şi practice (instrucția de front fără armă,
instrucția de front cu arma, pozițiile pentru luptă și procedee de deplasare pe câmpul de luptă; protecţia
individuală împotriva mijloacelor chimice, biologice, radiologice şi nucleare; procedee expeditive
pentru orienterea în teren fără hartă; hărțile topografice militare și lucrul cu harta; principalele piese și
mecanisme ale armamentului, funcționarea armamentului, demontarea și montarea armamentului,
întreținerea armamentului; reguli și operațiuni de tragere, remedierea incidentelor de tragere; pregătirea
şi executarea şedinţelor de tragere cu armamentul; aplicarea procedurilor de acordare a primului ajutor
în diferite situații).
Pentru eficientizarea demersului didactic activităţile sunt organizate în forma şedinţelor
practice, iar în activitățile de predare sunt valorizate experienţele personale şi achiziţiile din stagiile de
practică. Se recomandă construirea şi aplicarea unor strategii instructiv-educative care să permită
alternarea formelor de activitate frontală, în grupuri și individuală.
Parcurgerea conţinuturilor se realizează într-o ordine stabilită în comisia metodică astfel încât să
se urmărească succesiunea logică de aplicare a regulamentelor şi de desfăşurare a acţiunilor de luptă.
Metodele didactice facilitează interacţiunile la nivelul grupului de elevi prin folosirea, cu
precădere, a explicaţiei, instructajului, demonstrației, exerciţiului, studiului de caz, problematizării,
jocului de rol, asigurând elementele de bază pentru antrenamente, aplicaţii şi simulări.
Mijloacele de învăţământ sunt adaptate conţinutului învăţarii, fiind reprezentate de mijloace din
dotare - armament, materiale şi mijloace de marcare a focului, binoclu, busolă, registre, hărţi, mijloace
de legătură, mijloace individuale de protecţie, precum şi mijloace multimedia, calculator, video
proiector, retroproiector, folii transparente, coli de scris, flipchart, fişe de lucru etc.
Pregătirea se realizează în poligoane specializate, baze de instrucţie, săli de clasă, săli de
specialitate şi alte locaţii conform cerinţelor şedinţelor de instruire. Baza tehnico-materială este
asigurată de: poligoane, piste cu obstacole, simulator de tragere, autoturisme şi autospeciale pentru
intervenţie. Tragerea se realizează şi în condiţii diferite obţinute în simulatorul de tragere – timp, punct
de ochire, tip de armament, interior/ exterior etc.
Pentru obţinerea rezultatelor stabilite prin SPP se organizează activităţi diverse de învăţare:
antrenament în poligoanele specializate şi simulatoare, vizionări de casete video şi CD-uri, redactare de
documente, proiecte, lectură independentă în publicaţii de specialitate, care permit şi adaptarea la
stilurile individuale de învăţare: vizual, auditiv, practic.
Comisia metodică decide asupra timpului alocat fiecărei probleme de învăţat din cadrul temelor,
respectând desfăşurătorul tematic în funcţie de: condiţiile şedinţei de tragere, volumul şi nivelul de
cunoştinţe, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu armament şi materiale didactice,
dispunerea poligoanelor/ terenurilor de instrucţie, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii
grupului de elevi instruiţi precum şi modalităţile de evaluare a elevilor.
Exemplificare privind aplicarea unei metode inovative
Metoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă presupune parcurgerea următoarelor
etape:
- individuală – elevii primesc o temă pe care o rezolvă individual într-o perioadă scurtă de timp;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 24 din 82
- perechi – se formează grupe de doi elevi, care îşi verifică reciproc rezultatele şi încearcă să
răspundă la întrebări posibile;
- grupuri de patru - şase elevi - formate prin unirea perechilor două câte două. Elevii îşi
confruntă rezultatele, contribuind toţi la concluziile cu caracter general în zonele de controverse
rezultate în urma întrebărilor fiecăruia;
- întreaga clasă – un reprezentant al fiecărei grupe prezintă concluziile sale. Acestea pot fi notate
pe tablă sau flipchart pentru a putea realiza comparaţia între răspunsurile grupurilor. Pe baza lor
se concep concluziile finale.
Instructorul supraveghează activitatea elevilor şi dă indicaţii acolo unde este nevoie; soluţionează
situaţiile în care nu toţi elevii se implică în cadrul activităţii de grup sau atunci când un elev
monopolizează toate activităţile.
Exemplificare:
Tema: Simboluri naţionale
Rezultat al învăţării: Aplicarea prevederilor legislaţiei și a regulamentelor militare, prin:
- enumerarea simbolurilor naţionale - Drapelul României, Ziua naţională a României, Imnul
naţional, Stema ţării şi sigiliul statului;
- descrierea elementelor caracteristice ale simbolurilor naţionale;
- analizarea normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și
folosirea sigiliilor cu stema României;
- analizarea, din punct de vedere național și istoric, a valorii şi importanţei simbolurilor naţionale.
Desfăşurarea activităţii
1. Instructorul anunță tema;
2. Elevii primesc câte o fişă de lucru, prezentând simbolurile naţionale pe care trebuie să le
analizeze individual şi au sarcina să identifice elemente de corelare între noțiunile și cunoștințele de
istorie, cultură, tradiţie şi simbolurile naţionale. Fiecare elev va completa într-un tabel cu două coloane,
elementele de corespondenţă: date istorice relevante, trăsături, importanţă;
3. Elevii grupaţi în perechi discută modul în care au rezolvat individual sarcina;
4. Se alcătuiesc grupe de 4 - 6 elevi care îşi confruntă rezultatele;
5. Întreaga clasă formată din 2 grupuri mari prezintă pe rând rezultatele şi pe baza lor se
stabilesc concluziile finale.
Exemplificare privind aplicarea unei metode de evaluare
Evaluarea integrată a competenţelor se realizează conform Standardului de evaluare asociat
unităţii de rezultate ale învăţării şi constă în: probe scrise și practice prin care elevul demonstrează că
este capabil să execute poziţiile şi mişcările specifice activităţilor şi acţiunilor militare și să aplice
procedurile de acordare a primului ajutor în diferite situații.
Finalitatea modulului impune o abordare activ-participativă, prin administrarea unui test scris
și printr-o probă practică, utilizând metodele didactice tradiţionale şi moderne: explicaţia, conversaţia,
demonstraţia, exerciţiul, simularea, jocul de rol.
Proba practică
Pregătirea şi executarea şedinţei de tragere nr. 3, cu pistolul, ziua.
Selectarea conţinutului de evaluat
Scop: antrenarea trăgătorilor pentru executare, după deplasare, a tragerii asupra obiectivelor
fixe, ziua.
Descrierea obiectivelor, distanţele, poziţiile şi timpul pentru tragere:
a) obiectiv - ţinta „Siluetă în picioare";
b) distanţa - 15 m;
c) poziţia pentru tragere - în picioare;
d) timp - 1 minut.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 25 din 82
Cartuşe alocate: 6
Aprecierea: se va efectua în funcţie de numărul de gloanţe care au lovit ţinta, după cum
urmează:
Calificativ Număr de puncte
Corespunzător minimum 3
Obiective operaţionale
- - să execute operaţiunile pentru tragere, în condițiile şedinţei de tragere nr. 3, cu pistolul, ziua;
- - să lovească după deplasare, obiectivul, în timpul alocat.
Probleme de executat: 1. Pregătirea şedinţei de tragere;
2. Executarea şedinţei de tragere.
1. Pregătirea şedinţei de tragere:
a) Activitatea profesorului:
- primește raportul;
- verifică prezenţa, notează absenţii şi semnează condica;
- efectuează controlul armamentului;
- verifică existenţa mijloacelor didactice;
- verifică ţinuta şi aspectul exterior al elevilor;
- instruiește elevii cu privire la respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, iar aceştia
vor semna în tabelele de instruire;
- verifică dacă elevii şi-au realizat sarcinile de lucru;
- anunţă titlul şedinţei practice, obiectivele şi problemele de învăţat;
- prezintă modul de desfăşurare al şedinţei practice;
- verifică cunoştinţele elevilor;
- prezintă demonstrativ, cu explicaţii, modul de executare a şedinţei de tragere nr. 3, cu pistolul,
ziua;
- precizează sarcinile de lucru, pe grupe, în vederea desfăşurării şedinţei practice;
- conduce activitatea grupei nr.1;
- supraveghează activitatea elevilor de la grupele nr. 2 şi 3;
- prin rotaţie, execută problema de învăţat şi cu celelalte grupe;
- întreabă elevii dacă au neclarităţi;
- răspunde la întrebările elevilor, dacă este cazul;
- prezintă exemple din activitatea practică;
- prezintă scurte concluzii privind pregătirea şedinţei de tragere;
- repartizează elevii pe serii.
b) Activitatea elevilor:
La pregătirea tragerii, elevii execută, la comandă şi în succesiunea lor, următoarele activităţi:
- grupa nr. 1 - unde elevii vor executa, sub supravegherea profesorului, succesiunea activităţilor în
poligon pentru pregătirea şedinţei de tragere nr. 3, cu pistolul, ziua; (se vor exersa în mod deosebit
elementele tehnice ale tragerii), astfel:
seria se dispune pe aliniamentul de aşteptare;
seria se deplasează pe aliniamentul de plecare unde trăgătorilor li se distribuie câte 6 cartuşe de
exerciţiu pe care le introduc în încărcător; încărcătorul se introduce în mânerul pistolului, fără a
se introduce cartuş pe ţeavă; pistolul se pune în toc, care va avea capacul deschis;
la comanda: „Serie, înainte pas alergător!”, trăgătorii se deplasează în alergare pe distanţă de 20
de metri până pe aliniamentul de tragere;
la comanda: „Serie, în picioare, încărcaţi!”, trăgătorii iau poziţia de tragere în picioare, scot
pistolul din toc şi introduc cartuş pe ţeavă;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 26 din 82
la comanda: „Serie, foc!”, se execută tragerea asupra obiectivului;
la încetarea parţială a tragerii, conducătorul tragerii comandă: „Serie, încetaţi – asiguraţi”.
Trăgătorii asigură armamentul şi rămân în poziţia pentru tragere;
la încetarea totală a tragerii, conducătorul tragerii comandă: „Serie, încetaţi – descărcaţi!”.
Trăgătorii scot încărcătorul din armă, apoi cartuşul din camera cartuşului, dacă a mai rămas, şi îl
introduc în încărcător;
la comanda: „Serie, armele la control!”, trăgătorii rămân în poziţia pentru tragere, dezasigură
pistolul, pun cocoşul în poziţia armat, iar încărcătorul în mâna dreaptă, între degetul mare şi
mânerul pistolului, cu alimentatorul în sus;
la apropierea conducătorului tragerii prin înapoia trăgătorilor, aceştia trag manşonul închizător
înapoi cu degetul mare şi arătătorul mâinii stângi, astfel încât conducătorul tragerii să poată
vedea camera cartuşului şi încărcătorul;
la comanda: „Pistolul în toc!”, trăgătorii dau drumul manşonului închizător, percutează,
asigură arma şi o introduc în toc, rămânând cu încărcătorul în mâna dreaptă, în cazul în care nu
au tras toate cartuşele alocate;
se înmânează cartuşele netrase distribuitorului de muniţie, care le predă la punctul de
aprovizionare.
- grupa nr. 2 - unde elevii vor executa, în mod individual, demontarea, montarea pistolului şi
încărcarea încărcătorului;
- grupa nr. 3 - unde elevii vor executa, în mod individual, elementele tehnice ale tragerii;
- prin rotaţie, toţi elevii vor trece, la solicitarea profesorului, pe la fiecare atelier;
- răspund la întrebările adresate;
- adresează întrebări, dacă este cazul;
- reţin seria in care au fost repartizaţi pentru executarea şedinţei de tragere.
2. Executarea şedinţei de tragere:
a) Activitatea profesorului:
- prezintă demonstrativ, modul de executare a şedinţei de tragere nr. 3 cu pistolul, ziua;
- conduce şedinţa de tragere nr. 3 cu pistolul, ziua;
- verifică modul în care a fost întreţinut armamentul;
- efectuează controlul armamentului;
- face aprecieri asupra modului de desfăşurare a şedinţei practice şi anunţă rezultatele obţinute;
- acordă note elevilor, corespunzător rezultatelor obţinute;
- concluzionează activitatea desfăşurată;
- asigură predarea armamentului la depozitul şcolii.
b) Activitatea elevilor:
La executarea tragerii, elevii execută, la comandă şi în succesiunea lor, următoarele activităţi:
- seria aflată în poligonul de tragere va executa, sub comanda profesorului, şedinţa de tragere nr. 3 cu
pistolul, ziua, astfel:
seria se dispune pe aliniamentul de aşteptare;
seria se deplasează pe aliniamentul de plecare, unde trăgătorilor li se distribuie câte 6 cartuşe pe
care le introduc în încărcător; încărcătorul se introduce în mânerul pistolului, fără a se introduce
cartuş pe ţeavă; pistolul se pune în toc, care va avea capacul deschis;
la comanda: „Serie, înainte pas alergător!”, trăgătorii se deplasează în alergare pe distanţa de 20
de metri până pe aliniamentul de tragere;
la comanda: „Serie, în picioare, încărcaţi!”, trăgătorii iau poziţia de tragere în picioare, scot
pistolul din toc şi introduc cartuş pe ţeavă;
la comanda: „Serie, foc!”, se execută tragerea asupra obiectivului;
la încetarea parţială a tragerii, conducătorul tragerii comandă: „Serie, încetaţi – asiguraţi!”.
Trăgătorii asigură armamentul şi rămân în poziţia pentru tragere;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 27 din 82
la încetarea totală a tragerii, conducătorul tragerii comandă: „Serie, încetaţi – descărcaţi!”.
Trăgătorii scot încărcătorul din armă, apoi cartuşul din camera cartuşului, dacă a mai rămas, şi îl
introduc în încărcător;
la comanda: „Serie, armele la control!”, trăgătorii rămân în poziţia pentru tragere, dezasigură
pistolul, pun cocoşul în poziţia armat, iar încărcătorul în mâna dreaptă, între degetul mare şi
mânerul pistolului, cu alimentatorul în sus;
la apropierea conducătorului tragerii prin înapoia trăgătorilor, aceştia trag manşonul închizător
înapoi cu degetul mare şi arătătorul mâinii stângi, astfel încât conducătorul tragerii să poată
vedea camera cartuşului şi încărcătorul;
la comanda: „Pistolul în toc!”, trăgătorii dau drumul manşonului închizător, percutează,
asigură arma şi o introduc în toc, rămânând cu încărcătorul în mâna dreaptă, în cazul în care nu
au tras toate cartuşele alocate;
înmânează cartuşele netrase distribuitorului de muniţie, care le predă la punctul de
aprovizionare.
- celelalte serii execută individual elementele tehnice ale tragerii;
- seriile care au executat tragerea, vor întreţine armamentul;
- prezintă armele la control;
- receptează aprecierile şi concluziile făcute de profesor;
- predau armamentul la depozitul şcolii.
Elaborarea grilei de transformare a punctajului în notă:
Cu ocazia desfăşurării pregătiri metodice, comisia metodică poate stabili următoarea grilă de notare:
NOTĂ: exemplificarea nu are caracter obligatoriu, comisia metodică putând stabili și alte
metode de evaluare scrisă (test grilă) sau practică.
Nr. lovituri în obiectiv Nota acordată
6 lovituri 10
5 lovituri 9
4 lovituri 8
3 lovituri 7
2 lovituri 6
1 lovitură 5
0 lovituri 4
Incident de tragere din vina trăgătorului 3
Situație care atrage calificativul necorespunzător 2
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 28 din 82
Exemplificare privind monitorizarea elevului în cadrul activităților practice
FIŞĂ DE EVALUARE
Criteriul de evaluare N S B FB E
1. A realizat sarcina de lucru
2. A lucrat independent
3. A răspuns întrebărilor
4. A oferit sprijin colegilor
5. S-a adaptat condiţiilor de lucru
6. A demonstrat achiziţia deprinderilor
7. A lucrat în echipă
8. S-a încadrat în timp
9. A dovedit performanţă în execuţie etc
Notă: N – nesatisfăcător; S – suficient, B – bine, FB – foarte bine, E - excelent
BIBLIOGRAFIE
1. Constituţia României;
2. Legea nr. 319/14.07.2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă, publicată în M.Of.R. nr. 646 din 26.06.2006;
3. Hotărâre nr. 1425/11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;
4. Ordinul M.A.I. nr. 485/19.05.2008 privind aprobarea Regulamentului general pentru trageri al Ministerului
Administraţiei şi Internelor, cu modificările şi completările ulterioare;
5. Ordinul Inspectorului General al Jandarmeriei Române nr.10 din 16.06.2015 pentru aprobarea Instrucțiunilor
privind executarea tragerilor de către personalul militar din Jandarmeria Română.
6. Ordinul inspectorului general nr. 1147/I.G. din 30.10.2008 privind aprobarea Instrucțiunilor pentru trageri cu
pistolul mitralieră în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;
7. Dispoziţia inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române nr. 10/09.02.2009 pentru aprobarea
Instrucţiunilor de tragere ale Poliţiei Române, cu modificările şi completările ulterioare;
8. Dispozițiile / ordinele inspectorilor generali cu privire la activitățile de tragere cu armamentul (executarea tragerii
cu pistolul mitralieră calibrul 7.62mm);
9. Regulamentul instrucţiei de front R.G.- 5/ 2009;
10. C-8 Instrucţiuni pentru cunoaşterea şi folosirea mijloacelor de protecţie individuală;
11. C-19 Metodica pregătirii trupelor pentru cunoaşterea armelor de nimicire în masă, a mijloacelor incendiare şi
protecţia lor;
12. Topografie militară, Bucureşti, 1975;
13. Colectiv, Instruire militară şi utilizarea armamentului, Note de curs, Ediţia a-II-a;
14. Colectiv, Manual de prim ajutor, Editura M.A.I. 2004, selectiv;
15. Barbu, Luminiţa, Curs de prim ajutor, editat de Serviciul de Ambulanţă Prahova – 2006, selectiv;
16. Colectiv, Pregătire Militară Generală – curs universitar, Editura M.A.I., Bucureşti, 2007;
17. Colectiv, Prim ajutor, Manual, Editura Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Bucureşti, 2008,
18. Site-uri Internet de specialitate.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 29 din 82
MODUL III: MENŢINEREA CLIMATULUI DE ORDINE ŞI SIGURANŢĂ PUBLICĂ
Notă introductivă:
Modulul Menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică reprezintă un modul de pregătire
de specialitate pentru calificarea agent de poliţie.
Prin parcurgerea acestui modul se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardul de
pregătire profesională.
După parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil să desfăşoare activităţi de siguranţă
publică, să aplice măsurile poliţieneşti utilizând noţiuni şi deprinderi de tactică poliţienească şi de
poliţie rutieră, iar în contextul transformărilor calitative ale activităţii la locul de muncă, este dezvoltată
capacitatea personalului de a utiliza oportun şi eficient sistemele informatice şi bazele de date necesare
desfăşurării activităţilor specifice.
Structura tematică a modulului este elaborată în armonie cu orientarea intenţională a procesului
de învăţământ, cu respectarea criteriului relevanţei, secvenţialităţii şi consistenţei conţinutului ideatic.
Unităţile tematice sunt selectate şi ordonate astfel încât să asigure competenţe de cunoaştere şi
să formeze/ dezvolte deprinderi de acţiune în orice condiţii impuse de situaţia operativă.
Învăţarea competenţelor din prezentul modul presupune dobândirea noţiunilor generale cu
privire la situaţiile care necesită intervenţia Poliţiei (interceptarea, legitimarea, control corporal,
controlul bagajelor, invitarea şi conducerea persoanelor la sediul Poliţiei etc.), aplicarea măsurilor
prevăzute de lege în cazul constatării unor nereguli, reprezentarea unei imagini de ansamblu asupra
procedurilor ulterioare etc.
Conţinuturile şi situaţiile de învăţare determină:
- formarea şi perfecţionarea competenţelor necesare desfăşurării activităţilor specifice de
siguranţă publică de către agenţii de siguranţă publică şi de către agenţii de poliţie din mediul rural;
- formarea competenţelor privind lucrul cu actele de identitate ale cetăţenilor români şi străini,
de asemenea cu documentele conducătorului auto şi ale autovehiculelor;
- formarea competenţelor privind aplicarea măsurilor poliţieneşti, de redactare a documentelor
cu destinaţie profesională, în condiţiile respectării normelor de protecţie a informaţiilor clasificate şi
utilizarea sistemelor informatice şi a bazelor de date.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 30 din 82
STRUCTURĂ MODUL
Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP și conținuturile învățării
URI 3: MENŢINEREA
CLIMATULUI DE ORDINE ŞI
SIGURANŢĂ PUBLICĂ
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
3.1.1.
3.1.2.
3.1.3.
3.1.4.
3.1.5.
3.1.6.
3.2.1.
3.3.1.
