CONTRACTOR:

STAŢIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CREŞTEREA BUBALINELOR ŞERCAIA

Obiectivul general: 7 DDZ Dezvoltarea durabilă a zootehniei, creştereacalitativă a populaţiilor din speciile de fermă şi eficientizarea producţieizootehnice

Contract: 713 / 2011Data începerii: 14.11.2011 Data finalizării: 14.11.2014 Durata (luni): 36 Denumirea proiectului: ADER 7.1.3.: Fundamentarea criteriilor de

selecţie în populaţiile de Bivol Indigen Carpatin în vederea ameliorării rasei

Faza nr. 7

Denumirea fazei : Realizarea unui raport de sinteză privind gestionareaşi folosirea genotipurilor unei populaţii active de bivol indigen carpatin

Persoana de contact (Directorul proiect): Ing. BOTA ADRIAN

Date contact: tel./fax 0268245890, e-mail scdcb.sercaia@yahoo.com

Plan sectorial ADER 2020

PROIECTUL ADER 7.1.3. Faza a VII-aObiectivele Proiectului: Îmbunătăţirea acurateţei cu care se execută operaţiile de selecţie şi reproducţie in

creşterea bivolului în România;

Izolarea reproductivă a Bivolului Indigen Carpatin pentru a nu pierde din fertilitateaprezentă a populaţiei, dobândită în urma unui îndelung proces de aclimatizare;

Aplicarea celor mai noi criterii de selecţie şi utilizare a genitorilor populaţiei;

Implementarea celor mai eficiente procedee de execuţie şi monitorizare a reproducţieipopulaţiei pentru obţinerea unei fertilităţi superioare;

Producerea de material de reproducţie indigen, aclimatizat în condiţiile locale şisuprimarea importului de material de reproducţie pentru bivol, care prezintă risculreducerii fertilităţii populaţiei de bivol;

Caracterizarea şi descriere idiotipurilor;

Determinarea caracteristicilor şi parametrilor specifici de reproducţie în condiţiile evităriiconsangvinizării;

Evaluarea valorii de ameliorare a populaţiilor de bivol indigen carpatin prin cel puţindouă modele de predicţie;

Estimarea valorii economice a creşterii bivolului indigen în sistem tradiţional (fermefamiliale).

PROIECTUL ADER 7.1.3. Faza a VII-a

Obiectivele Fazei: Realizarea unui raport de sinteză privind gestionarea şi folosirea

genotipurilor unei populaţii active de bivol indigen carpatin

Activităţi preconizate pentru atingerea obiectivului fazei: Activitatea 7.1.- Caracterizarea şi descrierea genotipurilor;

Activitatea 7.2.- Determinarea caracteristicilor şi parametrilor specificide reproducţie în condiţiile evitării consangvinizării;

Activitatea 7.3.- Evaluarea valorii de ameliorare a populaţiilor de bivolindigen carpatin prin cel puţin două modele de predicţie;

Activitatea 7.4.- Analiza descendenţilor rezultaţi din împerecherinominalizate realizate prin însămânţări artificiale şi montă naturalădirijată.

PROIECTUL ADER 7.1.3. Faza a VII-a

Caracterizarea şi descrierea genotipurilor S-a editat o carte ilustrată cu denumirea “Particularitățile fenotipice,

genotipice și de creștere ale bivolului indigen” cu un conţinut de 291 pagini,structurată în 10 capitole, în 208 exemplare.

Conţinutul tehnic al cărții a fost structurat pe zece capitole, şi anume:1) Situaţia efectivelor de bivoli la nivel mondial şi la nivel naţional;2) Managementul resurselor genetice la bivoli;3) Caracteristicile fenotipice ale bivolului indigen din România;4) Procesul de ameliorare genetică la bivolul indigen;5) Aspecte privind reproducția la bivoli;6) Mijloace de mecanizare în creşterea bivolilor;7) Aspecte de patologie întâlnite în creșterea bivolului indigen;8) Contribuția bivolului indigen la emisiile de poluanți;9) Consideraţii privind importanţa investigaţiei citogenetice la bubaline;10) Politici şi strategii de sprijin a creşterii bubalinelor în România;

PROIECTUL ADER 7.1.3. Faza a VII-aDeterminarea caracteristicilor şi parametrilor specifici de reproducţie în condiţiile

evitării consangvinizării Catalog cu tauri de Bivol indigen carpatin folosiți la producerea de material seminal

congelat și tauri disponibili pentru montă naturală

Fiecare taur are rubrica lui, alături de fotografie, prezentându-se date referitoare la: număr matricol,nume, ascendența cu producțiile de lapte ale acestora și valoarea de ameliorare pentru producția delapte calculată după rude colaterale.

