planul de dezvoltare instituŢionalĂ€¦ · vi. analiza swot / 16 ... (părinți si...

32
2015-2019 www.fogarassymihaly.ro [email protected] Bul. Lacu Roșu Nr. 18 Tel: 0266-364.075 PLANUL DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ FOGARASY MIHÁLY” GHEORGHENI

Upload: trancong

Post on 08-Sep-2018

230 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

2015-2019

www.fogarassymihaly.ro

[email protected]

Bul. Lacu Roșu Nr. 18

Tel: 0266-364.075

PLANUL DE DEZVOLTARE

INSTITUŢIONALĂ ŞCOALA GIMNAZIALĂ

„ FOGARASY MIHÁLY”

GHEORGHENI

2

CUPRINS:

I.ARGUMENT / 3

II. CONTEXT LEGISATIV/3

III. PREZENTAREA ŞCOLII/ 4 III.1ELEMENTE DE IDENTIFICARE A UNITĂȚII ȘCOLARE / 4 III.2.SCURT ISTORIC/5 III.3. CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ/ 5 III.4.ALTERNATIVA STEP BY STEP/ 6 III.5. ORGANIGRAMA/ 7

IV. ANALIZA DE TIP CANTITATIV / 8 IV.1.RESURSE UMANE/ 8 IV. 2.RESURSE MATERIALE/ 10 IV. 3.RESURSE FINANCIARE/ 10

V. ANALIZA DE TIP CALITATIV / 11 V.1.RELAȚIA CU COMUNITATE LOCALĂ/ 11 V.2.REZULTATELE ELEVILOR LA SFÂRȘIT DE AN ȘCOLAR/ 12

V.3.STAREA DISCIPLINARĂ/ 13 V.4.SITUAȚIA ABSENȚELOR/ 13 V.5.SITUAŢIA STATISTICĂ LA EVALUAREA NAȚIONALĂ/ 14

VI. ANALIZA SWOT / 16 VI.1CURRICULUM / 16 VI.2RESURSE UMANE/ 16 VI.3RESURSE MATERIALE/ 17 VI.4RELAŢII COMUNITARE ŞI DE PARTENERIAT / 18

VII. ANALIZA PEST(E) / 19 VII.1CONTEXTUL POLITIC/19

VII.2CONTEXTUL ECONOMIC/21 VII.3CONTEXTUL SOCIAL/21

VII.4 CONTEXTUL TEHNOLOGIC/22

VII.4 CONTEXTUL ECOLOGIC/22

VIII. VIZIUNEA ŞCOLII/ 22

IX. MISIUNEA ŞCOLII/ 23

X. ŢINTE STRATEGICE / 23 X.1 ARGUMENTE/24

XI. OPŢIUNI STRATEGICE/ 25

XII. REZULTATE AŞTEPTATE/ 27

XIII. PROGRAME DE DEZVOLTARE/ 28

XIV. MONITORIZARE SI EVALUARE/ 30

3

I. ARGUMENT

Actualul Plan de dezvoltare instituţională(pe care-l vom denumi în continuare PDI), are în vedere dezvoltarea Școlii Gimnaziale „Fogarasy Mihály” în perioada2015–2019.

Şcoala reprezintă cadrul organizat şi competent, cu responsabilităţi majore multiple în viaţa unei comunităţi pentru educarea şi instruirea tinerei generaţii. Rolul ei este de a continua într-un cadru organizat şi ştiinţific procesul de instruire şi educare a copiilor, proces început în familie, şi de adaptare a acestora la solicitările societăţii, de transmitere tinerei generaţii a valorilor culturale şi morale necesare comportamentului şi integrării lor în societatea contemporană.

PDI are o importanță deosebită, deoarece concentrează atenția asupra finalităților educaționale, asigurând concentrarea tuturor domeniilor funcționale ale managementului (curriculum, resurse umane, material-financiare, relații comunitare) și asigură coerența strategiei pe termen lung a școlii.

Toate acestea constituie nu numai motive suficiente pentru întocmirea şi aplicarea unui asemenea proiect, ci şi o necesitate. Fără existenţa lui, ar fi foarte greu, dacă nu chiar imposibil, de realizat un învăţământ modern, de calitate.

PDI reprezintă voința comună a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, a personalului administrativ și a comunității (părinți si reprezentanți ai comunităţii locale), elaborarea pornind de la analiza mediului intern (SWOT) și a mediului extern (PEST).

PDI al școlii este elaborat și fundamentat în strânsă concordanță cu mediul şi condițiile în care își desfășoară activitatea ținându-se cont de factorii care influențează eficiența activității educaționale: scăderea numărului de elevi, ca urmare a scăderii natalității; competiția tot mai accentuată între școli; schimbările educaționale și manageriale generate de reformele educaționale; politica managerială a școlii și a comunității locale.

Pentru formularea viziunii și a misiunii, pentru stabilirea țintelor strategice și pentru dezvoltarea culturii organizaționale s-a folosit principiul continuității în politica educaţională a echipei manageriale şi a cadrelor didactice ale Școlii Gimnaziale „Fogarasy Mihály”.

S-au reformulat ţintele strategice pentru perioada avută în vedere, pentru ca Planul de Dezvoltare Instituţională 2015-2019 să răspundă la nevoile şcolii şi să

reflecte modificările legislative, cerințele societății actuale și valorile europene.

II. CONTEXT LEGISLATIV

Legile şi documentele care stau la baza elaborării P.D.I. Acest Proiect de dezvoltare instituţională a fost conceput în conformitate cu

următoarele acte normative:

Legea 1-2011, Legea educaţiei naţionale;

Ordinele, notele, notificările şi precizările M.E.N;

Programul de Guvernare pe perioada 2003 – 2016, capitolul Educaţie;

LEGE nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei;

HOTĂRÂRE de GUVERN nr. 21/10.01.2007 privind aprobarea

Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de

învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de

evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

4

HOTĂRÂRE DE GUVERN nr. 22/25.01.2007 pentru aprobarea

Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării

şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie;

Standarde de referință și indicatori de perfomanță pentru evaluarea și

asigurarea calității în învățământul preuniversitar;

Obiectivele Strategiei Europa 2020, capitolul IV. Educație;

Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul

preuniversitar

Ordinul nr. 5115/2014 privind aprobarea Regulamentului de organizare

şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar ;

Ordin 3638/ 27.03.2012 Aprobarea standardelor de formare continuă a

persoanelor cu funcții manageriale;

OMECTS nr. 3545/2012 Adoptarea politicii în managementul

educațional preuniversitar

Ordinul MECI nr. 5132 / 2009 privind activităţile specifice funcţiei de

diriginte.

III. PREZENTAREA ȘCOLII

1. ELEMENTE DE IDENTIFICARE A UNITĂȚII ȘCOLARE

Titulatura oficială a şcolii: Şcoala Gimnazială „Fogarasy Mihály” Adresa: Gheorgheni, pe bul. Lacu-Roşu nr. 18

Clădirea cu clasele primare: Bul. Lacu-Roşu nr. 32

Grădinița cu program prelungit „ Csodavilág” : str. Kossuth Lajos nr. 22

Tipul şcolii: gimnazială, cursuri de zi

Telefon/fax: 0266.364074

E-mail:[email protected]

[email protected]

Web site: fogarassymihaly.ro

Limba de predare: maghiară

Emblema şcolii şi a Grădiniţei „Csodavilág”:

5

2. SCURT ISTORIC

Anul 1790 constituie data de naştere a şcolii noastre. S-a construit o clădire cu un etaj în care funcţiona o clasă cu predare în limba maghiară şi una cu predare în limba germană. După multe peripeţii (incendiu, mutări) actuala clădire cu două etaje şi 16 săli de clasă a fost construită în anul 1968 şi funcţionează şi în zilele noastre ca şcoală cu predare în limba maghiară. În anii următori şcoala s-a dezvoltat continuu şi clădirea a devenit neîncăpătoare. Într-o altă clădire în apropierea şcolii am amenajat 12 săli de clasă pentru clasele I-IV. În anul 1990 omagiind amintirea marelui episcop, născut în oraşul nostru, şcoala noastră a primit denumirea de „Fogarasy Mihály”. Dorim să fim urmaşi demni al acestei personalităţi proeminente care avea în centrul activităţii sale educaţia. În oraşul Gheorgheni a înfiinţat şcoală pentru fete şi un azil pentru nevoiaşi lipsiţi de posibilităţi materiale.