3.3.2.
3.3.3
3.3.4.
3.3.5.
3.3.6.
3.3.7.
3.3.8
1.Drepturile şi obligaţiile de serviciu ale poliţistului.
Reguli generale de tactică poliţienească 1.1. Drepturile şi obligaţiile de serviciu ale
poliţistului;
1.2. Reguli generale de tactică poliţienească ce
trebuie respectate de către poliţişti în exercitarea drepturilor
şi obligaţiilor ce le revin.
2. Executarea activităţilor de siguranţă publică în mediul
urban 2.1 Organizarea structurilor ordine publică din
mediul urban;
2.2 Executarea activităţii de siguranţă publică şi
patrulare;
2.3 Atribuţiile poliţiştilor din compunerea echipei
de siguranţă publică şi patrulare;
2.4 Evaluarea activităţii poliţiştilor din
compartimentul de siguranţă publică şi patrulare.
3. Executarea activităţilor de siguranţă publică în mediul
rural
3.1 Organizarea structurilor de ordine publică din
mediul rural;
3.2 Atribuţiile agenţilor de poliţie care îşi
desfăşoară activitatea în mediul rural;
3.3 Documentele necesare desfăşurării activităţii de
poliţie în mediul rural;
3.4 Evaluarea activităţii poliţiştilor din mediul
rural;
3.5 Întocmirea raportului la ieșirea din serviciu;
3.6 Întocmirea documentelor cu rezultatul
verificărilor privind o persoană care a împlinit vârsta de 18
ani şi nu are act de identitate.
4. Patrularea
4.1 Organizarea şi executarea activităţii de
patrulare;
4.2 Modalităţi de executare a activităţii de
patrulare;
4.3 Documente întocmite pentru organizarea
activităţii de patrulare.
5. Acţiuni şi controale poliţieneşti
5.1 Noţiuni privind dispozitivul integrat de ordine
şi siguranţă publică;
5.2 Pânda;
5.3 Filtrul;
5.4 Controlul poliţienesc;
5.5 Razia;
5.6 Executarea pândei.
6.Intrarea în locuinţa persoanelor fizice
5.1 Intrarea în locuinţa persoanei fizice;
5.2 Întocmirea procesului verbal de intrare în
locuință
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 31 din 82
URI 3: MENŢINEREA
CLIMATULUI DE ORDINE ŞI
SIGURANŢĂ PUBLICĂ
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
3.1.7.
3.1.8.
3.1.9.
3.1.10.
3.1.11.
3.1.12.
3.1.13.
3.1.14.
3.1.15.
3.1.16.
3.1.17.
3.1.18.
3.1.19.
3.1.20.
3.1.21.
3.1.22.
3.2.2.
7.Actele de identitate cu care se legitimează cetăţenii
români
7.1 Actele de identitate cu care se legitimează
cetăţenii români;
7.2 Probleme ce se urmăresc la controlul actelor de
identitate;
7.3 Măsuri ce se iau pentru înlăturarea neregulilor
constatate cu ocazia controlului actelor de identitate;
8.Actele de identitate cu care se legitimează cetăţenii
străini
8.1 Actele de identitate cu care se legitimează
cetăţenii străini;
8.2 Probleme ce se urmăresc la controlul actelor de
identitate;
8.3 Măsuri ce se iau pentru înlăturarea neregulilor
constatate cu ocazia controlului actelor de identitate;
8.4 Identificarea actelor de identitate care aparţin
cetăţenilor români şi a elementelor ce conferă autenticitate
acestora.
8.5 Identificarea actelor de identitate care aparţin
cetăţenilor străini şi a elementelor ce conferă autenticitate
acestora.
9.Semnalele polițistului rutier
9.1 Efectuarea semnalelor pentru dirijarea
circulaţiei rutiere;
9.2 Efectuarea semnalelor pentru oprirea
vehiculelor.
10.Folosirea mijloacelor de comunicaţie
10.1. Utilizarea mijloacelor de comunicaţii
radiotelefonice.
11.Documente ce se verifică la controlul vehiculelor
11.1 Documente care atestă calitatea de conducător
de vehicul;
11.2 Documentele vehiculului;
11.3 Identificarea documentelor ce se prezintă
pentru control de către conducătorii de vehicule;
11.4 Probleme ce se urmăresc la controlul
documentelor;
11.5 Măsuri ce se iau de către poliţişti cu ocazia
controlului documentelor.
12.Interceptarea şi legitimarea persoanelor
12.1 Noţiunea şi scopul interceptării. Categorii de
persoane ce pot fi interceptate;
12.2 Noţiunea şi scopul legitimării. Categorii de
persoane ce pot fi legitimate;
12.3 Procedee de identificare folosite de poliţişti;
12.4 Reguli tactice ce trebuie respectate cu ocazia
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 32 din 82
URI 3: MENŢINEREA
CLIMATULUI DE ORDINE ŞI
SIGURANŢĂ PUBLICĂ
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării interceptării şi legitimării;
12.5 Executarea interceptării, legitimării şi
stabilirii identităţii persoanelor în diferite situaţii;
12.6 Întocmirea procesului verbal de identificare.
13.Invitarea persoanelor la sediul poliţiei
13.1 Invitarea persoanelor la sediul poliţiei în
diferite situaţii.
14.Controlul persoanelor şi al bagajelor
14.1 Noţiunea, scopul şi categoriile de persoane
cărora li se poate efectua controlul corporal al persoanelor;
14.2 Reguli tactice ce trebuie respectate cu ocazia
controlului corporal al persoanelor;
14.3 Noţiunea scopul şi categoriile de persoane
cărora li se poate efectua controlul bagajelor;
14.4 Reguli tactice ce trebuie respectate cu ocazia
controlului bagajelor;
14.5 Efectuarea controlului persoanelor în diferite
situaţii;
14.6 Întocmirea procesului - verbal de control al
persoanelor
14.7 Efectuarea controlului bagajelor în diferite
situaţii;
14.8 Întocmirea procesului - verbal de control al
bagajelor.
15.Controlul vehiculelor
15.1 Principii şi obiective de acţiune ale Poliţiei
Române în domeniul circulaţiei rutiere;
15.2 Pregătirea în vederea executării serviciului de
îndrumare, supraveghere şi control al vehiculelor care
circulă pe drumurile publice;
15.3 Îndrumarea, supravegherea şi controlul
traficului rutier;
15.4 Modul de acţiune în trafic;
15.5 Controlul vehiculelor în cazul constatării
încălcării regulilor de circulaţie;
15.6 Controlul vehiculelor când există suspiciuni
privind comiterea unor fapte ilicite.
16.Mijloacele de imobilizare din dotarea poliţiştilor în
exercitarea atribuţiilor funcţionale
16.1 Principii de folosire a forţei şi a mijloacelor din
dotare;
16.2 Noţiuni generale privind imobilizarea
persoanelor;
16.3 Procedura legală ce trebuie respectată în cazul
folosirii pulverizatorului de mână cu substanţe iritant -
lacrimogene;
16.4 Procedura legală ce trebuie respectată în cazul
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 33 din 82
URI 3: MENŢINEREA
CLIMATULUI DE ORDINE ŞI
SIGURANŢĂ PUBLICĂ
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării folosirii bastonului de autoapărare/tomfa;
16.5 Procedura legală ce trebuie respectată în cazul
folosirii cătuşelor;
16.6 Folosirea câinilor de serviciu.
17.Somarea, urmărirea şi prinderea persoanelor
17.1 Somarea persoanelor în diferite situaţii;
17.2 Urmărirea persoanelor în diferite situaţii;
18. Folosirea bastonului de autoapărare/tomfei si a
pulverizatorului de mana cu substanţe iritant
lacrimogene
18.1 Folosirea bastonului de autoapărare/tomfa în
diferite situaţii;
18.2 Folosirea pulverizatorului de mână cu
substanţe iritant-lacrimogene;
18.3 Întocmirea raportului de folosire a mijloacelor
din dotare.
19.Încătuşarea persoanelor
19.1 Încătuşarea persoanelor în diferite poziţii;
19.2 Întocmirea raportului de folosire a mijloacelor
din dotare.
20.Uzul de armă
20.1 Procedura legală ce trebuie respectată în cazul
folosirii armamentului din dotare;
20.2 Situaţiile în care se poate face uz de armă în
condiţii legale;
20.3 Folosirea armamentului din dotare în diferite
situaţii.
21.Conducerea persoanelor la sediul poliției
21.1 Executarea conducerii persoanelor pe jos, la
sediul poliţiei;
21.2 Executarea conducerii persoanelor cu mijloace
auto, la sediul poliţiei;
22. Terminologie în limbă străină privind măsurile
polițienești
22.1 Legitimarea persoanelor;
22.2 Controlul persoanelor şi al bagajelor.
3.1.23.
3.1.24.
3.2.3. 23.Editarea documentelor
23.1 Elementele şi personalizarea interfeţei grafice;
23.2 Operaţii cu documente;
23.3 Introducerea, modificarea şi corectarea
textului;
23.4 Introducerea şi modificarea obiectelor grafice.
24. Bazele de date specifice 24.1 Baze de date specifice; 24.2 Exploatarea bazelor de date specifice.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 34 din 82
LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, UNELTE ȘI
INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII
TEHNICE, ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII REZULTATELOR
ÎNVĂȚĂRII (existente în şcoală sau în unitățile de practică):
Materiale didactice: suport de curs, manuale, fișe de lucru, modele de imprimate tipizate, speţe,
statistici, planşe, schiţe, fotografii, filme didactice etc.;
Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, fotocopiator, CD-uri, DVD-uri, Simulator de tactică
şi trageri, camere de filmat;
Echipamente specifice: mijloacele din dotarea agentului de siguranţă publică, muniție de exercițiu,
ținte, planșe.
SUGESTII METODOLOGICE
Activităţile de predare, învăţare, evaluare sunt orientate pentru rezolvarea unor sarcini de lucru,
utilizându-se preponderent metode activ-participative. Atât în activitatea de instruire cât şi în cadrul
evaluării trebuie să se accentueze latura practic-aplicativă a competenţelor. Pentru formarea
competenţei de a utiliza sistemele de operare şi bazele de date specifice Poliţiei Române se recomandă
ca formă de organizare lecţia mixtă care să permită o succesiune eficientă a transmiterii de cunoştinţe
cu formarea de deprinderi practice.
Utilizarea bazelor de date este foarte importantă pentru cunoaşterea acestora şi a aplicaţiilor
care le exploatează în cadrul sistemului informatic al organizaţiei, obiectiv ce se poate realiza prin
prezentarea acestora, accentuându-se asupra datelor de intrare şi a celor de ieşire. Pentru activităţile
practice se pot folosi baze de date didactice şi în cazul în care acest lucru nu este posibil se pot folosi
programe demo care vizualizează modul în care se lucrează cu bazele de date care funcţionează în
sistem. Modul de organizare a activităţii didactice se va realiza astfel încât fiecare elev să aibă asigurat
accesul la un calculator.
Pentru celelalte competenţe, se recomandă ca formele de organizare a activităţilor să fie
diversificate, cu preponderenţă către şedinţele practice.
În vederea formării competenţelor profesionale pentru aplicarea măsurilor poliţieneşti, se pot
utiliza următoarele metode didactice: expositive - expunerea, descrierea, explicaţia, instructajul;
dialogite-conversaţia, discuţia colectivă, problematizarea, dezbaterea, brainstorming-ul; de explorare şi
descoperire- observaţia, demonstraţia; bazate pe acţiune- exerciţiul, studiul de caz, algoritmizarea, jocul
de rol, simularea; metode innovative- mozaicul, portofoliul, cubul.
Organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ, în scopul atingerii obiectivelor
prestabilite, necesită selectarea şi adaptarea, în conformitate cu criterii psihologice şi pedagogice, a
unor mijloace de învăţământ corespunzătoare: tehnică informatică (aplicaţii informatice ale Poliţiei
Române), mijloace audio - vizuale, mijloacele din dotarea agentului de siguranţă publică, modele de
imprimate tipizate, speţe, statistici, fişe de lucru etc.
Stagiul de practică este parte componentă a procesului de învăţământ, având ca obiective
principale completarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice asimilate în şcoală şi
dezvoltarea, perfecţionarea deprinderilor şi abilităţilor profesionale acumulate în cadrul acestui modul.
Se proiectează şi se aplică strategii didactice care să permită alternarea formelor de activitate
individuală şi în grupuri şi/ sau frontală, în cadrul lecţiilor de predare, activităţilor practice şi studiului
individual.
Comisia metodică stabileşte tipul probelor şi instrumentele de evaluare.
Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare se pot utiliza și metode / instrumente
alternative, cum sunt: proiectul, portofoliul, observarea sistematică a activităţii şi comportamentului
elevilor.
Evaluarea curentă a competenţelor pentru verificarea atingerii criteriilor şi indicatorilor de
realizare din cadrul Standardului de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării va consta în probe
orale/scrise/practice prin care elevul demonstrează că este în măsură să execute activităţile specifice
agentului de poliție şi probă practică de realizare a unor sarcini de lucru prin care elevul demonstrează
că este în măsură să utilizeze sistemul de operare, utilitarele de sistem şi să exploateze softuri utilizate
în activitatea profesională. Evaluarea sumativă a modulului constă în susţinerea unei probe practice cu
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 35 din 82
itemi din temele corelate competenţelor modulului şi în susţinerea unei probe practice: rezolvarea unei
situaţii, care presupune aplicarea măsurilor poliţieneşti.
Exemplificare privind aplicarea unei metode inovative: studiu de caz
Tema Uzul de armă Metoda studiului de caz
- instructorul transmite elevilor sau descoperă împreună cu aceștia, pe probleme de învățat,
noțiunile teoretice privind folosirea armamentului;
- la finalul fiecărei probleme de învățat, elevilor le este prezentată o situație tactică (video
sau scrisă) din activitatea operativă, în care s-a folosit armamentul;
- pe baza cunoștințelor acumulate, elevii (individual sau pe echipe de lucru) analizează
aspectele care se pretează din cadrul situației tactice;
- la sfârșitul analizei, elevii prezintă concluziile întregii clase;
- instructorul concluzionează cu privire la aspectele prezentate;
- la sfârșitul activității de predare/ învățare, este prezentată o situație video în care s-a folosit
armamentul (din activitatea operativă);
- pe baza cunoștințelor acumulate, elevii (individual sau pe echipe de lucru) analizează
modul de acțiune, legalitatea și implicațiile folosirii armamentului;
- la sfârșitul analizei, elevii prezintă concluziile întregii clase;
- instructorul concluzionează cu privire la situația privind folosirea armamentului analizată.
Exemplificare privind aplicarea unei metode de evaluare - Metoda jocului de rol
Temele 16-20
1. Activitatea de evaluare desfășurată în cadrul Simulatorului de Tactică și Tragere
- elevii au atât noțiunile teroretice însușite și verificate, cât și priceperile și deprinderile
practice formate privind folosirea armamentului în diferite situații. De asemenea au parcurs ședințe
practice în cadrul Simulatorului de Tactică și Tragere, fiind familiarizați cu utilizarea acestuia;
- la simulator acționează în echipă de agenți de ordine publică, formată din doi elevi în
rolurile șefului de echipă și partenerului acestuia și sunt echipați cu mijloacele de intervenție specifice;
- elevilor le este prezentat un film didactic asupra căruia trebuie să acționeze;
- după terminarea intervenției, pe timpul dezbaterilor privind modul de acțiune, elevii din
echipa de ordine publică își explică activitatea;
- ceilalți elevi din clasă, care urmăresc intervenția și notează aspectele care îi interesează,
adresează întrebări echipei sau își expun punctul de vedere cu privire la modul de acțiune al colegilor;
- instructorul adresează întrebări sau răspunde întrebărilor elevilor și concluzionează cu
privire la modul de acțiune;
- șeful echipei prezintă activitățile ulterioare intervenției și documentele ce se întocmesc;
- ulterior, acordă note și le motivează (conform tabelului).
Tabel cu criteriile privind aprecierea activităţii elevilor în cadrul simulatorului de tactică şi
tragere
Cl
s
Numele şi
prenumel
e
Atitudine Sprijin
partener
Autoprotec
ţie
Rapiditat
e Precizie
Legalita
te
Corectitudi
ne Nota
a b c a b a b a b a a b a
0.33 0.33 0.34 0.5 0.5 1 1 0.5 0.5 1 1 1 1
- Atitudinea (1 punct):
a. Atenţia manifestată de elev atât asupra persoanei suspecte, cât şi asupra celorlalte
persoane implicate în situaţie;
b. Poziţia corpului;
c. Fermitatea în modul de adresare şi de somare;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 36 din 82
- Sprijinul acordat partenerului (1 punct):
a. Atenţionarea partenerului cu privire la pericol;
b. Asigurarea partenerului pe timpul luării măsurilor poliţieneşti;
- Autoprotecţia (2 puncte):
a. Modul de dispunere la sesizarea pericolului;
b. Efectuarea tragerii asupra agresorului de după acoperire;
- Rapiditatea (1 punct):
a. Viteza de reacţie în stabilirea soluţiei de adoptat în funcţie de evoluţia
conflictului;
b. Viteza de reacţie în folosirea mijloacelor din dotare;
- Precizia (1 punct):
a. Acurateţea folosirii mijloacelor din dotare;
- Legalitatea (2 puncte):
a. Respectarea principiilor intervenţiei poliţieneşti în alegerea şi folosirea
mijloacelor din dotare;
b. Respectarea regulilor tactice privind folosirea armamentului.
- Corectitudinea (1 punct):
a. Respectarea principiilor și regulilor învăţate la Instrucţia Tragerii privind
activităţile desfăşurate cu armamentul din dotare.
Notă:
1. Evaluarea curentă se desfășoară cu toții elevii clasei prezenți în spațiul simulatorului.
2. Evaluarea sumativă se desfășoară doar cu elevii clasei care urmează a fi verificați.
3. Transpunerea în scris a unui film didactic și rezolvarea acestuia
Situația tactică
Faceţi parte din echipa de siguranţă publică şi patrulare. Pe timpul executării serviciului
observaţi că s-a produs un accident auto. În timp ce vă apropiaţi de locul faptei apare un grup de
persoane – prieteni şi rude ale victimei, din care o persoană încearcă să linşeze şoferul care a produs
accidentul.
Trecând la somarea persoanei violente aceasta se opreşte și lasă bâta. Ulterior scoate un pistol,
îl încarcă şi trage asupra poliţiştilor.
Activitatea persoanei suspecte
se opreşte și lasă bâta;
scoate un pistol, îl încarcă şi trage asupra poliţiștilor.
Activitatea poliţiştilor
a. Şeful echipei
somează – POLIŢIA, STAI!
solicită persoanei să lase bâta: LĂSAŢI BÂTA! ÎNCETAȚI!
se adăposteşte (când persoana suspectă scoate arma);
scoate arma din toc, o încarcă şi execută foc asupra persoanei suspecte (fără a pune în pericol
viaţa altor persoane);
supraveghează agresorul sau celelalte persoane fiind pregătit să folosească din nou arma;
asigură arma şi o introduce în toc. Ulterior controlează arma;
raportează evenimentul şi solicită sprijinul ambulanţei.
b. Partenerul
atenţionează şeful echipei, la vederea armei agresorului: ATENŢIE ARMĂ!
se adăposteşte în lateral faţă de şeful echipei şi în afara razei de acţiune a armamentului acestuia;
scoate arma din toc;
dezasigură arma, o încarcă şi o îndreaptă spre persoana suspectă;
execută foc asupra persoanei suspecte;
supraveghează agresorul şi celelalte persoane fiind pregătit să folosească din nou arma;
asigură arma şi o introduce în toc. Ulterior controlează arma.
2. Activitatea de evaluare desfășurată în spațiile de aplicații
Evaluare curentă
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 37 din 82
- elevii au atât noțiunile teroretice însușite și verificate, cât și priceperile și deprinderile practice
formate, privind folosirea armamentului în diferite situații. De asemenea au parcurs și ședințe practice
privind folosirea armamentului;
- în cadrul clasei este prezentată o situație tactică care impune folosirea armamentului. Instructorul
precizează persoanelor care joacă rolul agresorilor modul de acțiune;
- elevii sunt repartizați pe ateliere de lucru, unde, prin rotație, constituie echipe de agenți de ordine
publică care rezolvă situația tactică. Elevii care nu sunt angrenați în intervenție, urmăresc modul de
acțiune al colegilor și își prezintă opiniile la finalul acțiunii;
- instructorul urmărește activitatea elevilor stabiliți anterior pentru evaluare curentă;
- după rezolvarea situației de către toți elevii sau expirarea timpului alocat situației respective, se
trece la rezolvarea altor situații;
- instructorul adună clasa, acordă notele și le motivează.