Îndrumar de profilaxie genetică în selecţia taurilor de bivol

Problema cunoaşterii frecvenţei anomaliilor cromozomale şi a efectelor acestora este foarte binemotivată, mai ales în condiţiile în care şi la bubaline se doreşte extinderea însămânţărilor artificiale.Metoda de lucru pentru realizarea profilaxiei genetice este în conformitate cu standardele europenereferitoare la studiile citogenetice, care constă în:a) Recoltarea probelor de sânge;b) Instalarea culturii de limfocite din sângele periferic;c) Prelucrarea culturii şi obţinerea preparatelor cromozomale;d) Examenul microscopic şi achiziţia de imagine;e) Analiza cromozomală automată ;f) Stabilirea diagnosticului citogenetic;g) Ancheta genealogică în cazul purtătorilor de anomalii cromozomale;h) Eliberarea buletinului de testare citogenetică;i) Buletinele de analiză citogenetică (BAC) sunt trimise beneficiarului şi se recomandă măsurile de profilaxie

genetică;

PROIECTUL ADER 7.1.3. Faza a VII-aEvaluarea valorii de ameliorare a populaţiei de bivol indigen carpatin prin cel

puţin două modele de predicţie

Stabilirea indicelui de selecţie pentru evaluarea valorii de ameliorare, care include producţia de lapte din zilele de control, durata lactaţiei şi intervalul între fătări

- Indicatorul de eficiență al creșterii bivolițelor pentru lapte este producția obținută pe zi furajată șirezultă din raportul între producția de lapte pe total lactație și durata în zile a intervalului întrefătări;

- Eficiența productivă a unei bivolițe depinde de producția de lapte din zilele control (∑kg) caindicator al capacității de sinteză a laptelui, de numărul zilelor de control (1 – i) ca indicator alduratei lactației și de intervalul dintre fătări (CI);

Calcularea indicelui de selecţie pentru populaţia de Bivol indigen carpatin şi pentru luarea deciziilor de selecţie la discriminarea reproductivă

• Pentru calcularea indicelui de selecție la bivolițe este necesar efectuarea controlului cantitativindividual al producției de lapte;

- Controlul cantitativ individual al producţiei de lapte constă în determinarea cantităţii de lapteprodusă de fiecare bivoliţă pe parcursul unei lactaţii;

PROIECTUL ADER 7.1.3. Faza a VII-aEvaluarea valorii de ameliorare a populaţiei de bivol indigen carpatin prin cel

puţin două modele de predicţie

Calcularea indicelui de selecţie pentru populaţia de Bivol indigen carpatin şi pentru luarea deciziilor de selecţie la discriminarea reproductivă

- În funcţie de intervalul de timp la care se execută, controlul individual al producţiei de lapte poatefi: zilnic şi periodic;

- Perioada de control la interval de 28 zile oferă date suficient de precise pentru estimareaproducţiei de lapte, date care pot fi luate în considerare în acţiunea de selecţie;

- Indicele de selecție (IS) va fi calculat după relația unde este suma cantităților

de lapte măsurat în zilele de control, CI este intervalul dintre fătări, 60 zile sunt alocate pentrurepausul mamar și 28 zile pentru intervalul dintre zilele de control. Indicele cuprinde trei variabile:cantitățile de lapte din zilele de control (potențialul fenotipic de sinteză a laptelui) numărul decontroale (durata lactației) și CI (intervalul dintre fătări);

• Tipul corporal ia în cosiderație: statura (dimensiunile corporale ale animalelor), suportul (rezistențamebrelor la presunea exercitată de masa vie a animalelor), suspensia (rezistența coloanei vertebralela susținerea organelor interne), ugerul, ca suspensie (să nu coboare sub jaret, dimensiuni mici șisimetrie a sfârcurilor).