În cursul anilor a avut loc reabilitarea totală a clădirii, s-a efectuat mansardarea, și s-a construit o sală de sport.

Începând cu anul 2000 s-a introdus metoda Step by step, ca o alternativă posibilă de predare.

În anul 2013școala s-a extins cu un nivel preșcolar, preluând trei grupe de copii de la Grădiniță „ Százszorszép” și cu structura Grădinița cu program prelungit

„Csodavilág”. În clădirea grădiniţei cu program prelungit s-a realizat o cantină, conform cerinţelor UE, unde servesc masa peste 300 de copii din grădiniţă şi clasele step by step. Instituţia a devenit cunoscută în oraş şi şi-a cucerit un prestigiu binemeritat. Şcoala a promovat întotdeauna noul, cadrele didactice s-au autodepăşit, creând valori autentice. Dezvoltarea profesională continuă, iniţiativa, eficienţa, lucrul în echipă, comunicarea şi creativitatea sunt caracteristicile echipei şcolii.

3.CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ

Cultura organizațională este caracterizată printr-un ethos profesional înalt.

Valorile dominante sunt: cooperare, munca în echipă, respect reciproc, ataşamentul faţă de copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare. Sporadic se întâlnesc şi cazuri de elitism profesional, individualism, competiţie, rutină, conservatorism, automulţumire.

Climatul şcolar este caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare a membrilor instituţiei şcolare ; este un climat stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.

Există o atmosferă de înţelegere şi respect reciproc atât între membrii conducerii, director adjunct, personal didactic, între membrii corpului profesoral, cât şi între aceştia şi personalul didactic, nedidactic şi întreţinere, elevi şi părinţi. Stările conflictuale sunt preîntâmpinate, iar conflictele latente sau, uneori manifeste, sunt mediate, soluţionate într-un mod pozitiv.

Conducerea şcolii este deschisă şi ascultă sugestiile profesorilor, face aprecieri frecvente şi sincere la adresa acestora, le respectă competenţele, le oferă o largă autonomie, îi sprijină şi evită un control strict birocratic.Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în conduita cadrelor didactice.

6

4.ALTERNATIVA STEP BY STEP

Step by Step este o metodă alternativă de educaţie dezvoltată în SUA, care

promovează metode de predare-învăţare centrate pe copil şi pe implicarea familiei. În România, sistemul de educaţie Step by Step este recunoscut de Ministerul Educaţiei, fiind aplicat din 1994.

Metoda Step by Step este prezentă în Școala Gimnazială „Fogarasy Mihály”

neîntreruptă din anul 2000. Principiile programului Step by Step se bazează pe teoriile unor pedagogi

celebri, precum Jean Piaget, Eric Erikson şi LS Vâgotsky şi pleacă de la ideea că cei mici învaţă activ şi acumulează permanent informaţii despre lumea înconjurătoare, prin joc. Deşi trece prin stadii de dezvoltare tipice, fiecare copil este unic, creşte şi se dezvoltă într-un ritm propriu şi este dependent de ceilalţi în privinţa dezvoltării emoţionale şi cognitive, prin interacţiune socială. Învăţătorii care aplică programul Step by Step urmează sesiuni de formare în cadrul cărora învaţă cum să folosească principiile Step by Step, cum să dobândească o atitudine de respect faţă de copil şi cum să comunice şi că lucreze cu familiile copiilor, adesea invitate la clasă, astfel încât să construiească un parteneriat real.

Predarea în cadrul programului Step by Step se face respectând curriculum-ul naţional pentru învăţământul primar. Programul zilnic este de opt ore şi se desfăşoară sub îndrumarea a două învăţătoare la fiecare clasă. Învăţarea are loc într-un mediu educaţional plăcut, în săli de clasă cu mobilier modular şi cu o dotare materială deosebită. Procesul instructiv-educativ se bazează pe aplicarea metodelor moderne şi pe formarea la copii a deprinderilor de muncă independentă. Acestea se dezvoltă cu precădere în cadrul centrelor de activitate, specifice acestei alternative educaţionale. Scopul principal al programului Step by Step este să abordeze toate aspectele dezvoltării ca pe un întreg şi nu ca pe fragmente disparate. Astfel, dascălii care aplică programul Step by Step grupează materiile din programa şcolară în teme unice, care le permit copiilor să vadă legăturile dintre diversele materii. Mai mult, procesul de predare-învăţare în programul Step by Step includă elaborarea de proiecte, învăţarea prin descoperire, muncă în echipă, discuţii de grup, excursii pe teren, invitaţi în clasă. Predarea tematică din programul Step by Step, este de fapt transdisciplinaritatea din învăţământul tradiţional, termen pe care se pune tot mai mult accent în discursurile despre predarea modernă.

În aceste condiţii, munca individuală reprezintă un aspect important al programului Step by Step, doarece copilul învaţă astfel să îşi asume alegerile, să lucreze independent şi învăţând să fie responsabil, pregătindu-se de fapt pentru viitor. Mai exact, într-o zi de şcoală în programul Step by Step, la întâlnirea de dimineaţă, după ce învăţătorul descoperă împreună cu copiii conţinutul noii lecţii, predând şi explicând totodată, copiii au posibilitatea să aleagă centrul la care vor lucra. Copii lucrează cu precădere independent, dascălul îi ghidează, îi supraveghează, îndrumându-i acolo unde au nevoie. Pe măsură ce termină de rezolvat sarcinile la unul din centre, elevii trec pe rând şi la celelalte unde rezolvă exerciţiile în mod independent, fiind observaţi şi corectaţi permanent de către cei cei doi învăţători de la clasă.

7

5.ORGANIGRAMA

8

IV. ANALIZA DE TIP CANTITATIV

1.RESURSE UMANE

EFECTIVE DE PREȘCOLARI/ ELEVI 2013/2014

UNITATEA DE

ÎNVĂŢĂMÂNT

NIVELUL Nr de elevi la

începutul anului

şcolar

Nr de elev la

sfârşitul anului

şcolar

ŞC GIMN „ FOGARASY

MIHALY”

PRESCOLAR 73 73

PRIMAR 404 401

GIMNAZIAL 300 299

GR PP „CSODAVILÁG” PRESCOLAR 139 139

TOTAL 916 912

EFECTIVE DE PREȘCOLARI/ ELEVI 2014/2015

UNITATEA DE

ÎNVĂŢĂMÂNT

NIVELUL Nr de elevi la

începutul

anului şcolar

Nr de elev la

sfârşitul anului

şcolar

ŞC GIMN „ FOGARASY

MIHALY”

PRESCOLAR 75 75

PRIMAR 380 380

GIMNAZIAL 308 307

GR PP „CSODAVILÁG” PRESCOLAR 128 128

TOTAL 891 891

Se constată o scădere ușoară a numărului de elevi în ultimii doi ani.

PERSONAL DIDACTIC

a)Situaţia posturilor TOTAL POSTURI DIDACTIC DIDACTIC AUXILIAR NEDIDACTIC

95,20 67,90 6,80 20,50

DIDACTIC71%

DIDACTIC AUXILIAR

7%

NEDIDACTIC22%

9

b) Personal didactic pe mod de incadrare TOTAL

PERSONAL

DIDACTIC

TITULARI DETAŞAŢI

ÎN UNITATE

SUPLINI-

TORI

CALIFICAŢI

PENSIONARI SUPLINITORI

NECALIFICAŢI

43 39 0 2 2 0

c) Distributia pe grade a personalului didactic

TOTAL

PERS.