Evaluare sumativă
- elevii au atât noțiunile teroretice însușite și verificate, cât și priceperile și deprinderile practice
formate, privind folosirea armamentului în diferite situații. De asemenea au parcurs și ședințe practice
privind folosirea armamentului;
- elevul care extrage un bilet cu situația tactică ce impune folosirea armamentului, în rolul șefului
echipei de agenți de ordine publică, își constituie echipa de lucru (partener, agresor/ agresori) și o
pregătește;
- rezolvă situația și explică modul de intervenție, activitățile ulterioare și documentele ce necesită a
fi întocmite;
- instructorul adună clasa, acordă notele și le motivează.
Notă: Situația tactică
În timp ce executaţi serviciul de patrulare, pe raza comunei Telega, sunteţi sesizaţi telefonic (în
urma unui apel SNUAU 112) că numitul C.I. provoacă scandal şi îl ameninţă cu o armă de vânătoare
pe vecinul său pe motiv că acesta nu vrea să-i restituie o sumă de bani împrumutată. La vederea echipei
de siguranţă publică şi patrulare, persoana ameninţă că dacă nu va fi lăsat în pace, va trage. Ulterior, în
ciuda discuțiilor cu poliţiştii, acesta trage asupra patrulei. În urma schimbului de focuri, aceasta este
rănită superficial la piciorul drept, dar se manifestă în continuare agresiv.
Datele agresorului: Crețu Ion fiul lui Vasile şi al Mariei, născut la data de 12.01.1963 în
Municipiul Ploieşti, jud. Prahova, domiciliat în Comuna Bucov, Str. Principală, nr. 87, jud. Prahova,
posesor C.I. seria PH, Nr. 209309, eliberată la data de 10.01.2006, de SPCLEP Ploieşti, CNP
2630112290993.
Datele persoanei agresate: Popa Alexandru, fiul lui Mihnea şi Georgeta, născut la data de
03.07.1958, în municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, cu acelaşi domiciliu, str. Cameliei, Nr. 45, posesor
al C.I. seria PH, nr. 344250, eliberat de SPCLEP Ploieşti la date de 01.08.2009, CNP
1580703295420.
Activitatea persoanei suspecte
amenință verbal că va trage dacă nu i se face dreptate;
ulterior, în ciuda discuțiilor și somațiilor polițiștilor, acesta trage asupra patrulei;
Activitatea poliţiştilor
a. Şeful echipei
constată și confirmă existența evenimentului și solicită întăriri;
poartă discuții cu persoana pentru a o determina să înceteze acțiunea ilegală;
se adăpostește și somează – POLIŢIA, STAI!
scoate arma din toc, o încarcă şi trage asupra persoanei agresive, rănind-o la piciorul drept;
se apropie de agresor, având arma pregătită şi îndepărtează arma de vânătoare;
asigură arma şi o introduce în toc;
deoarece rana produsă e superficială, iar persoana continuă să se manifeste agresiv, o încătușează;
efectuează controlul corporal și îi acordă primul ajutor;
solicită intervenția ambulanței, anunță șeful direct, solicitând echipa operativă și informează
parchetul competent teritorial;
verifică activitățile desfășurate de partener;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 38 din 82
la sosirea echipei operative, se pune la dispoziția acesteia.
b. Partenerul
se adăposteşte în lateral faţă de şeful echipei şi în afara razei de acţiune a armamentului acestuia;
scoate arma din toc, o încarcă şi execută foc asupra persoanei înarmate;
supraveghează agresorul pe timpul luării măsurilor de către șeful echipei;
asigură arma şi o introduce în toc;
controlează arma agresorului și o asigură;
asigură locul faptei (identificarea și izolarea martorilor oculari, îndepărtarea curoșilor, devierea
circulației, marcarea și conservarea urmelor, etc.);
raportează șefului echipei activitățile desfășurate și execută dispozițiile acestuia;
la sosirea echipei operative, se pune la dispoziția acesteia.
BIBLIOGRAFIE
1. Codul penal,
2. Codul de procedură penală,
3. Legea nr. 218/2002, modificată şi completată privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române;
4. Legea nr. 61/1991 republicată pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a
ordinii şi liniştii publice, cu modificările şi completările ulterioare;
5. Legea 705/03.12.2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială;
6. Legea 25/09.03.2012 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/22.05.2002 privind prevenirea şi combaterea
violenţei în familie;
7. Legea nr. 235 din 15.07.2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 pentru
modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor
români, precum şi actele de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic
European rezidenţi în România;
8. Legea nr. 175 din 06.06.2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei
circulaţii a cetăţenilor români în străinătate;
9. Legea nr. 243/23.06.2009 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 97/14.07.2005 privind evidenţa,
domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români;
10. Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate;
11. Legea nr.17 / 2 aprilie 1996 privind regimul armelor şi muniţiilor,
12. Legea nr. 295 din 28 iunie 2004 privind regimul armelor si al muniţiilor,
13. Lege nr. 180 din 07.10.2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17 /1996 privind regimul armelor de foc şi
al muniţiilor;
14. O.U.G. nr. 21/2004, privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi
completările ulterioare;
15. O.U.G. nr. 34/2008, privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă, cu modificările
şi completările ulterioare;
16. O.U.G. nr. 97/14.07.2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 235/2013;
17. O.U.G. nr. 82 din 04.12.2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor,
actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actele de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale U.E şi
S.E.E. rezidenţi în România;
18. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor
statelor membre ale U.E şi S.E.E.;
19. O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în Româna, cu modificările şi completările ulterioare;
20. O.U.G. nr. 122/2006 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România;
21. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
22. Regulamentul de aplicare a O.U.G.R. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările şi
completările ulterioare;
23. Hotărârea Guvernului României nr. 196/2005 privind Strategia M.A.I. de realizare a ordinii şi liniştii publice,
pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale;
24. Hotărârea Guvernului nr.991/2005 privind Codul de etică şi deontologie al poliţistului;
25. Hotărârea Guvernului nr.1375/04.10.2006 pentru aplicarea Normelor metodologice de aplicare unitară a
dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români;
26. Hotărârea Guvernului nr. 839/26.06.2006 privind forma şi conţinutul actelor de identitate, ale autocolantului
privind stabilirea reşedinţei şi ale cărţii de imobil;
27. Hotărârea Guvernului nr. 991/ 25.08.2005 pentru aprobarea Codului de Etică şi Deontologie al Poliţistului;
28. Ordinul M.A.I. nr. 60/2010 privind organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei
publice;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 39 din 82
29. Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 26/2015 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului
administraţiei şi internelor nr.60/2010 privind organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi
liniştii publice;
30. Dispoziţia inspectorului general al Poliţiei Române nr. 643/2005 – Manualul de bune practici de intervenţie pentru
poliţistul de ordine publică;
31. Dispoziţia inspectorului general al Poliţiei Române nr.550/2005 privind Codul de etică şi deontologie al
poliţistului;
32. Dispoziţia inspectorului general al IGPR nr. 57258/ 30.05.2005 privind modul de purtare a mijloacelor din dotarea
poliţiştilor;
33. Dispoziţia inspectorului general al I.G.P.R. nr. 207/2006 pentru punerea în aplicare a Concepţiei unitare privind
modul de acţiune al efectivelor de poliţie pentru preluarea şi rezolvarea evenimentelor semnalate prin Sistemul
Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă;
34. Dispoziţia adjunctului Şefului Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică nr. I/1226 din 06.05.2010 pentru
aprobarea Metodologiei de punere în aplicare a Ordinul M.A.I. 60 din 02.03.2010 privind organizarea şi executarea
activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice;
35. Dispoziţia inspectorului general al I.G.P.R. nr. 123 din 15.11.2012 privind stabilirea Concepţiei unitare de
organizare, funcţionare şi acţiune a structurilor de ordine publică ale Poliţiei Române;
36. Dispoziţia inspectorului general al I.G.P.R. nr. 46/01.07.2015 privind reglementarea unitară a modelelor „Fişei de
intervenţie la eveniment” şi „Raportului cu activităţile desfăşurate”;
37. Dispoziția inspectorului general al I.G.P.R. nr. 101/31.12.2007 privind Normele metodologice privind accesul la
baza de date privind evidenţa populaţiei;
38. Instrucţiuni nr. 636 din 09.05.2005 privind producerea şi folosirea animalelor de serviciu în structurile M.A.I.
39. Procedura PRO – PS/POP 09, privind invitarea persoanelor la sediul poliţiei;
40. PRO-PS/POP 01 Procedura privind intrarea poliţiştilor în locuinţa persoanelor fizice, în instituţii şi operatori
economici, organizaţii social-politice, precum şi la bordul navelor şi aeronavelor româneşti, în situaţiile prevăzute
de lege;
41. Procedura PRO-PS/POP nr. 25/04.05.2009 – procedura privind intervenţia în cazul conflictelor intrafamiliale;
42. Procedura PS-01-IGPR/DOP din 20.02.2013 privind utilizarea mijloacelor individuale de intervenţie din dotarea
poliţiştilor;
43. Procedura PRO – PS/POP 03 privind interceptarea persoanelor;
44. Procedura PRO – PS/POP 06 privind controlul corporal al persoanelor;
45. Procedura PRO – PS/POP 07 privind controlul bagajelor persoanelor;
46. Procedura PRO - PS/POP 16 privind intervenţia faţă de anumite categorii de persoane;
47. Procedura PS-03-IGPR/DOP privind conducerea persoanelor la sediul unităţilor de poliţie;
48. Procedura PS-04-IGPR/DOP privind legitimarea şi stabilirea identităţii persoanelor.
49. Procedura comună MAI nr. 487965/ 06.06.2011 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice pentru
combaterea şederii ilegale a străinilor pe teritoriul României;
50. Procedura comună de sistem PS 003 nr. 83533/04.01.2017 privind executarea acţiunilor şi controalelor poliţieneşti
în sistem integrat pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice
51. Standard M.A.I. operaţional nr. 8.034 – Executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice, în
sistem integrat, de către structurile M.A.I.;
52. Standard M.A.I. – operaţional nr. 8.035/2011 privind utilizarea miloacelor individuale de intervenţie de către
lucrătoriii structurilor M.A.I., cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice;
53. Ghid de bune practici privind cooperarea interinstituţională în cadrul M.A.I pentru combaterea migraţiei ilegale şi
returnarea străinilor;
54. Ghidul de aplicare a Codului de Etică şi Deontologie al Poliţistului
55. Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului si a libertăţilor fundamentale din 4 noiembrie 1950;
56. Metodologii de lucru pentru bazele de date, Intrapol;
57. Tactică Poliţienească, Note de curs, Ed. Grafoanaytis, 2015;
58. Tactică Poliţienească, Note de curs, Ed. M.A.I., 2015.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 40 din 82
MODUL IV: PREVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE
Notă introductivă
Modulul prevenirea şi combaterea faptelor antisociale asigură dobândirea competenţelor
specifice menţinerii unui climat de siguranţă civică în societatea românească.
În cadrul procesului de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional, activitatea
informativă, alături de activitățile investigative specifice, ocupă un loc important între mijloacele şi
metodele folosite de poliţişti pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
Adaptarea mijloacelor şi metodelor specifice activităţii informative, de prevenire și combatere
a faptelor infracționale, la noile realităţi sociale şi juridice, necesită din partea poliţiştilor o pregătire
temeinică în ceea ce priveşte însuşirea şi aplicarea procedeelor necesare culegerii de informaţii în mod
calificat.
După parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil să efectueze activităţi informativ-operative
specifice, de prevenire şi combatere a faptelor antisociale, utilizând noţiuni şi deprinderi necesare
desfăşurării acestora, conform competenţei.
Conţinuturile tematice selecţionate urmăresc formarea competenţelor privind:
- exploatarea datelor din evidenţele de poliţie şi din alte evidenţe;
- culegerea, verificarea, analizarea şi valorificarea informaţiilor de interes operativ;
- efectuarea investigaţiilor poliţieneşti;
- desfăşurarea activităţilor cu sursele de informare;
- documentarea informativă a activităţilor ilicite desfăşurate de persoanele suspecte;
- analizarea situaţiei operative;
- stabilirea condiţiilor şi împrejurărilor care favorizează comiterea infracţiunilor;
- delimitarea modurilor de operare folosite de infractori;
- realizarea activităţilor specifice pentru prevenirea şi combaterea unor infracţiuni cu autori
cunoscuţi/neidentificaţi;
- efectuarea activităţilor de identificare şi urmărire a unor categorii de persoane, cadavre şi
obiecte;
- desfășurarea de activități de cooperare polițienească internațională.
STRUCTURĂ MODUL
Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP și conținuturile învățării
URI 4: PREVENIREA ŞI
COMBATEREA FAPTELOR
ANTISOCIALE
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
4.1.1.
4.1.2.
4.1.3
4.1.4.
4.1.5.
4.1.6.
4.1.7.
4.1.8.
4.1.9.
4.1.10.
4.2.1. 4.3.1.
4.3.2.
1. Situaţia operativă 1.1 Noţiuni generale şi elementele situaţiei operative;
1.2 Metode şi mijloace folosite de poliţişti pentru
cunoaşterea situaţiei operative poliţieneşti;
1.3 Măsuri ce se iau în urma analizei situaţiei
operative poliţieneşti.
2. Organizarea, funcţionarea şi exploatarea evidenţelor şi
aplicaţiilor utilizate de Poliţia Română 2.1 Noţiunea şi importanţa evidenţelor şi aplicaţiilor
utilizate de Poliţia Română;
2.1 Evidenţe şi aplicaţii utilizate de Poliţia Română;
2.3 Exploatarea datelor din Cazierul Judiciar,
Statistică şi Evidenţe Operative şi din Evidenţa Persoanelor
şi Administrarea Bazelor de Date;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 41 din 82
URI 4: PREVENIREA ŞI
COMBATEREA FAPTELOR
ANTISOCIALE
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
2.4 Verificarea unei persoane la Evidenţa
Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date;
2.5 Verificarea unei persoane la Cazierul Judiciar,
Statistică şi Evidenţe Operative;
3. Investigaţia poliţienească
3.1 Noţiunea, scopul, clasificarea şi elementele
investigaţiei;
3.2 Metodologia efectuării investigaţiei în munca de
poliţie;
3.3 Particularităţile efectuării investigaţiei;
3.4 Efectuarea investigaţiei;
3.5 Întocmirea raportului de investigaţie.
4. Activităţi investigative, criminalistice şi de urmărire
penală ce trebuie desfăşurate în cauzele penale cu autori
neidentificați;
4.1 Verificarea sesizării şi raportarea evenimentului;
4.2 Modul de operare. Noţiunea, elementele şi
importanţa cunoaşterii acestuia de către poliţişti;
4.3 Activităţi investigative, criminalistice şi de
urmărire penală ce trebuie desfăşurate de poliţişti în vederea
identificării autorilor şi soluţionării dosarelor penale
4.4 Înregistrarea dosarelor cu autori neidentificaţi.
4.5 Întocmirea planului de cercetare;
5. Prevenirea şi combaterea infracţiunilor ce se comit cu
violenţă
5.1 Condiţii şi împrejurări ce favorizează comiterea
acestui gen de fapte;
5.2 Moduri de operare folosite de infractori la
săvârşirea infracţiunilor de omor, loviri sau vătămări
cauzatoare de moarte, vătămare corporală, tâlhărie şi viol;
5.3 Activităţi specifice desfăşurate de poliţişti pe
linia prevenirii şi combaterii infracţiunilor comise cu
violenţă.
5.4 Identificarea condiţiilor şi împrejurărilor care
favorizează comiterea acestui gen de fapte;
5.5 Analizarea modului de operare folosit;
5.6 Stabilirea activităţilor specifice ce trebuie
desfăşurate de poliţişti pentru prevenirea şi combaterea
acestui gen de fapte.
6. Prevenirea şi combaterea furturilor de şi din
autovehicule 6.1 Condiţii şi împrejurări ce favorizează comiterea
acestui gen de fapte;
6.2 Moduri de operare folosite de infractori la
comiterea furturilor de şi din autovehicule;
6.3 Activităţi specifice desfăşurate de poliţişti pentru
prevenirea şi combaterea furturilor de şi din autovehicule;
6.4 Identificarea condiţiilor şi împrejurărilor care
favorizează comiterea acestui gen de fapte;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 42 din 82
URI 4: PREVENIREA ŞI
COMBATEREA FAPTELOR
ANTISOCIALE
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
6.5 Analizarea modului de operare folosit;
6.6 Stabilirea activităţilor specifice ce trebuie
desfăşurate de poliţişti pentru prevenirea şi combaterea
acestui gen de fapte.
7. Prevenirea şi combaterea furturilor din locuinţe şi
societăţi comerciale 7.1 Condiţii şi împrejurări care favorizează comiterea
acestui gen de fapte;
7.2 Moduri de operare folosite de infractori la
comiterea furturilor din locuinţe şi societăţi comerciale;
7.3 Activităţi specifice desfăşurate de poliţişti pentru
prevenirea şi combaterea furturilor din locuinţe şi societăţi
comerciale;
7.4 Identificarea condiţiilor şi împrejurărilor care
favorizează comiterea acestui gen de fapte;
7.5 Analizarea modului de operare folosit;
7.6 Stabilirea activităţilor specifice ce trebuie
desfăşurate de poliţişti pentru prevenirea şi combaterea
acestui gen de fapte.
8. Prevenirea şi combaterea furturilor din buzunare,
genţi, poşete şi de bagaje 8.1 Condiţii şi împrejurări ce favorizează comiterea
acestui gen de fapte;
8.2 Moduri de operare folosite de infractori la
comiterea furturilor din buzunare, genţi poşete şi de bagaje;
8.3 Activităţi specifice desfăşurate de poliţişti pentru
prevenirea şi combaterea furturilor din buzunare, genţi
poşete şi de bagaje;
8.4 Identificarea condiţiilor şi împrejurărilor care
favorizează comiterea acestui gen de fapte;
8.5 Analizarea modului de operare folosit;
8.6 Stabilirea activităţilor ce trebuie desfăşurate de
poliţişti în situaţia constatării în flagrant a unui furt din
buzunare.
9. Urmărirea, identificarea, supravegherea şi clarificarea
situaţiei unor categorii de persoane, cadavre şi obiecte
9.1 Urmărirea, identificarea persoanelor, a bunurilor
şi obiectelor corp delict;
9.2 Clarificarea situaţiei persoanelor dispărute în
împrejurări suspecte, a persoanelor şi a cadavrelor cu
identitate necunoscută şi revocarea urmăririi;
9.3 Atribuţiile poliţiei de ordine publică pe linia
supravegherii persoanelor faţă de care a fost dispusă măsura
controlului judiciar, controlului judiciar pe cauţiune sau
arestului la domiciliu.
9.4 Întocmirea procesului-verbal de căutare;
9.5 Întocmirea raportului cu propunerea de dare în
urmărire;
9.6 Întocmirea procesului-verbal de depistare a unei
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 43 din 82
URI 4: PREVENIREA ŞI
COMBATEREA FAPTELOR
ANTISOCIALE
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
persoane;
10. Urmărirea şi identificarea minorilor dispăruţi în
împrejurări suspecte 10.1 Noţiuni generale privind minorii dispăruţi în
împrejurări suspecte; 10.2 Activităţi specifice ce se desfăşoară pentru
identificarea minorilor dispăruţi în împrejurări suspecte.
4.1.11.
4.1.12.
4.1.13.
4.1.14.
4.2.2.
4.3.3.
4.3.4.
11.Recrutarea unei persoane ca informator
11.1 Abilităţi ce trebuie avute în vedere la o
persoană care urmează a fi recrutată ca informator;
11.2 Punctarea şi verificarea persoanelor ce
urmează a fi recrutate ca informatori
11.3 Efectuarea recrutării;
11.4 Întocmirea documentelor pentru recrutarea
unui informator.
12. Desfăşurarea muncii cu informatorii;
12.1 Formele legăturii cu informatorii;
12.2 Pregătirea poliţistului în vederea întâlnirii cu
informatorul;
12.3 Efectuarea întâlnirii dintre poliţist şi
informator;
12.4 Instruirea, dirijarea şi controlul informatorului.
13. Verificarea, analizarea şi exploatarea informaţiilor
de interes operativ 13.1 Verificarea informaţiilor;
13.2 Analizarea informaţiilor şi întocmirea
raportului informativ;
13.3 Exploatarea informaţiilor şi recompensarea
informatorului.
14.Documentarea activităţii infracţionale a persoanelor
suspectate ce fac obiectul atenţiei Poliţiei Române 14.1 Categorii de persoane suspectate şi mijloacele
folosite pentru identificarea lor;
14.2 Formele activităţii informative;
14.3 Tehnici de investigare informativă folosite
pentru documentarea activităţilor infracţionale, a persoanelor
ce fac obiectul atenţiei poliţiei;
14.4 Întocmirea raportului de deschidere/închidere
a Mapei liniei de muncă/zonei de risc în cadrul
documentării generale;
14.5 Întocmirea documentelor necesare constituirii
Dosarului de supraveghere (raport cu propunere de
deschidere; completarea fişei persoanei obiect EDS; planul
de activităţi).
4.1.15.
