planul de mobilitate urbanĂ durabilĂ municipiul · i) reduce poluarea aerului și poluarea...
TRANSCRIPT
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 1
MUNICIPIUL MORENI 2018
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
MUNICIPIUL
MORENI
RAPORT FINAL 2018
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 2
MUNICIPIUL MORENI 2018
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ MORENI-PMUD
Moreni
Raportul final al PMUD Moreni cuprinde proiecția intervențiilor structural pentru
optimizarea mobilității urbane în municipiul Moreni și se referă la perioada 2018-2030.
Fiind un instrument de planificare strategică PMUD Moreni, atingerea obiectivelor
strategice este condiționată de buna funcționare a actorilor implicați în implementarea
fiecărei secțiuni.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 3
MUNICIPIUL MORENI 2018
Coordonator: Conf.univ.dr. Daniel Peptenatu-Universitatea din București-geograf, specialist mediu,
specialist planificare teritoriala și amenajarea teritoriului, specialist elaborare
documentații de urbanism (G2, G3, G4) (Atestat RUR)
Echipa de experți:
Conf.univ.dr. Daniel Diaconu - inginer
Conf.univ.dr. Marian Marin- geograf-dezvoltare regională
Lect.univ.dr. Cristian Draghici-geograf, specialist baze de date
Lect.univ.dr. Radu Pintilii- -geograf, expert GIS
Lect.univ.dr. Camelia Teodorescu-economist, geograf
Asist.univ.drd. Mircea Visan-cartograf, expert GIS
Alexandra Grecu - expert GIS
Karina Andreea Gruia- expert GIS
Adrian Gabriel Simion- expert GIS
Roxana Andreea Radu - expert GIS
Iulia Daniela Nedelcu- expert GIS
Ion Andronache- expert baze de date
Cercetarea de teren
Mădălina Nică
Mariana Alexandra Oproiu
Andrei-Mădălin Ducman
Marius Bogdan Dobre
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 4
MUNICIPIUL MORENI 2018
CUPRINS
A. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă- componentă de nivel strategic
1. Introducere
1.1. Scopul şi rolul documentaţiei;
1.2. Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spaţială;
1.3. Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale;
1.4. Preluarea prevederilor privind dezvoltarea economică, socială şi de cadru
natural din documentele de planificare ale UAT Moreni;
2. Analiza situaţiei existente
2.1. Contextul socio economic cu identificarea densităţilor de populaţie şi a
activităţilor economice;
2.2. Reţeaua stradală;
2.3. Transport public;
2.4. Transport de marfă;
2.5. Mijloace alternative de mobilitate (deplasări cu bicicleta, mersul pe jos şi
deplasarea persoanelor cu mobilitate redusă);
2.6. Managementul traficului (staţionarea, siguranţa în trafic, sisteme inteligente de
transport, signalistică, structuri de management existente la nivelul autorităţii
planificatoare);
2.7. Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate (zone centrale protejate,
zone logistice, poli ocazionali de atracţie/generare de trafic, zone intermodale - gări,
aerogări etc.);
3. Evaluarea impactului actual al mobilităţii
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 5
MUNICIPIUL MORENI 2018
3.1. Eficienţă economică;
3.2. Impactul asupra mediului;
3.3. Accesibilitate;
3.4. Siguranţă;
3.5. Calitatea vieţii;
4. Viziunea de dezvoltare a mobilităţii urbane
4.1. Viziunea prezentată pentru cele 3 nivele teritoriale;
4.2. Cadrul/metodologia de selectare a proiectelor;
5. Direcţii de acţiune şi proiecte de dezvoltare a mobilităţii urbane
5.1. Direcţii de acţiune şi proiecte pentru infrastructura de transport;
5.2. Direcţii de acţiune şi proiecte operaţionale;
5.3. Direcţii de acţiune şi proiecte organizaţionale;
5.4. Direcţii de acţiune şi proiecte partajate pe nivele teritoriale:
6.4.1. La scară periurbană/metropolitană;
6.4.2. La scara localităţilor de referinţă;
6.4.3. La nivelul cartierelor/zonelor cu nivel ridicat de complexitate;
6. Evaluarea impactului mobilităţii pentru cele 3 nivele teritoriale
6.1. Eficienţă economică;
6.2. Impactul asupra mediului;
6.3. Accesibilitate;
6.4. Siguranţă;
6.5. Calitatea vieţii.
B. PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ-COMPONENTA DE NIVEL
OPERAŢIONAL
1. Cadrul pentru prioritizarea proiectelor pe termen scurt, mediu şi lung
1.1. Cadrul de prioritizare;
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 6
MUNICIPIUL MORENI 2018
1.2. Priorităţile stabilite;
2. Planul de acţiune
2.1. Intervenţii majore asupra reţelei stradale;
2.2. Transport public;
2.3. Transport de marfă;
2.4. Mijloace alternative de mobilitate (deplasări cu bicicleta, mersul pe jos şi
persoane cu mobilitate redusă);
2.5. Managementul traficului (staţionarea, siguranţa în trafic, sisteme inteligente de
transport, signalistică, protecţia împotriva zgomotului/sonoră);
2.6. Zonele cu nivel ridicat de complexitate (zone centrale protejate, zone logistice,
poli ocazionali de atracţie/generare de trafic, zone intermodale - gări, aerogări etc.);
2.7. Structura intermodală şi operaţiuni urbanistice necesare;
2.8. Aspecte instituţionale.
C. Monitorizarea Implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă
1. Stabilire proceduri de evaluare a implementării P.M.U.;
2. Stabilirea actoriilor responsabili cu monitorizarea.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 8
MUNICIPIUL MORENI 2018
A. PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ
DURABILĂ (P.M.U.D) - COMPONENTĂ DE
NIVEL STRATEGIC
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 9
MUNICIPIUL MORENI 2018
1. Introducere
1.1. Scopul şi rolul documentaţiei;
Planul de mobilitate urbană durabilă și integrată este un document strategic menit
să planifice în mod durabil satisfacerea nevoilor de mobilitate ale oamenilor și sectorului
economic din municipiu și din împrejurimile acestuia, pentru o dezvoltare socio-
economică armonioasă și o mai bună calitate a vieții în prezent și în viitor. Acest
document strategic valorifică practicile de planificare existente pentru toate modalitățile
de transport pentru persoane și mărfuri și ține seama de principiile integrării, eficienței
socio-economice, participării și evaluării.
Un plan sustenabil de mobilitate urbană este un concept care contribuie la
atingerea țintelor europene de schimbare climatică și eficiență energetică stabilite de UE.
Astfel, a fost promovat pe larg de către Comisia Europeană, de exemplu prin Planul de
Acțiune pentru Mobilitate Urbană (2009), Cartea Albă a Transporturilor (2011),
Comunicarea Comisiei din Decembrie 2013, C.O.M. (2013) 913, solicitând Statelor
Membre să participe la pregătirea mobilității urbane pe baze competitive și potrivit
principiului de utilizare eficientă a resurselor, și documentul care însoțește Comunicarea
privind logistica urbană, S.W.D. (2013) 524, ca și un nou concept de planificare capabil să
adreseze provocările și problemele transportului în zone urbane într-un mod mult mai
durabil și integrat.
Spre deosebire de abordările tradiționale de planificare a transporturilor, noul
concept pune un accent deosebit pe implicarea cetățenilor și a tuturor părților, pe
coordonarea politicilor între sectoare (transport, utilizarea terenurilor, mediu, dezvoltare
economică, politici sociale, sănătate, siguranță etc.), între diferitele niveluri de autoritate
și între autoritățile învecinate. Planurile sustenabile de mobilitate urbană necesită o
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 10
MUNICIPIUL MORENI 2018
viziune pe termen lung și sustenabilă pentru o zonă urbană și care să țină cont de costurile
și beneficiile sociale mai extinse, cu scopul de a “internaliza costurile” și a sublinia imPOR
tanța evaluării.
Orientările actuale introduc conceptul și beneficiile unor planuri sustenabile de
mobilitate urbană ca nouă paradigmă de planificare. Ele sugerează și explică pașii și
activitățile care sunt esențiale pentru dezvoltarea și, în cele din urmă, implementarea
unui asemenea plan.
Un plan de mobilitate urbană durabilă cuprinde ideea de abordare integrată;
promovează dezvoltarea echilibrată a tuturor modurilor relevante de transport,
concomitent cu încurajarea unei schimbări spre modele mai sustenabile. Recomandările
asupra “Dezvoltării și implementării unui plan de mobilitate urbană sustenabilă”
prezintă principalii pași pentru definirea politicilor de mobilitate în contextul unei
viziuni clare și obiectivele măsurabile pentru rezolvarea provocărilor pe termen lung ale
mobilității urbane. Procesul dorește să asigure implicarea actorilor din domeniu în
etapele corespunzătoare și colaborarea dintre domeniile relevante de politici și autorități.
În același timp, dezvoltarea și implementarea unui plan de mobilitate urbană
durabilă nu ar trebui văzut ca un domeniu adițional al planificării transporturilor, ci ar
trebui făcut în acord cu, și plecând de la actualele planuri și procese. Conceptul său a fost
dezvoltat având în minte cele mai bune exemple europene și ar trebui să devină parte a
practicii zilnice de planificare în toate orașele și municipalitățile europene.
Nu în ultimul rând, planificarea pentru viitorul orașelor noastre trebuie să fie
centrată pe cetățeni; cetățenii ca și călători, ca oameni de afaceri, ca și consumatori, clienți,
sau orice rol ar putea avea ei, oamenii trebuie să fie parte a soluției; realizarea unui plan
de mobilitate urbană durabilă înseamnă “Planificare pentru Oameni”.
Un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă prezintă sau este legat, de o strategie pe
termen lung pentru dezvoltarea viitoare a zonei urbane respective și, în acest context,
pentru dezvoltarea viitoare a infrastructurii și serviciilor de mobilitate și transport. Un
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 11
MUNICIPIUL MORENI 2018
plan de mobilitate urbană durabilă include în egală măsură un plan de acțiune pentru
implementarea pachetelor de măsuri propuse.
Planul prevede un set integrat de măsuri tehnice, de infrastructură, de politică și
nelegislative menite a îmbunătăți performanța și eficacitatea din punctul de vedere al
costurilor în ceea ce privește scopul și obiectivele specifice declarate.
Planul de mobilitate urbană durabilă are ca țintă principală îmbunătățirea
accesibilității zonelor urbane și furnizarea de servicii de mobilitate și transport durabile
către, prin și în zona urbană respectivă. Acest plan vizează necesitățile „orașului
funcțional” și ale zonelor adiacente, mai degrabă decât cele ale ariei administrative și,
prin urmare, caută să contribuie la dezvoltarea unui sistem de transport urban care:
a) Este accesibil și răspunde nevoilor de bază ale tuturor utilizatorilor în ceea ce privește
mobilitatea;
b) Echilibrează și satisface diversitatea cererii de servicii de mobilitate și transport
provenite de la cetățeni, întreprinderi și industrie;
c) Trasează o dezvoltare echilibrată și o mai bună integrare a diferitelor moduri de
transport;
d) Întrunește cerințele de durabilitate, punând în balanță nevoia de viabilitate economică,
echitate socială, sănătate și calitate a mediului;
e) Optimizează eficiența și eficacitatea costurilor;
f) Utilizează mai bine spațiul urban, precum și infrastructura și serviciile de transport
existente;
g) Îmbunătățește atractivitatea mediului urban, calitatea vieții și sănătatea publică;
h) Îmbunătățește siguranța și securitatea traficului;
i) Reduce poluarea aerului și poluarea fonică, emisiile de gaze cu efect de seră și
consumul de energie;
j) Contribuie la o performanță generală mai bună a rețelei transeuropene de transport și
a sistemului european de transport ca întreg.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 12
MUNICIPIUL MORENI 2018
Orașul Moreni este situat în cadrul județului Dâmbovița, în partea central estică a
acestuia, mai precis la contactul dintre Câmpia piemontană înaltă a Cricovului Dulce cu
Dealurile externe ale Subcarpaților Prahovei (Sectorul Subcarpaților Ialomiței), în
depresiunea subcarpatică cu același nume, străbătută de râul Cricovul Dulce. Orașul a
apărut în apropierea drumului comercial situat la contactul dintre Câmpia Română cu
Subcarpații de Curbură pe traseul Târgoviște – Moreni – Dițești, Filipești de Târg –
Florești – Băicoi – Plopeni – Blejoi – Bucov – Valea Călugărească.