GRAD I GRAD II DEFINITIVAT DEBUTANŢI FĂRĂ

GRAD

66 31 19 12 4 0

d)Distribuţia pe grupe de vechime a personalului didactic: Vechime în

ani

Deb. 2 - 6 6-10 10 - 14 14 - 18 18-22 22-25 25-30 30-35 Peste

35

În

învăţământ 3 4 2 9 10 5 10 5 9 9

91%

4% 5% 0%

TITULARI

SUPLINITORI CALIFICATI

PENSIONARI

GRAD I47%

GRAD II29%

DEFINITIVAT18%

DEBUTANTI6%

0,00

5,00

10,00

3,00 4,002,00

9,00 10,00

5,00

10,00

5,00

9,00 9,00

10

PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR

Total

posturi

Contabil Secretar

Administrator

financiar

Archivar/

funcţionar

Informatician

6 1 1 2 1 1

PERSONAL NEDIDACTIC

POSTUL NR NORME

Administrator 2

Muncitor de întreţinere 6

Îngrijitori 10

Bucătărese 2

Spălătorese 5

TOTAL 21

2. RESURSE MATERIALE

Activitatea de instruire şi educare a preșcolarilor/elevilor se desfăşoară în trei clădiri. Clădirea principală are 18 săli de clasă, cabinet de informatică, bibiotecă, cabinet de psihologie, sală de festivități, 2 cancelarii, birouri.

Clădirea B are 5 săli pt clasele Step by step, 2 săli pt clasele pregătitoare, 2 săli pt clasele primare, 3 săli pt grupele de preșcolari, 2 cancelarii, 1 cabinet pentru activitatea de sprijin/logopedie, bucătărie, sala de mese, punct medical, cancelarii şi birouri.

În curte se află o sală de sport cu vestiare, cancelarie și un teren de sport. Clădirea Grădiniței „Csodavilág” cu 6 săli săli pt grupele de preșcolari, cancelarie,

sala de mese. Şcoala este prevăzută cu apă curentă, canalizare, încălzire centrală, iluminat natural şi artificial. La Grădiniței „Csodavilág” încălzirea se realizează cu sobe. Sălile de clasă în mare măsură sunt dotate cu mobilier nou, modern, iar procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin folosirea a 25 de calculatoare conectatela internet, 4 copiatoare, 3 videoproiectoare , 3 imprimante şi 1 tablă interactivă. Şcoala este dotată cu centrală telefonică şi fax.

3.RESURSE FINANCIARE

Caracteristica esenţială sub aspect financiar a ultimilor ani constă în continuarea eforturilor susţinute pentru fundamentarea, proiectarea şi execuţia corectă a bugetului de venituri şi cheltuieli, concomitent cu realizarea de venituri extrabugetare din activităţi auto-finanţate şi sponsorizări. Activităţile concrete derulate în domeniul resurselor financiare au vizat în principal: 1) Fundamentarea, realizarea proiectului de buget şi planificarea bugetului aprobat; 2) Execuţia bugetară conform prevederilor legale în vigoare; 3) Atragerea de sponsorizări şi donaţii prin implicarea fundației „Fogarassy Mihály”. Repartiţia generală a bugetului total, exclusiv reparaţiile şi investiţiile finanţate direct de la bugetul local, se prezintă astfel:

11

TIP

CHELTUIELI

BUGET PLĂȚI

2012 2013 2014 2012 2013 2014 Cheltuieli de

personal 2382810 2741800 3158300 2380489 2741800 3157820 Cheltuieli materiale 567210 552000 440000 542564 543016 438127

Alte cheltuieli

21000 17000 19000 17385 17000 16015

Cheltuieli de capital 0 0 0 0 0 0

Active nefinanciare 25500 40000 48000 25399 40000 48000

TOTAL 2996520 3350800 3665300 2965837 3341816 3659962

IV. ANALIZA DE TIP CALITATIV

1.RELAȚIA CU COMUNITATE LOCALĂ

A existat o permanentă preocupare pentru identificarea nevoilor de educație ale

comunității locale. A fost derulată acțiune de informare a părinților, autorităților locale în legătură

cu programele propuse de scoală. A fost declansată o amplă campanie de conştientizare a autorităţilor administrative locale cu privire la alocarea resurselor financiare şi materiale necesare pentru realizarea de condiţii decente de desfăşurare a procesului didactic .

Au fost stabilite relații de parteneriat cu părinții elevilor, cu reprezentanți ai bisericii, bibliotecii , muzeului, ai centrului cultural, a poliției locale în cadrul cărora au fost derulate proiecte și acțiuni comune menite să sporească vizibilitatea si importanța școlii în comunitate. Am avut programe de parteneriat cu trei școli din Ungaria

(Gárdony, Hatvan, Székesfehérvár).

12

2.REZULTATELE ELEVILOR LA SFÂRȘITUL ANULUI ȘCOLAR2013-2014

CLASELE PRIMARE

Clasa

Înscrişi la

începutul anului şcolar

Existenţi la

sfârşitul anului şcolar

Promovaţi Corigenţi Situaţii

neîncheiate

Total % de prom. 1 ob. 2 ob. 3 ob.

> 3 ob.

Pr.A 30 30 30 100 % 0 0 0 0 0

Pr.B 30 30 30 100 % 0 0 0 0 0

Pr.step 25 24 24 100 % 0 0 0 0 0

I.A 27 26 26 100 % 0 0 0 0 0

I.B 25 25 25 100 % 0 0 0 0 0

I.Step 21 22 22 100 % 0 0 0 0 0

II.A 26 26 26 100 % 0 0 0 0 0

II.B 27 27 27 100 % 0 0 0 0 0

II.Step 28 28 28 100 % 0 0 0 0 0

III.A 27 27 27 100 % 0 0 0 0 0

III.B 24 24 24 100 % 0 0 0 0 0

III.C 26 25 25 100 % 0 0 0 0 0

IV.A 26 26 26 100 % 0 0 0 0 0

IV.B 24 23 23 100 % 0 0 0 0 0

IV.C 24 24 24 100 % 0 0 0 0 0

Total 404 401 401 100% 0 0 0 0 0

CLASELE GIMNAZIALE

Clasa

Înscrişi la

începutul anului şcolar

Existenţi la sfârşitul

anului şcolar

Promovaţi Examan

de corigenta

Repetenti Abandon

Situaţii

neîncheiate

V.A 28 30 28 93,33% 5 2 0 0

V.B 24 23 22 95,65% 0 0 0 1

V.C 28 28 27 96.42% 0 0 0 1

VI.A 30 30 30 100% 0 0 0 0

VI.B 30 29 29 100% 2 0 1 0

VI.C 30 29 28 96.55% 0 1 1 0

VII.A 22 22 21 95.45% 6 0 0 1

VII.B 21 21 21 100% 1 0 0 0

VII.C 25 25 25 100% 1 0 0 0

VIII.A 28 28 28 100% 2 0 0 0

VIII.B 24 24 24 100% 0 0 0 0

VIII.C 11 10 10 100% 1 0 0 0

13

3.STAREA DISCIPLINARĂ NOTE SCĂZUTE LA PURTARE

În ceea ce priveşte notele la purtare, situaţia se prezintă în modul următor: La clasele primare nu au fost note scăzute la purtare. CLASA EFECTIV

ELEVI Nr elevilor cu nota 10 la purtare

Nr elevilor cu nota scăzută la purtare

8, 9 7 sub 7

V.A 30 27 3 -

V.B 23 20 2 1 -

V.C 28 27 - 1 -

VI.A 30 30 - - -

VI.B 29 29 - - -

VI.C 29 26 2 1 -

VII.A 22 20 2 - -

VII.B 21 20 - 1 -

VII.C 25 25 - - -

VIII.A 28 25 2 1 -

VIII.B 24 20 4 - -

VIII.C 10 6 3 1 -

4.SITUAȚIA ABSENȚELOR NIVELUL PRESCOLAR La preșcolari au fost inregistrate un nr mare de absențe. Una dintre cauzele acestor absențe este că nivelul preşcolar nu este obligatoriu.