• Pentru tipul corporal se pornește de la cele 5 categorii de bază: tipurile: Mare, Masiv, Mijlociu,Scund și Mărunt, acordânduse preferință, pentru acest stadiu, Tipului Masiv.

PROIECTUL ADER 7.1.3. Faza a VII-aTestarea tăuraşilor de bivol rezultaţi în urma folosirii însămânţărilor artificiale şi

monta naturală dirijatăCa urmare a importanţei pe care o prezintă taurii de bivol în procesul de ameliorare, datorită presiunii deselecţie pe care o exercită, în introducerea progresului genetic, prin folosirea la însămânţări artificiale saumontă naturală dirijată, metodologia de ameliorare este subordonată selecţiei acestora, fiind axată peurmătoarele verigi de bază: producerea dirijată a generaţiilor de tăuraşi pentru reproducţie; selecţia riguroasă, în etape succesive, a tăuraşilor destinaţi reproducției prin aplicarea unei intensităţii

ridicate de selecţie; folosirea intensă a taurilor testaţi amelioratori prin utilizarea însămânţărilor artificiale.

Aprecierea aptitudinilor pentru reproducțieAprecierea tăuraşilor de bivol după capacitatea de reproducţie se execută în perioada de vârstă 18 – 24 luni. Etapele de apreciere a capacităţii de reproducţie sunt: dresajul tăuraşilor; controlul funcţiei sexuale (libidou, comportament sexual, parametri spermatici, testul de epuizare,

pretabilitatea la congelare a materialului seminal); stabilirea destinaţiei tăuraşilor; formarea şi difuzarea pachetelor de doze; testul de capacitate fecundantă (fertilitatea);

PROIECTUL ADER 7.1.3. Faza a VII-aTestarea tăuraşilor de bivol rezultaţi în urma folosirii însămânţărilor artificiale şi

monta naturală dirijată

Aprecierea aptitudinilor pentru reproducție

În funcţie de rezultatele obţinute la aprecierea capacităţii de reproducţie se stabileşte destinaţia tăuraşilor:- reformat (inapt pentru reproducţie), tăuraşii care primesc note între 1 sau 2 la comportamentul sexual,indicii cantitativi şi calitativi ai materialului seminal şi testul de epuizare;- destinat pentru monta naturală, tăuraşii care primesc note între 3 şi 5 la comportamentul sexual, indiciicantitativi şi calitativi ai materialului seminal, testul de epuizare şi note între 1 sau 2 la testul pentrupretabilitatea la congelare a materialului seminal;- destinat pentru producerea materialului seminal congelat, tăuraşii care primesc note între 3 şi 5 lacomportamentul sexual, indicii cantitativi şi calitativi ai materialului seminal, testul de epuizare şi pretabilitateala congelare a materialului seminal.

Tăuraşii reuşiţi în urma testului performanţei proprii şi a celui de reproducţie, trec în categoria “tauri înaşteptare”.

Pentru identificarea purtătorilor de aberaţii cromozomale este obligatorie efectuarea testului citogenetic lacategoria “tauri în aşteptare”.

PROIECTUL ADER 7.1.3. Faza a VII-aTestarea tăuraşilor de bivol rezultaţi în urma folosirii însămânţărilor artificiale şi

monta naturală dirijată

Aprecierea aptitudinilor pentru producția de carne

Producţia de carne a bivolilor, ca şi a altor specii, depinde de trei grupe de caractere: sporul mediu zilnic saugreutatea la o anumită vârstă, conversia hranei şi calitatea carcasei.

Sporul mediu zilnic - este moderat afectat de interacţiunile neaditive şi de factorii de mediu.Factorii genetici care pot influenţa sporul de creştere sunt: specia, rasa, sexul (masculii necastraţi realizeazăsporuri cu 20-30% mai mari faţă de cei necastraţi sau decat femelele); vârsta (sporul realizează o creştereascendentă până la 15-18 luni după care începe să scadă);Factorii de mediu (extern) care influenţează sporul mediu zilnic sunt: alimentaţia, microclimatul şi mediuletologic;Conversia hranei. Eficienţa creşterii bivolilor depinde şi de consumul specific de hrană pentru realizareaunui kg spor. Conversia hranei este influenţată de aceeaşi factori de mediu ca şi sporul, însă într-o măsurămai mică;Compoziţia şi conformaţia carcasei, depinde de: procentul tranşelor de carcasă de prima calitate,compoziţia carcasei (greutatea carcasei, ponderea ţesutului muscular, a ţesutului adipos, a ţesutului osos),dimensiunile anumitor părţi din carcasă (lungimea carcasei, dimensiunea ochiului de muşchi).