Obiectivele principale ale planului de mobilitate urbană durabilă al municipiului
Moreni
I. ACCESIBILITATEA asigurarea că tuturor cetățenilor le sunt oferite opțiuni de
transport, care permit accesul la destinații și servicii esențiale;
II. SIGURANȚA ȘI SECURITATEA îmbunătățirea siguranței și securității;
III. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR reducerea poluării atmosferice și fonice, a emisiilor
de gaze cu efect de seră și a consumului de energie;
IV. EFICIENȚA ECONOMICĂ îmbunătățirea eficienței și rentabilității transportului
de persoane și mărfuri;
V. CALITATEA MEDIULUI URBAN contribuirea la creșterea atractivității și calității
mediului urban și a designului urban în beneficiul cetățenilor, economiei și societății în
ansamblu.
Dezvoltarea unui plan de mobilitate urbană durabilă se axează pe atingerea
acestor obiective ambițioase, măsurabile, derivate din obiectivele pe termen scurt stabilite
conform unei viziuni asupra mobilității, integrată într-o strategie generală de dezvoltare
durabilă.
Ca atare, planul de mobilitate urbană durabilă se bazează pe o evaluare
amănunțită a performanței actuale și viitoare a sistemului de transport urban. Această
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 13
MUNICIPIUL MORENI 2018
evaluare oferă o analiză cuprinzătoare a situației actuale și permite stabilirea unei
referințe în raPOR t cu care poate fi măsurat progresul.
1.2. Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spaţială
În legislația națională, conform Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul, actualizată în iulie 2013, Planul de Mobilitate Urbana (PMU) reprezintă
instrumentul de planificare strategică teritorială prin care sunt corelate dezvoltarea
teritorială a localităților din zona periurbană / metropolitană cu nevoile de mobilitate și
transport al persoanelor, bunurilor și mărfurilor.
Conform Art. 46, Planul urbanistic general cuprinde piese scrise și desenate cu
privire la:
a) diagnosticul prospectiv, realizat pe baza analizei evoluției istorice, precum și a
previziunilor economice și demografice, precizând nevoile identificate în materie de
dezvoltare economică, socială și culturală, de amenajare a spațiului, de mediu, locuire,
transport, spații și echipamente publice și servicii;
b) strategia de dezvoltare spațială a localității;
c) regulamentul local de urbanism aferent acestuia;
d) planul de acțiune pentru implementare și programul de investiții publice;
e) planul de mobilitate urbană (PMU).
Conform Normelor de aplicare a Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul, actualizată în iulie 2013:
• PMU are ca țintă principală îmbunătățirea accesibilității localităților și a relației între
acestea, diversificarea și utilizarea sustenabilă a mijloacelor de transport (aerian, feroviar,
auto, pietonal) din punct de vedere social, economic și de mediu, precum și buna
integrare a diferitelor moduri de mobilitate și transport;
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 14
MUNICIPIUL MORENI 2018
• PMU se adresează tuturor formelor de transport, incluzând transportul public și privat,
de marfă și pasageri, motorizat și nemotorizat, în mișcare sau în staționare;
• PMU este realizat pentru unitatea administrativ-teritorială inițiatoare și poate fi realizat
și pentru teritoriul unităților administrativ-teritoriale aflate în zona periurbană sau
metropolitană, care este deja instituită sau care poate fi delimitată printr-un studiu de
specialitate;
• Pe baza referatelor elaborate de către structura de specialitate în domeniul amenajării
teritoriului și urbanismului și de către structura de specialitate în domeniul transportului,
PMU se analizează în cadrul unei ședințe comune la care participă Comisia tehnică de
amenajare a teritoriului și urbanism, Comisia de circulații / Comisia de siguranță rutieră
și fluidizare a traficului, organizate conform Legii la nivelul primăriilor sau consiliilor
județene, și se aprobă de către consiliile locale. În situația în care PMU a fost realizat pe
teritoriul unei structuri asociative a unităților administrativ-teritoriale, documentația se
avizează de către acestea și se aprobă de către structura asociativă, dacă are stabilită
această competență în statut;
• Având în vedere complementaritatea prevederilor din cadrul PUG și PMU, acestea pot
fi elaborate concomitent, bazându-se pe o viziune de dezvoltare integrată la nivelul
teritoriului studiat, în acest sens, autoritățile publice locale pot organiza grupuri de lucru
comune;
• Culegerea de date privind caracteristicile actuale ale mobilității pentru persoane și
marfă se face prin preluarea / integrarea / analizarea datelor din toate sursele existente,
inclusiv de la ultimul recensământ al populației și locuințelor și din PUG, la nivel de
unitate administrativ-teritorială și la nivel de unitate teritorială de referință, necesare în
vederea realizării prognozei distribuției în profil spațial a populației și locurilor de
muncă, precum și prin:
- efectuarea interviurilor privind mobilitatea populației (eșantion minim 1,0 % din
total populație);
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 15
MUNICIPIUL MORENI 2018
- realizarea recensămintelor de circulație în intersecțiile principale și la intrările în
localitate;
- realizarea anchetelor privind originea / destinația deplasărilor în trafic la intrările
în localitate și în interiorul localităților, la nivel de unitate teritorială de referință.
• PMU se elaborează printr-o abordare transparentă și participativă, în toate etapele de
elaborare a PMU vor fi consultați toți actorii relevanți, cetățeni și reprezentanți ai
societății civile, operatori de transport public și agenți economici din teritoriul studiat
care au potențial major de atragere și generare a traficului;
• PMU are rolul de planificare și modelare a mobilității în raPOR t cu nevoile și
prioritățile de dezvoltare spațială de la nivelul unității administrativ-teritoriale și
urmărește următoarele 5 obiective:
- îmbunătățirea eficienței serviciilor și infrastructurii de transport;
- reducerea necesităților de transport motorizat, reducerea impactului asupra
mediului și reducerea consumului de energie pentru activitățile de transport;
- asigurarea unui nivel optim de accesibilitate în cadrul localității și în cadrul
zonelor metropolitane / periurbane;
- asigurarea unui mediu sigur pentru populație;
- asigurarea accesibilității tuturor categoriilor de persoane, inclusiv pentru cele
cu dizabilități.
• PMU utilizează măsuri organizaționale, operaționale și de infrastructură pentru
atingerea celor 5 obiective, luând în considerație următoarele arii de intervenție:
- corelarea modalităților de transport cu densitatea urbană;
- crearea unor artere ocolitoare localităților și închiderea inelelor rutiere principale;
- promovarea și crearea rețelelor de infrastructuri și servicii pentru bicicliști și
pentru trafic nemotorizat;
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 16
MUNICIPIUL MORENI 2018
- reorganizarea arterelor de circulație în raPOR t cu cerințele de trafic, cu cerințele
transportului public, ale deplasărilor nemotorizate și cu exigențe de calitate a spațiului
urban;
- organizarea staționării și a infrastructurilor de staționare;
- organizarea intermodalității și a polilor de schimb intermodal;
- stabilirea zonelor cu restricții de circulație (limitări ale vitezei, limitări și/sau
taxări ale accesului, restricționarea accesului vehiculelor poluante, prioritate acordată
deplasărilor motorizate etc.);
- restructurarea mobilității în zonele centrale istorice și în zona gărilor și
autogărilor;
- dezvoltarea rețelelor de transport public;
- valorificarea, utilizarea infrastructurilor de transport abandonate (trasee
feroviare dezafectate, zone logistice etc.) și integrarea acestora în rețeaua majoră de
transport public de la nivelul localităților și al zonelor periurbane ale acestora, pentru
asigurarea serviciilor de transport metropolitan;
- dezvoltarea de politici și infrastructură pentru a susține siguranța pietonilor;
- îmbunătățirea condițiilor pentru transport și pentru livrarea mărfurilor,
organizarea transportului de mărfuri și a logisticii urbane;
- utilizarea sistemelor de transport inteligent pentru infrastructura de transport,
de parcare și pentru transportul public.
Documentul de planificare spațială de bază de care s-a ținut cont la realizarea
PMUD este Planul Urbanistic General al Municipiului Moreni, care se află în faza de
avizare. Planul Urbanistic General conține printre altele și propuneri de investiții în
infrastructura de transport a municipiului, mai ales în cea specifică modurilor rutier și
feroviar.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 17
MUNICIPIUL MORENI 2018
Propunerile planului de mobilitate se încadrează în prevederile PUG și sprijină
atingerea unor priorități și ținte asumate prin acesta. Astfel, la dezvoltarea PMUD, s-au
avut în vedere următoarele reglementari PUG:
• degrevarea municipiului de traficul de tranzit;
• eficientizarea circulației generale în condițiile creșterii valorilor de trafic;
• stimularea transportului nepoluant: a deplasărilor pietonale și a ciclismului;
• creșterea eficienței funcționale și economice a transportului public, precum și a calității
acestuia;
• racordarea zonelor de extindere a municipiului la rețeaua stradală majoră.
1.3. Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale
A. Cadrul European
Cunoscându-se faptul că transportul urban este un important consumator de
energie și emițător de gaze poluante și cu efect de seră, se poate sublinia că zonele urbane
joacă un rol esențial în atingerea obiectivelor privind îmbunătățirea eficienței energetice
și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asumate de Comisia Europeană prin
documentele publicate. Potrivit acestor documente, o abordare strategică presupune
integrarea politicilor de planificare a transporturilor cu alte politici sectoriale, cum ar fi
protecția mediului, amenajarea teritoriului, locuințe, aspectele sociale ale accesibilității și
mobilității, precum și dezvoltarea economică. Documentele cheie care fac referire la
planificarea mobilității urbane la nivel european sunt:
1. Cartea Verde Europeană a Transportului Urban - "Spre o Nouă Cultură a Mobilității
Urbane";
2. Planul de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană;
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 18
MUNICIPIUL MORENI 2018
3. Strategia Europa 2020 - "O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică
și favorabilă incluziunii";
4. Cartea Albă - "Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor -
Către un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al Resurselor";
5. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și
Social European și Comitetul Regiunilor - "Împreună pentru o mobilitate urbană
competitivă care utilizează eficient resursele";
6. Linii directoare pentru dezvoltarea și implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană
Durabilă.
A.1. Cartea Verde Europeană a Transportului Urban - "Spre o Nouă Cultură a
Mobilității Urbane"
Potrivit acestui document, mobilitatea urbană trebuie să permită dezvoltarea
economică a orașelor, îmbunătățirea calității vieții locuitorilor și protecția mediului din
orașe. În acest sens, orașele europene se confruntă cu cinci provocări, la care trebuie să se
răspundă în cadrul unei abordări integrate:
• orașe cu trafic fluid;
• orașe mai puțin poluate;
• transport urban mai inteligent;
• transport urban accesibil;
• transport urban în condiții de siguranță și securitate.
În contextul dezvoltării durabile, zonele urbane se confruntă cu o provocare
imensă: aceea de a reconcilia dezvoltarea economică a orașelor și accesibilitatea, pe de o
parte, cu ameliorarea calității vieții și cu protecția mediului, pe de altă parte. Astfel,
crearea unei "noi culturi a mobilității urbane" se va putea realiza prin îmbunătățirea
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 19
MUNICIPIUL MORENI 2018
cunoștințelor referitoare la mobilitatea durabilă și îmbunătățirea procesului de colectare
a datelor cu privire la mobilitate.
A.2. Planul de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană
Acest document vine în completarea Cărții Verzi și a Comunicatului Comisiei
Europene intitulat "Un viitor sustenabil pentru transporturi: către un sistem integrat,
bazat pe tehnologie și ușor de utilizat", prin care se solicită o coordonare a acțiunilor la
nivel local, regional și național. Recomandările prevăzute în Planul de Acțiune pentru
Mobilitatea Urbană reprezintă rezultatul feedback-ului primit de la părțile interesate pe
parcursul consultărilor publice ale celor două documente care î1 preced și oferă un pachet
cuprinzător de sprijin pentru a ajuta autoritățile locale, regionale și naționale pentru
atingerea obiectivelor de durabilitate a mobilității urbane. În cadrul acestui document se
face referire la planuri de mobilitate urbană durabilă.