NIVELUL PRIMAR

CLASA P.A P.B P.S IA I.B I.S IIA II.B II.S III.A III.B III.C IV.A IV.B IV.C

TOTAL

ABSENŢE 317

457

234

99

250

489

90

232

224

381

450

350

262

221

381

ABSENŢE

MOTIVATE 317

457

234

99

44

354

90

232

224

379

400

291

262

221

352

NIVELUL GIMNAZIAL

CLASA V.A V.B V.C VI.A VI.B VI.C VII.A VII.B VII.C VIII.

A

VIII.

B

VIII.

C

TOTAL

ABSENŢE

510

990

736

897

960

1013

1024

671

466

518

822

1135

ABSENŢE

MOTIVATE

435

455

495

888

751

751

657

609

465

385

777

421

14

5.SITUAȚIA STATISTICĂ LA EVALUAREA NAȚIONALĂ

REZULTATE LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ NOTE < 5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10 Procent de

promovabilitate

2011 18 16 14 15 6 4 75,34%

2012 19 17 15 14 6 5 75,00%

2013 35 11 9 9 10 1 53,33%

2014 30 15 7 4 2 0 48,27% procent de promovabilitate pe judeţ 42,30% procent de promovabilitate pe ţară 73,10%

REZULTATE LA LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ

NOTE < 5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10 Procent de

promovabilitate

2011 2 5 6 10 18 32 97,26%

2012 1 6 6 12 19 32 98,68%

2013 2 4 12 16 20 21 97,33%

2014 7 8 11 8 14 10 87,93% procent de promovabilitate pe judeţ 88,53%

de promovabilitate pe ţară 89,58%

0

5

10

15

20

25

30

35

<5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9,00-10

Lb. și lit. română

2011 2012 2013 2014

15

REZULTATE LA MATEMATICĂ

NOTE < 5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10 Procent de

promovabilitate

2011 20 16 6 12 10 9 72,60%

2012 21 17 7 12 10 9 72,36%

2013 27 7 12 5 9 15 64,00%

2014 19 5 4 10 11 8 66,66% procent de promovabilitate pe judeţ 66,25% procent de promovabilitate pe ţară 72,90%

Se constată o descreștere accentuată a procentului de promovabilitate la disciplinele Lb română și Matematică.

0

5

10

15

20

25

30

35

<5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9,00-10

Lb. și lit. maghiară

2011 2012 2013 2014

0

5

10

15

20

25

30

<5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9,00-10

Matematică

2011 2012 2013 2014

16

VI. ANALIZA SWOT CURRICULUM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Şcoala dispune de documente curriculare oficiale: planuri-cadru, programe şcolare, metodologii de aplicare a programelor, ghiduri şi standarde de evaluare.

Toate documentele de proiectare sunt elaborate în conformitate cu legislaţia în vigoare Curriculum la decizia şcolii diversificat,care ţine cont de dorinţele eleviilor, baza materiala şi încadrare ; Ofertă educaţională extraşcolară realizată prin parteneriat intern/extern, local/regional/naţional şi care este concepută pe niveluri de şcolarizare

Pregătirea suplimentară a elevilor pentru evaluarea naţională, olimpiade şi concursuri şcolare;

Nu toţi elevii au posibilitatea să-şi procure auxiliare şcolare;

Lipsa manualelor/ suporturilor educaţionale conforme cu programele noi la clasele primare

Starea fizică precară a manualelor la unele obiecte de bază (limba română, matematică). Inexistenţa curriculum-ului adaptat pentru elevii cu CES Uzura fizică şi morală a unei părţi din materialul didactic existent în şcoală;

OPORTUNITATI AMENINTARI

Oferta mare de auxiliare didactice permite o selecţie riguroasă în vederea achiziţionării

Alternativa „step by step” atrage populaţie şcolarã şi fructifică lucrul în echipă

Existenţa bibliotecii şcolii

Instabilitatea legislativă şi a curriculumului în sistemul de învăţământ

Existenţa unor necorelaţii între programele şcolare de la învăţământul primar cu cele de la învăţământul gimnazial;

Unele manuale nu corespund exigenţelor programei (sunt depăşite) Curriculum prea aglomerat raportat la numărul de ore alocat fiecărei discipline;

RESURSE UMANE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Cadre didactice calificate în proporţie 100%;

Pondere mare a cadrelor didactice titulare cu grad didactic I şi II; Număr mare de cadre didactice perfecţionate prin diferite stagii de formare continuă precum şi multe cadre didactice care au absolvit sau sunt în curs de absolvire a unei forme de învăţământ superior;

Un nr mare de cadre înscrise la grade didactice si desfasurarea de preinspectii, inspectii curente finalizate cu calificativul Foarte bine şi inspecţii speciale finalizate cu nota 10;

Există în şcoală consilier educativ, logoped şi învăţător de sprijin;

Relaţiile interpersonale sunt bazate pe colaborare, comunicare, deschidere, devotament şi loialitate faţă de şcoală;

Slaba motivare a cadrelor didactice având în vedere salariile mici;

Abandonul şcolar manifestat cu precadere la ciclul gimnazial; Reduceri de nr. posturi consecutive;

Nerespectarea atribuţiilor profesorului de serviciu de unii colegi; Nepunctualitatea unori colegi;

Abandonul şcolar manifestat cu precadere la ciclul gimnazial;

Numărul foarte mare de elevi ce constituie efectivele claselor;

Rezultate nesatisfăcătoare la

Evaluare naţională la Lb română şi

Matematică;

Valorificarea insuficientă a datelor obţinute în urma monitorizării şi controlului activităţii didactice;

Inconsistenţa evaluării sistemice

17

RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Asigurarea resurselor financiare necesare bunei funcţionări a şcolii;

Existenta unor spaţii de învăţământ

corespunzătoare desfăşurării în condiţii

optime a activităţii instructiv-educative ;

Amenajarea majorităţii sălilor de clasă cu mobilier nou, modern, adaptat vârstei elevilor şi adecvat unor activităţi interactive;

Cadrele didactice au acces la xerox, la calculator conectat la internet, echipat cu imprimantă; Existenta laboratorului de informatica

conectat la Internet;

Existenţa sălii festive, a sălii de sport;

Insuficienta dotarea a cabinetului de informatică cu calculatoare, monitoare performante;

Dimensiunea prea mică a curţii; Insuficienţa spaţilor verzi în curtea şcolii;

Inexistenţa cabinetului de biologie,fizică, chimie;

Recompensele pentru activităţi de excepţie sunt puţin stimulative, şcoala neavând resursele financiare disponibile necesare;

Gradul scăzut de implicare a elevilor în păstrarea resurselor şcolii;

Starea precară a clădirii Grădiniţei „Csodavilág“;

Neimplicarea cadrelor didactice în proiecte de finanţare;

Număr insuficient de videoproiectoare, calculatoare portabile;

Insuficienta valorificare în cadrul lecţiilor a softului educaţional din laboratorul AEL din cauza numărului mic de calculatoare;

Activităţi comune ale cadrelor didactice în afara orelor de curs;

Disponibilitatea profesorilor de a pregăti suplimentar elevii;

Rezultate foarte bune la olimpiade; participări la etapa judeţeană şi etapa naţională

Personal didactic auxiliar calificat;

OPORTUNITATI AMENINTARI

Existenţa ofertei de formare continuă a personalului didactic prin multiple forme (cursuri de formare şi perfecţionare organizate de C.C.D., O.N.G.-uri, universitati etc.);

Implicarea în proiecte şcolare judeţene, interjudeţene şi naţionale dă posibilitatea de a completa formarea elevilor prin activităţi pe placul şi în interesul acestora;

Creşterea numărului de elevi proveniţi din familii monoparentale sau din familii emigrate în ţările UE; Creşterea numărului de copii cu dificultăţi de învăţare; Lipsa de timp a părinţilor conduce la o slabă implicare a familiei în viaţa şcolii.

Statutul social marginalizat al cadrelor

didactice;

Legislaţia schimbătoare din domeniul educaţiei duce la confuzia elevilor

şi părinţilor

Lipsa autonomiei şcolii în alegerea cadrelor didactice.