4.1.16.
4.1.17.
4.2.3. 15. Cooperarea poliţienească internaţională 15.1 Necesitatea şi importanţa cooperării poliţieneşti
internaţionale; 15.2 Centrul de Cooperare Poliţienească
Internaţională. 16. Cooperarea poliţienească în domeniul Schengen
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 44 din 82
URI 4: PREVENIREA ŞI
COMBATEREA FAPTELOR
ANTISOCIALE
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
16.1 Noţiuni generale despre Uniunea Europeană şi
Schengen;
16.2 Obiectivele Acordului de la Schengen;
16.3 Principalele prevederi ale Convenţiei
Schengen;
16.4 Cataloagele de recomandări şi bune practici;
16.5 Tratatele de la Prum şi Lisabona.
17. Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului
Informatic Naţional de Semnalări 17.1 Dispoziţii generale;
17.2 Sistemul Informatic Naţional de Semnalări
(S.I.N.S.);
17.3 Participarea României la Sistemul de Informaţii
Schengen (S.I.S.);
17.4 Dispoziţii comune pentru semnalările conţinute
în S.I.N.S. şi pentru cele transmise în S.I.S.
LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, UNELTE ȘI
INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII
TEHNICE, ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII REZULTATELOR
ÎNVĂȚĂRII (existente în şcoală sau în unitățile de practică):
- Materiale didactice: înregistrări, machete, planșe, suport de curs, manuale, fișe de lucru
- Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, fotocopiator, CD-uri, DVD-uri
SUGESTII METODOLOGICE
Activităţile didactice urmăresc dezvoltarea abilităţilor necesare documentarii activității
infracționale, prin folosirea surselor umane de informații, calificate, realizarea activităţilor specifice
pentru prevenirea şi combaterea infracțiunilor, urmărirea şi clarificarea situaţiei unor categorii de
persoane, cadavre şi obiecte, precum și desfăşurarea unor activităţi de cooperare poliţienească
internaţională.
Metodele didactice aplicate asigură interacţiunile la nivelul grupului de elevi prin folosirea, cu
precădere, a conversaţiei, dezbaterii, problematizării, studiului de caz, exerciţiului, jocului de rol
Mijloacele de învăţământ sunt adaptate particularităţilor stilurilor individuale de învăţare și
specificului temei: computer, video proiector, retroproiector, flipchart, fişe de lucru, registre.
Pentru eficientizarea demersului didactic activităţile sunt organizate în forma şedinţelor practice, iar în
activitățile de predare sunt valorizate experienţele personale şi achiziţiile din stagiile de practică.
Organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ, în scopul atingerii obiectivelor
prestabilite, necesită selectarea şi adaptarea, în conformitate cu criterii psihologice şi pedagogice, a
unor mijloace de învăţământ corespunzătoare: aplicaţii informatice ale Poliţiei Române, mijloace
audio-vizuale, mijloacele din dotarea agentului de siguranţă publică, modele de imprimate tipizate,
speţe, statistici etc.
Se proiectează şi aplică strategii didactice care să permită alternarea formelor de activitate
individuală şi/sau frontală, în cadrul lecţiilor de predare, seminar, activităţi practice şi studiu individual.
Stagiul de practică este parte componentă a procesului de învăţământ, având ca obiective
principale completarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice asimilate în şcoală şi
dezvoltarea şi perfecţionarea deprinderilor şi abilităţilor profesionale acumulate în cadrul acestui
modul.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 45 din 82
În vederea realizării unei evaluări obiective, vor fi corelate probele şi instrumentele de evaluare,
acestea fiind raportate la Standardul de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării.
Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare se utilizează metode şi instrumente
alternative, cum sunt: proiectul, portofoliul, observarea sistematică a activităţii şi comportamentului
elevilor.
Comisia metodică stabileşte tipul probelor şi instrumentelor de evaluare.
Seminariile se vor proiecta în conformitate cu recomandările comisiei metodice.
Modul de evaluare va avea în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze
elevul.
Evaluarea sumativă a modulului constă în susţinerea de către elevi a unei probe scrise cu itemi
din temele corelate competenţelor modulului.
Exemplificare privind aplicarea unei metode inovative de predare-învățare- JOCUL DE
ROL
Tema nr. 3 - Investigaţia poliţienească
JOCUL DE ROL – metodă activă de predare-învățare. Facilitează consolidarea și fixarea
cunoștințelor în cadrul ședințelor practice.
Prin utilizarea acesteia se pot atinge anumite competențe specifice, precum:
Formarea și modelarea comportamentului uman pe baza simulării inter-acțiunii ce
caracterizează o stare de fapt, prin distribuirea în rândul participanților la instruire a unor
statusuri bine precizate și relaționate între ele;
Familiarizarea cu modurile de gândire, trăire și acțiune specifice anumitor statusuri;
Dezvoltarea capacității de comunicare și autocontrol cu ocazia executării unor activități
specifice;
Formarea abilităților și deprinderilor necesare întocmirii documentelor specifice
anumitor activități polițienești, cu respectarea condițiilor de fond și formă ale acestora;
Formarea și perfecționarea aptitudinilor de muncă, cu ocazia executării anumitor
activități polițienești ce implică folosirea unor tehnici specifice de lucru;
Formarea capacității de a gestiona, interpreta și rezolva diferite situații
problematice/dificile;
Verificarea nivelului de cunoștințe/priceperi și deprinderi acumulate într-un anumit
domeniu, la un moment dat;
Verificarea corectitudinii comportamentelor formate, validarea celor învățate corect și
invalidarea celor învățate greșit.
Metoda poate fi folosită în cadrul ședinței practice a acestei teme și presupune
parcurgerea următoarelor etape metodice:
Etapa 1 - anterior executării ședinței practice:
-identificarea competențelor specifice (obiectivelor operaționale), respectiv abilitățile,
priceperile și deprinderile pe care elevii trebuie să și le însușească în urma interpretării rolurilor de
polițist investigator și persoană investigată;
-stabilirea tipului de investigație ce va fi folosită (directă/semiconspirată) în funcție de
competențele specifice urmărite și întocmirea speței și a scenariului pe baza cărora se va realiza jocul
de rol.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 46 din 82
Etapa 2 – în cadrul executării ședinței practice:
- constituirea clasei în grupuri a câte 4-5 elevi;
- se prezintă clasei obiectivele urmărite, speța și activitățile ce urmează să se desfășoare, cu
descrierea principalelor momente ale acesteia;
- desemnarea participanților care urmează să îndeplinească cele două roluri;
- instruirea acestora în legătură cu specificul și exigențele jocului de rol, respectiv distribuirea
rolurilor și familiarizarea participanților cu sarcinile de realizat. Pentru fiecare participant, vor fi
descrise amănunțit statusurile și rolurile pe o fișă;
- învățarea individuală a rolului de către fiecare participant prin studierea fișei; Pentru aceasta,
participanții sunt lăsați 3-5 minute să își interiorizeze rolul și să conceapă propriul mod de
interpretare.
- interpretarea rolurilor de către participanți;
- dezbaterea cu grupurile constituite a modului de interpretare a rolurilor cu descrierea și
argumentarea secvențelor reușite sau a celor în care nu s-au manifestat comportamentele
așteptate. La această activitate participă de regulă reprezentanții grupurilor, însă este necesar
să li se dea prioritate participanților direcți (interpreților), pentru a comunica ceea ce au trăit pe
timpul interpretării rolurilor, ce au simțit, cum au depășit anumite momente și alte aspecte de
interes;
- dezbaterile inițiate vor suscita schimburi de păreri şi experienţe și vor determina dinamizarea
activităţii clasei; Profesorul va interveni pentru a conceptualiza şi a concluziona aspectele
discutate și analizate;
In funcție de bugetul de timp avut la dispoziție, activitatea poate fi repetată cu alți participanți
la alegere sau prestabilită de către profesor.
Exemplificare privind aplicarea metodei de evaluare- PORTOFOLIUL.
Temele 7-17
Portofoliul este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare elev poate să
reunească şi să prezinte într-un mod sistematic rezultatele, experienţele precum şi eşantioane din lucrări
personale pe care le-a dobândit de-a lungul unei perioade de învăţare.
La baza întocmirii portofoliului se află trei obiective majore:
- motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale;
- prezentarea rezultatelor obținute;
- dezvoltarea personală și profesională.
Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul perioadei de şcolarizare, a acelor
documente considerate relevante pentru competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de elev.
Dosarul prezintă la început opisul documentelor existente, organizate tematic sau cronologic.
Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la dorinţa elevului (care va
include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru propriul progres) şi vor fi
alese astfel încât să arate etapele în evoluţia elevului.
Portofoliul elevului poate cuprinde: Lista conţinutului acestuia - sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/fişe şi numărul paginii
la care se găseşte;
Argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare şi
cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului;
Lucrările pe care le face elevul individual sau în grup – eseuri, articole, referate, comunicări;
Fişe individuale de studiu, hărţi criminogene, contribuţii care reflectă participarea elevului/
grupului la derularea şi soluţionarea unor teme;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 47 din 82
Probleme/ studii de caz/ speţe rezolvate;
Rapoarte scrise – de realizare a proiectelor;
Înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună cu
clasa/ colegii;
Rezultate ale lucrărilor de evaluare şi ale unor teme din domeniul profesional;
Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc;
Opiniile/ reflecţiile elevilor privind activităţile desfăşurate şi stilul de învăţare;
Planuri de acţiune/ evaluări/ activităţi viitoare planificate şi efectuate de către elev;
Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului.
Portofoliul permite elevului să-şi pună în evidenţă achiziţiile, să-şi planifice învăţarea, să-şi
monitorizeze progresul și să ia parte activ la propriul proces de învăţare.
Profesorul poate proiecta structura unui portofoliu în raport de rezultatele prevăzute prin SPP și
standardul de evaluare.
Porfoliul permite profesorului: cunoaşterea obiectivelor şi nevoilor elevului;
stimularea motivaţiei elevului de învăţare;
programarea învăţării în funcţie de interesele elevului;
evaluarea progresului şi identificarea măsurilor de remediere, dacă este nevoie;
evaluarea activităţii elevului în ansamblul ei.
BIBLIOGRAFIE
1. Constituţia României;
2. Codul penal al României;
3. Codul de procedură penală al României;
4. Legea nr. 218/2002, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române (Republicată);
5. Legea nr. 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor (Republicată);
6. Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie (Republicată);
7. Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor (Republicată);
8. Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, modificată şi completată cu
Legea nr.224/01.06.2006 şi OUG nr.103/13.12.2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării
poliţieneşti internaţionale;
9. Legea nr.141/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări
şi participarea României la Sistemul Informatic Schengen.
10. Ordinul comun al M.A.I și P.I.C.C.J. nr.56/10.04.2014 şi nr.12/C/2014 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind înregistrarea, evidenţa unitară, circuitul sesizărilor penale și coordonarea administrativă a
activităţilor dispuse organelor de poliție de către procuror;
11. Ordinul M.A.I. nr. 212/2010 privind semnalările de interes Schengen modificat prin O.M.A.I. 37/2012;
12. Dispoziţia I.G.P.R. nr. 44/2005 pentru aprobarea ,,Manualului de bune practici privind modul de acţiune al
poliţiei în cazurile copiilor dispăruţi”;
13. Dispoziţia I.G.P.R. nr.123 din 15.11.2012, privind stabilirea Concepţiei unitare de organizare, funcţionare şi
acţiune a structurilor de ordine publică ale Poliţiei Române;
14. Dispoziția I.G.P.R. nr.125 din 12.12.2012, privind aprobarea metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea
activităţilor specifice, formaţiunilor de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei Române, pentru prevenirea şi
combaterea furturilor de autovehicule, a traficului intern și internațional cu autovehicule furate, precum și a
infracținilor de înșelăciune sau abuz de încredere, având ca obiect autovehicule achiziționate în sistem leasing
sau închiriate în regim rent-a-car;
15. Dispoziţia Inspectorului General al Politiei Romane nr. 9 din 10.02.2014 privind supravegherea persoanelor
fată de care a fost dispusă masura controlului judiciar, controlului judiciar pe cautiune sau arestului la
domiciliu;
16. Manualul ”Procedura dării în urmărire”, editura SITECH Craiova 2008;
17. Manual de bune practici privind modul de acţiune al poliţiei în cazurile copiilor dispăruţi sau victime ale
abuzurilor, traficului de persoane şi pornografiei infantile pe Internet, editura M.I.R.A., 2007;
18. Colectiv, Prevenirea și combaterea faptelor antisociale - note de curs, editura M.A.I., ediția 2015;
19. Colectiv, Bazele activității informative - note de curs, editura M.A.I.,ediția 2015.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 48 din 82
MODUL V: CONSTATAREA ŞI SANCŢIONAREA CONTRAVENŢIILOR
Notă introductivă
Prin parcurgerea acestui modul se asigură asimilarea cunoştinţelor privind prevederile legislației
naţionale în materie contravenţională și formarea deprinderilor necesare constatării și sancționării
contravențiilor, informații și abilități care vor sta la baza profilului profesional al viitorului agent de
poliție.
După parcurgerea acestui modul elevul va fi capabil să recunoască şi să identifice faptele de
natură contravenţională și să îndeplinească procedurile legale pentru constatarea şi sancţionarea
contravenţiilor.
Unităţile tematice sunt selectate şi ordonate pentru formarea de valori şi atitudini centrate pe
asumarea răspunderii faţă de calitatea realizării activităților de constatare și sancționare a
contravențiilor, adoptarea unei conduite integre în exercitarea atribuțiilor de serviciu și cultivarea
respectului faţă de drepturile omului şi demnitatea umană.
Structura tematică a modulului este elaborată în corelaţie cu standardul de pregătire
profesională şi principiile de optimizare a comunicării în relaţiile profesionale şi în interacţiunea cu
cetăţeanul.
Conţinuturile şi situaţiile de învăţare determină:
- formarea şi perfecţionarea competenţelor necesare constatării și sancționării contravențiilor;
- exersarea activităților desfășurate cu ocazia constatării și sancționării contravențiilor în vederea
acționării cu tact și discernământ pentru luarea deciziilor;
- aplicarea corectă a sancțiunilor contravenționale în conformitate cu prevederile legale
- formarea competenţelor de redactare a documentelor specifice constatării și sancționării
contravențiilor, în condiţiile respectării normelor legale;
- aplicarea principiilor şi metodelor specifice activităţii de relaţii publice, în scopul gestionării
corecte a imaginii sociale a instituţiei;
Importanţa competenţelor formate în cadrul acestui modul derivă din necesitatea menținerii în
condiții normale a climatului de ordine și siguranță publică.
STRUCTURĂ MODUL
Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP și conținuturile învățării
URI 5: CONSTATAREA ŞI
SANCŢIONAREA
CONTRAVENŢIILOR
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
5.1.1.
5.1.2.
5.1.3.
5.1.4.
5.1.5
5.2.1.
5.3.1.
5.3.2.
5.3.3.
5.3.4.
5.3.5.
5.3.6.
1. Contravenţia - noţiuni generale
1.1 Noţiunea şi trăsăturile contravenţiei;
1.2 Elementele constitutive ale
contravenţiei.
2. Sancţiunile contravenţionale. Cauzele care
înlătură caracterul contravenţional al faptei şi
cele care înlătură răspunderea pentru fapta
comisă
2.1 Sancţiunile contravenţionale principale;
2.2 Sancţiunile contravenţionale
complementare;
2.3 Cauzele care înlătură caracterul
contravenţional al faptei;
2.4 Cauzele care înlătură răspunderea
contravenţională.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 49 din 82
URI 5: CONSTATAREA ŞI
SANCŢIONAREA
CONTRAVENŢIILOR
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
3.Constatarea faptelor de natură
contravenţională
3.1 Noţiuni generale privind constatarea
contravenţiilor;
3.2 Situaţiile ce pot fi întâlnite cu ocazia
constatării contravenţiilor;
3.3 Activităţile desfăşurate cu ocazia
constatării unei contravenţii.
4.Aplicarea şi executarea sancţiunilor
contravenţionale. Căile de atac în materie
contravenţională
4.1 Criteriile de care se ţine seama la
aplicarea sancţiunilor contravenţionale;
4.2 Aplicarea şi executarea sancţiunilor
contravenţionale principale;
4.3 Aplicarea şi executarea sancţiunilor
contravenţionale complementare;
4.4 Căile de atac şi executarea silită în
materie contravenţională.
5.Terminologie în limba străină privind
contravențiile 5.1 Termeni specifici privind contravenţiile;
5.2.Expresii utilizate în cazul constatării şi
sancţionării contravenţiilor.
5.1.6.
5.1.7.
5.1.8.
5.1.9.
5.2.2. 6. Completarea şi comunicarea procesului-
verbal de constatare a contravenţiei
6.1 Condiţiile de fond şi formă pe care
trebuie să le îndeplinească procesul-verbal de
constatare a contravenţiei;
6.2 Completarea şi comunicarea procesului-
verbal de constatare a contravenţiei;
6.3 Descrierea faptelor contravenţionale şi
încadrarea juridică a acestora;
6.4 Desfăşurarea activităţilor cu ocazia
constatării contravenţiei;
6.5 Completarea procesului-verbal de
constatare a contravenţiei.
7. Contravenţii privind normele de convieţuire
socială, ordinea şi liniştea publică 7.1 Conţinutul şi analiza unor contravenţii
privind normele de convieţuire socială;
7.2 Conţinutul şi analiza unor contravenţii
privind ordinea şi liniştea publică;
7.3 Aspecte specifice privind constatarea şi
sancţionarea contravenţiilor privind normele de
convieţuire socială, ordinea şi liniştea publică;
7.4 Descrierea faptelor contravenţionale şi
încadrarea juridică a acestora;
7.5 Stabilirea activităţilor desfăşurate de
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 50 din 82
URI 5: CONSTATAREA ŞI
SANCŢIONAREA
CONTRAVENŢIILOR
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
către agentul constatator cu ocazia constatării
contravenţiei;
7.6 Completarea procesului-verbal de
constatare a contravenţiei.
8.Contravenţii privind adunările publice,
prevenirea şi combaterea violenţei în sport
8.1 Descrierea faptelor contravenţionale şi
încadrarea juridică a acestora;
8.2 Stabilirea activităţilor desfăşurate de
către agentul constatator cu ocazia constatării
contravenţiei;
8.3 Completarea procesului-verbal de
constatare a contravenţiei.
9. Contravenţii privind deţinerea câinilor
periculoşi sau agresivi şi protecţia animalelor
9.1. Descrierea faptelor contravenţionale şi
încadrarea juridică a acestora;
9.2. Stabilirea activităţilor desfăşurate de
către agentul constatator cu ocazia constatării
contravenţiei;
9.3. Completarea procesului-verbal de
constatare a contravenţiei.
5.1.10.
5.1.11.
5.1.12.
5.1.13.
5.2.3. 10.Contravenţii la regimul circulaţiei pe
drumurile publice
10.1 Procedura constatării şi sancţionării
contravenţiilor la circulaţia pe drumurile publice;
10.2 Particularităţile constatării şi
sancţionării contravenţiilor la circulaţia pe
drumurile publice;
10.3 Descrierea faptelor contravenţionale şi
încadrarea juridică a acestora;
10.4 Stabilirea activităţilor desfăşurate de
către agentul constatator cu ocazia constatării
contravenţiei;
10.5 Completarea chitanţei de plată a
amenzii;
10.6 Completarea procesului-verbal de
constatare a contravenţiei.
11.Terminologie în limbă străină privind
circulația pe drumurile publice
11.1 Indicatoare rutiere;
11.2 Accidente rutiere.
12. Sancţiuni contravenţionale complementare şi
măsuri tehnico-administrative privind circulaţia
pe drumurile publice
12.1 Sancţiuni contravenţionale
complementare;
12.2 Măsuri tehnico-administrative;
12.3 Documente ce se completează cu ocazia
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 51 din 82
URI 5: CONSTATAREA ŞI
SANCŢIONAREA
CONTRAVENŢIILOR
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
aplicării sancţiunilor contravenţionale
complementare şi/sau măsurilor tehnico-
administrative;
12.4 Descrierea faptelor contravenţionale şi
încadrarea juridică a acestora;
12.5 Stabilirea activităţilor desfăşurate de
către agentul constatator cu ocazia constatării
contravenţiei;
12.6 Completarea procesului-verbal de
constatare a contravenţiei în situaţiile în care se
aplică sancţiuni contravenţionale complementare
şi/sau măsuri tehnico-administrative;
12.7 Completarea dovezii de reţinere a
documentelor ori de retragere a plăcuţelor cu
numărul de înmatriculare sau înregistrare;
12.8 Completarea raportului cu propunerea
de suspendare a dreptului de a conduce
autovehicule pe drumurile publice şi/sau reţinere a
certificatului de înmatriculare ori de retragere a
plăcuţelor cu numărul de înmatriculare sau
înregistrare.