Pe lângă provocările generate de sectorul transporturilor, respectiv abordarea
unui transport durabil din punct de vedere al protecției mediului (poluare atmosferică,
emisii de dioxid de carbon și zgomot) și al competitivității economice (prin reducerea
nivelului congestiei), documentul recunoaște, de asemenea, ca priorități sănătatea
cetățenilor, nevoile persoanelor vârstnice, ale celor cu handicap și ale familiilor acestora,
precum și coeziunea socială, în general. Aceste provocări se regăsesc concentrate în
următoarele obiective principale:
• promovarea de politici integrate pentru a face față complexității sistemelor de
transport;
• optimizarea mobilității urbane pentru a încuraja integrarea efectivă între diferitele
rețele de transport;
• diseminarea experiențelor și cunoștințelor.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 20
MUNICIPIUL MORENI 2018
A.3. Strategia Europa 2020 - "O strategie europeană pentru o creștere inteligentă,
ecologică și favorabilă incluziunii"
Strategia Europa 2020 subliniază imPOR tanța unui sistem de transport european
durabil care să contribuie la dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene și evidențiază
necesitatea explicitării dimensiunii urbane a transporturilor. Strategia prevede cinci
obiective principale formulate la nivelul Uniunii Europene și transpuse în obiective
naționale, reflectându-se astfel nivelul contribuției fiecărui stat membru la îndeplinirea
obiectivelor globale. Dintre acestea obiectivul privind Schimbările climatice și utilizarea
durabilă a energiei interacționează cu domeniul transporturilor.
A.4. Cartea Albă - "Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor
- Către un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al
Resurselor"
Acest document reprezintă succesorul documentelor Cartea Albă - "Politica
europeană în domeniul transporturilor pentru anul 2010: momentul deciziilor: respectiv
Comunicarea Comisiei Europene intitulată "Un viitor sustenabil pentru transporturi:
către un sistem integrat, bazat pe tehnologie și ușor de utilizat". Cartea Albă completează,
de asemenea, documentul intitulat "Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie cu
emisii reduse de carbon în 2050".
Cartea Albă, publicată în anul 2011, solicită o reducere a emisiilor de dioxid de
carbon generate de sectorul transporturilor de cel puțin 60% până în 2050 (comparativ cu
valorile înregistrate în anul 1990), în condițiile asigurării dezvoltării sistemului de
transport global și satisfacerii nevoilor de mobilitate.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 21
MUNICIPIUL MORENI 2018
Cartea Albă identifică necesitatea existenței unor strategii de dezvoltare urbană
complexe care să conducă la reducerea congestiei și a emisiilor de substanțe poluante și
gaze cu efect de seră, strategii rezultate în urma unei abordări integrate, care implică
amenajarea teritoriului, sisteme de tarifare, servicii de transport public mai eficiente,
infrastructura pentru modurile de transport nepoluante (nemotorizate), facilități de
încărcare / alimentare cu energie electrică / combustibil pentru autovehiculele ecologice.
Documentul prevede ca orașele care depășesc o anumită dimensiune, ar trebui
încurajate să dezvolte planuri de mobilitate urbană care aduc toate aceste elemente
împreună. Aceste planuri ar trebui să fie pe deplin aliniate cu planurile de dezvoltare
urbană integrată.
A.5. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul, Comitetul
Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - "împreună pentru o mobilitate
urbană competitivă care utilizează eficient resursele"
Comunicarea emisă în decembrie 2013 a fost transmisă instituțiilor europene cu
scopul de a încuraja statele membre să ia măsuri mai hotărâte și mai bine coordonate.
Anexa acestui document prezintă conceptul de Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă
(PMUD), creionat în urma unui amplu proces de consultare între experți în mobilitate
durabilă și factori interesați la nivelul Uniunii Europene. Conceptul reflectă un larg
consens în privința principalelor caracteristici ale unui plan de mobilitate urbană
durabilă, recomandând adaptarea la circumstanțele individuale ale statelor membre și
ale zonelor urbane.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 22
MUNICIPIUL MORENI 2018
A.6. Linii directoare pentru dezvoltarea și implementarea Planurilor de Mobilitate
Urbană Durabilă
În cadrul proiectului ELTIS plus - EACI/IEE/2009j05jS12.558822, finanțat de
Comisia Europeană, a fost elaborat ghidul "Orientări. Dezvoltarea și implementarea unui
plan sustenabil de mobilitate urbană". Ghidul este destinat specialiștilor din domeniul
transportului și mobilității urbane, precum și altor actori implicați în dezvoltarea și
implementarea planurilor de mobilitate urbană durabilă. Acesta face referire la o bază de
date solidă, cu exemple de bune practici, ilustrând modul cum au fost abordate în practică
activitățile de dezvoltare și implementare ale planului.
B. Cadrul național
La nivel național, în scopul definirii unei viziuni cu privire la domeniile în care ar
trebui să se investească cu prioritate în perioada de programare 2014-2020 din fondurile
acordate de Uniunea Europeană (reglementate de Cadrul Strategic Comun), recent au
fost realizate strategii la nivel național și regional. Documentele din această categorie care
vizează domeniile conexe mobilității și transporturilor, de care s-a ținut cont în elaborarea
Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Moreni sunt:
1. Strategia națională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020;
2. Strategia națională pentru Dezvoltarea Regională 2014-2020;
3. Master Planul General de Transport al României, versiunea supusă aprobării Comisiei
Europene;
4. Acordul de parteneriat cu România, 2014- 2020;
5. Strategia de dezvoltare teritorială a României, România policentrică 2035, Coeziune și
competitivitate teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru oameni;
6. Programul Operațional Regional 2014- 2020.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 23
MUNICIPIUL MORENI 2018
B.1. Strategia națională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020
În anul 2013 Guvernul României a aprobat "Strategia națională privind
schimbările climatice 2013-2020", care prevede atât componente de adaptare, cât și de
atenuare. Măsurile de reducere sunt elaborate pentru următoarele sectoare economice:
energie, transport, procese industriale; solvenți și utilizarea de alte produse; agricultura;
folosința terenurilor, schimbarea folosinței terenurilor și silvicultura; managementul
deșeurilor. Componenta de adaptare a Strategiei enumeră 13 sectoare prioritare pentru
monitorizarea impacturilor schimbărilor climatice: industrie; agricultură și pescuit;
turism; sănătate publică; infrastructură, construcții și planificare urbanistică; transport;
resurse de apă; păduri; energie; biodiversitate; asigurări; activități recreative; educație. În
cadrul acestei componente sunt identificate și măsurile de adaptare care să orienteze
elaborarea de politici pentru sectoarele sus-menționate. Acestea includ:
• integrarea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice în momentul
implementării și modificarea legislației și politicilor actuale și viitoare;
• revizuirea tuturor strategiilor și programelor naționale,
astfel încât să includă cerințele de modificare a politicilor sectoriale;
• creșterea nivelului de conștientizare publică și dezvoltarea comunicării pentru
implementarea măsurilor de adaptare la nivel local.
La elaborarea strategiei s-a avut în vedere procesul de reducere a emisiilor de gaze
cu efect de seră în scopul atingerii obiectivelor naționale asumate și adaptarea la efectele
schimbărilor climatice, ținând cont de politica Uniunii Europene în domeniul
schimbărilor climatice și de documentele relevante elaborate la nivel european și
menționate anterior, precum și de experiența și cunoștințele dobândite în cadrul unor
acțiuni de colaborare cu parteneri din străinătate și instituții internaționale de prestigiu.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 24
MUNICIPIUL MORENI 2018
B.2. Strategia națională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020
În anul 2013 a fast publicată versiunea draft a "Strategiei Naționale de Dezvoltare
Regională", potrivit căreia Regiunile de Dezvoltare reprezintă cadrul pentru elaborarea,
implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor de dezvoltare regională, inclusiv a
strategiilor de dezvoltare regională și a programelor de coeziune economică și socială. La
stabilirea obiectivelor acestei strategii s-a urmărit corelarea cu obiectivele europene
privind creșterea competitivității regiunilor și promovarea echității prin prevenirea
marginalizării zonelor cu probleme de dezvoltare economică și socială.
B.3. Master Planul General de Transport al României
Reprezintă un document strategic integrat care stă la baza planificării investițiilor
în domeniul transporturilor pentru perioada 2014-2030, a cărui existență condiționează
accesarea fondurile structurale aferente perioadei 2014-2020. În cadrul planului sunt
stabilite prioritățile pentru investiții în rețeaua TEN-T centrală și extinsă. Master Planul
trebuie să contribuie la dezvoltarea economică a României într-un mod durabil.
B.4. Acordul de parteneriat cu România
Pentru obținerea finanțării proiectelor de investiții din fondurile disponibile în
perioada de programare 2014-2020, între România și Comisia Europeană a fost încheiat
un acord de parteneriat în care sunt incluse cinci fonduri structurale și de investiții
europene (fonduri ESI). Fondurile ESI considerate sunt:
• Fondul european de dezvoltare regională (FEDR);
• Fondul de coeziune (FC);
• Fondul social european (FSE);
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 25
MUNICIPIUL MORENI 2018
• Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);
• Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF);
O cotă semnificativă din fondurile ESI va fi alocată extinderii și modernizării
infrastructurii de transport a României, în acord cu planul general pentru viitor care va
creiona rețeaua existentă până în anul 2030.
B.5. Strategia de dezvoltare teritorială a României - Coeziune și competitivitate
teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru oameni
Strategia de dezvoltare teritorială a României a fost inițiată de Guvernul României
în anul 2012. Reprezintă documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite
liniile directoare de dezvoltare teritorială a României și direcțiile de implementare pentru
o perioadă de timp de peste 20 de ani, la scară regională, interregională și națională, cu
integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier și transnațional. La momentul
aprobării, Strategia de Dezvoltare Teritorială a României va reprezenta viziunea asumată
a Guvernului României privind dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul de
timp 2035.
Procesul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României este
structurat pe două niveluri: tehnic și politic. Nivelul tehnic presupune elaborarea
studiilor de fundamentare, care conduc la un proces de planificare strategică teritorială
cu caracter tehnico-științific, iar nivelul politic intervine în etapele ce privesc formularea
de obiective strategice. În cadrul studiilor de fundamentare se regăsește "Studiul 13. Căi
de comunicații și transport", al cărui scop este pe de o parte, să prezinte sintetic o analiză-
diagnostic a dezvoltării rețelelor de transport, cu evidențierea disfuncționalităților, și pe
de altă parte, ținând cont de oPOR tunitățile potențialul de dezvoltare teritorială și de
obiectivele de amenajare echilibrată a teritoriului național, racordate la obiectivele
strategice ale spațiului comunitar, să identifice viziunea, obiectivele și prioritățile pentru
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 26
MUNICIPIUL MORENI 2018
dezvoltarea rețelelor de transport, pentru orizontul de planificare teritorială 2020-2035.
Sunt sintetizate cercetări și studii realizate de centre și institute de cercetare și de
departamente specializate din cadrul instituțiilor cu responsabilități în amenajarea
teritoriului și urbanism, precum și documente strategice ale comunității europene din
domeniul amenajării teritoriale și transporturilor.
B.6. Programul Operațional Regional 2014-2020
Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune să asigure continuitatea
viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, prin completarea și
dezvoltarea direcțiilor și priorităților de dezvoltare regională conținute în PND și CSNR
2007-2013 și implementate prin POR 2007-2013, precum și prin alte programe naționale.
Programul propune o serie de priorități de investiții care asigură convergența cu Strategia
Uniunii Europene pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum
și cu scopul specific al Fondului European de Dezvoltare Regională, în conformitate cu
obiectivele Tratatului, în ceea ce privește coeziunea economică, socială și teritorială.
1.4. Preluarea prevederilor privind dezvoltarea economică, socială şi de cadru
natural din documentele de planificare ale UAT Moreni
Prevederile de dezvoltare economică, socială și de cadru natural din documentele
de planificare ale UAT-urilor au fost luate în considerare astfel:
Din cadrul PUG Moreni au fost luate în considerare elemente de dezvoltare economică
și socială la nivel global – la nivelul întregului oraș. Pentru a stabili o corelare adecvată
între PMUD și PUG ar trebui să fie stabilită în primul rând o corelare între unitățile
teritoriale luate în considerare, astfel: zonele de mobilitate din PMUD să fie corelate cu
UAT-urile din PUG, cu condiția ca acestea să fie definite clar (sa aibă o delimitare
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 27
MUNICIPIUL MORENI 2018
teritorială clară) și să conțină informații referitoare la populație și activitatea economică
și alte activități din cadrul UAT-ului;
Din cadrul PUG-urilor celorlalte localități nu au fost identificate elemente / informații
strategice care să ajute în elaborarea PMUD, cu excepția menționării unor proiecte
specifice de transport.
Obiectivele evidențiate în strategia de dezvoltare a zonei de creștere Moreni și a
județului Dâmbovița fac referire la diferite domenii prioritare, măsuri și acțiuni pentru
dezvoltare integrată:
Dezvoltarea urbană și economică durabilă;
Investiții pentru protecția mediului;
Dezvoltarea infrastructurii rutiere;
Creșterea siguranței cetățenilor;
Creșterea calității și accesului la serviciile publice;
Creșterea calității vieții.