18

OPORTUNITATI AMENINTARI

Posibilitatea îmbunătaţirii bazei materiale prin proiecte cu finanţare externă;

Descentralizarea finanţării şi autonomia instituţională permit o gestionare mai eficientă a fondurilor;

Condiţia socială, materială, economică modestă a majoritaţii familiilor elevilor;

Slaba motivaţie financiară a personalului din învăţământ;

Instabilitate la nivel social şi economic;

Condiţiile socio-economice actuale şi veniturile mici ale cadrelor didactice;

Folosirea copiilor în activităţi aducătoare de venituri pentru familie şi retragerea acestora de la şcoală;

Sistemul legislativ complicat, adesea confuz, restrictiv şi în continuă transformare;

RELAŢII COMUNITARE ŞI DE PARTENERIAT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Atmosferă destinsă, de încredere

reciprocă;

Parteneriate educaţionale care asigură relaţii cu comunitatea locală, organizaţii şi instituţii publice şi de învăţământ; Colaborări cu instituţii publice de învăţământ, ale administraţiei locale, cu instituţii private, ONG-uri, fundaţii etc

Scoala are o relatie buna cu institutiile

de pe raza municipiului;

Derularea unor proiecte de interes comunitar ;

Colaborarea bună cu reprezentanţii comunitătii locale, cu ISJHR; Activităţi de promovarea a imaginii şcolii (zilele şcolii, activităţi cu participarea părinţilor, activitatea de prezentare a ofertei şcolii , activităţi cu viitorii elevi de clasa pregătitoare) ; Aplicarea programul educaţional „Gyémántcsiszoló“ ; Editarea revistei şcolii “Nagyszünet”; Activităţi de întărire a spiritului de echipă al personalului şcolii cu diferite ocazii ( Crăciun, Prerevelion) ;

Numeroase activităţi extraşcolare şi extracurriculare organizate în şcoală şi în afara ei;

Buna colaborare în cadrul echipei manageriale cât şi cu colectivul de cadre didactice;

Comunicarea deficitară cu părinţii elevilor „problemă”;

Iniţierea unui număr restrâns de proiecte de parteneriat;

Rezultate cuantificabile reduse ale proiectelor de parteneriat;

19

OPORTUNITATI AMENINTARI

Disponibilitatea unor instituţii, ONG-uri de a veni în sprijinul şcolii; Interesul liceelor de a-şi prezenta oferta educaţională;

Paletă largă de oferte pentru proiectele de parteneriat;

Deshiderea spre colaborare a instituţiilor şi organizaţiilor din comunitatea localã;

Timpul limitat al părinţilor conduce la o slabă implicare a acestora în viaţa şcolii;

Timpul limitat, multitudinea sarcinilor de serviciu şi slaba motivaţie a cadrelor didactice pentru elaborarea şi implementarea unor proiecte; Indiferenţa unor familii faţă de situaţia şcolară a copiilor lor;

VII. ANALIZA PEST(E)

Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ de

conjunctura politică şi de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional şi

internaţional, de progresul social intern şi de integrarea în structurile economice şi

culturale ale Uniunii Europene.

Cuceririle tehnologice, invenţiile şi inovaţiile în domeniul industrial, precum şi

necesitatea de a păstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea

procesului instructiv educativ şi la asigurarea finalităţilor educaţionale. De aceea, este

necesară o radiografie exigentă a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia

de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile pe care trebuie să le valorifice proiectul

de dezvoltare instituţională în scopul maximizării rezultatelor. Analiza PEST(E) a permis identificarea următoarelor influenţe în activitatea

Şcolii Gimnaziale ” Fogarasy Mihály”.

1. CONTEXTUL POLITIC

Legea Educaţiei Naţionale, publicată pe 10 ianuarie 2011 în Monitorul Oficial, aduce schimbări majore pe următoarele componente ale sistemului educaţional preuniversitar:

Modificări în structura învăţământului preuniversitar. S-au

reconfigurat ciclurile de studii, instituindu-se învăţământul obligatoriu de la vârsta de şase ani, prin introducerea clasei pregătitoare în structura învăţământului primar.

Conform noii legi, curriculum este tratat transdisciplinar, se pune

accent pe competenţe: comunicare în limba română/limba maternă, comunicare în limbi străine, matematică, ştiinţe şi tehnologie, digitale, de utilizare a tehnologiei informaticii, sociale şi civice, antreprenoriale, de sensibilizare şi de expresie culturală, de a învăţa să înveţi.

Examenele naţionale S-au introdus: examene transdisciplinare,

portofoliul educaţional şi probele de admitere specifice unităţii şcolare,

evaluarea competenţelor elevilor la fiecare doi ani (II, IV, VI) Consiliul de administraţie din şcoală, este constituit atât din

cadredidactice, cât şi din un reprezentant al primarului, reprezentanţi ai consiliului local, reprezentanţi ai părinţilor dar şi un observator- reprezentant al elevilor (la liceu).

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde finanţarea

de bază, finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară.

20

Relaţia şcoală-familie/comunitate capătă o nouă dimensiune prin formalizarea acesteia, odată cu încheierea unui contract educaţional între unităţile de învăţământ şi părinţi. Este încurajată implicarea părinţilor în deciziile şcolii, fiind reprezentaţi în mod semnificativ în Consiliile de Administraţie, în Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii.

Cadrul legislativ, specific învăţământului preconizează descentralizarea şi

autonomia sistemului de învăţământ - Planul strategic al Ministerului Educaţiei Nationale cu priorităţile: descentralizare, asigurarea calităţii, resurse umane, învăţarea continuă, ofertă educaţională flexibilă, accesibilitate la educaţie, diversitate culturală, standarde europene;

Oferta politică a Guvernului României în domeniul educaţiei este concentrată în jurul următoarelor obiective:

apropierea şcolii de comunitate prin adoptarea unor decizii politice

favorabile în administraţie şi finanţare şi existenţa unor strategii de

dezvoltare care valorifică potenţialul unităţilor de învăţământ

deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare,

evaluare şi consiliere;

liberalizarea unor sectoare, şi domenii de activitate, precum şi existenţa

unor programe la nivel guvernamental cu impact în activitatea

educaţională (piaţa cărţii şi manualelor, achiziţiile de material didactic,

programe de formare a personalului);

existenţa unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ

românesc la standardele europene şi internaţionale;

descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ;

dezvoltarea instituţională a educaţiei permanente;

sporirea resurselor materiale şi informaţionale la dispoziţia unităţilor de

învăţământ prin proiecte şi programe finanţate de statul român sau de

către organismele europene - programele de dotare a laboratoarelor şi

cabinetelor, dotarea cu echipamente sportive, îmbunătăţirea fondului de

carte, SEI (sistem educaţional informatizat);

finanţarea de către stat a programelor de asistenţă socială pentru elevi

- Programul guvernamental „Lapte - Corn", Programul „Euro 200",

existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi

a programelor cu finalităţi de educaţie şi formare profesională;

cadrul legal favorabil accesului de către unităţile şcolare la fonduri

structurale.

Procesul de învăţământ din Şcoala Gimnazială ,,Fogarasy Mihály” se desfăşoară

pe baza legislaţiei generale şi a celei specifice sistemului de învăţământ preuniversitar, având în atenţie toate actele normative din domeniu, notificările şi ordinele emise de M.E.N. şi de I.S.J. Harghita.

Politica educaţională propusă de şcoala noastră este pe deplin în concordanţă

cu politica educaţională naţională, în care învăţământul este o prioritate naţională, cu

Reforma învăţământului din România şi nu este aservită partidelor politice care se

succed la guvernare, ci serveşte educaţiei tinerei generaţii pentru a deveni cetăţeni

europeni, capabili să se integreze într-o societate dinamică, imprevizibilă şi în spaţiul

transnaţional.

21

2. CONTEXTUL ECONOMIC

Prezentul proiect de dezvoltare instituţională trebuie să se integreze în cadrul

reformei învăţământului preuniversitar, prioritară fiind refacerea legăturilor fireşti dintre

şcoală şi comunitate având în vedere că „produsele educaţionale” vor deveni actori

activi şi pe scena comunităţii locale, capabili să acţioneze responsabil şi competent

pentru binele personal şi pentru binele comunităţii.