13. Constatarea şi soluţionarea accidentelor de
circulaţie de pe urma cărora au rezultat numai
pagube materiale
13.1 Noţiunea şi clasificarea accidentelor de
circulaţie rutieră;
13.2 Metodologia constatării şi soluţionării
accidentelor de circulaţie rutieră soldate numai cu
pagube materiale;
13.3 Documentele de constatare;
13.4 Înregistrarea, evidenţa şi raportarea
accidentelor de circulaţie rutieră;
13.5 Descrierea faptelor contravenţionale şi
încadrarea juridică a acestora;
13.5 Stabilirea activităţilor desfăşurate de
către agentul constatator cu ocazia constatării
contravenţiei;
13.6 Întocmirea documentelor pentru
soluţionarea unui accident de circulaţie de pe urma
căruia au rezultat numai pagube materiale.
5.1.14.
5.1.15.
5.1.16.
5.1.17.
5.1.18
5.2.4.
14. Contravenţii privind regimul comerţului
14.1 Noţiuni generale;
14.2 Conţinutul şi analiza unor contravenţii
privind protejarea populaţiei împotriva unor
activităţi de producţie, comerţ sau prestări de
servicii ilicite;
14.3 Conţinutul şi analiza unor contravenţii
privind măsurile de reglementare a pieţei
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 52 din 82
URI 5: CONSTATAREA ŞI
SANCŢIONAREA
CONTRAVENŢIILOR
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
5.1.19 produselor din sectorul agricol;
14.4 Conţinutul şi analiza unor contravenţii
privind normele sanitare veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor;
14.5 Aspecte specifice privind constatarea şi
sancţionarea contravenţiilor în aceste domenii;
14.6 Descrierea faptelor contravenţionale şi
încadrarea juridică a acestora;
14.7 Stabilirea activităţilor desfăşurate de
către agentul constatator cu ocazia constatării
contravenţiei;
14.8 Completarea procesului-verbal de
constatare a contravenţiei.
15.Contravenţii privind paza obiectivelor,
bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor 15.1 Noţiuni generale privind paza
obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia
persoanelor;
15.2 Documente specifice executării şi
evidenţierii serviciului de pază;
15.3 Conţinutul şi analiza unor contravenţii
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi
protecţia persoanelor;
15.4 Aspecte specifice privind constatarea şi
sancţionarea contravenţiilor privind paza
obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia
persoanelor;
15.5 Descrierea faptelor contravenţionale şi
încadrarea juridică a acestora;
15.6 Stabilirea activităţilor desfăşurate de
către agentul constatator cu ocazia constatării
contravenţiei;
15.7 Completarea procesului-verbal de
constatare a contravenţiei;
16.Contravenţii privind evidenţa, domiciliul,
reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor
români
16.1 Descrierea faptelor contravenţionale şi
încadrarea juridică a acestora;
16.2 Stabilirea activităţilor desfăşurate de
către agentul constatator cu ocazia constatării
contravenţiei;
16.3 Completarea procesului-verbal de
constatare a contravenţiei.
17. Contravenţii privind regimul silvic
17.1 Noţiuni generale privind regimul silvic;
17.2 Conţinutul şi analiza unor contravenţii
privind regimul silvic pentru care agenţii de poliţie
au competenţă de constatare şi sancţionare;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 53 din 82
URI 5: CONSTATAREA ŞI
SANCŢIONAREA
CONTRAVENŢIILOR
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
17.3 Aspecte specifice referitoare la
constatarea şi sancţionarea contravenţiilor privind
regimul silvic;
17.4 Descrierea faptelor contravenţionale şi
încadrarea juridică a acestora;
17.5 Stabilirea activităţilor desfăşurate de
către agentul constatator cu ocazia constatării
contravenţiei;
17.6 Completarea procesului-verbal de
constatare a contravenţiei.
17.7 Completarea procesului-verbal de dare
în custodie.
18. Contravenţii privind regimul vânatului
18.1 Descrierea faptelor contravenţionale şi
încadrarea juridică a acestora;
18.2 Stabilirea activităţilor desfăşurate de
către agentul constatator cu ocazia constatării
contravenţiei;
18.3 Completarea procesului-verbal de
constatare a contravenţiei.
19. Contravenţii privind regimul pescuitului 19.1 Descrierea faptelor contravenţionale şi
încadrarea juridică a acestora;
19.2 Stabilirea activităţilor desfăşurate de
către agentul constatator cu ocazia constatării
contravenţiei;
19.3 Completarea procesului-verbal de
constatare a contravenţiei.
LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, UNELTE ȘI
INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII
TEHNICE, ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII REZULTATELOR
ÎNVĂȚĂRII (existente în şcoală sau în unitățile de practică):
Materiale didactice: filme didactice, machete, planșe, suport de curs, manuale, fișe de lucru, imprimate
tipizate, situaţii practice
Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, retroproiector
SUGESTII METODOLOGICE
Realizarea competenţelor din prezentul modul presupune dobândirea cunoştinţelor referitoare la
constatarea şi sancţionarea contravenţiilor date în competenţa poliţiştilor, în vederea dezvoltării
discernământului juridic al acestora.
Pentru realizarea competenţelor din prezentul modul se vor desfăşura activităţi de învăţare cu
caracter practic-aplicativ, folosind următoarele metode didactice: expozitive (expunerea, descrierea,
explicaţia), dialogate (conversaţia, discuţia colectivă, dezbaterea, problematizarea), lucrul cu manualul,
bazate pe acţiune (exerciţiul, studiul de caz).
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 54 din 82
Organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ, în scopul atingerii obiectivelor
prestabilite, necesită selectarea şi adaptarea, în conformitate cu criteriile psihopedagogice, a unor
mijloace de învăţământ corespunzătoare: tehnică informatică, mijloace audio-vizuale, imprimate
tipizate, speţe, statistici etc.
Elementele de conţinut vor fi actualizate şi predate în conformitate cu evoluţia legislaţiei în
domeniu.
Se proiectează şi aplică strategii didactice care să permită alternarea în cadrul lecţiilor a
formelor de activitate individuală, în grupuri şi frontală.
În stagiul de practică elevii au posibilitatea să-şi completeze cunoştinţele acumulate în şcoală şi
să-şi dezvolte priceperile şi deprinderile de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, la regimurile la
care poliţiştii au competenţă.
Modul de evaluare va avea în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze
elevul.
În vederea realizării unei evaluări obiective vor fi corelate probele şi instrumentele de evaluare,
acestea fiind raportate Standardului de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării.
Comisia metodică stabileşte tipul probelor şi instrumentelor de evaluare. Ca instrumente de
evaluare pot fi folosite: teste, rezolvarea unor situaţii practice etc.
Evaluarea sumativă a modulului constă în rezolvarea de către elevi a unor situaţii practice, care
presupun completarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei.
Exemplificare privind aplicarea unei metode inovative- Jocul de rol
Tema Contravenţii privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români
Se poate alege jocul de decizie care constă în simularea unui context în care elevii trebuie să
constate o contravenție și să ia o decizie referitoare la aplicarea sancțiunii în raport de toate criteriile
care conduc la individualizarea corectă a acesteia.
În proiectarea, pregătirea si utilizarea jocului de rol se vor parcurge următoarele etape metodice:
− identificarea situației profesionale care se pretează la simulare prin joc de rol si care
corespunde obiectivelor urmărite;
− modelarea situației si proiectarea scenariului instruirii;
− organizarea grupului, alegerea participanților, instruirea lor în legătură cu specificul si
exigențele jocului de rol;
− pregătirea rolului de către actori, studierea instrucțiunilor în raport de cunoștințele teoretice
care trebuie sistematizate și fixate;
− desfăsurarea jocului de rol propriu-zis;
− reflecția si dezbaterea colectivă a interpretărilor, analiza de conținut si analiza
comportamentelor identificate.
Cerințele metodice referitoare la organizarea si desfăsurarea unui joc de rol pot fi:
− în distribuirea status-urilor si a rolurilor se va porni de la dorințele, aspirațiile, preferințele
fiecărui elev;
− înainte de derularea jocului se vor organiza exerciții pregătitoare;
− se crează o atmosferă plăcută, destinsă, pentru a-i stimula pe elevi si pentru a preveni
instalarea blocajelor;
− fiecare actor să cunoască atât cerințele legate de propriul său comportament, cât si cerințele de
comportament ale partenerilor;
− este recomandabil ca scenariul să fie repetat de mai multe ori, cu alte grupe de actori, pentru a
asigura consolidarea comportamentelor manifestate;
− instructorul trebuie să urmărească cu atenție, la fiecare elev, modul cum îsi asumă si
interpretează rolul, măsura în care se identifică cu rolul si să ajute participanții să-si îndeplinească
sarcinile;
− elevii care nu au un rol activ în activitatea respectivă trebuie să primească fie sarcini
organizatorice, fie sarcini de observatori, cu obiective concrete,
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 55 din 82
Atât activitatea particianților la jocul de rol, cât și cea a observatorilor poate fi valorificată la
final activităților fie prin acordarea unor note.
Exemplificare privind aplicarea unei metode de evaluare – Portofoliul
Temele 6-19
Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul modulului, ca dovezi ale realizării
sarcinilor de lucru stabilite de instructor, a unor spețe și procese verbale de constatare și sancționare a
contravențiilor în domeniile de competență integrate și dezvoltate în această unitate de rezultate ale
învățării.
Portofoliul conține:
- opisul documentelor existente, organizate tematic;
- spețele culese de elevi;
- procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor întocmite de elevi pe baza spețelor alese;
- proces-verbal de dare în custodie;
- dovezi de reținere a documentelor sau de retragere a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare;
- rapoarte cu propunerea de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice;
- rapoarte cu propunerea de reținere a certificatului de înmatriculare ori de retragere a plăcuțelor cu
numărul de înmatricualre sau de înregistrare;
- documente pentru soluționarea unui accident de circulație de pe urma căruia au rezultat numai pagube
materiale etc.
Portofoliul de poate completa și cu alte documente pe care elevul le consideră ca fiind
semnificative pentru propriul progres (eseuri, referate, opiniile/reflecţiile elevului privind activităţile
desfăşurate şi stilul de învăţare, etc.).
La evaluarea portofoliului se va avea în vedere:
- relevanța și complexitatea speței culese de elev în raport de sarcina stabilită;
- sintetizarea informației relevante din punct de vedere al existeneței elementelor constitutive ale
contravenției;
- corectitudinea stabilirii tipurilor de sancțiuni;
- aplicarea criteriilor de individualizare a sancțiunii;
- respectarea condițiilor de formă și fond ale actelor întocmite.
BIBLIOGRAFIE
1. Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de
comerţ ilicite, republicată;
2. Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi
liniştii publice, republicată;
3. Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată;
4. Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
5. Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, republicată;
6. Legea nr. 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;
7. Legea nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive, cu
modificările şi completările ulterioare;
8. Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările
ulterioare;
9. Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu
modificările şi completările ulterioare;
10. Ordonanţa Guvernului României nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată prin Legea nr.
180/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
11. Ordonanţa Guvernului României nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în
folosul comunităţii, cu modificările şi completările ulterioare;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 56 din 82
12. Ordonanţa Guvernului României nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a
bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată;
13. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deţinere a câinilor periculoşi sau agresivi,
aprobată prin Legea nr. 60/2003, republicată;
14. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale
cetăţenilor români, aprobată prin Legea nr. 290/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
15. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată prin Legea nr.
317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
16. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
17. Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile
publice, cu modificările şi completările ulterioare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006;
18. Ordinul M.A.I. nr. 73 din 27 mai 2013 privind organizarea şi funcţionarea camerelor de corpuri delicte;
19. Instrucţiunile M.A.I. nr. 766 din 03.07.1998 privind raportarea, înregistrarea şi evidenţa accidentelor de
circulaţie rutieră;
20. Colectiv, Noţiuni generale de drept – Note de curs, capitolul II, Editura M.A.I.;
21. Colectiv, Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor – Note de curs, Editura M.A.I.
MODUL VI: CONSTATAREA ȘI CERCETAREA INFRACȚIUNILOR
Notă introductivă
Diversitatea și complexitatea relațiilor sociale fac necesară organizarea și reglementarea
raporturilor dintre oameni sau grupuri de oameni, pentru a face posibilă conviețuirea în cadrul
societății.
Constatarea și cercetarea infracțiunilor reprezintă o unitate de rezultate ale învățării – tehnice
specializate prin care se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardul de pregătire
profesională, prin folosirea adecvată a conceptelor, teoriilor şi metodologiilor din domeniul juridic.
Prin parcurgerea tematicilor, se asigură asimilarea cunoştinţelor teoretice și formarea
deprinderilor practice privind instrumentele cu care operează organele de cercetare penală ale poliției
judiciare în vederea aplicării normelor de drept şi, totodată, cadrul legal necesar pentru realizarea
tuturor activităţilor necesare dispunerii sancţiunii penale, în vederea îndeplinirii scopului procesului
penal.
După parcurgerea acestui modul elevii vor fi capabili:
- să identifice şi să facă distincţia între fapte de natură contravenţională şi fapte de natură
penală, respectând procedurile legale în cazul constatării unor infracțiuni;
- să stabilească infracţiunile comise în diferite cazuri, să efectueze încadrarea juridică şi să o
motiveze şi să întocmească procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante;
- să categorizeze în activitatea practică viitoare participanţii în procesul penal, concomitent cu
delimitarea drepturilor şi obligaţiilor corelative ce revin atât acestora, cât şi organelor de cercetare ale
poliţiei judiciare;
- să desfăşoare activităţi de cercetare a infracţiunilor, folosind metode și mijloace specifice,
utilizând cunoştinţe de psihologie judiciară şi respectând drepturile omului.
Modulul dezvoltă capacitatea elevilor de analiză a fenomenului juridic penal în general,
cultivarea spiritului de justiţie, precum şi a interesului şi respectului pentru principiile care guvernează
acest domeniu. De asemenea, pune accent pe adoptarea de către elevi, ca viitori poliţişti, a unei poziţii
de solidaritate socială cu victima unei infracţiuni, din perspectiva nevoilor speciale ale acesteia şi în
concordanţă cu standardele și documentele europene în materie.
Toate aceste informații vor sta la baza profilului profesional al viitorului om al legii care,
cunoscând cerinţele imperative în acest domeniu, va fi în măsură să realizeze corect activităţile de
constatare și cercetare a infracțiunilor date în competența sa, activităţi care sunt esenţiale pentru justa
soluţionare a unei cauze penale.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 57 din 82
STRUCTURĂ MODUL
Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP și conținuturile învățării
URI 6: CONSTATAREA ȘI CERCETAREA
INFRACȚIUNILOR
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
6.1.1.
6.1.2.
6.1.3.
6.1.4.
6.1.5.
6.1.6.
6.1.7.
6.1.8.
6.2.1.
6.3.1.
6.3.2.
6.3.3.
6.3.4.
6.3.5.
6.3.6.
6.3.7.
1. Elemente de teoria generală a dreptului 1.1 Norma juridică
1.2 Actul juridic
1.3 Proprietatea
2.Noţiunea, trăsăturile și structura infracțiunii 2.1 Noțiunea infracțiunii
2.2 Trăsăturile infracțiunii
2.3 Obiectul infracţiunii;
2.4 Subiecţii infracţiunii;
2.5 Latura obiectivă a infracţiunii;
2.6 Latura subiectivă a infracţiunii.
3. Formele infracţiunii 3.1 Actele pregătitoare;
3.2 Tentativa;
3.3 Infracţiunea consumată;
3.4 Infracţiunea epuizată.
4. Autorul şi participanții 4.1 Autorul;
4.2 Coautorii;
4.3 Instigatorul;
4.4 Complicele;
4.5 Participaţia improprie.
4.6 Stabilirea formei de participație penală. 5. Unitatea și pluralitatea de infracţiuni
5.1 Concursul de infracţiuni;
5.2 Recidiva;
5.3 Pluralitatea intermediară;
6. Cauzele justificative, cauzele de
neimputabilitate şi cele care înlătură
răspunderea penală
6.1 Cauzele justificative;
6.2 Cauzele de neimputabilitate;
6.3 Cauzele care înlătură răspunderea penală.
7. Noţiuni generale despre procesul penal.
Participanţii în procesul penal
7.1 Fazele procesului penal;
7.2 Principiile aplicării legii procesuale
penale.
7.3 Participanții în procesul penal;
7.4 Acţiunea penală şi acţiunea civilă în
procesul penal
8. Terminologie în limbă străină privind
infracțiunile
8.1 Termeni specifici privind infracţiunile;
8.2 Expresii utilizate în cazul constatării
infracţiunilor.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 58 din 82
URI 6: CONSTATAREA ȘI CERCETAREA
INFRACȚIUNILOR
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
6.1.9.
6.1.10.
6.1.11.
6.1.12.
6.1.13.
6.1.14.
6.1.15.
6.1.16.
6.1.17.
6.2.2.
9. Încadrarea juridică a infracţiunilor
9.1 Noţiuni generale despre încadrarea juridică
a infracţiunilor;
9.2 Tehnica încadrării juridice a infracţiunilor;
9.3 Efectuarea încadrării juridice şi motivarea
acesteia.
10.Infracţiuni contra integrităţii corporale sau
sănătăţii și infracțiuni săvârșite asupra unui
membru de familie
10.1 Lovirea sau alte violenţe;
10.2 Vătămarea corporală;
10.3 Vătămarea corporală din culpă;
10.4 Relele tratamente aplicate minorului;
10.5 Violența în familie
10.6 Efectuarea încadrării juridice şi
motivarea acesteia.. 11.Infracţiuni ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private
11.1 Violarea de domiciliu;
11.2 Violarea sediului profesional;
11.3 Violarea vieţii private;
11.4 Efectuarea încadrării juridice şi
motivarea acesteia..
12. Infracţiuni contra patrimoniului
12.1 Furtul;
12.2 Furtul calificat;
12.3 Tâlhăria;
12.4 Tâlhăria calificată;
12.5 Înşelăciunea;
12.6 Distrugerea;
12.7 Efectuarea încadrării juridice şi
motivarea acesteia..
13.Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii
privind convieţuirea socială
13.1 Tulburarea ordinii şi liniştii publice;
13.2 Portul sau folosirea fără drept de obiecte
periculoase;
13.3 Ultrajul contra bunelor moravuri;
13.4 Abandonul de familie;
13. 5 Efectuarea încadrării juridice şi
motivarea acesteia.
14. Infracţiuni prevăzute în legi speciale
14.1 Infracțiunile prevăyute în art.108 și
art.110 din Legea nr. 146/2008 - Codul silvic,
cu modificările și completările ulterioare
14.2 Infracțiunile prevăzute în art. 64 și art.
65 din O.U.G.R. nr. 23/2008 privind pescuitul și
acvacultura, cu modificările și completările
ulterioare
14.3 Infracțiuni prevăzute în O.U.G.R. nr.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 59 din 82
URI 6: CONSTATAREA ȘI CERCETAREA
INFRACȚIUNILOR
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
55/2002 privind câinii periculoși, cu modificările
și completările ulterioare
14.4 Efectuarea încadrării juridice şi
motivarea acesteia.
15. Probele şi mijloacele de probă în procesul
penal. Mijloacele materiale de probă şi
înscrisurile.
15.1 Proba în procesul penal;
15.2 Mijloacele de probă în procesul penal;
15.3 Mijloacele materiale de probă;
15.4 Înscrisurile.
16. Competenţa penală
16.1 Competenţa penală şi felurile ei;
16.2 Competenţa organelor de cercetare
penală ale poliţiei judiciare;
16.3 Dispoziţii speciale privind competenţa
16.4 Verificarea și stabilirea competenței
penale
17.Metodologia de constatare a infracţiunilor
flagrante
17.1 Constatarea infracţiunilor;
17.2 Noţiunea infracţiunii flagrante;
17.3 Activităţile desfăşurate cu ocazia
constatării infracţiunii flagrante;
17.4 Întocmirea procesul-verbal de
constatare a infracţiunii flagrante.
6.1.18.
6.1.18.
6.1.19.
6.1.20.
6.1.21.
6.1.22.
6.1.23.
6.1.24.
6.1.25.
6.2.3.
18. Sesizarea organelor de urmărire penală
18.1 Modurile generale de sesizare;
18.2 Modurile speciale de sesizare;
18.3 Primirea unei plângeri făcută în scris de
persoana vătămată;
18.4 Primirea unei plângeri formulată oral;
18.5 Întocmirea procesului-verbal de
consemnare a unei plângeri formulată oral.
19. Începerea urmăririi penale. Suspendarea
urmăririi penale
19.1 Începerea urmăririi penale;
19.2 Suspendarea urmăririi penale;
19.3 Întocmirea ordonanței de începere a
urmăririi penale cu privire la faptă.
19.4 Întocmirea ordonanței de efectuare în
continuare a urmăririi penale față de suspect
20. Citarea, mandatul de aducere și amenda
judiciară
20.1 Citarea;
20.2 Mandatul de aducere;
20.3 Amenda judiciară;
20.4 Completarea citaţiei şi înmânarea
acesteia;
20.5 Executarea mandatului de aducere și
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 60 din 82
URI 6: CONSTATAREA ȘI CERCETAREA
INFRACȚIUNILOR
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
întocmirea procesului-verbal de executare a
acestuia.