Programul operațional regional include obiectivul specific al axei prioritare 3.2 ce
propune reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazată pe planurile de mobilitate
urbană durabilă, aplicabilă în zona de interes a PMUD Moreni, respectiv Sud-Muntenia,
conform legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională a României.
Activitățile incluse în prezentul plan de mobilitate fac obiectul axei prioritare 3.2
POR în concordanță cu obiectivele zonei de creștere Moreni și a județului Dâmbovița
întrucât se urmărește:
Crearea și dezvoltarea unui sistem de transport public atractiv și eficient, bazat pe
existența unei rețele corespunzătoare de trasee pietonale și de biciclete;
Optimizarea eficienței transportului public de călători prin timpii săi de parcurs,
accesibilitate și sustenabilitate;
Aplicarea unor măsuri operaționale / organizaționale care să determine orientarea
populației către utilizarea transportului în comun, favorabil mediului, în detrimentul
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 28
MUNICIPIUL MORENI 2018
deplasării cu autoturismele personale, creându-se astfel condiții pentru reducerea
emisiilor de dioxid de carbon și gaze cu efect de seră;
Creșterea rolului economic și social al zonei de creștere Moreni prin stimularea unei
dezvoltări echilibrate la nivelul orașului și a arealului său de influență;
Facilitarea accesului și a mobilității în interiorul și în exteriorul municipiului Moreni,
realizând conexiuni cu localitățile din imediata vecinătate;
Dezvoltarea durabilă și protecția mediului.
2. Analiza situaţiei existente
2.1. Contextul socio-economic cu identificarea densităţilor de populaţie şi a
activităţilor economice
Județul Dâmbovița este situat în partea central-sudică a țării, cu reședința la
Târgoviște și se învecinează cu județele: Brașov la nord, Giurgiu la sud, Prahova la est,
Argeș la vest, Ilfov la sud-est și Teleorman la sud-est.
Principalele orașe și municipii din acest județ sunt Târgoviște (reședința de județ),
municipiul Moreni, orașul Fieni, orașul Găești, orașul Pucioasa, orașul Răcari și orașul Titu.
La nivelul județului se află 2 municipii, 5 orașe și 82 de comune.
2.1.1. Populația
Tabel nr. 1. Evoluția populației după domiciliu a județului Dâmbovița
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
MUNICIPIUL
TIRGOVISTE 100177 99740 99803 99665 99539 99184 99012 98624 98113 97470 97151 96607 96163 95556 94819 94296 93626 92884
MUNICIPIUL
MORENI 22682 22727 22652 22603 22562 22471 22344 22262 22087 22037 21888 21605 21393 21226 20934 20767 20524 20285
ORAS FIENI 8324 8346 8326 8268 8219 8170 8140 8127 8102 8040 7950 7881 7845 7787 7782 7739 7652 7618
ORAS GAESTI 16809 16676 16661 16547 16438 16318 16276 16140 16033 15878 15854 15798 15727 15598 15561 15446 15346 15194
ORAS
PUCIOASA 16407 16421 16407 16306 16246 16186 16135 16110 16085 16026 15976 15971 15919 15799 15645 15552 15401 15272
ORAS RACARI 7071 7059 7043 6951 6858 6823 6778 6741 6666 6672 6647 6664 6655 6617 6590 6532 6524 6470
ORAS TITU 11054 11037 11019 10922 10841 10801 10778 10746 10721 10594 10575 10589 10561 10562 10488 10403 10361 10337
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 29
MUNICIPIUL MORENI 2018
ANINOASA 5659 5706 5727 5742 5789 5828 5828 5869 5900 5965 6005 6129 6144 6179 6200 6215 6211 6244
BALENI 8297 8359 8385 8420 8453 8527 8529 8535 8546 8569 8619 8642 8659 8695 8724 8771 8783 8777
BARBULETU 7015 6971 6897 6850 6743 2607 2542 2514 2446 2412 2385 2346 2327 2311 2294 2264 2205 2170
BEZDEAD 5262 5230 5190 5129 5072 4996 4971 4916 4864 4843 4795 4723 4695 4677 4637 4602 4560 4517
BILCIURESTI 1667 1693 1686 1675 1671 1674 1654 1658 1673 1718 1721 1742 1751 1848 1843 1845 1847 1880
BRANESTI 9697 9704 9722 4978 4986 4889 4805 4748 4678 4637 4576 4531 4448 4417 4383 4355 4330 4285
BRANISTEA 4391 4371 4321 4333 4345 4374 4365 4369 4372 4382 4393 4370 4344 4298 4276 4239 4186 4113
BREZOAELE 4034 4008 3995 3962 3896 3877 3834 3802 3771 3773 3730 3710 3720 3699 3643 3633 3598 3590
BUCIUMENI 4876 4870 4861 4846 4816 4780 4745 4735 4735 4703 4685 4675 4657 4634 4589 4566 4530 4507
BUCSANI 6853 6841 6835 6767 6779 6804 6791 6802 6778 6796 6793 6843 6888 6928 6918 6915 6933 6884
BUTIMANU 2355 2353 2341 2302 2269 2267 2259 2253 2229 2257 2287 2272 2277 2317 2316 2305 2290 2292
CINDESTI 3124 3127 3089 3051 3047 3024 2999 2978 2967 2969 2921 2902 2883 2876 2853 2820 2803 2786
CIOCANESTI 5301 5349 5351 5291 5231 5225 5216 5220 5207 5257 5251 5257 5242 5288 5269 5289 5254 5279
COBIA 3327 3332 3315 3300 3268 3280 3263 3241 3239 3225 3195 3178 3157 3132 3106 3066 3060 3028
COJASCA 6945 7036 7102 7134 7149 7075 7105 7154 7240 7400 7553 7701 7860 8034 8147 8310 8453 8641
COMISANI 5516 5527 5507 5479 5423 5398 5348 5347 5328 5307 5303 5337 5313 5296 5280 5239 5185 5197
CONTESTI 4184 4193 4164 4161 4118 4120 4080 4113 4144 4184 4204 4233 4242 4294 4305 4323 4326 4415
CORBII MARI 7748 7739 7680 7682 7659 7790 7826 7828 7921 8030 8057 8098 8068 8109 8076 8076 8067 8050
CORNATELU 1605 1577 1558 1535 1519 1524 1495 1471 1480 1494 1498 1473 1491 1464 1447 1438 1426 1407
CORNESTI 7171 7107 7004 6916 6826 6760 6664 6558 6491 6500 6490 6503 6454 6410 6376 6315 6266 6204
COSTESTII DIN
VALE 3369 3369 3381 3389 3395 3397 3409 3414 3477 3511 3532 3537 3532 3537 3555 3557 3545 3527
CREVEDIA 5759 5760 5760 5739 5736 5741 5698 5697 5630 5618 5687 5720 5755 5817 5789 5787 5823 5916
CRINGURILE 3214 3247 3262 3291 3313 3326 3316 3327 3339 3358 3394 3417 3404 3396 3385 3431 3445 3508
DARMANESTI 8099 8143 8113 8067 5185 5155 5130 5113 5067 5054 5050 5030 5013 4992 4983 4954 4888 4841
DOBRA 3785 3773 3756 3751 3728 3709 3694 3685 3681 3660 3672 3679 3699 3671 3671 3662 3632 3626
DOICESTI 4640 4590 4575 4614 4629 4673 4680 4686 4716 4757 4761 4753 4766 4775 4777 4782 4789 4760
DRAGODANA 6945 6988 6980 6982 6966 6966 6934 6891 6859 6823 6856 6867 6843 6808 6715 6704 6703 6697
DRAGOMIRESTI 8255 8241 8271 8299 8339 8352 8345 8387 8422 8472 8533 8585 8650 8732 8763 8785 8785 8866
FINTA 4665 4633 4586 4538 4484 4466 4438 4418 4357 4332 4296 4272 4235 4242 4182 4175 4149 4124
GLODENI 4674 4644 4638 4603 4590 4556 4542 4543 4546 4572 4532 4492 4482 4454 4429 4390 4356 4325
GURA FOII 2308 2323 2325 2338 2327 2324 2297 2293 2282 2296 2291 2248 2227 2212 2203 2218 2220 2225
GURA OCNITEI 7316 7288 7283 7309 7384 7424 7410 7427 7400 7455 7424 7462 7440 7425 7380 7343 7312 7269
GURA SUTII 5568 5575 5570 5560 5549 5528 5491 5453 5412 5393 5424 5419 5471 5460 5420 5394 5395 5374
HULUBESTI 3436 3438 3435 3440 3441 3429 3429 3413 3371 3346 3357 3369 3348 3331 3317 3286 3238 3219
I. L. CARAGIALE 6825 6835 6899 6884 6916 6922 6939 6935 6939 6951 6925 6908 6900 6848 6817 6831 6810 6824
IEDERA 3836 3914 3943 3939 3951 3954 3969 3956 3981 3994 3974 3995 3989 3950 3961 3924 3958 3948
LUCIENI 6326 6350 6336 6304 6292 3471 3377 3345 3287 3259 3198 3147 3100 3083 3036 3014 3011 3011
LUDESTI 5052 5094 5103 5133 5135 5135 5166 5169 5154 5160 5155 5142 5134 5129 5087 5101 5151 5165
LUNGULETU 5605 5621 5624 5631 5594 5578 5582 5568 5610 5612 5609 5616 5606 5580 5574 5548 5513 5527
MALU CU FLORI 2769 2733 2694 2666 2634 2606 2581 2529 2500 2451 2432 2407 2374 2369 2337 2320 2303 2265
MANESTI 4534 4597 4634 4656 4678 4706 4769 4797 4803 4914 4959 5008 5045 5081 5150 5182 5219 5260
MATASARU 5708 5740 5732 5721 5684 5664 5587 5519 5482 5445 5431 5431 5407 5363 5320 5290 5249 5218
MOGOSANI 4615 4601 4606 4576 4532 4514 4497 4497 4459 4459 4458 4426 4410 4367 4351 4353 4343 4323
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 30
MUNICIPIUL MORENI 2018
MOROENI 5173 5191 5214 5188 5166 5184 5157 5140 5116 5125 5147 5167 5189 5170 5149 5166 5159 5109
MORTENI 3111 3092 3083 3073 3051 3050 3039 3014 2984 2980 2964 2956 2955 2943 2897 2852 2839 2829
MOTAIENI 2280 2280 2265 2258 2243 2223 2205 2216 2193 2187 2185 2188 2166 2156 2137 2122 2091 2066
NICULESTI 4297 4291 4299 4302 4288 4314 4331 4330 4373 4363 4384 4403 4417 4402 4391 4364 4324 4307
NUCET 4292 4292 4266 4264 4254 4267 4251 4212 4227 4266 4242 4253 4285 4285 4292 4278 4285 4317
OCNITA 4518 4525 4542 4523 4509 4506 4507 4480 4483 4495 4517 4474 4471 4465 4482 4463 4463 4443
ODOBESTI 5319 5293 5293 5254 5256 5226 5190 5203 5179 5194 5211 5197 5192 5176 5180 5121 5108 5116
PERSINARI 0 0 0 0 0 2618 2668 2674 2726 2756 2770 2807 2834 2849 2849 2841 2826 2827
PETRESTI 6091 6096 6053 6036 6021 5989 5967 5927 5898 5895 5874 5823 5805 5776 5705 5658 5623 5587
PIETRARI 0 0 0 0 0 2509 2501 2500 2497 2487 2485 2467 2469 2430 2421 2405 2417 2411
PIETROSITA 3447 3438 3430 3417 3417 3411 3390 3392 3362 3341 3346 3323 3282 3258 3235 3206 3196 3199
POIANA 3894 3852 3808 3786 3721 3719 3720 3700 3706 3748 3722 3723 3712 3718 3693 3665 3609 3598
POTLOGI 8217 8255 8193 8194 8153 8179 8249 8252 8386 8463 8565 8689 8773 8854 8905 8921 8992 8989
PRODULESTI 3555 3516 3511 3490 3494 3472 3453 3437 3427 3431 3439 3447 3450 3444 3465 3458 3432 3426
PUCHENI 2266 2251 2228 2225 2183 2155 2139 2098 2072 2052 2035 1998 1978 1942 1908 1879 1856 1822
RACIU 0 0 0 0 0 2805 2895 2904 2927 3004 3083 3171 3213 3256 3272 3285 3273 3297
RASCAETI 0 0 0 0 0 2295 2304 2285 2247 2255 2261 2246 2236 2284 2268 2267 2259 2239
RAU ALB 0 0 0 0 0 1549 1540 1532 1524 1521 1495 1482 1473 1468 1449 1427 1409 1398
RAZVAD 7727 7786 7858 7941 8027 8131 8242 8324 8434 8522 8594 8711 8730 8814 8779 8770 8774 8793
RUNCU 4593 4584 4597 4593 4574 4582 4584 4583 4563 4549 4556 4577 4562 4546 4490 4466 4436 4375
SALCIOARA 4025 4041 4033 4002 3993 4041 4060 4055 4038 4033 4028 4064 4022 3973 3957 3927 3913 3899
SELARU 3815 3787 3766 3712 3639 3591 3556 3497 3448 3390 3362 3293 3278 3271 3228 3212 3164 3117
SLOBOZIA
MOARA 2130 2144 2157 2148 2116 2169 2123 2095 2074 2059 2069 2079 2060 2064 2039 2026 2023 2013
SOTINGA 7218 7219 7202 7215 7220 7275 7264 7296 7277 7282 7284 7284 7284 7216 7225 7205 7211 7183
TARTASESTI 4808 4818 4808 4770 4710 4733 4741 4743 4760 4828 4856 4874 4919 5055 5087 5108 5118 5188
TATARANI 5357 5359 5341 5317 5322 5338 5313 5320 5331 5354 5355 5371 5334 5309 5292 5274 5199 5220
ULIESTI 4442 4459 4443 4434 4406 4347 4337 4299 4275 4239 4217 4160 4160 4177 4197 4169 4131 4109
ULMI 3689 3712 3752 3788 3835 3905 3906 3968 4017 4071 4109 4138 4215 4280 4322 4368 4411 4455
VACARESTI 7893 7871 7830 7853 7876 5270 5246 5222 5223 5182 5199 5204 5188 5212 5238 5227 5214 5182
VALEA LUNGA 5171 5129 5104 5062 5055 5031 5001 4967 4932 4870 4846 4853 4830 4809 4788 4788 4773 4721
VALEA MARE 2478 2462 2453 2429 2423 2409 2386 2368 2338 2331 2303 2308 2274 2263 2243 2225 2204 2177
VALENI-
DIMBOVITA 3018 2988 2953 2923 2875 2861 2846 2824 2806 2779 2748 2715 2705 2698 2667 2643 2614 2560
VIRFURI 2170 2163 2152 2138 2117 2093 2072 2034 2015 2016 1983 1969 1958 1955 1942 1935 1891 1888
VISINA 6968 6959 6914 6865 6819 4509 4459 4380 4343 4294 4270 4223 4208 4173 4116 4074 4007 3998
VISINESTI 2469 2470 2438 2416 2359 2327 2286 2247 2200 2167 2127 2075 2034 1995 1963 1946 1889 1879
VLADENI 0 0 0 0 2867 2879 2886 2872 2870 2870 2885 2879 2880 2874 2863 2893 2891 2908
VOINESTI 6209 6197 6155 6121 6080 6049 6035 6002 5967 5973 5967 6032 6032 6020 6028 6027 6024 6011
VULCANA-BAI 2743 2750 2746 2750 2766 2894 3000 3005 3010 3024 3035 3030 3038 3047 3067 3053 3038 3022
VULCANA-
PANDELE 0 0 0 4732 4717 4728 4723 4817 4874 4978 5024 5053 5106 5142 5125 5129 5121 5084
Sursa: INS
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 31
MUNICIPIUL MORENI 2018
În ultimii 17 ani, populația județului Dâmbovița a cunoscut o scădere continuă, de
până la 3,9%, scădere ce s-a datorat migrației masive externe, natalității, fertilității,
modificărilor intervenite în cadrul economiei și vieții sociale.