Factori economici

Posibilitatea atragerii unor fonduri rambursabile / nerambursabile ;

Descentralizarea mecanismelor financiare ;

Introducerea politicilor de finanţare bazate pe costulstandard/elev/preşcolar;

Orientarea spre o cultură a proiectelor

Şcoala Gimnazială ,,Fogarasy Mihály” este situată în centrul oraşului. Aproximativ 98% dintre elevii şcolii la terminarea ciclului gimnazial urmează cursurile în licee din oraşul Gheorgheni: licee teoretice şi tehnologice, şcoli profesionale. Un număr foarte mic de elevi urmează cursurile la liceele teoretice şi vocaţionale din oraşele Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc.

În unitatea noastră şcolară există mulţi elevi cu o situaţie materială modestă, acest lucru împiedicându-i să-şi manifeste interesul pentru şcoală.

Elevii şcolii beneficiază de manuale gratuite, lapte şi corn. Interesul agenţilor economici pentru acordarea de donaţii sau pentru

sponsorizări instituţiilor de învăţământ preuniversitar este foarte scăzut. Fondurile de

bază sunt asigurate de Bugetul Consiliului local şi de M.E.N. prin I.S.J. Harghita.

3. CONTEXTUL SOCIAL

Factori sociali

fluctuaţiile demografice influenţează cifrele de şcolarizare ale unităţii de învăţământ;

creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea abandonului şcolar;

schimbări privind aşteptările comunităţii faţă de şcoală ;

întărirea rolului sindicatelor şi a societăţii civile;

cererea crescândă venită din partea comunităţii pentru educaţia adulţilor şi pentru programe de învăţare pe tot parcursul vieţii transformă unităţile de învăţământ în furnizori de servicii educaţionale;

integrarea unor categorii de copii cu cerinţe educative speciale în învăţământul de masă;

parteneriat social în creştere;

Majoritateaelevilor şcolii noastre sunt copiii locuitorilor din Gheorgheni, un număr

de 85 de elevi sunt cei care fac naveta din satele învecinate.

Problemelor sociale acordăm atenţie sporită prin acordarea de burse sociale pentru elevii proveniţi din familiile cu venituri mici, burse de performanţă,merit şi studiu pentru elevii foarte buni, rechizite gratuite, ajutorul de 200 euro pentru achiziţionarea unui calculator.

22

4. CONTEXTUL TEHNOLOGIC

Factori tehnologice

Răspândirea tehnologiilor moderne de comunicare şi de tehnică de calcul ;

Accesul la internet favorizează informarea şi comunicarea globală;

Generalizarea unor practici educaţionale inovatoare;

Dezvoltarea învăţământuluiinformatizat presupune existenţa calculatorului în fiecare sală de clasă;

Tehnologia are un rol foarte important în asigurarea calităţii şi a eficientizării

procesului de învăţământ. Forma cea mai importantă a contextului tehnologic o

reprezintă tehnologia informatică. În acest sens încercăm să motivăm toate cadrele

didactice pentru a urma cursuri de perfecţionare TIC. şcoala dispune de un laborator

cu 25 calculatoare. În cancelarii sunt câte un calculator conectat la internet şi câte un

multifuncţional la care se realizează material suplimentar pentru activităţile didactice şi

extraşcolare.

5. CONTEXTUL ECOLOGIC

Integrarea în Uniunea Europeană presupune respectarea unor norme precise

în protejarea mediului de către unităţile şcolare.

Educaţia ecologică în unităţile de învăţământ trebuie să devină prioritară.

Preocupările în domeniul ecologic, din grija faţă de generaţiile viitoare, au în

vedere reducereapoluării, folosirea unor materiale mai eficiente, reciclarea şi

refolosirea lor.

Prin activitatea sa, unitatea şcolară trebuie să se implice în rezolvarea

problemelor de mediu prin participarea la proiecte ecologice, prin economisirea la

maximum a resurselor de energie termică, electrică, apă etc. astfel încât să se

protejeze mediul înconjurător.În acest sens şcoalanoastră are mult de făcut.

VIII. VIZIUNEA ȘCOLII

„ Menirea şcolii este să ne înveţe cum să învăţăm; să ne trezească curiozitatea de a învăţa; să ne arate cum să descoperim bucuria creaţiei; să ne înveţe a iubi tot ceea ce facem, şi să ne ajute să găsim calea spre ce am dori să facem.” ( Szent-Györgyi Albert )

23

Şcoala noastră urmăreşte prin educaţia pe care o oferă copiilor să devină iniţiator, susţinător şi catalizator al comunităţii, continuator al tradiţiilor locale.

Vrem să devenim una din şcolile de prestigiu apreciată de către copii, părinţi şi comunitatea locală pentru eficienţa activităţii instructiv-educative, şi ne propunem asigurarea condiţiilor materiale necesare unui învăţământ de calitate. Într-o ambianţă plăcută, vrem să asigurăm tuturor elevilor, şanse egale de studiu, cunoştinţe necesare pentru a studia în continuare cu succes, dezvoltând prin activităţi extracurriculare inteligenţa emoţională a lor.

Ne propunem să educăm elevii în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii, toleranţei, prin sensibilizarea lor faţă de valorile morale şi civice, a respectului pentru natură şi mediul înconjurător.

X. ȚINTE STRATEGICE

Pornind de la misiunea şi viziunea şcolii, de la diagnoza de tip cantitativ, de tip

calitativ a şcolii, de la concluziile şi interpretările analizei SWOT şi PEST(E) am

formulat următoarele obiective şi opţiuni strategice, în vederea dezvoltării şi

modernizării instituţionale a Şcolii Gimnaziale „Fogarasy Mihaly” Gheorgheniîn

perioada 2014-2019.

1. Creşterea performanţelor şcolare şi asigurarea succesului la învăţătură

pentru toţi elevii, potrivit nivelului propriu de dezvoltare

2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurală şi a bazei materiale a

unităţii

3. Realizarea de activităţi educative care să contribuie la promovarea educaţiei ecologice

4. Dezvoltarea dimensiunii europene a şcolii prin derularea de proiecte şi parteneriate locale, naţionale şi europene

5. Promovarea imaginii şcolii în contextul climatului concurenţial actual de descentralizare şi autonomie instituţională

IX. MISIUNEA ȘCOLII

24

ARGUMENTARE

1. Creşterea performanţelor şcolare şi asigurarea succesului la învăţătură pentru toţi elevii, potrivit nivelului propriu de dezvoltare

Eşecul şcolar reprezintă un fenomen actual cu care se confruntă învăţământul şi care ia amploare pe zi ce trece. În acelaşi timp orice profesor se loveşte inevitabil deacest fenomen în munca de zi cu zi şi de aceea consider că orice cadru didactic trebuie să fie preocupat de cercetarea cauzelor care determină eşecul şcolar şi să aibă mereu la îndemână un set de măsuri pentru a preveni pe cât se poate sau pentru a rezolva situaţiile de eşec şcolar.

Este nevoie de elaborarea de strategii diferenţiate menite să faciliteze procesul de învăţare pentru toţi elevii, indiferent de nivelul intelectual, de apartenenţa etnică, religioasă sau de altă natură, prin promovareaunui învăţământ incluziv. Vrem să urmărim diminuarea numărului de elevi care abandonează şcoala şi creşterea motivaţiei învăţării pentru a asigura tuturor elevilor şanse egale la educaţia de bază.

Totodată şcoala trebuie să īntāmpine şi nevoile copiilor supradotaţi, prin programe de pregătire suplimentară a elevilor capabili de performanţă. În ultimii 4 ani s-a înregistrat o descreştere accentuată a procentului de promovabilitate la Evaluare Naţională, la disciplinele Lb română şi Matematică. Prin realizarea acestei ţinte urmărim să realizăm o creştere semnificativă în acest sens.