21. Audierea persoanelor
21.1 Reguli generale în materia audierii
persoanelor;
21.2 Procedura audierii persoanei vătămate,
părții civile, părții responsabile civilmente
21.3 Procedura audierii martorului
21.4 Procedura audierii suspectului sau a
inculpatului;
21.5 Audirea suspectului/inculpatului
21.6 Consemnarea declarației suspectului/
inculpatului
22 Procedee probatorii
22.1 Percheziţia domiciliară - alte forme de
percheziţie;
22.2 Ridicarea de obiecte şi înscrisuri;
22.3 Identificarea persoanelor și a obiectelor;
22.4 Expertiza și constatarea judiciară;
22.5 Efecturea percheziției domiciliare și
întocmirea procesului-verbal;
23. Măsurile preventive şi alte măsuri
procesuale
23.1 Măsuri preventive;
23.2 Măsuri de siguranță;
23.3 Măsuri asigurătorii.
24. Soluţii de neurmărire penală şi netrimitere
în judecată. Terminarea şi reluarea urmăririi
penale
24.1 Clasarea;
24.2 Renunţare la urmărirea penală;
24.3 Terminarea urmăririi penale;
24.4 Reluarea urmăririi penale;
24.5 Întocmirea referatului cu propunerea de
clasare
24.6 Întocmirea referatului de terminare a
urmăririi penale;
25. Drepturile omului și respectarea acestora
în activitatea polițiștilor
25.1 Reglementări de bază în materia
drepturilor omului
25.2 Respectarea drepturilor omului în
activitatea polițiștilor.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 61 din 82
URI 6: CONSTATAREA ȘI CERCETAREA
INFRACȚIUNILOR
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
6.1.26.
6.1.27.
6.1.28.
6.1.29.
6.1.30.
6.1.31.
6.1.32.
6.2.4. 26. Noţiuni generale de criminalistică
26.1 Noțiuni generale de criminalistică
26.2 Ramurile criminalisticii
27. Fotografia judiciară
27.1 Noţiuni generale;
27.2 Părţile componente ale aparatului
fotografic digital;
27.3 Operaţiuni în vederea fotografierii;
27.4 Executarea fotografiilor judiciare
operative la faţa locului;
27.5 Genuri și procedee de fotografiere
28.Urmele. Operaţiunile tehnico-criminalistice
ce se execută în legătură cu acestea
28.1 Noţiunea şi clasificarea urmelor;
28.2 Modul de formare a urmelor de mâini și
descrierea lor;
28.3 Operaţiunile tehnico - criminalistice
care se execută în legătură cu urmele;
28.4 Baza de date A.F.I.S. MorphoTrak;
28.5 Desfășurarea operaţiunilor tehnico -
criminalistice ce se execută în legătură cu
urmele de mâini;
28.6 Amprentarea persoanelor.
29. Descrierea persoanelor după semnalmente
și elemente de traumatologie și tanatologie
judiciară
29.1 Descrierea persoanelor după
semnalmente
29.2 Baza de date N-BIS
29.3 Elemente de traumatologie și
tanatologie judiciară
29.4 Descrierea semnalmentelor după
metoda portretului vorbit;
29.5 Completarea fişei N-BIS
30. Primele măsuri la faţa locului și tactica
cercetării la faţa locului
30.1 Primele măsuri care trebuie luate de
către polițistul ajuns la fața locului;
30.2 Aspecte ce trebuie lămurite cu ocazia
cercetării la faţa locului;
30.3 Competenţa de efectuare a cercetării la
faţa locului;
30.4 Regulile tactice generale;
30.5 Situaţii de întrerupere - reluare şi
repetare a cercetării la faţa locului;
30.6 Documentarea cercetării la faţa locului.
31. Cercetarea la fața locului în cazul
comiterii furtului din locuință
31.1 Efectuarea cercetării la fața locului în
cazul furtului din locuință.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 62 din 82
URI 6: CONSTATAREA ȘI CERCETAREA
INFRACȚIUNILOR
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
32. Genuri de constatări și expertize
criminalistice. Posibilitățile de lucru ale
laboratoarelor criminalistice din cadrul
Poliției Române
32.1 Constatări și expertize criminalistice -
noţiuni generale ;
32.2 Constatări și expertize criminalistice
care pot fi efectuate în laboratorele criminalistice
din cadrul Poliției Române;
LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, UNELTE ȘI
INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII
TEHNICE, ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII REZULTATELOR
ÎNVĂȚĂRII (existente în școală sau la unitatea de practică):
- Materiale didactice: suport de curs, manuale, coduri penale și de procedură penală, fișe de
lucru, filme didactice, spețe, statistici, sinteze operative, imprimate tipizate, aplicații informatice
ale Poliției Române;
- Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, fotocopiator, CD-uri, DVD-uri;
- Echipamente specifice: truse criminalistice, aparate de fotografiat.
SUGESTII METODOLOGICE
Metodele de învăţământ se vor raporta la activitatea parcursă, la durata acesteia şi scopul
propus, urmărind atingerea criteriilor de performanță prin aplicarea unor strategii de acţiune adecvate.
Formarea competenţelor acestui modul presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) însuşirea noţiunilor şi cunoştinţelor referitoare la încadrarea juridică a infracţiunilor şi la
unele infracţiuni prevăzute în legea penală, precum şi a celor generale de drept procesual penal;
b) însuşirea noţiunilor şi cunoştinţelor speciale de drept procesual penal, criminalistică,
psihologie judiciară şi protecţia juridică a drepturilor omului;
c) formarea, consolidarea şi perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor practice de stabilire a
infracţiunilor comise şi încadrarea juridică a acestora, precum şi de constatare a infracţiunilor flagrante
şi întocmirea actului de constatare corespunzător;
d) formarea, consolidarea şi perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor practice de primire a
sesizărilor cu caracter penal, efectuarea fotografiilor judiciare, executarea operaţiunilor tehnico-
criminalistice în legătură cu urmele, bazele de date, amprentarea persoanelor, descrierea persoanelor
după semnalmente, genuri de constatări tehnico-ştiinţifice şi de expertize, posibilităţile de lucru ale
instituţiilor specializate, obţinerea modelelor de comparaţie, primele măsuri la faţa locului, efectuarea
activităţilor de cercetare penală şi întocmirea actelor procedurale corespunzătoare.
Aceste priceperi şi deprinderi se vor consolida şi perfecţiona şi prin participarea, alături de
tutore, la desfăşurarea activităţilor în cadrul stagiilor de practică la unităţile teritoriale de poliţie.
Pentru realizarea competenţelor din prezentul modul se vor desfăşura activităţi de învăţare, cu
caracter practic-aplicativ, folosind următoarele metode didactice: expozitive (expunerea, descrierea,
explicaţia), dialogate (conversaţia, discuţia colectivă, dezbaterea, problematizarea), lucrul cu manualul,
de explorare şi descoperire (observaţia, demonstraţia), bazate pe acţiune (exerciţiul, studiul de caz,
algoritmizarea, jocul de rol, simularea, incidentul critic).
Organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ, în scopul atingerii obiectivelor
prestabilite, necesită selectarea şi adaptarea, în conformitate cu criterii psihologice şi pedagogice, a
unor mijloace de învăţământ corespunzătoare: mijloace audio-vizuale, speţe, statistici, sinteze
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 63 din 82
operative, fişe de lucru, aplicaţii informatice ale Poliţiei Române, filme didactice, imprimate tipizate,
truse criminalistice, aparate de fotografiat etc.
Elementele de conținut sunt actualizate și predate în conformitate cu evoluția legislației în
domeniu.
În cadrul lecţiilor de predare, seminar și ședințe practice se vor proiecta şi aplica strategii
didactice care să permită alternarea formelor de activitate individuală cu activitatea în grupuri şi
frontală.
Pregătirea în şcoală se va realiza în săli de clasă, săli documentare, laboratoare şi săli de
aplicaţii.
Modul de evaluare va avea în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze
elevul, indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, Standardul de pregătire
profesională stabilind un nivel comun de performanţă, ce trebuie respectat pentru a se asigura un nivel
unitar de pregătire.
În vederea realizării unei evaluări obiective vor fi corelate probele şi instrumentele de evaluare,
acestea fiind raportate la criteriile de performanţă prevăzute de Standardul de pregătire profesională.
Evaluarea sumativă a modulului constă în rezolvarea de către elevi a unui test grilă sau a unor
situaţii practice, care presupun desfăşurarea unor activităţi de constatare și cercetare a infracţiunilor,
folosind metode specifice. Situaţiile practice vor fi formulate astfel încât, elevii vor trebui să protejeze
drepturile persoanelor implicate în acestea
Comisia metodică stabileşte tipul probelor şi instrumentelor de evaluare iar ca instrumente de
evaluare pot fi folosite: teste, fişe de lucru, portofolii, referate, rezolvarea unor situații practice etc.
Exemplificare privind aplicarea unei metode inovative
Metoda SINELG - sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii.
Metoda presupune parcurgere următorilor pași:
- pasul 1 - prezentarea temei și a textului ce urmează a fi seminarizat;
- pasul 2: proiectarea tabelul SINELG (cu ajutorul videoproiectorului ), explicând elevilor
semnificaţia rubricilor şi a semnelor din acestea;
√ – + ?
Informații cunoscute
bine/foarte bine
Informații
neclare/incerte
Informații noi,
neaprofudate
Informații interesante,
care merită să fie
cercetate
(Tab.1)
- pasul 3: invitarea elevilor să lectureze suportul de curs ce conține tema seminarizată și să
noteze pe marginea acestora, în dreptul pasajelor relevante, următoarele semne:
,,√” (bifă) = ştiu (dacă informaţia marcată este bine/ foarte bine cunoscută);
,,+” (plus) = noţiune nouă (dacă informatia pe care au întâlnit-o este absolut nouă/nu au
aprofundat-o);
,,-” (minus) = element neclar, incert, merită să fie discutat (dacă o anumită informaţie pe
care au citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiau sau credeau că ştiu);
,,?” (semnul întrebării) = interesant (dacă informaţia este tratată confuz sau există un
anumit aspect despre care elevii ar dori să afle mai multe informații)
- pasul 4: completarea tabelului sintetic (Tab.1), înțelegerea (realizarea sensului) și monitorizarea
înțelegerii. Elevii sunt invitați să realizeze o monitorizare a propriei înțelegeri, introducând noile
informații în schemele de cunoaștere pe care deja le posedă. Ulterior realizează corelații între noile
informații și cele cunoscute, fiind încurajată stabilirea de scopuri, analiza critică, analiza comparativă și
sinteza infirmațiilor.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 64 din 82
Pentru informaţiile marcate ca fiind interesante, profesorul va nominaliza 2-3-5 elevi pentru
redactarea unor referate ce pot fi avute în vedere la evaluarea modulului, fixând şi un termen pentru
predarea acestora.
- pasul 5: reflecția - în această etapă au loc discuții în legătură informațiile marcate anterior, se
consolidează cunoștințele noi și se restructurează cele învățate deja, în vederea integrării noilor
concepte. în această etapă se însușesc cu adevărat cunoștințele noi, are loc procesul învățării durabile.
Exemplificare privind aplicarea unei metode de evaluare -TEHNICA 3-2-1
Tema 16 – Probele și mijloacele de probă în procesul penal. Mijloacele material de probă și
înscrisurile
Această metodă poate fi folosită pentru a aprecia rezultatele unei secvente didactice (după
parcurgerea conținuturilor corespunzătoare unui obiectiv operațional/fiecărui obiectiv operațional
stabilit) sau la finalul activității de predare.
În utilizarea acestei metode se vor parcurge următoarele etape:
- după o anunită secvență de instruire, elevii vor fi invitați să scrie pe caiete:
3 termeni ( concepte ) din ceea ce li s-a predat;
2 idei despre care ar dori sa învete mai mult în continuare;
1 capacitate, pricepere sau o abilitate pe care considera ei ca au dobândit-o în urma
activitații de predare – învatare.
- instructorul va desemna 1-2 elevi să prezinte mențiunile consemnate și va verifica, prin
abordarea frontală a clasei, dacă acestea corespund și în ce măsură părerii generale;
- pe baza concluziilor desprinse, instructorul poate regla următoarea secvență de instruire,
concomitent cu sensibilizarea și conștientizarea elevilor asupra importanței și necesității însușirii
conținutului ori a dobândirii unei priceperi înca din faza initiala a predării.
Această tehnică are efecte formative în planul învatarii realizate în clasă, responsabilizează
elevii pentru rezultatele obținute și permite instructorului de a afla rapid și eficient care au fost efectele
procesului de predare-învățare, având valoare constatativă și de feed-back.
Pe baza conexiunii inverse externe, instructorul pate proiecta activitatea de seminar în raport de
nevoile de pregătire a elevilor, poate elabora programe compensatorii dacă rezultatele sunt sub așteptări
și poate indica elevilor surse bibliografice care să stea la baza elaborării unor referate pe diverse
subiecte/probleme incidente temei în discuție.
Aceasta modalitate alternativa de evaluare se folosește în scop de ameliorare și nicidecum de
sancționare și răspunde dezideratelor educației postmoderniste de a asigura un învatamânt cu un
profund caracter formativ – aplicativ.
BIBLIOGRAFIE
1. Constituția României;
2. Codul penal;
3. Codul de procedură penală;
4. Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată;
5. Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului;
6. Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
7. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
8. Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată;
9. Legea nr. 46/2008, codul silvic, republicată, cu modofocările ulterioare,
10. Legea nr.677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera
circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare şi Legii nr.76/2008 privind organizarea şi
funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, selectiv;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 65 din 82
11. Ordinul comun al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne nr. 182/14.08.2009 şi al procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr.1754/C/05.08.2009 privind procedura
cercetării la faţa locului;
12. Ordinul comun al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne nr. 56/10.04.2014 şi al procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 12/C/2014, art. 11, 21, 28 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind înregistrarea, evidenţa unitară, circuitul sesizărilor penale şi
coordonarea administrativă a activităţilor dispuse organelor de poliţie de către procuror;
13. Concepţia privind atribuţiile structurilor de ordine publică - anexa nr. 1 la Dispoziţia Inspectorului General al
Inspectoratului General al Poliţiei Române nr. 123/15.11.2012;
14. Concepţia privind atribuţiile personalului ce încadrează structurile de ordine publică sau care coordonează
activitatea acestora concepţia privind atribuţiile structurilor de ordine publică - anexa nr. 2 la Dispoziţia
Inspectorului General al Inspectoratului General al Poliţiei Române nr. 123/15.11.2012;
15. Dispoziţia inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române nr. 131/28.12.2012 privind
unele măsuri de organizare a activităţii de expertiză criminalistică la nivelul Poliţiei Române;
16. Procedura Specifică de Inspecţie – Cod PSI 00.1 – privind Cercetarea la faţa locului, emisă în baza Ordinului
Comun al M.A.I. nr. 182/14.08.2009 privind Procedura Cercetării la Faţa Locului, ediţia 1/05.12.2011, revizia
0;
17. PSI 01.11 Anexa 1 – Întocmirea planşei fotografice;
18. Procedura Generală de Inspecţie 09.1 Anexa F1.09.1 - Procesul-verbal de cercetare la faţa locului (model);
19. Proceduri specifice de lucru în domeniul criminalistic, elaborate de Institutul Naţional de Criminalistică,
selectiv;
20. Instrucţiune de lucru privind utilizarea Sistemului AFIS MorphoTrak (Automatic Fingerprint Identification
System - Sistemul Automat de Identificare a Amprentelor Papilare utilizat de Poliţia Română şi funcţionarea
cartotecilor dactiloscopice cod IL-02-01;
21. Mihail Udroiu, Procedură penală. Partea generală - Sinteze şi grile, Ed. C.H. Beck, Buc., 2014.
22. Ion Neagu, Tratat de procedură penală, Partea generală, În lumina noului Cod de Procedură penală, Ed.
Universul Juridic, Bucureşti, 2014;
23. Ion Neagu, Tratat de procedură penală, Partea specială, În lumina noului Cod de Procedură penală, Ed.
Universul Juridic, Bucureşti, 2015;
24. Ion Neagu, M. Damaschin, Drept procesual penal. Mapă de seminarii, Ed.Universul Juridic, Bucureşti, 2010.
25. Noul Cod de procedură penală. Ghid de aplicare pentru practicieni, Ed. Hamangiu, Buc., 2014;
26. Colectiv, Noțiuni generale de drept, Note de curs, Editura MAI București, mai 2015
27. Colectiv, Criminalistică, Culegere de lecţii, Ed. Profiprint Impex, ediţia 2012;
28. Colectiv, Constatarea infracțiunilor, Note de curs, Editura MAI București, mai 2015
29. Colectiv, Cercetarea infracțiunilor, Note de curs, Editura MAI București, mai 2015
30. Colectiv, Cercetarea la faţa locului, Ed. Ministerului de Interne, Bucureşti, 1996;
31. Asociaţia Criminaliştilor din România - Colectiv, investigarea criminalistică a infracţiunilor cu violenţă
(Simpozion internaţional 2008), Buc., 2009, selectiv;
32. Constantin Drăghici, Adrian Iacob, Tratat de tehnică criminalistică, Ediţia a II-a, Editura Sitech, Craiova,
2009;
33. I. Ştefan, C. M. Lăzureanu, Investigarea criminalistică în cazul accidentelor de circulaţie cu părăsirea locului
faptei, Ed. Matra, 2005, selectiv;
34. N. Văduva, Curs universitar de tactică şi metodică, Ed. Universitaria, 2004, selectiv;
35. Tactica criminalistică, Editura M.I., 1989;
36. Tratat de tactică criminalistică, Ed. „Carpaţi”, Craiova, 1992;
37. C. Dumitrescu - E. M. Gacea, Elemente de antropologie judiciară, Editura Ministerului de Interne, Ediţia
1993;
38. Florin Lăzău – Arta criminalistică,Editura Primus, Oradea,2011.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 66 din 82
MODUL VII: REALIZAREA INTERVENŢIEI POLIŢIENEŞTI
Notă introductivă
Modulul Realizarea intervenţiei poliţieneşti reprezintă un modul de pregătire de specialitate
pentru calificarea agent de poliţie. Prin parcurgerea acestui modul se asigură dobândirea competenţelor
descrise în Standardul de pregătire profesională.
Prin orele de educaţie fizică și autoapărarea se propune ca prin activităţi sistematice şi constante
să menţină şi să întărească starea de sănătate, să formeze şi să consolideze deprinderile motrice utilitar-
aplicative, să contribuie la dezvoltarea unor calităţi şi trăsături moral-volitive, a simţului estetic şi
responsabilităţii sociale, să rezolve situaţiile întâlnite în munca operativă, prin aplicarea tehnicilor de
autoapărare şi să formeze obişnuinţa de a practica exerciţii fizice în mod independent pe baza
cunoştinţelor acumulate. Ţinând cont de teoria şi metodica educaţiei fizice, tematica de dezvoltare a
calităţilor motrice şi de însuşire a deprinderilor şi priceperilor motrice utilitar-aplicative cuprinsă în
modul se va desfăşura pe parcursul întregii perioade de şcolarizare corelată cu tematica de realizare a
intervenţiei specifice, lecţiile conţinând teme de autoapărare, imobilizare şi conducere forţată, calităţi şi
deprinderi motrice specifice.
Conţinuturile şi situaţiile de învăţare determină:
-formarea deprinderilor de a controla teama de zgomotul produs, de a se obişnui cu arma, de a
executa foc în timp scurt atunci când situaţia impune utilizarea armamentului din dotare;
-formarea şi perfecţionarea priceperilor și deprinderilor practice necesare intervenției
polițienești, în diferite situații.
După parcurgerea acestui modul elevul va fi capabil să intervină pentru rezolvarea unor situaţii
specifice, respectând procedurile şi dispoziţiile legale.
STRUCTURĂ MODUL
Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP și conținuturile învățării
URI 7: REALIZAREA
INTERVENȚIEI POLIȚIENEȘTI
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
7.1.1.
7.1.2.
7.1.3.
7.1.4.
7.1.5.
7.1.6.
7.1.7.
7.2.1.
7.3.1.
7.3.2.
7.3.3.
7.3.4.
1. Rolul educaţiei fizice şi a autoapărării 1.1 Rolul educaţiei fizice şi importanţa învăţării
procedeelor de autoapărare;
1.2 Evitarea accidentărilor şi principalii factori
de risc ai activităţilor motrice şi a altor activităţi
fizice cu caracter complementar.