Caracterele producţiei de carne la bubaline prezintă un determinism genetic intermediar către mare.

PROIECTUL ADER 7.1.3. Faza a VII-aTestarea tăuraşilor de bivol rezultaţi în urma folosirii însămânţărilor artificiale şi

monta naturală dirijată

Tehnica testării taurilor de bivol indigen pe descendenți pentru producția de lapte

Pentru ameliorarea caracterelor asociate producției de lapte la bivolul indigen poate fi utilizat modelul propusde Robertson şi Rendel (1950) – Drăgănescu (1979), Drăgănescu şi Grosu (2003), Grosu (2008, coord. Gh.Georgescu). în vederea selecției masculilor pe baza performanțelor fiicelor, sunt necesare mai multe etape:1. Stabilirea mărimii populaţiei active. Aceasta reprezintă rezultatul unor calcule de optimizare, întrucât

progresul genetic maxim nu se obţine nici cu o populaţie mică, nici cu una foarte mare;2. Populaţia activă se împarte în două grupe: elită şi testare. Mărimea acestor grupe, respectiv ponderea

deţinută de ele din totalul populaţiei active, reprezintă tot rezultatul unor calcule de optimizare;3. Stabilirea numărului de fiice pe care este evaluat genetic fiecare candidat. Mărimea optimă a familiei la

testare se stabileşte pe baza unei relaţii stabilită de Robertson: în care: T = capacitateade testare; s = numărul de familii din care se reţin masculii (numărul de tauri ce urmează a fi reţinuţi);

4. Stabilirea numărului de candidaţi. Ţinând cont de mărimea capacităţii de testare şi numărul de fiice pecare se evaluează fiecare candidat, se stabileşte numărul de masculi ce pot fi testaţi în condiţiile date(T/n);

5. Stabilirea numărului de mame de tați. Masculii candidaţi vor fi reținuți de la mamele de tați ce senominalizează din grupa elită pe baza mediei a trei lactații;

6. Evaluarea genetică a candidaților se ralizează pe baza performanțelor medii ale fiicelor;7. Ierarhizarea şi stabilirea destinaţiei taurilor. Pe baza valorii de ameliorare, candidaţii sunt ierarhizaţi în

ordine descrescătoare.

PROIECTUL ADER 7.1.3. Faza a VII-aConcluzii

- Indicatorul de eficiență al creșterii bivolilor pentru lapte este producția obținută pe zifurajată și rezultă din raportul între producția de lapte pe total lactație și durata în zile aintervalului între fătări. La rândul său producția de lapte pe total lactație este rezultatulprodusului dintre durata lactației în zile și producția medie zilnică de lapte muls;- Eficiența productivă a unei bivolițe depinde de producția de lapte din zilele control(∑kg) ca indicator al capacității de sinteză a laptelui, de numărul zilelor de control (1 – i)ca indicator al duratei lactației și de intervalul dintre fătări (CI) ca indicator al fertilității șiprin aceasta al potențalui de sursă de producere de spor de creștere;- Pentru calcularea indicelui de selecție la bivolițe este necesar efectuarea controluluicantitativ individual al producției de lapte;- În scopul eliminării factorilor nefavorabili pentru capacitatea reproductivă a taurilor debivol se impune cu necesitate examinarea citogenetică a acestora, mai ales cei folosiți laînsămânţarea artificială;- Selecţia tăuraşilor destinaţi la reproducție constă în preselecţia acestora dupăascendenţi, prin identificarea produşilor obţinuţi din împerechieri nominalizate, testareapaternităţii tăuraşilor, testarea tăuraşilor pe baza performanţelor proprii, într-o primăetapă pentru producţia de carne (spor mediu zilnic şi conformaţie corporală) şi în etapaa doua după aptitudinile de reproducţie;- Prin editarea de lucrări de referință și broșuri, se creşte gradul de conştientizare aimportanţei creşterii bivolilor.