2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurală şi a bazei materiale a unităţii

Orice instituţie care îşi clădeşte politica managerială pe performanţe, competenţă şi competitivitate trebuie să îşi asigure o bază materială solidă care să susţină promovarea şi îndeplinirea strategiilor propuse. În acest sens trebuie să proiectăm resursele în aşa fel, încât să satisfacă nevoile instituţiei, să ofere elevilor şi cadrelor didactice confortul necesar derulării în condiţii bune a activităţii şcolare. Trebuie să proiectăm dezvoltarea infrastructurală şi a bazei materiale în aşa fel încât să asigurăm un sistem financiar coerent şi gospodăresc, de susţinere eficientă tuturor activităţilor şcolare, repartizând fondurile alocate de stat, a celor proprii şi a celor extrabugetare în aşa fel încât să acopere întreaga gamă de activităţi.Pornind de la cerinţele standardelor de asigurare a calităţii in educaţie, investiţile şi modernizarea bazei tehnico-materiale este unul din scopurile strategice prioritare pentru perioada 2015-2019.

3. Realizarea de activităţi educative care să contribuie la promovarea educaţiei ecologice

Conştientizarea importanţei mediului natural face parte din obiectivele educaţiei europene. Protejarea planetei Pământ, casa noastră, a tuturor, este o problemă care trebuie să-i intereseze nu doar pe ecologişti, ci pe toată lumea, adulţi şi copii. Natura, studiată cu dragoste, cu pasiune, poate deveni centrul de interes al tuturor disciplinelor şcolare, precum şi al multora dintre activităţile extracurriculare. Prin diferite activităţi trebuie să avem în vedere asimilarea unor deprinderi de viaţă care reduc impactul negativ asupra mediului, precum şi promovarea unor atitudini pozitive de ocrotire a mediului înconjurător.Este importantăimplicarea activă a copiilor în acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului; formarea şi dezvoltarea unei conştiinte ecologice teoretice necesare transpunerii ei în practici ecologice; înţelegerea corectă a relaţiilor om-mediu înconjurător şi a interdependenţei dintre calitatea vieţii şi calitatea mediului înconjurător. Pentru a educa oameni conştienţi ecologic, în următorii ani noi dascălii, trebuie să punem accent pe activităţile şcolare şi extraşcolare care vizează educaţia ecologică a copiilor.

25

4. Dezvoltarea dimensiunii europene a şcolii prin derularea de proiecte şi parteneriate locale, naţionale şi europene

Dezvoltarea bazei didactico-materială a şcolii se poate realiza prin folosirea

eficientă a fondurilor primite de la guvern, Consiliul Local, prin realizarea de fonduri proprii şi prin participarea la proiecte naţionale şi europene. Competenţele cheie formate prin curriculum obligatoriu se pot exersa şi dezvolta prin participare la proiecte naţionale dar mai ales europene. Din fericire există programe care oferă posibilitatea instituţiilor de învăţământ de a aplica pentru derularea de proiecte de mobilitate sau partenetiate strategice Deoarece şcoala are un nivel scăzut al absorbţiei de fonduri pe proiecte, a determinat formularea acestei ţinte strategice.

5. Promovarea imaginii şcolii în contextul climatului concurenţial actual de descentralizare şi autonomie instituţională În contextul că şcoala este un prestator de servicii, este binevenită crearea şi

promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate prin eficientizarea sistemului de comunicare externă . Pentru acest lucru este nevoie de transparenţa informaţiilor de interes public şi mediatizarea ofertei şcolii. Astfel oferim comunităţii, acces rapid la informaţii relevante. Promovarea imaginii şcolii vizează realizarea unei noi imagini a şcolii ca centru de resurse educaţionale şi de servicii oferite comunităţii.

XI. OPȚIUNI STRATEGICE

Ţinta

strategică

OPŢIUNEA STRATEGICĂ

Opţiunea

curriculară

Opţiunea

financiară a

dotărilor

materiale

Opţiunea

investiţiei în

resursa

umană

Opţiunea

relaţiilor

comunitare

1. Creşterea performanţelor şcolare şi asigurarea succesului la învăţătură pentru toţi elevii, potrivit nivelului propriu de dezvoltare

-Modernizarea practicilor didactice şi centrarea demersului didactic pe elev -Adaptare curriculară pentru elevii cu CES -Realizarea de programe de pregătire suplimentară a elevilor capabili de performanţă. -Mărirea efortului de pregătire al elevilor pentru EN

-Folosirea eficientă a materialului didactic şi a mijloacelor de învăţământ din dotare; -Identificarea de resurse pentru premiere (diplome/ medalii/ fotografii pentru panou/ excursie) - Modernizarea bazei materiale existente prin dotarea cu calculatoare, multifuncţionale, vidoeproiectoare care să permită utilzarea softurilor şi abilităţilor TIC în procesul instructiv-educativ

-Motivarea cadrelor didactice ai căror elevi obţin rezultate le competiţiile naţionale. -Stimularea cadrelor didactice pentru parcurgerea unor programe de abilitare în utilizarea lucrului diferenţiat; -Selectarea şi monitorizarea elevilor CES

-Extinderea parteneriatului cu părinţii şi implicarea acestora în pregătirea şi desfăşurarea activităţilor de recuperare; -Activităţi de parteneriat cu licee în vederea cuprinderii tuturor absolvenţilor clasei a VIII-a într-o formă de învăţământ ;

26

2. Păstrarea, dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale

- Tematica orelor educative va cuprinde aspecte ce ţin de păstrarea şi întreţinerea bazei materiale a şcolii; -Realizarea unor investiţii privind îmbunătăţirea infrastructurii -Dotarea şcolii cu materiale didactice moderne şi cu softuri educaţionale adecvat curriculumui şcolar

-Proiecte de buget fundamentat - Accesarea de fonduri prin participarea la proiecte de finanţare -Realizarea de proiecte viabile în acest sens -Realizarea de venituri proprii - Sponsorizări ale agenţilor economici

-Asumarea răspunderii personalului didactic privind păstrarea patrimoniului şcolii; - Antrenarea personalului şcolii în realizarea de proiecte finanţate din resurse extrabugetare - Adaptarea de către cadrele didactice a metodelor didactice la noile technologii informaţionale

-Colaborarea cu Primăria , Consiliul local, IŞJ Harghita, Fundaţia „Fogarassy Mihály” pentru obţinerea de fonduri pentru dezvoltare şi investiţii

3. Realizarea de activităţi educative care să contribuie la promovarea educaţiei ecologice

-Realizarea unor proiecte educative ecologice -Reamenanjarea spaţiului verde din curtea şcolii -Reciclare deşeuri -Implementarea unui sistem de reciclare selectivă în şcoală

-Participarea la proiecte în vederea obţinerii de fonduri pt amenanjarea curţii

-Conştientizare atât în rândul elevilor, cât şi al părinţilor a importanţei protecţiei mediului

-Existenţa unei relaţii de colaborare cu instituţii şi organizaţii locale implicate în activităţi de protecţie a mediului înconjurător

4. Dezvoltarea dimensiunii europene a şcolii prin derularea de proiecte şi parteneriate locale, naţionale şi europene

- Informarea cadrelor diactice şi a elevilor în lagătură cu posibilitatea desfăşurării unor proiecte - Realizarea de proiecte comune cu alte şcoli (lingvistice, de cercetare, excursii tematice etc.) din zonă, din ţară şi din străinătate

- CCD oferă cursuri de formare în ceea ce priveşte managementul proiectelor -Materiale de informare privind implementarea de proiecte, -Granturi obţinute în urma aprobării proiectelor depuse

-Informarea cadrelor didactice cu privire la oportunităţile de colaborare europeană în cadrul programului Erasmus + - Formarea cadrelor didactice privind elaborarea de proiecte pt obţinerea de granturi

-Popularizarea activităţii şcolii, a rezultatelor obţinute de elevi şi cadre didactice în cadrul proiectelor în comunitate şi în afara acesteia (mass-media, internet, publicaţii, revista şcolii; -Iniţierea unor proiecte de colaborare cu diferite ONG:-uri, firme private; -Continuarea parteneriatelor cu institutiile din cadrul comunităţii

27

5. Promovarea imaginii şcolii în comunitate

-Popularizarea realizărilor şcolii şi a ofertei educaţionale prin: editarea de pliante şi afişe, articole în presă, cercuri pedagogice -Asigura informării comunităţii locale prin intermediul mass-media locală; -Actualizarea permanentă a site-ului şcolii care să reflecte activitatea la zi a şcolii -Aparaţii lunare a revistei şcolii „Nagyszünet”

-Identificarea de resurse extrabugetare pentru realizarea materialelor promoţionale; -Asigurarea logisticii necesare pentru desfăşurarea activităţilor de mediatizare şi diseminarea a informaţiilor; -Proiectul de buget va prevedea fonduri pentru premierea elevilor şi formaţiilor câştigătoare.