2. Rezistenţa - calitate motrică a organismului 2.1 Testare iniţială la alergare de rezistenţă;
2.2 Dezvoltarea rezistenţei generale a
organismului;
2.3 Dezvoltarea rezistenţei specifice a
organismului;
2.4 Dezvoltarea rezistenţei organismului în
regimul altor calităţi motrice
2.5 Verificarea şi aprecierea nivelului de
dezvoltare a rezistenţei generale a organismului
3. Viteza - calitate motrică a organismului
3.1 Testare iniţială la alergare de viteză;
3.2 Dezvoltarea vitezei de deplasare;
3.3 Dezvoltarea vitezei de execuție;
3.4 Verificarea şi aprecierea nivelului de
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 67 din 82
URI 7: REALIZAREA
INTERVENȚIEI POLIȚIENEȘTI
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
dezvoltare al vitezei de deplasare;
4. Forţa - calitate motrică a organismului
4.1 Testare iniţială asupra nivelului de
dezvoltare a forţei întregului organism;
4.2 Dezvoltarea forţei generale a organismului;
4.3 Dezvoltarea forţei specifice a organismului;
4.4 Dezvoltarea forţei în regimul altor calități
motrice;
4.5 Verificarea şi aprecierea nivelului de
dezvoltare a forţei musculaturii organismului.
5.Îndemânarea - calitate motrică a organismului 5.1 Forme de manifestare a îndemânării.
5.2 Educarea îndemânării în regimul altor
calități motrice.
6.Deprinderi şi priceperi motrice de bază şi
utilitar-aplicative 6.1 Educarea deprinderilor şi priceperilor
motrice de bază şi utilitar-aplicative;
6.2 Tehnici de parcurgere a obstacolelor pistei
aplicativ-utilitare;
7. Deprinderi şi priceperi motrice specifice 7.1 Tehnici specifice jocurilor sportive;
7.2 Jocuri sportive.
7.1.8.
7.1.9.
7.1.10
7.1.11
7.1.12
7.1.13
7.1.14
7.1.15.
7.2.2.
8.Tehnici de autoapărare folosind prize,
dezechilibrări, căderi, secerări şi aruncări
urmate de imobilizare la sol 8.1 Prize, dezechilibrări şi căderi (înainte,
înapoi, lateral);
8.2 Secerări şi aruncări;
8.3 Imobilizarea la sol ca urmare a executării
secerărilor şi aruncărilor.
9.Tehnici de forţare a articulaţiilor (mâinii,
cotului şi umărului) 9.1 Tehnici de forţare a articulaţiilor mâinii
(pumnului);
9.2 Tehnici de forţare a articulaţiei cotului;
9.3 Tehnici de forţare a articulaţiei umărului.
10. Tehnici de autoapărare împotriva loviturilor
cu capul, pumnul şi cotul 10.1 Poziţie de gardă şi deplasări;
10.2 Tehnici de lovire directe cu pumnul şi
cotul;
10.3 Tehnici de lovire laterale şi de jos în sus,
cu pumnul şi cu cotul;
10.3 Tehnici de autoapărare împotriva
loviturilor de cap;
10.4 Tehnici de autoapărare împotriva
loviturilor de pumn directe;
10.5 Tehnici de autoapărare împotriva
loviturilor de pumn laterale;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 68 din 82
URI 7: REALIZAREA
INTERVENȚIEI POLIȚIENEȘTI
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
10.6 Tehnici de autoapărare împotriva
loviturilor de pumn de jos în sus;
10.7 Tehnici de autoapărare împotriva
loviturilor cu cotul.
11. Tehnici de autoapărare împotriva loviturilor
cu piciorul 11.1 Tehnici de lovire cu genunchiul şi piciorul
directe şi circulare;
11.2 Tehnici de autoapărare împotriva
loviturilor cu genunchiul directe şi circulare;
11.3 Tehnici de autoapărare împotriva
loviturilor de picior directe;
11.4 Tehnici de autoapărare împotriva
loviturilor de picior circulare;
12. Tehnici de autoapărare prin eliberare din
prize şi centurări 12.1 Tehnici de eliberare din prinderi şi
centurări din faţă (de gât, revere, mânecă, mâini,
centurare din faţă, peste şi pe sub braţe);
12.2 Tehnici de eliberare din prinderi şi
centurări din spate (sugrumare de gât cu
antebraţul, centurare din spate, peste şi pe sub
braţe).
13. Tehnici de autoapărare împotriva loviturilor
cu diferite obiecte contondente/ tăietor-
înţepătoare 13.1 Tehnici de autoapărare împotriva
loviturilor cu obiecte tăietor-înţepătoare, de sus în
jos;
13.2.Tehnici de autoapărare împotriva
loviturilor cu obiecte tăietor-înţepătoare, de jos în
sus;
13.3 Tehnici de autoapărare împotriva
loviturilor cu obiecte tăietor-înţepătoare, din
lateral;
13.4 Tehnici de autoapărare împotriva
loviturilor cu obiecte tăietor-înţepătoare prin
împungere;
13.5 Tehnici de autoapărare împotriva
loviturilor cu obiecte contondente.
14. Procedee de autoapărare 14.1 Procedee de autoapărare împotriva
loviturilor de pumn urmate de imobilizare şi
conducere prin folosirea forţei;
14.2 Procedee de autoapărare împotriva
loviturilor de picior urmate de imobilizare şi
conducere prin folosirea forţei;
14.3 Procedee de autoapărare împotriva
prinderilor şi centurărilor urmate de imobilizare şi
conducere prin folosirea forţei;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 69 din 82
URI 7: REALIZAREA
INTERVENȚIEI POLIȚIENEȘTI
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
14.4 Verificarea şi aprecierea nivelului de
însuşire a procedeelor de autoapărare învăţate.
15.Procedee de autoapărare folosind mijloacele
din dotare
15.1 Procedee de autoapărare folosind
bastonul de autoapărare
15.2 Exersarea încătușării
7.1.16.
7.1.17.
7.1.18.
7.1.19.
7.2.3.
16. Pregătirea şi executarea şedinţei de tragere
nr. 5, cu pistolul 16.1 Pregătirea şedinţei de tragere;
16.2 Executarea şedinţei de tragere.
17. Pregătirea şi executarea şedinţei de tragere
nr. 6, cu pistolul 17.1 Pregătirea şedinţei de tragere;
17.2 Executarea şedinţei de tragere.
18. Pregătirea şi executarea şedinţei de tragere
nr. 7, cu pistolul 18.1 Pregătirea şedinţei de tragere;
18.2 Executarea şedinţei de tragere.
19. Pregătirea şi executarea şedinţei de tragere
nr. 9, cu pistolul 19.1 Pregătirea şedinţei de tragere;
19.2 Executarea şedinţei de tragere.
7.1.20.
7.1.21.
7.1.22.
7.1.23.
7.1.24.
7.1.25.
7.1.26.
7.1.27.
7.1.28.
7.1.29.
7.1.30.
7.1.31
7.2.4.
20. Intervenţia poliţienească în exercitarea
atribuţiilor funcţionale 20.1 Delimitări conceptuale privind intervenţia
poliţienească;
20.2 Modalităţi de comunicare pe timpul
intervenţiei poliţieneşti;
20.3 Intervenţia faţă de anumite categorii de
persoane.
21. Modul de acţiune în cazul evenimentelor
semnalate prin apelurile de urgenţă 21.1 Intervenţia în cazul evenimentelor
semnalate prin SNUAU 112;
21.2 Intervenţia în cazul declanşării acţiunii
„NĂVODUL”;
21.3 Executarea intervenţiei în cazul
evenimentelor semnalate prin SNUAU 112;
21.4 Întocmirea Fişei faptei sesizate prin
SNUAU 112.
22. Modul de pătrundere şi cercetare a unui
obiectiv 22.1 Deplasarea individuală;
22.2 Deplasarea în echipă;
22.3 Efectuarea pătrunderii într-un obiectiv;
22.4 Cercetarea holurilor, încăperilor şi
scărilor.
23. Modul de acţiune în cazul săvârşirii unor
infracţiuni
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 70 din 82
URI 7: REALIZAREA
INTERVENȚIEI POLIȚIENEȘTI
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
23.1 Intervenţia în cazul prinderii în flagrant;
23.2 Intervenţia în cazul unei intrări prin
efracţie;
23.3 Intervenţia pentru prinderea autorului unei
infracţiuni într-o zonă neiluminată sau pe timpul
nopţii.
23.4 Executarea intervenţiei în cazul prinderii
în flagrant;
23.5 Executarea intervenţiei în cazul unei
intrări prin efracţie;
23.6 Executarea intervenţiei pentru prinderea
autorului unei infracţiuni într-o zonă neiluminată
sau pe timpul nopţii.
24.Scoaterea persoanelor suspecte din
autovehicule 24.1 Scoaterea unei persoane din autovehicul;
24.2 Scoaterea a două persoane din
autovehicul;
24.3 Scoaterea mai multor persoane din
autovehicul.
25. Modul de acţiune în cazul descoperirii unor
obiecte susceptibile de a conţine materiale
explozive sau periculoase 25.1 Executarea intervenţiei în cazul unei
ameninţări cu bombă, descoperirii sau sesizării
unui vehicul suspect ori a unei maşini capcană,
precum şi în cazul unei explozii;
25.2 Executarea intervenţiei în cazul
materialelor periculoase.
26. Modul de acţiune în cazul aglomerărilor de
public 26.1 Executarea intervenţiei în cazul
întrunirilor şi manifestaţiilor spontane;
26.2 Executarea intervenţiei în cazul
conflictelor de natură salarială, interetnică şi
interconfesională;
26.3 Executarea intervenţiei la evenimentele în
comunităţile marginalizate, cu grad ridicat de
solidarizare;
26.4 Executarea intervenţiei în cazul
grupurilor de curioşi.
27. Modul de acţiune în cazul scandalurilor şi
încăierărilor în locuri publice
27.1 Intervenţia în cazul scandalurilor şi
încăierărilor în locuri publice;
27.2 Intervenţia la evenimentele în perimetrul
şi incinta unităţilor de învăţământ;
27.3 Executarea intervenţiei în cazul
scandalurilor şi încăierărilor în locuri publice;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 71 din 82
URI 7: REALIZAREA
INTERVENȚIEI POLIȚIENEȘTI
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
27.4 Executarea intervenţiei la evenimentele în
perimetrul şi incinta unităţilor de învăţământ.
28. Modul de acţiune în cazul violenţei în familie
28.1 Noţiuni generale privind violenţa în
familie;
28.2 Intervenţia în cazul violenţei în familie;
28.3 Executarea intervenţiei în cazul violenţei
în familie.
29.Terminologie în limbă străină privind
diferendul familial
29.1 Descriere şi tipologie;
29.2 Comunicarea în soluţionarea diferendului
familial.
30.Modul de intervenţie faţă de anumite
categorii de persoane
30.1 Executarea intervenţiei în cazul
persoanelor aflate sub influenţa băuturilor
alcoolice sau în stare de ebrietate care se
manifestă violent.
30.2 Executarea intervenţiei în cazul
persoanelor bolnave psihic.
31. Modul de acţiune în cazul scandalurilor şi
încăierărilor în localuri publice 31.1.Executarea intervenţiei în cazul
scandalurilor şi încăierărilor în localuri publice.
LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, UNELTE ȘI
INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII
TEHNICE, ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII REZULTATELOR
ÎNVĂȚĂRII (existente în școală sau la unitatea de practică):
Materiale didactice: suport de curs, manuale, fișe de lucru, modele de imprimate tipizate, speţe,
statistici, planşe, schiţe, fotografii, filme didactice, saltele, bănci şi lăzi de gimnastică, scări fixe,
mingi medicinale, corzi elastice etc.;
Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, fotocopiator, CD-uri, DVD-uri, Simulator de
tactică şi trageri, camere de filmat;
Echipamente specifice: mănuşi, saci, pieptare, căşti, palmare, machete cuţit, barg-uri pentru
autoapărare; pistol, muniție de război, muniție de exercițiu, ținte, planșe; mijloacele din dotarea
agentului de siguranţă publică.
SUGESTII METODOLOGICE
Unităţile tematice sunt selectate şi ordonate astfel încât să asigure şi să formeze/ dezvolte
competenţe/ deprinderi de acţiune în orice condiţii.
Se pot utiliza următoarele metode didactice:
- expozitive: expunerea, descrierea, explicaţia, instructajul;
- dialogate: conversaţia, discuţia colectivă, problematizarea, dezbaterea, brainstorming-ul;
- de explorare şi descoperire: observaţia, demonstraţia;
- bazate pe acţiune: exerciţiul, studiul de caz, algoritmizarea, jocul de rol, simularea;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 72 din 82
Pentru competenţele 1 şi 2 se vor folosi metode verbale, intuitive (folosirea de materiale
iconografice, observarea execuţiei altor subiecţi) şi practice (exersarea pentru formarea deprinderilor şi
priceperilor motrice, exersarea pentru dezvoltarea/educarea calităţilor motrice, exersarea pentru
optimizarea dezvoltării fizice), algoritmizarea.
Pentru dezvoltarea calităţilor motrice se folosesc următoarele procedee:
- efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în tempouri submaximale, maximale, supramaximale
şi alternative (viteză);
- efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii constante, complexe sau variabile
(îndemânare);
- procedeul eforturilor uniforme sau repetate (rezistenţă);
- procedeul eforturilor variabile sau progresive (rezistenţă);
- procedeul eforturilor cu intervale (rezistenţă);
- procedeul cu greutăţi, power-training, procedeul izometriei, procedeul contracţiilor
izotonice rapide şi intense, procedeul eforturilor repetate până la refuz (forţă).
În funcţie de teme, obiective, sarcini şi scopuri didactice, se realizează următoarele tipuri de
lecţie: lecţii de învăţare, lecţii de consolidare, lecţii de perfecţionare, lecţii de verificare şi lecţii mixte.
Pentru achiziţionarea competenţelor la pregătirea fizică și autoapărare se vor realiza activităţi de
învăţare cu caracter practic - aplicativ: învăţarea tehnicilor de forţare a articulaţiilor în vederea
imobilizării şi conducerii prin folosirea forţei, învăţarea tehnicilor din judo, învăţarea tehnicilor din
box, învăţarea tehnicilor loviturilor cu piciorul, învăţarea principiilor tehnico-tactice de luptă cu unul
sau mai mulţi adversari.
Pregătirea se va realiza în săli de clasă, săli de sport, cabinete documentare, poligoane şi săli de
aplicaţii, piste utilitar-aplicative.
Activitățile didactice urmăresc formarea și dezvoltarea priceperilor și deprinderilor specifice
aplicării regulilor și oprațiunilor de tragere, prin utilizarea legală a armamentului din dotare.
Aplicarea metodelor didactice bazate pe acţiune (exerciţiul, studiul de caz, jocul de rol,
simularea) în spaţii adecvate, comforme cu realitatea, cum ar fi: Simulatorul de tactică şi trageri,
Poligonul cu săli de aplicaţie.
Modul de evaluare va avea în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze
elevul. În vederea realizării unei evaluări obiective vor fi corelate probele şi instrumentele de evaluare.
acestea fiind raportate la Standardul de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării. Comisia
metodică stabileşte tipul probelor şi instrumentele de evaluare.
Evaluarea sumativă a modulului susţinerea a trei probe practice, astfel:
a) pentru competenţele de educaţie fizică şi autoapărare se vor susţine probe stabilite de
comisia metodică a ariei curriculare educație fizică și autoapărare;
b) pentru competenţa privind executarea tragerilor cu armamentul din dotare, se va executa
şedinţa nr. 9 de tragere cu pistolul;
c) pentru competenţa privind gestionarea situaţiilor conflictuale se vor rezolva situaţii
practice, care presupun realizarea intervenţiei poliţieneşti.
Nota evaluării sumative va fi media aritmetică a celor trei note obţinute la probele practice.
Finalitatea modulului impune o abordare activ-participativă prin utilizarea metodelor didactice
tradiţionale şi moderne: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, studiul de caz, problematizarea,
exerciţiul, jocul de rol.
Evaluarea tehnicilor de autoapărare se va realiza de o comisie formată din minim doi membri.
Exemplificare privind aplicarea unei metode inovative: Metode de antrenament
Tema nr. 13.Tehnici de autoapărare împotriva loviturilor cu diferite obiecte contondente/
tăietor-înţepătoare
Există o gamă variată de aşa-numite training-methods, create pentru a forma abilităţi şi
deprinderi intelectuale, comportamentale sau motrice.
Ele au fost derivate din metoda tradițională a exercițiului (sau exersării). Exercițiul a apărut ca
metodă în virtutea maximei: Repetitio est mater studiorum (Repetiția este mama învățării). Ea a
determinat unele practice aberante în învățământul scholastic de tipul ”repetării papagalicești”. Dar
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 73 din 82
exercițiul a fost adesea convertit și într-o metodă activă. În acest sens, s-a impus regula ca el să se
bazeze pe efectuarea conștientă și repetată a unor operații mintale sau motrice, în vederea formării unor
automatisme intelectuale sau psihomotorii (ca în cazul utilizării algoritmilor).
O modalitate mai activă a exercițiului a impus principiul propus de John Dewey de a ”învăța
prin acțiune”(learning by doing). Antrenamentul activ se realizează în situații practice reale. Educatorul
oferă anumite informații (reguli de acțiune, tehnici, etc), iar cei care se formează învață practicând
efectiv aplicarea corectă a acestora.
Forme de antrenament active sunt cuprinse în orice instruire bazată pe aplicații practice sau sub
forma practicii.
Achiziţionarea competenţelor referitoare la pregătirea fizică și autoapărare se realizează în
următoarele trei etape:
a) etapa iniţierii, cu următoarele obiective:
- crearea la executanţi a unor reprezentări generale despre mişcarea ce urmează a fi însuşită;
- predarea elementelor necesare tehnicii mişcării;
- imprimarea ritmului general al mişcării;
- înlăturarea mişcărilor inutile.
b) etapa fixării şi consolidării, cu următoarele obiective:
- adâncirea înţelegerii execuţiei componentelor mişcării;
- însuşirea tehnicii de execuţie;
- obţinerea unui ritm de execuţie optim, a unor mişcări degajate şi cu legături coerente între ele;
- crearea premiselor executării deprinderilor în condiţii variate.
c) etapa perfecţionării, cu următoarele obiective:
- consolidarea tehnicii acţiunii însuşite;
- lărgirea gradului de aplicabilitate în condiţii diferite;
- perfecţionarea tehnicii individuale;
- crearea premiselor restructurării rapide a mişcărilor în caz de necesitate
Exemplificare privind aplicarea unei metode de evaluare: fișă de apreciere a rezultatelor
Situația tactică:
Pe timpul executării serviciului de siguranţă publică şi patrulare, în municipiul Câmpina, pe str.
Zorilor, urmăriţi o persoană cu un comportament suspect care a evitat întâlnirea cu dumneavoastră. În
urma solicitării de a se legitima, persoana spune ca nu are niciun act de identitate şi nu ştie cum se
numeşte, iar în timpul controlului corporal încearcă să vă lovească. Luaţi măsurile care se impun!
Activitatea şefului echipei:
Clasa /
punctaj
0,5 → somează persoana;
0,5 → salută, se prezintă, şi solicită actul de identitate;
0,5 → păstrează o distanţă corespunzătoare ( 2-3 paşi) faţă de persoana
legitimată;
0,5 → atrage atenţia persoanei suspecte că refuzul de legitimare, constituie
contravenţie prevăzută şi sancţionată de Legea 61 din 1991, republicată cu
modificările şi completările ulterioare;
0,5 → repetă solicitarea adresată persoanei de a prezenta actul de identitate,
precizând faptul că în caz de refuz îi va efectua controlul corporal;
0,5 → constatând refuzul persoanei de a prezenta actul de identitate, identifică un
martor asistent, notându-şi datele de stare civilă ale acestuia, dacă este posibil;
0,5 → solicită persoanei să se întoarcă cu spatele şi să se aşeze într-o poziţie
incomodă;
0,5 → începe efectuarea controlului corporal al persoanei din spatele acesteia, cu
mâna corespondentă părţii controlate;
1 → parează lovitura şi imobilizează persoana;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 74 din 82
1,5 → încătuşează persoana;
0,5 → continuă controlul corporal al persoanei;
0,5 → raportează evenimentul ofiţerului de serviciu;
0,5 → conduce persoana la autovehiculul din dotare/sediul poliţiei
0,5 → explicarea activităţilor ulterioare intervenţiei;
0,5 → ţinuta adoptată, ton şi fermitate;
1 → se acordă un punct din oficiu.
Nota
eval.
Notă: în funcţie de momentul când persoana suspectă devine agresivă, succesiunea activităţilor
poate fi schimbată.