Astfel din anul 2000, când populația județului înregistra un număr de 548237 de
locuitori, s-a ajuns la 526906 locuitori în anul 2017, cu 21331 mai puțini (Figura 1).
Deși populația județului se află pe o traiectorie descendentă, în unele comune
populația a crescut în ansamblu cu 11,3 % în Bilciurești din 2000 până în 2017, cu 6,9% în
Vulcana-Pandele din anul 2004 până în 2017, cu 15% în Raciu din 2006 până în ultimul
an al analizei (Tabel nr. 1).
Sursa: INS
Figura 1. Evoluția populației județului Dâmbovița în perioada 2000-2017
Din analiza populație municipiului Moreni se observă o tendință de scădere cu mici
fluctuații date de perioada 2000-2008. După această perioadă, populația scade de la an la
an, ajungând ca în anul 2017 să înregistreze o valoare de 20.285 de locuitori. Procentual,
acestă scădere reprezintă 8,1 %. În medie, populația este compusă din 51% persoane de
sex feminin și 49% persoane de sex masculin (Figura 2).
54
82
37
54
78
66
54
70
34
54
54
64
54
37
96
54
30
01
54
16
34
54
01
37
53
87
12
53
84
04
53
79
94
53
74
16
53
64
30
53
54
42
53
30
57
53
11
95
52
87
91
52
69
06
2 0 0 0 2 0 0 1 2 0 0 2 2 0 0 3 2 0 0 4 2 0 0 5 2 0 0 6 2 0 0 7 2 0 0 8 2 0 0 9 2 0 1 0 2 0 1 1 2 0 1 2 2 0 1 3 2 0 1 4 2 0 1 5 2 0 1 6 2 0 1 7
Populația județului Dâmbovița Linear (Populația județului Dâmbovița)
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 32
MUNICIPIUL MORENI 2018
Sursa: INS
Figura 2. Evoluția populației municipiului Moreni pe sexe – 2000-2017
Distribuția pe grupe de vârstă și sexe pentru anul 2017 se prezintă astfel:
Sursa: INS
Figura 3. Piramida vârstelor – structura pe grupe de vârstă şi sexe ȋn anul 2017
0
5000
10000
15000
20000
25000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Masculin Feminin Populația municipiului Moreni
-1500 -1000 -500 0 500 1000 1500
0- 4 ani
10-14 ani
20-24 ani
30-34 ani
40-44 ani
50-54 ani
60-64 ani
70-74 ani
80-84 ani
Feminin Masculin
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 33
MUNICIPIUL MORENI 2018
Cele mai mari valori înregistrate sunt cele pentru populația cu vârsta cuprinsă între
45 - 49 de ani, valori rezultate datorită cadrului legislativ din anul 1967. Modificarea
aceasta în legislație apare ca o încurajare a natalității, datorită valorilor scăzute
înregistrate ale acestui indicator. Tendința evolutivă a populației de la nivelul
municipiului este de scădere, însă o tendință de creștere este prezentă în cazul speranței
de viață la naștere. Mortalitatea cauzată de îmbolnăviri este mai frecventă în rândul
bărbaților față de sexul feminin, drept urmare populația de 85 de ani feminină
înregistrează valori mai mari în comparație cu populația masculină de aceeași vârstă.
Prin reprezentarea și analiza piramidei vârstelor pe cele două grupe de vârstă și
sexe observăm modul de evoluție a forței de muncă în perioadă următoare, cel puțin din
punct de vedere cantitativ (Figura 3).
2.1.2. Mișcarea naturală a populației
Evoluția populației de la nivelul municipiului depinde de Raportul dintre
mortalitatea și natalitatea populației (Figura 4). Conform datelor statistice, în municipiul
Moreni, s-au înregistrat valori mai mari în cazul mortalității, crescând din anul 2000 până
în 2017 cu 30%. Valori negative avem și în cazul natalității, valori ce sunt cauzate în
principal de îmbătrânirea demografică, dar și migrației populației tinere spre alte centre
urbane (Figura 4).
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 34
MUNICIPIUL MORENI 2018
Sursa: INS
Figura 4. Evoluția născuților vii, decedaților și a sPOR ului natural
pentru municipiul Moreni – 2000-2016
Astfel, de la numărul maxim de născuți vii din anul 2000 (201 născuți), s-a ajuns la
148 în anul 2016, având loc o scădere de 26,3%. Cât despre sPOR ul natural, acesta
înregistrează valori pozitive în doar 2 ani de-a lungul perioadei analizate, 2000 și 2008.
2.1.3. Mișcarea migratorie a populației
În privința plecărilor și stabilirilor cu reședința, la nivelul municipiului Moreni, din
anul 2000 până în anul 2003 s-au înregistrat scăderi pentru ambele categorii, cu valori mai
însemnate pentru stabilirile de reședință în primii doi ani de analiză. Din anul 2004 până
în anul 2008 ambele categorii au parte de creșteri, iar după 2008 până în ultimul an de
analiză traiectoria acestora este una cu fluctuații (Figura 5).
Din anul 2002 până în anul 2005 s-au înregistrat creșteri ale diferențelor dintre
persoanele ce își stabilesc domiciliul în localitate și cele care părăsesc localitatea, iar după
anul 2008 tendința este una cu fluctuații, cea mai mare diferență fiind de 259, în 2009 și
2013 (Figura 6).
-100
-50
0
50
100
150
200
250
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Născuți vii Decedați Spor natural
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 35
MUNICIPIUL MORENI 2018
Sursa: INS
Figura 5. Mișcarea migratorie a populației în municipiul Moreni (2000-2016)
Sursa: INS
Figura 6. Diferența dintre stabilirile de reședință și plecările cu reședința
în municipiul Moreni (2000-2016)
2.1.4. Forța de muncă
Evoluția numărului de salariați de la nivelul municipiului este una descendentă cu
mici creșteri ale angajaților în ultimul an de analiză. Dacă în anul 2001, când s-au
înregistrat cel mai mare număr de salariați din cadrul municipiului, 3612, în anul 2016
numărul acestora era de 2298 de angajați, producându-se o scădere de 1314 de salariați –
36,3% (Figura 7).
0
100
200
300
400
500
600
700
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Plecări cu reședința Stabiliri de reședință
Linear (Plecări cu reședința) Linear (Stabiliri de reședință)
113
60
-26
-78 -82
-123
-89
-45
-209
-259
-210-240
-208
-259
-185
-123 -116
-300
-250
-200
-150
-100
-50
0
50
100
150
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 36
MUNICIPIUL MORENI 2018
Sursa: INS
Figura 7. Evoluția numărului de salariați în municipiul Moreni
Conform datelor INS, din anul 2012, când s-au înregistrat cei mai mulți șomeri, 51%
șomeri de sex masculin și 49% șomeri de sex feminin, evoluția acestora se află într-o
continuă scădere până în anul 2016 (Figura 8).
Sursa: INS
Figura 8. Evoluția șomerilor în municipiul Moreni
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Număr de Salariați Linear (Număr de Salariați)
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Masculin Feminin Șomeri
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 37
MUNICIPIUL MORENI 2018
În ceea ce privește repartiția salariaților din municipiul Moreni (Figura 9) pe activități
ale economiei naționale în anul 2016, se remarcă cu o pondere de 65% pentru industria
prelucrătoare, activitate în care activau în acest an 1499 de salariați. A doua activitate
importantă pentru economia municipiului era comerțul cu ridicata și cu amănuntul;
repararea autovehiculelor și motocicletelor cu o pondere de 16%, urmată de construcții –
5%, activități de servicii administrative și activități de servicii suPOR t și alte activității
de servicii cu o pondere a salariaților de 3%, tranzacții imobiliare și transport și
depozitare – 2%, iar restul activităților se încadrau între 0 și 2%.
Figura 9. Structura salariaților din municipiul Moreni pe activități economice în anul 2016
0%0%
65%0%1%5%
16%
2%1%
0%0%
2%1%
3%0%
0%0%
3%Agricultură, silvicultură și pescuit
Industria extractivă
Industria prelucrătoare
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă, și aer condiționatDistribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminareConstrucții
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelorTransport și depozitare
Hoteluri și restaurante
Informații și comunicații
Intermedieri financiare și asigurări
Tranzacții imobiliare
Activități profesionale științifice și tehnice
Activități de servicii administrative și activități de servicii suport
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 38
MUNICIPIUL MORENI 2018
2.2. Reţeaua stradală
La nivelul municipiului, principalele artere de circulație sunt reprezentate de cele
două drumuri județene DJ720 – Târgoviște – Florești și DJ710A – I.L. Caragiale – Pucioasa.
Rolul celor două artere este de prelucrare a traficului de călători și de mărfuri și prezintă
o importanță economică însemnată. În interiorul Moreniului, DJ720 este preluat de două
artere importante, Bulevardul Republicii și strada A.I. Cuza din zona centrală și se
intersectează cu DJ710A (Hartă 1).
În cazul municipiului, lungimea străzilor orășenești a rămas la aceeași valoare din
anul 2000 până în anul 2016, de 65 de km, față de lungimea străzilor de la nivelul
județului, care s-a extins cu 40 de km de-a lungul perioadei analizate, în procente acest
lucru însemnând o creștere de 9,3% (Tabel 2).