-Motivarea implicării cadrelor didactice şi a elevilor în activităţi de creştere a prestigiului şcolii prin acordarea de premii, diplome, etc. -Evidenţierea contribuţiei factorilor implicaţi

- Eficientizarea parteneriatului şcoală - părinţi -Realizarea unor activităţi extracurriculare în parteneriat cu alte şcoli, instituţii, ONG-uri etc.

XII. REZULTATE AȘTEPTATE A. CURRICULUM

60% dintre elevii cu dificultăţi de învăţare vor beneficia de programe individualizate şi programe remediale;

Gama largă de activităţi extracurriculare oferă posibilitatea ca fiecare elev să desfăşoare cel puţin trei acţiuni pe an de îngrijire şi protejare a mediului;

Creşterea cu 5% a promovabilităţii la EN ;

B. RESURSE UMANE

80% din numărul cadrelor didactice vor aplica metode activ-participative şi diferenţiate pe particularităţi de vârstă şi individuale ale fiecărui elev;

90% din numărul cadrelor didactice vor fi implicate activ în realizarea de activităţi extraşcolare;

Implicarea a 30 % dintre cadrele didactice în realizarea şi participarea la proiecte şi parteneriate;

C. RESURSE MATERIALE ŞI FINACIARE

Spaţiul şcolar funcţional la standarde ridicate de curăţenie şi igienă;

Reabilitarea totală a clădirii Grădiniţei „Csodavilág”;

Izolarea termică a clădirii cu clasele primare şi grupurile de preşcolari;

Amenanjarea unui teren de joc în curtea şcolii cu clasele primare;

Amenanjarea spaţiului verde în curtea şcolii;

Pavajarea terenului de sport şi parchetarea sălii de sport;

Dotarea cu tehnică de calcul şi cu videoproiectoare a sălilor de clase;

Fonduri suplimentare obţinute prin proiecte finanţate în cadrul programelor naţionale sau internaţionale;

28

D. RELAŢII COMUNITARE

Creşterea cu 30% a numărului de convenţii de parteneriat încheiate cu unităţile şcolare, instituţii;

Încheierea a cel puţin 3 convenţii de parteneriat cu ONG-urile locale pentru derularea de proiecte pe diferite componente educaţionale;

Cultura organizaţională va deveni mai puternică, elevii, părinţii şi cadrele didactice vor deveni mai conştienţi de rolul şi de importanţa pe care îl au în şcoală.

XIII. PROGRAME DE DEZVOLTARE

Nr.

Crt.

Domeniul

funcţional

Obiective propuse 2015/

2016

2016/

2017

2017/

2018

2018/

2019

1. CURRRICULUM

ŞI VIAŢA

ŞCOLARĂ

Modernizarea practicilor didactice şi centrarea demersului didactic pe elev

Iniţierea de programe specifice vizând remedierea şcolară şi antrenarea performanţei;

Adaptare curriculară pentru elevii cu CES

Utilizarea softurilor educaţionale şi a TIC-ului în activitatea didactică;

Iniţierea unor proiecte naţionale şi internaţionale;

Înbunătăţirea rezultatelor la

Evaluare Naţională;

2. RESURSE

UMANE

Participarea cadrelor didactice la programe de formare;

Selectarea şi monitorizarea elevilor cu nevoi educaţionale speciale în vederea asigurării pregătirii lor suplimentare;

Modernizarea practicilor didactice şi centrarea demersului didactic pe elev;

Perfecţionarea cadrelor didactice în utilizarea calculatorului, folosirea mijloacelor multimedia şi creşterea numărului de lecţii cu ajutorul softurilor educaţionale;

Implicarea cadrelor didactice în realizarea şi participarea la proiecte şi parteneriate;

Implicarea active a cadrelor didactice în realizarea de activităţi extraşcolare

Implicarea cadrelor didactice în activităţi educative care să contribuie la promovarea educaţiei ecologice

29

3 RESURSE

MATERIALE ŞI

FINANCIARE

Asigurarea condiţiilor materiale optime pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ;

Fonduri suplimentare obţinute prin proiecte finanţate în cadrul programelor naţionale sau internaţionale;

Renovarea şi modernizarea clădirii grădiniţei cu program prelungit „Csodavilág”;

Dotarea cu laptopuri conectate la internet şi videoproiectoare a sălilor şi dotarea şcolii cu softuri educaţionale;

Amenajarea unui teren de joc în curtea clădirii a claselor I-IV

Izolarea termică a clădirii cu clasele primare şi grupurile de preşcolari;

Amenanjarea spaţiului verde în curtea şcolii;

Pavajarea terenului de sport şi parchetarea sălii de sport

Identificarea de programe de finanţare externă şi scrierea de proiecte;

4 RELAŢII

COMUNITARE

Realizarea unor proiecte de parteneriat cu şcolile şi grădiniţele din Gheorgheni;

Dezvoltarea relaţiilor comunitare în ţara şi în spaţiul european: proiecte individuale şi multilaterale, parteneriate cu şcoli şi instituţii;

Atragerea comunităţii locale, a partenerilor educaţionali, în realizarea optimă a activităţilor;

Creşterea nivelului de participare a părinţilor la viaţa şcolii;

Promovarea imaginii unităţii şcolare prin îmbunătăţirea parteneriatului şcoală- comunitate;

30

XIV. MONITORIZARE SI EVALUARE

Implementarea Proiectului de Dezvoltare Instituţională va fi realizată de către întregul personal al şcolii.

Vom urmării şi vom evalua pe parcursul şi la sfârşitul activităţilor propuse:

-Progresul: gradul de avansare în raport cu obiectivele şi termenele propuse. - Costurile: concordanţa/neconcordanţa dintre resursele planificate şi cele efectiv

utilizate (finanţe, de timp, dotare). - Rezultatele: respectarea indicatorilor de realizare a obiectivelor propuse. - Calitatea: nivelul atingerii scopului propus, „valoarea adăugată“ şi „valoarea

creată“ în urma realizării obiectivelor. Procesul de evaluare va fi asigurat atât de către echipa managerială cât şi de către membrii CEAC prin:

- Întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;

- Includerea de acţiuni specifice în planul de activitate al Consiliului de Administraţie, al Consiliului Profesoral, al tuturor catedrelor/comisiilor;

- Prezentarea de rapoarte anuale în cadrul Consiliului Profesoral şi al Consiliului de Administraţie;

- Revizuire periodică şi realizarea corecţiilor necesare. Activităţile de monitorizare şi evaluare vor consta în:

- Realizarea procedurilor de monitorizare a ţintelor; - Discuţii cu cadrele didactice şi elevii asupra schimbărilor care au avut loc în

procesul de predare – învăţare – evaluare;

- Monitorizarea periodică a implementării acţiunilor individual;. - Comunicarea acţiunilor corective prin raportare la rezultatelor obţinute; - Interpretarea datelor privind nivelul de atingere a ţintelor;

- Stabilirea impactului asupra comunităţii; - Realizarea unor produse concrete - rezultatele „materiale“ ale proiectului; - Înregistrări video şi fotografii

ECHIPA DE ELABORARE A PROIECTULUI DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ Gáll Árpád - director Lázár Nóra - director adjunct Kósa Anna-Mária - coordonator CEAC Bartalis Boróka - membră CEAC Fejér Csengelle-Judit - secretar Dezbătut şi avizat în Consiliul profesoral, la data de 18.06.2015 Aprobat în Consiliul de administraţie, la data de 19.06.2015 Nr. înreg : 2632/18.06.2015 Director Director adjunct Gáll Árpád Lázár Nóra

1