BIBLIOGRAFIE
1. Codul penal;
2. Codul de procedură penală;
3. Legea nr. 218/2002, modificată şi completată privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române;
4. Legea nr. 61/1991 republicată pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a
ordinii şi liniştii publice, cu modificările şi completările ulterioare;
5. Legea 705/03.12.2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială;
6. Legea 25/09.03.2012 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/22.05.2002 privind prevenirea şi combaterea
violenţei în familie;
7. Legea nr.17 / 2 aprilie 1996 privind regimul armelor şi muniţiilor,
8. Legea nr. 295 din 28 iunie 2004 privind regimul armelor si al muniţiilor,
9. Lege nr. 180 din 07.10.2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17 /1996 privind regimul armelor de foc şi
al muniţiilor;
10. Hotărârea Guvernului României nr. 196/2005 privind Strategia M.A.I. de realizare a ordinii şi liniştii publice,
pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale;
11. O.U.G. nr. 21/2004, privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi
completările ulterioare;
12. O.U.G. nr. 34/2008, privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă, cu
modificările şi completările ulterioare;
13. O.M.A.I. nr. 154 din 03.03.2004 privind activitatea de educaţie fizică şi sport în M.A.I.;
14. Ordinul M.A.I. nr. 485/19.05.2008, privind aprobarea Regulamentului general pentru trageri al Ministerului
Administraţiei şi Internelor, cu modificările şi completările ulterioare;
15. Dispoziţia inspectorului general al Poliţiei Române nr. 643/2005 – Manualul de bune practici de intervenţie pentru
poliţistul de ordine publică;
16. Dispoziţia inspectorului general al I.G.P.R. nr. 57258/ 30.05.2005 privind modul de purtare a mijloacelor din
dotarea poliţiştilor
17. Dispoziţia inspectorului general al I.G.P.R. nr. 207/2006 pentru punerea în aplicare a Concepţiei unitare privind
modul de acţiune al efectivelor de poliţie pentru preluarea şi rezolvarea evenimentelor semnalate prin Sistemul
Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă;
18. Dispoziţia inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române nr. 10/09.02.2009, pentru
aprobarea Instrucţiunilor de tragere ale poliţiei române, cu modificările şi completările ulterioare;
19. Dispoziţia inspectorului general al I.G.P.R. nr. 123 din 15.11.2012 privind stabilirea Concepţiei unitare de
organizare, funcţionare şi acţiune a structurilor de ordine publică ale Poliţiei Române;
20. Dispoziţia inspectorului general al I.G.P.R. nr. 46/01.07.2015 privind reglementarea unitară a modelelor „Fişei
de intervenţie la eveniment” şi „Raportului cu activităţile desfăşurate”;
21. PRO-PS/POP 01 Procedura privind intrarea poliţiştilor în locuinţa persoanelor fizice, în instituţii şi operatori
economici, organizaţii social-politice, precum şi la bordul navelor şi aeronavelor româneşti, în situaţiile prevăzute
de lege;
22. Procedura PRO-PS/POP nr. 25/04.05.2009 – procedura privind intervenţia în cazul conflictelor intrafamiliale;
23. Procedura PS-01-IGPR/DOP din 20.02.2013 privind utilizarea mijloacelor individuale de intervenţie din dotarea
poliţiştilor;
24. Procedura PRO – PS/POP 03 privind interceptarea persoanelor;
25. Procedura PRO – PS/POP 06 privind controlul corporal al persoanelor;
26. Procedura PRO – PS/POP 07 privind controlul bagajelor persoanelor;
27. Procedura PRO - PS/POP 16 privind intervenţia faţă de anumite categorii de persoane;
28. Procedura PS-03-IGPR/DOP privind conducerea persoanelor la sediul unităţilor de poliţie;
29. Procedura PS-04-IGPR/DOP privind legitimarea şi stabilirea identităţii persoanelor.
30. Standard M.A.I. – operaţional nr. 8.035/2011 privind utilizarea miloacelor individuale de intervenţie de către
lucrătoriii structurilor M.A.I., cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice;
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 75 din 82
31. Cârstea, Gheorghe, Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului”, București, 1993;
32. Dragnea, Adrian, Teoria şi metodica dezvoltării calităţilor motrice, Bucureşti, 1993;
33. Dragnea, Adrian, Antrenamentul sportiv - teorie şi metodologie, Bucureşti, 1993;
34. Bădescu, L., Arte marţiale,- Editura Teora, Bucureşti, 1998;
35. Dragnea, Adrian, Bota, Aurora, Teoria activităţilor motrice, Editura. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999;
36. Cârstea, Gheorghe, Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului București, 2000;
37. Colectiv, Educație fizică și autoapărare. Note de curs, 2011;
38. Galan, Doru, Curs formare instructori arte marțiale, Editura Risoprint Cluj-Napoca, 2014;
39. Colectiv, Asigurarea securității și sănătății în muncă. Note de curs, 2015;
40. Colectiv, Tactică Poliţienească, Note de curs, Editura M.A.I., 2015.
41. Colectiv, Tactică Poliţienească, Note de curs, Editura Grafoanaytis, 2015;
Modulul CONSILIERE/DIRIGENŢIE
Notă introductivă
Activitatea de consiliere/dirigenţie este o activitate desfăşurată de profesor cu o clasă de elevi în
vederea organizării acesteia, coordonării activităţilor formale şi informale, consilierii elevilor pentru
dezvoltarea personală si socială. Conţinutul activităţilor susţine dezvoltarea competenţelor cheie
(comunicare, cooperare şi lucru în echipă) şi asigură condiţii pentru dezvoltarea competenţelor
instrumentale şi sistemice.
Consilierea personală şi profesională desfăşurată sub forma modulară determină formarea
următoarelor competenţe:
- dezvoltarea personală şi socială (autocunoaştere, învăţare eficientă, ergonomia muncii,
managementul timpului);
- elaborarea şi evaluarea de proiecte şi programe sociale;
- dezvoltarea calităţii activităţii profesionale.
Consilierea/dirigenţia se realizează de către profesorii diriginţi, în baza unei programe elaborate
de comisia metodică a diriginţilor, o oră pe săptămână, în afara celor 30 ore de activităţi didactice
săptămânale, conform Dispoziţiei/ Ordinului de învăţământ a/al directorului/ comandantului şcolii.
Activităţile de consiliere/dirigenţie privesc problemele de consiliere a elevilor, managementului
clasei de elevi şi evaluarea rezultatelor acestora.
Domeniile tematice comune recomandate sunt:
1. Managementul grupului de elevi
2. Reguli şi obligaţii ale elevilor
3. Managementul învăţării
4. Managementul timpului liber
5. Dezvoltarea personală şi socială
6. Dezvoltarea creativităţii
7. Probleme actuale în lume
8. Educaţia pentru sănătate
9. Agresivitatea şi efectele ei
10. Profesionalismul ca valoare
11. Pregătirea pentru o viaţă de succes
12. Educaţia estetică
13. Viaţa publică şi viaţa privată
14. Educaţia religioasă
15. Educaţia pentru calitate
16. Unitate şi diversitate în U.E.
17. Stereotipii şi prejudecăţi legate de corupţie
18. Probleme ale discriminării
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 76 din 82
19. Prezentarea Direcţiei Generale Anticorupţie şi a activităţii de prevenire şi combatere a
corupţiei la nivelul M.A.I.
20. Integritatea profesională în rândul lucrătorilor M.A.I.
21. Fenomenul corupţiei - factori determinanţi şi indicatori ai corupţiei
22. Sectorul public şi prevenirea corupţiei - codurile de conduită şi informarea publicului
23. Politici şi bune practici în domeniul sensibilizării cetăţenilor şi a conştientizării acestora
asupra pericolului reprezentat de corupţie
24. Managementul riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie în cadrul structurilor M.A.I.
25. Valorificarea experienţei dobândite pe parcursul stagiului de practică
26. Analiza situaţiei şcolare
Sugestii metodice:
Activitatea de consiliere şi dirigenţie cuprinde următoarele dimensiuni:
- desfăşurarea de către profesor a activităţii de management al clasei de elevi şi evaluare a
rezultatelor şcolare;
- abordarea tematică a activităţilor prin alegerea unor teme care asigură dezvoltarea
competenţelor personale şi sociale;
- realizarea unor activităţi solicitate de elevi care să conducă la coordonarea clasei şi să
răspundă nevoii de sprijin şi îndrumare;
- realizarea de instructaje în vederea desfăşurării anumitor activităţi: stagiul de practică,
activităţi şcolare şi extracurriculare.
Fiecare consilier al clasei/diriginte, are libertatea de a alege şi de a adapta conţinutul tematic
corespunzător, la specificul clasei, în concordanţă cu aşteptările elevilor.
Dezvoltarea competenţelor personale şi sociale se realizează prin abordarea unor teme actuale
de interes pentru elevi, care să-i ajute să-şi formeze o concepţie adecvată despre sine, profesie şi viaţă.
Activitatea se bazează pe conversaţie, dezbatere, studiu de caz, problematizare, astfel încât să
implice elevii în analiza unor concepte, atitudini, valori.
Activitatea poate fi concretizată prin completarea unor fişe de lucru, chestionare de opinie etc.
Evaluarea elevilor urmăreşte modul de integrare în clasă/şcoală, participarea la activităţi precum
şi rezultatele înregistrate pe parcurs.
PLANUL CADRU PENTRU PRACTICA PROFESIONALĂ
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 77 din 82
Stagiul de practică este o parte integrantă a procesului de învăţământ şi pune în comun concepte
teoretice cu situaţii reale de muncă. Practica are ca scop principal dezvoltarea şi perfecţionarea
priceperilor şi deprinderilor practice formate în şcoală. Elevii au oportunitatea de a câştiga experienţă
practică, încredere şi de a avea o viziune din interior a viitoarei cariere.
Programa-cadru a stagiului de practică dimensionează activităţile desfăşurate de elevi pe
parcursul stagiilor de practică, obiectivele de realizat în această perioadă, natura şi volumul
cunoştinţelor, al deprinderilor şi abilităţilor profesionale care se impun a fi completate, aprofundate şi
perfecţionate.1
În perspectiva asigurării continuităţii între activităţile de instruire desfăşurate în instituţiile de
învăţământ postliceal şi particularităţile muncii operative, programa indică competenţele care trebuie
consolidate/exersate de către fiecare elev viitor agent de poliţie.
Stagiul de practică asigură consolidarea competenţelor specializate achiziţionate/evaluate în
şcoală şi exersarea competenţelor specializate în formare.
Programa - cadru a stagiilor de practică prezintă următoarele caracteristici:
- răspunde cerinţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi Curriculum-ul asociat
pentru pregătirea agenţilor de poliţie nivel 5 de calificare, precum şi documentelor interne
referitoare la efectuarea stagiilor de practică de către elevii şcolilor de agenţi de poliţie;
- asigură caracterul unitar în proiectarea-desfăşurarea şi evaluarea stagiului de practică pentru
elevii din şcolile de agenţi de poliţie din subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române;
- detalierea problematicilor fixate în programa – cadru se realizează de către şcolile de poliţie în
Programa stagiului de practică, pentru organizarea fiecărui modul.
Şcolile de agenţi de poliţie elaborează în comun şi prezintă acelaşi conţinut tipizat al caietului de
practică pentru seria de elevi.
OBIECTIVELE GENERALE ALE STAGIILOR DE PRACTICĂ
Pe perioada stagiului de practică, se va urmări:
- completarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice asimilate în şcoală;
- dezvoltarea şi perfecţionarea deprinderilor şi abilităţilor profesionale;
- manifestarea unei conduite morale şi profesionale adecvate.
Obiectivele generale se concretizează în competenţe de practică specifice şi indicatori de
evaluare.2 Indicatorii de evaluare a competenţelor reflectă nivelul minim obligatoriu de pregătire
profesională pe care trebuie să îl demonstreze fiecare elev în vederea promovării stagiului de practică.
RECOMANDĂRI METODICE
Pentru sprijinirea procesului de integrare în activitatea practică a elevilor, tutorele profesional va
utiliza ca metode explicaţia, descrierea, instructajul, conversaţia, observaţia, demonstraţia, studiul de
caz, exerciţiul, simularea etc.
Tutorele profesional va monitoriza zilnic activităţile desfăşurate şi conduita elevilor practicanţi,
urmărind corelarea obiectivelor programei de pregătire cu acţiunile practice în care aceştia sunt
implicaţi. Totodată, tutorele profesional va îndruma studiul individual al elevilor, care vor consemna în
caietul de stagiu problemele teoretice studiate, precum şi cazurile practice la a căror rezolvare au
participat.
Elevii vor fi instruiţi în vederea respectării prevederilor legale referitoare la protecţia informaţiilor
clasificate şi au semnat Angajamente de Confidenţialitate. Aceştia vor avea acces la informaţii
SECRET DE SERVICIU în strictă conformitate cu principiul “necesităţii de a cunoaşte”.
1 Şcolile de agenţi de poliţie vor elabora Programa stagiului de practică pentru organizarea fiecărui modul, particularizând
tematica de practică şi dezvoltând problematicile specifice 2 Lista competenţelor de practică şi a indicatorilor de evaluare aferenţi se vor regăsi în Programa –cadru şi în Fişa de evaluare a
elevului în stagiul de practică, pentru fiecare modul.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 78 din 82
Stagiile de practică sunt parte componentă a procesului de învăţământ şi se execută obligatoriu
de către toţi elevii, fiind finalizat prin acordarea unei note.
Evaluarea stagiilor de practică se efectuează astfel:
a) evaluarea competenţelor şi a modului în care acestea sunt aplicate pe timpul stagiului de
practică de către elevi se face prin note acordate de către diriginte/coordonatorul de practică, în baza
evaluării realizate de către tutori;
Tutorele profesional va puncta fiecare indicator de evaluare cuprins în Fişa de evaluare a
elevului în stagiul de practică, marcând cu un „X” numărul de puncte corespunzător nivelului de
realizare a respectivului indicator (acordarea punctajului va fi temeinic justificată de către tutorele
profesional, formulând observaţii pertinente la rubrica „Argumentarea sintetică a aprecierilor”).
Dirigintele clasei va stabili notele competenţelor de practică (media aritmetică a punctajelor
acordate de tutorele profesional indicatorilor de evaluare în cadrul unei competenţe de practică,
calculată cu două zecimale, fără rotunjire, va constitui nota competenţei respective) şi va calcula nota
finală a stagiului de practică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire.
b) nota fiecărui stagiu de practică este media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără
rotunjire, a notelor obţinute pentru fiecare competenţă, cuprinsă în programa stagiului de practică
respectiv;
c) media generală a stagiului de practică este media aritmetică a notelor obţinute la fiecare
stagiu, calculată cu două zecimale, fără rotunjire;
d) elevii care nu obţin la stagiul de practică cel puţin nota 5,00 şi cei care, din motive temeinic
justificate, nu efectuează stagiul în perioada prevăzută în planul de învăţământ îl repetă/ efectuează,
fiind planificaţi să efectueze această activitate în timpul stabilit pentru vacanţe. Dacă elevii din anul
terminal nu pot repeta stagiul în timpul stabilit pentru vacanţe, aceştia nu vor intra în examenul de
absolvire.
Lunar, tutorele profesional va consemna situaţia prezenţei elevului (zile efectuate, absenţe
nemotivate ziua/intervalul, absenţe motivate ziua/intervalul) anexând actele justificative. La solicitarea
ofiţerului de resurse umane, pentru informarea unităţii şcolare şi alocarea elevului la drepturi, tutorele
profesional va comunica datele înregistrate la Partea a II-a pct.9 din Caietul de practică.
Conducătorii de practică desemnaţi (profesori, diriginţi) indică elevilor sarcinile de lucru pe
timpul stagiului:
- studiul bibliografiei minimale indicate;
- aprofundarea tematicii parcurse în şcoală; recomandări pentru a corela elementele de teorie cu cele
de practică;
- activităţi de documentare şi analiză a unor aspecte profesionale;
- identificarea tipurilor de activităţi profesionale, a modalităţii de organizare, planificare şi evaluare
a acestora;
Notă: Pentru realizarea sarcinilor de lucru elevii sunt obligaţi să respecte regulile privind protecţia
informaţiilor clasificate precum şi cele referitoare la protecţia datelor cu caracter personal.
Realizarea sarcinilor recomandate pe timpul stagiului de practică constituie dovezi ale
achiziţiilor elevilor în planul competenţelor şi indicatori pentru evaluarea continuă.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 79 din 82
Exemplificare FIŞĂ DE EVALUARE A ELEVULUI ÎN STAGIUL DE PRACTICĂ
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE
INSPECTORATUL
(subunitatea/serviciul) AP R O B
ŞEFUL INSPECTORATULUI,
____________________
FIŞA DE EVALUARE A ELEVULUI ÎN STAGIUL DE PRACTICĂ
Elevul ______________________din Şcoala de Agenţi de Poliţie_________________, clasa____ a
efectuat stagiul de practică la ______________________în perioada _____________________
pentru calificarea __________.
1. EVALUAREA COMPETENŢELOR DE PRACTICĂ:
Competenţe
de practică
Indicatori de
evaluare
Niveluri de apreciere (puncte) Argumentarea
sintetică a
aprecierilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1.
NOTA COMPETENŢA 1:
2.
NOTA COMPETENŢA 2:
3.
NOTA COMPETENŢA 3:
NOTĂ FINALĂ A STAGIULUI DE
PRACTICĂ
Notă! Tutorele profesional va puncta fiecare indicator de evaluare cuprins în Fişa de
evaluare a elevului în stagiul de practică, marcând cu un „X” numărul de puncte corespunzător
nivelului de realizare a respectivului indicator.
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 80 din 82
Acordarea punctajului va fi temeinic justificată de către tutorele profesional, la rubrica
„Argumentarea sintetică a aprecierilor”.
Dirigintele clasei va stabili notele competenţelor de practică şi va calcula nota finală a stagiului
de practică.
2. CARACTERIZAREA ELEVULUI ÎN TIMPUL STAGIULUI DE PRACTICĂ (TRĂSĂTURI
CARACTERIALE ŞI DE PERSONALITATE; PARTICIPAREA ELEVULUI LA
ACTIVITĂŢI, DISCIPLINA): __________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
3. SUGESTII/ RECOMANDĂRI:
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
TUTORE PROFESIONAL, AM LUAT LA CUNOŞTINŢĂ,
Funcţia: _____________
Gradul:______________ ELEV: ________________
Nume şi prenume: ________________________
Data __________, semnătura ____________ Data __________, semnătura _____________
DIRIGINTE,
Gradul:_____________
Nume şi prenume: _________________________
Data__________ semnătura_________________
Nota acordată
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 81 din 82
COMISIA PENTRU CURRICULUM SERIA DE ELEVI 2017-2018
Nr.
crt
GRADUL PROFESIONAL, NUMELE ȘI PRENUMELE SEMNĂTURA
1 Preşedinte:
Comisar şef de poliţie Ionel - Viorel TĂTARU
2 Vicepreşedinte:
Comisar şef de poliţie Paraschiva MIHĂLŢAN
3 Secretar:
Subcomisar de poliţie Nicolae - Gabriel ANGHEL
4 Membru:
Comisar şef de poliţie Ion BALABAN
5 Membru:
Comisar şef de poliţie Flavius ANGHELACHE
6 Membru:
Comisar şef de poliţie Beatrice MELINCIANU
7 Membru:
Comisar şef de poliţie Ciprian IONESCU
8 Membru:
Comisar şef de poliţie Manuela BOTEA
9 Membru:
Comisar şef de poliţie Costel ENACHE
10 Membru:
Comisar şef de poliţie Costel ENACHE
11 Membru:
Comisar şef de poliţie Ştefan STANCA
12 Membru:
Comisar şef de poliţie Iulian PĂUNESCU
13 Membru:
Comisar şef de poliţie Toma DOBRE
14 Membru:
Comisar şef de poliţie Ciprian DOGARU
15 Membru:
Comisar şef de poliţie Cătălin SPÂNU
16 Membru:
Subcomisar de poliţie Andy TUREAC
17 Membru:
Comisar şef de poliţie Adrian ALEXE
18 Membru:
Comisar şef de poliţie Ionuț ANISOIU
19 Membru:
Comisar şef de poliţie Carmen KONRAD
21 Membru:
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Pagina 82 din 82
Comisar de poliţie Vicol EHUPOV
22 Membru:
Comisar şef de poliţie Delia-Elena PRECUP
23 Membru:
Comisar șef de poliţie Daniel-Aurel ŞIPOŞ
24 Membru:
Comisar şef de poliţie Simona PINTEA
25 Membru:
Comisar şef de poliţie Florin-Petru MOLDOVAN
26 Membru:
Comisar şef de poliţie Eugen-Alexandru COSTE
27 Membru:
Comisar şef de poliţie Radu OLARI
28 Membru:
Subcomisar de poliţie Dan-Marius HAVRINCEA
29 Membru:
Subcomisar de poliţie dr. Sabin ŞTIR
30 Membru:
Comisar de poliţie Carmen–Rodica MOLDOVAN
31 Membru:
Comisar de poliţie Radu–Anton DEMIAN
32 Membru:
Subcomisar de poliţie dr. Ovidiu–Ciprian BÂRLUŢIU
33
Membru:
Subcomisar de poliţie Cristian-Alexandru STAN
34 Membru:
Subcomisar de poliţie Călina–Olga BOIE