Tabel 2. Evoluția lungimi străzilor orășenești pentru județul Dâmbovița și municipiul Moreni (km)
2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016
Total Dâmbovița 392 392 418 423 431 437 432 432 432
Municipiul
Moreni 65 65 65 65 65 65 65 65 65
Sursa: INS
În privința străzilor orășenești modernizate, în cadrul județului acestea au crescut cu
15,5% din anul 2000 până în 2016 (Tabel 3). La nivelul municipiului, modernizarea
străzilor s-a efectuat pe o lungime de doar 4 km, din primul an de analiză până în 2016,
adică 6,9% (Figura 10).
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 39
MUNICIPIUL MORENI 2018
Tabel 3. Evoluția lungimi străzilor orășenești modernizate
pentru județul Dâmbovița și municipiul Moreni (Km)
2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016
Total Dâmbovița 272 274 279 298 312 315 311 311 322
Municipiul
Moreni 54 55 56 56 58 58 58 58 58
Sursa: INS
Infrastructura de transport din municipiu este dată atât de condițiile naturale, în
cazul de față, relieful colinar, cât și de condițiile antropice, unde dezvoltarea rețelei
reprezintă principalul motor de dezvoltare al economiei locale. TranPOR turile
reprezintă o ramură importantă la nivel economic, rolul lor fiind acela de a asigura
desfășurarea proceselor de producție.
Sursa: INS
Figura 10. Evoluția lungimi străzilor orășenești
pentru municipiul Moreni în perioada 2000-2016 (Km)
0
10
20
30
40
50
60
70
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Străzi modernizate Străzi nemodernizate
Linear (Străzi modernizate) Linear (Străzi nemodernizate)
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 40
MUNICIPIUL MORENI 2018
2.3. Transport public
Un elemente ce poate influența transportul public este calitatea rețelei stradale,
adică calitatea cuverturii asfaltice și capacitatea POR tantă a acesteia. La nivelul orașului
sunt trei categorii de străzi:
Drumuri modernizate reabilitate și aici vorbim despre străzile A.I. Cuza și
Republicii;
Drumuri modernizate nereabilitate – acele străzi asfaltate ce se află în stare
avansată de degradare, cât și cele neasfaltate;
Drumuri nemodernizate
Transportul la nivel local este asigurat de transportatorii privați întrucât nu mai
există niciun vehicul în patrimonial autorităților locale. Perioada în care transportul
public era efectuat de autobuze și microbuze a fost 1990-2002, când au fost puse în
circulație până la 9 mijloace de transport (Tabel 4).
Transportul interurban se desfășoară tot în regim privat, cu ajutorul transportatorilor
licențiați, unde predomină cursele spre municipiul Târgoviște, iar frecvența acestora este
de aproximativ 20 de minute și se realizează cu vehicule de tip microbuz.
Tabel 4 Evoluția transportului public local de pasageri în județul Dâmbovița și municipiul
Moreni pentru perioada 1990-2014
Sursa: INS și Primăria municipiului Moreni
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2013 2014
Autobuze
și
microbuze
Total
Dâmbovița 62 75 72 73 56 19 69 47 32 40
Municipiul
Moreni 5 7 4 4 4 4 9 0 0 0
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 41
MUNICIPIUL MORENI 2018
2.4. Transport de marfă
Transportul de marfă de la nivelul orașului se realizează doar prin intermediul
transportului rutier, având în vedere că transportul feroviar nu mai există.
Întreg traficul este direcționat prin oraș, neexistând o șosea de centură care să preia
traficul de mărfuri de tranzit, astfel traseul transportului rutier de marfă se realizează pe
DJ720 – Târgoviște – Florești și DJ710A – I.L. Caragiale – Pucioasa.
Principalul punct de generare a nevoii de transport de mărfuri la nivelul
municipiului este Moreni Parc Industrial (Strada Teiș, nr. 16 D), ce deține depozite
acoperite și depozite în aer liber și este situat în zona de est a orașului. Acest parc
industrial a fost înființat în anul 2002 și reprezintă un sistem de afaceri în interiorul căruia
se desfășoară activități economice de producție industrială și servicii pentru valorificarea
potențialului material și uman al zonei. Alte puncte de depozitare de la nivelul orașului
sunt S.C. ELIXDAN PROD COM de pe strada Republicii și S.C. AURORA L.C. de pe
strada 22 Decembrie 1989, numărul 13B.
Zonele Retail al orașului:
Comerț mixt
Magazilul LIDL DISCOUNT -Strada 22 Decembrie 1989, nr. 6
Magazin PROFI ROM FOOD – Strada. Cpt. Pantea Ion, nr. 12
Piata Moreni – Strada. Cpt. Pantea Ion, nr. 19
S. C. PRAM MAYA SRL - Strada. Cpt. Pantea Ion, nr. 5
LIVORNO STORE - Strada Cpt. Pantea Ion, nr. 17
S.C. ESTA MARKET – Strada Tineretului, nr. 6
S.C. JILI TRADING 2014- China Magazin – Strada Spirești, nr. 2
Comerț carburanți
Petrom – PECO – Strada Republicii, nr. 52
Materiale de construcții
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 42
MUNICIPIUL MORENI 2018
S. C. ELIXDAN PROD COM – Strada Republicii, Strada Mihai
Eminescu, nr. 28
S.C. AURORA L.C. - Strada 22 Decembrie 1989, nr. 13B
GRUP MODAL- Strada Victoriei, nr. 9a
MATERIC AUTOSERV – mag. TOTALL- Strada Victoriei, nr. 24
BETERA INVEST SRL –Strada Industriei, nr.5
Zonele logistice:
Parcul Industrial Moreni – Strada Teiș, nr. 16 D
S.C. SUPERCOM S.A. – Strada Industriei, nr. 2
Zone industriale:
Uzina Automecanica Moreni – Strada Teiș, nr. 16
Parcul Industrial Moreni – Strada Teiș, nr. 16 D
IMUT S.A MORENI –Strada 22 Decembrie 1989, nr. 60
S.C. METALICA PROD Moreni - Strada Târgoviștei, nr. 66
OMV PETROM – Grup Industrial Moreni - Strada A.I. Cuza, nr.7-9 și garaje
pe strada Garajului
S.C. RAVSTEDA CONF. SRL - Stada Independenței, nr. 6
S.C. SILUETE PROD –Strada Unirii, nr.1
S.C. PARADIS FASHION – Strada Victoriei, nr. 9
2.5. Mijloace alternative de mobilitate (deplasări cu bicicleta, mersul pe jos şi
deplasarea persoanelor cu mobilitate redusă)
În privința modalității de deplasare a populației în municipiul Moreni, o pondere
de 62% din cei chestionați au declarat că principala modalitate de deplasare este mersul
pe jos (Figura 11).
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 43
MUNICIPIUL MORENI 2018
Figura 11. Modalitatea de deplasare a populației din municipiul Moreni
Locuitorii municipiului se confruntă cu o serie de probleme precum: treceri de
pietoni slab marcate și semnalizate, lipsa limitatoarelor de viteză în apropierea trecerilor
de pietoni, parcări insuficiente în zona centrală sau neamenjate, trotuare degradate, străzi
degradate.
În ceea ce privește deplasarea locuitorilor cu bicicleta (Figura 11), se remarcă o
pondere scăzută a acestora, de 4%, datorată în principal de lipsa unei infrastructuri
adecvate (piste de biciclete, centre de închiriere), fapt pentru care circulația acestora ar
trebui să se desfășoare pe tronsoanele rutiere destinate traficului auto, ceea ce s-ar traduce
prin creșterea riscului de accidente pentru cei care utilizează acest mijloc de transport.
La întrebarea dacă ar utiliza acest mijloc de deplasare – bicicleta, 58% dintre
persoanele intervievate au răspuns afirmativ, în cazul în care ar exista piste special
amenajate, iar 38% dintre aceștia nu ar utiliza niciodată bicicleta (Figura 12).
1%27%
4%
62%
6%
Nu stiu/Nu raspund Autoturism Bicicleta Mers pe jos Transport in comun
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 44
MUNICIPIUL MORENI 2018
Figura 12. Percepția asupra deplasării cu bicicleta
2.6. Managementul traficului (staţionarea, siguranţa în trafic, sisteme inteligente de
transport, signalistică, structuri de management existente la nivelul autorităţii
planificatoare)
2.6.1. Staționarea
Lipsa locurile de parcare reprezintă o problemă la nivelul municipiului ținând cont
de numărul autoturismelor înmatriculate în anul 2017 care a fost de 4650 autoturisme de
toate tipurile, astfel că majoritatea acestor vehicule sunt parcate pe trotuar sau la
marginea drumului, reducând capacitatea arterei.
În urma chestionarelor privind mobilitatea urbană a orașului, cea mai mare
disfuncționalitate este data de insuficiența parcărilor în zona centrală și neamenajarea lor
la nivelul întregului oraș (Figura 13).
1%
2%1%
58%
38%
Nu stiu/Nu raspund
Ar exista facilitati de inchiriere
Ar exista facilitati deinchiriere/parcare bicicleteAr exista piste biciclete
Nu as utiliza niciodata bicicleta
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 45
MUNICIPIUL MORENI 2018
Figura 13. Percepția calității amenajării locurilor de parcare în municipiului Moreni
Reglementarea circulației se va realiza cu ajutorul indicatoarelor rutiere, prin
sensurile giratorii, benzilor cu un singur sens și prin creare de noi locuri de parcare mai
ales în zona centrală și în zonele unde există instituții publice.
Referitor la spațiile de parcare în vederea activității de transport în regim de taxi
avem următoarea situație:
Strada Târgoviștei – zona piața Schela Mare – 5 locuri
Strada Alexandru Ioan Cuza – zona Monument, strada Teilor – 10 locuri
Strada Aleea Prahovei – spate Club Flacara 2 – 5 locuri
Strada Bulevardul Republicii – zona” Mistrețul”, partea stângă – între blocuri
– 10 locuri
Strada Capitan Pantea Ion - intrare piață, lânga gardul fostei Fabricii de
Confecții – 25 de locuri
Strada 22 Decembrie 1989 – zona fostei autogări – 15 locuri
2%
3%
46%48%
1%Nu stiu/Nu raspund
Lipsa unui sistem care să anunțe conducatorul auto despre locurile de parcare libere în proximitatea destinației
Parcări insuficiente în zonacentrală
Parcări neamenajate
Prețul pentru parcare prea ridicat
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 46
MUNICIPIUL MORENI 2018
2.6.2. Siguranța în trafic
Siguranța în trafic este data de trecerile de pietoni semnalizate într-un mod
corespunzător și viteza de circulație a mașinilor, astfel pentru un nivel cât mai ridicat al
acestei siguranțe în trafic se impun integrarea unor indicatoare care să redea limita de
viteză corespunzătoare.
2.6.3. Sisteme inteligente de transport
În municipiul Moreni nu sunt utilizate sisteme inteligente de transport și nu sunt
prezente semafoare, prin urmare nu există un sistem de monitorizare și gestionare a
traficului.
Nivel national. Ordonanța Guvernului nr. 7 din 25/01/2012 privind implementarea
sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru realizarea
interfețelor cu alte moduri de transport.
Nivel European. Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului
din 7 iulie 2010, privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente
în domeniul transportului rutier, și pentru interfețele cu alte moduri de transport.
2.7. Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate (zone centrale protejate,
zone logistice, poli ocazionali de atracţie/generare de trafic, zone intermodale - gări,
aerogări etc.)
Zone cu importanță majoră pentru mobilitatea urbană:
1. Zona Centru - concentrează astăzi cea mai mare parte a traficului în municipiul
Moreni.Aici se înregistrează cea mai mare presiune a traficului pe infrastructura
rutieră și poluarea cea mai mare determinată de trafic.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 47
MUNICIPIUL MORENI 2018
2. Zona Parcului Industrial - zona Parcului Industrial se distinge prin starea foarte
proastă a infrastructurii rutiere și lipsa unui șosele cu spații de parcare adecvate
pentru transportului greu.
3. Evaluarea impactului actual al mobilităţii
3.1. Eficienţă economică
Eficiența economică a fost analizată din perspectiva parametrilor de calitate și
performanță a rețelei de transport urbane existente, obiectivul strategic fiind proiectarea
viitoare a acesteia, astfel încât să ofere o eficiență cât mai mare, prin prisma costului
aferent transportului, indiferent că vorbim de transport pentru pasageri sau de mărfuri.
Din punct de vedere al calității infrastructurii existente din totalul de 103 artere
rutiere (drumuri și străzi) 43 erau asfaltate (totalizând o lungime de aproximativ 28 de
km) calitatea cuverturii asfaltice fiind variabilă (de la foarte bună de exemplu pe str.
Târgoviștei la foarte proastă pe str. Muzeului) (tabel nr. 5). Acestora li se adaugă un
număr de 60 de artere betonate, pietruite și chiar pământ (vezi Harta 6, Hartă 8).
Tabel nr. 5 Calitatea cuverturii asfaltice pentru arterele rutiere asfaltate
Nr.
crt. Denumire arteră rutieră An PIF Tip drum
Lungime
(m)
Lățime
(m)
Suprafață
(mp)
1 B-dul. Petrolului 1920 asfaltat 538 12 6456
2 Str. Victoriei 1920 asfaltat 1380 8 11040
3 Str. A.I.Cuza 1920 asfaltat 1381 9 12429
4 Str. Târgoviștei 1920 asfaltat 3270 7 22890
5 Str. Independenței 1920 asfaltat 3123 7 21861
6 Str. H.C.C. 1920 asfaltat 1550 8 12400
7 Str. 22 Decembrie 1989 1920 asfaltat 2712 12
8 Str. Republicii 1920 asfaltat 1038 14 14532
9 Drum acces bloc K1A -
K1B asfaltat 100 4 400
10 Str. Aleea Prahovei 1946 asfaltat 410 5 2050
11 Str. Griviței 1949 asfaltat 112 6 672
12 B-dul. Panduri 1985 asfaltat 200 8 1600
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 48
MUNICIPIUL MORENI 2018
13 Str. Gării 1948 asfaltat 185 8 1480
14 Str. Macului 1948 asfaltat 90 7 630
15 Str. 1 Mai 1943 asfaltat 7 0
16 Str. M.Eminescu 1972 asfaltat 773 8 6184
17 Str. Tineretului 1979 asfaltat 688 6 4128
18 Str. Democrației 1942 asfaltat 290 7 2030
19 Str. Spirești 1950 asfaltat 670 8 5360
20 Str. Eroilor 1948 asfaltat 456 7 3192
21 Str. Culturii 1952 asfaltat 111 12 1332
22 Str. Cpt. Pantea Ion 1936 asfaltat 1300 9 11700
23 Str. Zorilor 1936 asfaltat 110 8 880
24 Str. Teilor 1936 asfaltat 160 9 1440
25 Str. POR umbei 1936 asfaltat 150 8 1200
26 Str. Bucegi 1936 asfaltat 90 8 720
27 Str. 1 Decembrie 1918 1936 asfaltat 1520 6 9120
28 Str. Cimitirului 1946 asfaltat 477 4 1908
29 Str. N.Iorga 1946 asfaltat 200 7 1400
30 Str. T.Vladimirescu 1940 asfaltat 411 7 2877
31 Str. Flacăra 1940 asfaltat 300 7 2100
32 Str. Garajului 1940 asfaltat 8 0
33 Str. Unirii 1934 asfaltat 1200 6 7200
34 Str. Neptun 1978 asfaltat 210 6 1260
35 Str. Saturn 1978 asfaltat 242 6 1452
36 Str. Jupiter 1979 asfaltat 310 6 1860
37 Str. A.Ipătescu 1942 asfaltat + piatra
cubica 936 8 7488
38 Str. Muzeului 1940 asfalt deteriorat 450 6 2700
39 Str. M.Viteazu 1936 asfalt deteriorat 432 7 3024
40 Str. Biruinței 1940 asfalt deteriorat 300 4 1200
41 Str. Gloriei 1940 asfalt deteriorat 400 3 1200
42 Str. Căprioarei 1951 asfaltat
deteriorat 87 6 522
43 Str. Luceafărului 1930 asfalt deteriorat 230 5 1150
Sursa datelor: Primăria municipiului Moreni
Toate aceste aspecte menționate anterior determină ca un procent de cca 65% din
rețeaua rutieră să se încadreze în categoria arterelor rutiere proaste și chiar foarte proaste
din punct de vedere calitativ ce necesită investiții imediate, fie pentru reabilitare fie
pentru modernizare. Calitatea proastă a infrastructurii se rasfrânge în primul rând asupra
vitezei medii de deplasare care este foarte scăzută (aproximativ 17 km/h pe arterele
pietruite și între 25-30 km/h pe cele cu cuvertura asfaltică deteriorată) ceea ce face să avem
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 49
MUNICIPIUL MORENI 2018
timpi de parcurs mai ridicați cu consecințe în ceea ce privește consumul de combustibil
și nivelul emisiilor poluante (Hartă 5). Se adaugă riscul creșterii frecvenței defecțiunilor
de ordin tehnic pentru vehiculele aflate în circulație ca urmare a calității drumurilor cu
consecințe în plan financiar și chiar din punct de vedere al siguranței circulației.
Un alt aspect ce trebuie menționat este cel legat de lipsa unei centurii ocolitoare ce
practic ar prelua traficul de tranzit dar în special traficul greu cu consecințe pozitive din
punct de vedere economic și de siguranță pentru oraș (infrastructura rutieră interioară și
cea edilitară ar fi mai puțin solicitată și în consecință deteriorarea acestora ar fi mai lentă).
Situația dezastroasă a infrastructurii rutiere reiese inclusiv din analiza
chestionarului de percepție realizat la nivel local unde principala problemă identificată a
fost stadiul avansat de degradare a străzilor (51% din respondenți) (Figura 14).
Figura 14. Percepția populației asupra catilății mobilității urbane
6%
1% 0% 3%
3%
51%5%
13%
18%
Calitate necorespunzatoaretrotuare/aleiCalitatea cailor de acces
Lipsa alternative de transport
Lipsa transport incomun/Insuficienta/FrecventaLipsa/Insuficienta locurilor deparcareStrazi degradate
Trafic greu in oras
Traficul auto ridicat
Treceri de pietoni/ intersectiinesigure
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 50
MUNICIPIUL MORENI 2018
În privința principalelor probleme legate de trafic, trei aspecte au fost considerate
relevante de către locuitori: traficul auto ridicat (30% din cei chestionați), viteza scăzută
de deplasare datorită stării străzilor (28%) și parcările neregulamentare (24%) (Figura 15).
Privitor la timpii de deplasare, un element de asemenea extrem de important, în
tabelul 6 se regasesc fluxuri de trafic (exprimate în număr vehicule/interval de timp)
pentru municipiul Moreni la nivel total înregistrate în cele 12 puncte de recenzare (Harta
3). Se remarcă maximele atinse dimineața în intervalul 07:30-09:00 și după amiaza 16:00-
17:30. Zonele cu cele mai mari valori de trafic înregistrate în municipiului Moreni sunt:
Bulevardul Republicii, Bulevardul 22 decembrie 1989, Strada Alexandru Ioan Cuza și
Strada Căpitan Pantea Ion.
Tabel nr. 6 Sondaj trafic în municipiul Moreni
Interval orar Total vehicule
(interval)
Min Max Medie (aritmetica) Amplitudine (Max-Min)
06:00-06:30 579 12 41 29 29
06:30-07:00 916 19 75 46 56
07:00-07:30 1922 39 190 96 151
07:30-08:00 3180 71 258 159 187
08:00-08:30 2830 47 233 142 186
08:30-09:00 2279 41 185 114 144
09:00-09:30 1851 43 140 93 97
09:30-10:00 1568 37 152 78 115
10:00-10:30 1326 41 106 66 65
Figura 15. Percepția populației asupra catilății traficul auto
Blocaje datorate transportului public
2%
Blocaje datorate transportului public (viteze scazute/lipsa alveole statii)
1%
Fluenta scazuta la orele de varf
3%
Lipsa parcarilor/Parcari
insuficiente5%Nu stiu/Nu raspund
4%
Parcari neregulamentare
24%
Pietoni/Biciclisti care circula pe
carosabil1%
Prezenta traficului greu (se deplaseaza
cu viteza redusa)2%
Trafic auto ridicat30%
Viteze scazute datorita starii strazilor
28%
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 51
MUNICIPIUL MORENI 2018
10:30-11:00 1207 32 96 60 64
11:00-11:30 1198 39 95 60 56
11:30-12:00 1200 32 88 60 56
12:00-12:30 1276 35 101 64 66
12:30-13:00 1412 38 95 71 57
13:00-13:30 1474 31 98 74 67
13:30-14:00 1406 30 101 70 71
14:00-14:30 1205 28 93 60 65
14:30-15:00 1144 19 91 57 72
15:00-15:30 1248 38 97 62 59
15:30-16:00 1394 32 101 70 69
16:00-16:30 1795 36 152 90 116
16:30-17:00 2109 43 201 105 158
17:00-17:30 1883 39 130 94 91
17:30-18:00 1695 37 122 85 85
18:00-18:30 1534 32 118 77 86
18:30-19:00 1472 42 106 74 64
19:00-19:30 1410 28 101 71 73
19:30-20:00 1357 36 97 68 61
20:00-20:30 1213 27 94 61 67
20:30-21:00 1125 31 86 56 55
21:00-21:30 917 23 77 46 54
21:30-22:00 795 19 68 40 49
22:00-22:30 687 16 60 34 44
22:30-23:00 607 0 99 30 99
23:00-23:30 502 0 98 25 98
23:30-24:00 319 0 25 16 25
Pentru municipiul Moreni au fost identificate următoarele probleme legate de
rețeaua rutieră:
Pentru cea mai mare parte a rețelei rutiere (în special cea secundară) carosabilul se află
într-o stare tehnică proastă generând costuri economice ridicate de exploatare atât a
rețelei în sine cât și a vehiculelor ce utilizează această rețea rutieră;
Dezvoltarea infrastructurii de transport nu este corelată cu dezvoltarea în plan
teritorial a localității;
Configurația actuală a rețelei rutiere reprezintă o consecință a dezvoltării localității în
plan teritorial, fără a urma reguli de urbanism clare, fiind o moștenire istorică, cea ce face
ca anumite sectoare rutiere să nu aibă parametrii tehnici optimi (lățimii reduse);
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 52
MUNICIPIUL MORENI 2018
Inexistența unei centuri rutiere care să preia traficul de tranzit dar mai ales traficul de
mărfuri ce tranzitează localitatea generând costuri economice ridicate (suprasolicitarea
infrastructurii rutiere deja existentă) și ricuri în privința siguranței circulației prin
direcționarea fluxurilor de vehicule prin centrul localității.
3.2. Impactul asupra mediului
Un obiectiv important urmărit prin realizarea planului de mobilitate urbană
durabilă îl reprezintă reducerea efectelor negative generate de traficul rutier. Astfel sunt
urmărite reducerea poluării atmosferice generate de pulberile în suspensie, emisia
gazelor cu efect de seră, poluarea fonică și eficientizarea consumlui de energie.
În prezent nu există pe raza municipiului Moreni sisteme de monitorizare privind
nivelul de concentrație a poluanților atmosferici. Totuși în anul 2006 exista o stație fixă
de monitorizare a nivelului de poluare cu pulberi în suspensie (pulberi totale și
respirabile-fractia PM 10), noxe (NO2, SO2, NH3, CH2O) și crom din pulberi (CrO3).
Poluarea cu noxe nu a înregistrat depășirea concentraților admise doar depășiri
ocazionale ale pragurilor de alertă și în mod specific a valorilor pentru aldehidă formică.
Sursele majore de poluare a atmosferei cu pulberi în suspensie pentru municipiul Moreni
sunt în principal activitățile eonomice localizate în parcul industrial la care se adugă
traficul rutier.
Pulberile în suspensie au în general ca dimensiuni diametre sub 20 μm și chiar sub
10 μm pentru PM10. Măsurătorile efectuate în anul 2006 pentru un interval de 24 ore au
indicat depășiri ale valorii limită admisă (VL) conform Ordinului 592/2002 (aceasta este
de 58,33 g/m3). Ca urmare a monitorizării minimele și maximele înregistrate pentru un
interval de 24 de ore au fost de: 75,5 g/mc pentru media anuală a concentrației, 162,4 g/mc
pentru maxima concentrației, 15,7 g/mc minima concentrației și 69,11% frecvența de
depășire a VL.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 53
MUNICIPIUL MORENI 2018
O contribuție importantă la depășirea VL admisă o are traficul rutier prin
caracteristicile pe care le are parcul auto (cu referire directă la caracteristicile principale
ale autovehiculelor: vechime, tip de combustibil utilizat, norma de poluare, capacitate
cilindrică) dar și starea rețelei de transport (este evident ca acolo unde nu există cuvertura
asfaltică sau aceasta este deteriorată, cantitatea de praf antrenată de trecerea vehiculelor
este mai mare decât în mod normal).
O altă sursă de poluare o reprezintă poluarea fonică specifică orașului ce se traduce
printr-un zgomot de fond unde o contribuție importantă o are și traficul rutier. Cele mai
recente măsurători datează din anul 2009 când în intervalul iulie-decembrie au fost
efectuate 43 de măsurători, frecvența depășirilor find de 69,7% în creștere față de anul
precedent. Astăzi nu există date privind nivelul de zgomot înregistrat, dar constatările
din teren indică un disconfort destul de ridicat din acest punct de vedere, mai ales pe
arterele principale, cauza fiind volumul mare de trafic înregistrat. Au fost identificate
următoarele probleme generate de trafic privind impactul asupra mediului:
Volumul mare de trafic ce tranzitează zona centrală ce produce poluare fonică
și emisii ridicate.
Traficul greu ce tranzitează orașul prin zona centrală având aceleași efecte
menționate anterior la care se adugă vibrațiile cu impact asupra construcțiilor
din apropierea arterelor rutiere, vibrații generate la trecerea camioanelor de
mare tonaj în special. Realizarea centurii ocolitoare ce ar prelua traficul de
tranzit și traficul greu.
Ca și soluții pentru reducerea poluării în afara realizării centurii ocolitoare ar fi
redirecționarea unei bune părți a traficului ce tranzitează centrul localității pe rute
alternative și încurajarea utilizării bicicletei și a mersului pe jos pe distanțe scurte ca
alternative de deplasare. De altfel 58% din cei chestionați (Figura 16) s-au declarat
deschiși utilizării bicicletei ca mijloc de transport, problema principală întâmpinată fiind
traficul auto ridicat (Figura 17) și faptul că nu există o infrastructură specifică (Figura 18).
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 54
MUNICIPIUL MORENI 2018
3.3. Accesibilitate
Accesibilitatea este un element important al oricărui sistem de transport facilitând
accesul tuturor cetățenilor indiferent de sex, vârstă, venit sau starea de sănătate la
diferitele variante de transport care să le permită atingerea destinației/destinațiilor
propuse. Aceasta depinde de parametrii tehnico-calitativi ai rețelei de transport dar și ai
mijloacelor de transport utilizate.
Figura 17. Principala problemă privind
deplasările pe bicicletă
Figura 16. Utilizarea bicicletei
Figura 18. Principala problem privind infrastructura
pentru deplasări pe bicicletă
3% 4%3%
79%
4%7%
Nu stiu/Nu raspund
Lipsa centrelor deinchiriere/Parcare biciclete
Lipsa rasteluri
Lipsa unei infrastructuridedicate (piste biciclete)
Pistele existente nu asigura ocirculatie in siguranta
Pistele existente ocupate demasini sau pietoni
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 55
MUNICIPIUL MORENI 2018
Pentru municipiul Moreni se constată că datorită lipsei transportului public local
unii locuitorii (cartierele Bana, Țuicani și Pleașa) întâmpină dificultăți în a se deplasa din
locația de bază (reședința) într-un punct de interes cum ar fi zona comercială centrală sau
locul de muncă. Din această cauză se apelează frecvent la deplasările cu mașina
personală, taxiul (existând un număr de 80 de licențe de taxi și 6 stații de taxi) sau mersul
pe jos (cea mai frecventă modalitate de deplasare utilizată, 52 % dintre cei chestionați
declarând ca se deplasează pe jos) (Figura 19).
Probleme din punct de vedere al accesibiltăți sunt generate și de lipsa trotuarelor
amenajate pe arterele rutiere nemodernizate dar și faptul că cele deja existente sunt într-
o stare tehnică inadecvată, practic persoanele cu dezabilități fiind nevoite de foarte multe
ori să se deplaseze pe partea carosabilă.
De asemenea parcarea vehiculelor pe trotuar (Figura 20), reprezintă o altă
problema privind deplasările pietonale (26% dintre cei chestionați au indicat această
situație ca având un efect negativ asupra deplasărilor pietonale).
În privința deplasărilor cu bicicleta infrastructura existentă nu facilitează acest tip
de transport dificultățile fiind date de traficul auto ridicat, lipsa pistelor pentru biciclete
și a rastelulior.
Figura 20. Principala problemă privind deplasările
pietonale
Figura 19. Principala modalitate de deplasare
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 56
MUNICIPIUL MORENI 2018
3.4. Siguranţă
Creșterea siguranței rutiere reprezintă un obiectiv major ce trebuie urmărit atunci
când se realizează un plan de mobilitate urbană.
Numărul de accidente înregistrate în județul Dâmbovița (Figura 21), pentru
intervalul 2010-2016 a cunoscut o evoluție ascendentă de la 524 de acidente în anul 2010
la 733 în anul 2016 reprezentând o creștere de aproximativ 28%. Acest fapt arată că gradul
scăzut de securitate privind circulația rutieră existent la nivelul județului. În privința
siguranței circulației în municipiul Moreni nivelul acesteia depinde de mai multe
variabile începând de la calitattea
infrastructurii existente și până la
nivelul de educație al
participanților la trafic, fie că
vorbim de șoferi sau pietoni.
Ținând cont de cele menționate
anterior, în municipiu au fost
identificate următoarele
probleme ce ar trebui remediate
pentru ridcarea nivelului de siguranță:
Calitatea proastă pentru cea mai mare parte a infrastructurii de transport atât
rutieră cât și pietonală;
Parcarea neregulamentară sau neconformă cu amenajările specifice (ocuparea
trotuarelor în mod special, cea ce obligă pietonii să folosescă partea carosabilă);
Traficul de tranzit ce străbate orașul prin zona centrală;
Trecerile de pietoni sunt slab marcate și nesemnalizate cu unele excepții în zona
centrală. Se adaugă lipsa limitatorelor de viteză din apropierea acestora (Figura 22);
Lipsa semafoarelor atât rutiere cât și pietonale;
Figura 21. Evoluția numărului de accidente în județul
Dâmbovița pentru intervalul 2010-2016 (sursa datelor INS)
0
100
200
300
400
500
600
700
800
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 57
MUNICIPIUL MORENI 2018
3.5. Calitatea vieţii
Calitatea vieții este dată de impactul pe care îl are transportul asupra creșterii
gradului de accesibilitatea la nivel teritorial, efectele asupra mediului sau creșterea
gradului de siguranță.
În municipiul Moreni, calitatea vieții cetățenilor este determinată de nivelul de
poluarea a aerului și cel de zgomot generat de trafic, nerespectarea regulilor privind
parcarea regulamentară și parcările neamenajate sau insuficiența lor și calitatea
infrastructurii pietonale.
Dintre modalitățile de îmbunătățire a calității vieții menționăm:
încurajarea mersului pe jos prin crearea unei infrastructuri specifice la parametrii
ridicați;
dezvoltarea infrastructurii specifice pentru utilizarea bicicletei;
construcția unei centuri ocolitoare pentru traficul de tranzit ce va avea ca efect
reducerea poluării și a zgomotului mai ales în zona centrală;
proiectarea și implementarea unui sistem de transport public cât mai modern și
eficient;
Figura 22. Principala problemă a infrastructurii privind
siguranța pietonilor
1%
36%
4%
1%0%
22%
36%
Nu stiu/Nu raspund
Lipsa limitatoarelor de viteza in apropiereatrecerilor de pietoni
Lipsa unor pasaje pietonalesubterane/supraterane in intersectiile cele maiaglomerateLipsa unor refugii pentru pietoni
Lipsa unor refugii pentru pietoni la traversareamarilor bulevarde
Lipsa unui sistem de monitorizare video
Treceri de pietoni slab marcate si nesemnalizate
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 58
MUNICIPIUL MORENI 2018
încurajarea utilizării vehiculelor cu tehnologie hibridă sau electrică prin
proiectarea în viitor a unei infrastructuri specifice;
modernizarea infrastructurii rutiere folosind cele mai noi tehnologii din domeniu
(ex. drumuri pavate cu panouri solare);
amenajarea locurilor de parcare deja existente și crearea altora noi în spațiile
rezidențiale;
4. Viziunea de dezvoltare a mobilităţii urbane
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă-Municipiul Moreni are ca obiectiv crearea
unei strategii durabile de mobilitate urbană, precum și o proiectare a dezvoltării integrate
a sistemului de transport în nivelul emergent, în cel regional și cel național.
În cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Moreni s-a
realizat o diagnoză a subsistemului de transport în relație cu celelalte componente ale
sistemului teritorial, s-au identificat rupturile funcționale și s-au propus soluții pentru o
dezvoltare echilibrată, în conformitate cu principiile europene ale dezvoltării urbane.
PMUD a fost proiectat pentru perioada 2018-2030, structurată în trei perioade:
termen scurt (2018 – 2020), termen mediu (2020-2025), termen lung (2025-2030).
Viziunea de ansamblu asupra mobilității urbane durabile în Municipiul Moreni
presupune crearea unui sistem de transport eficient, accesibil și durabil, care să contribuie
la dezvoltarea socio-economică sustenabilă.
4.1. Viziunea prezentată pentru cele 3 nivele teritoriale
Asigurarea unei dezvoltări sustenabile a sistemului de mobilitate, presupune
proiectarea unei viziuni integrate asupra mobilității regionale, la nivelul spațiului
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 59
MUNICIPIUL MORENI 2018
emergent structurat în jurul său, precum și la nivel local, cu identificarea specificităților
mobilității la nivel structural.
4.1.1 Mobilitatea urbană la nivel regional
Municipiul Moreni reprezintă un important centru economic al Regiunii de
Dezvoltare Sud Muntenia, fiind în apropierea unui important culoar de dezvoltare,
București-Ploieşti-Brașov, precum și în apropierea reședinței de județ, Târgovişte.
Prezența în Municipiul Moreni a unui Parc Industrial și a unei zone de exploatare a
petrolului, în dezvoltare permanentă, conectarea optima a acestui sistem teritorial la
nivelul national și regional este o prioritate.
4.1.2 Mobilitatea urbană la nivelui spațiului emergent
Dinamica economică a Municipiului Moreni a determinat o creștere a fluxurilor
dintre acesta și prima centură de unități administrative. În cadrul acestui PMUD s-a
realizat o cuantificare a acestor fluxuri și s-au propus soluții pentru optimizarea
mobilității la nivelul spațiului emergent.
4.1.3 Moblitatea urbană la nivel structural-local
Dispunerea diferitelor tipuri de funcționalități urbane a generat nevoi de moblitate
la nivelul fiecărui cartier. Atfel, pentru municipiului Moreni, disfuncționalitățile vor fi
eliminate, iar mobilitatea persoanelor, indiferent de vârstă și capacitate de deplasare, va
fi îmbunătățită.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 60
MUNICIPIUL MORENI 2018
4.2. Cadrul/metodologia de selectare a proiectelor
Selecția proiectelor din cadrul Strategiei de Mobilitate Urbană s-a realizat etapizat:
1. Definirea obiectivelor strategice: au fost stabilite pe baza principiilor stabilite de
Comisia Europeană, obiectivelor cadru stabilite de Ministerul Transporturilor și la
nivel local de Strategia de Dezvoltare Durabilă. În realizarea PMUD s-a ținut
seama de cadrul metodologic oferit de Ghidul JASPERS de realizare a PMUD. Prin
urmare, există mai multe obiective strategice, care trebuie luate în considerare la
elaborarea PMUD, precum și o serie de obiective operaționale auxiliare, așa cum
sunt prezentate mai jos:
Tabel nr. 7
2. Diagnoza sistemului teritorial și identificarea rupturilor funcționale la nivelul
subsistemului de transport: pe baza analizei sistemice s-a realizat un profil detaliat
al relației dintre subsistemul transporturi și celelalte componente ale sistemului
teritorial.
CALITATEA MEDIULUI URBAN
Creșterea calității mediului urban;
EFICIENȚĂ ECONOMICĂ
Îmbunătățirea eficacității și eficienței sistemului de transport de persoane și mărfuri;
MEDIUReducerea poluării (aer, apă, sol), a poluării fonice, reducerea emisiilor de GES și a
consumului de energie;
SIGURANȚĂ ȘI SECURITATE
Îmbunătățirea siguranței și securității în deplasarea tuturor cetățenilor;
ACCESIBILITATEAsigurarea pentru toți cetățenii orașului, a opțiunilor de transport accesibile, care permit
accesul la destinații și servicii esențiale;
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 61
MUNICIPIUL MORENI 2018
În urma diagnozei sistemului teritorial Moreni, au fost identificate o serie de
disfunctionalități la nivelul mobilității urbane cu consecințe importante asupra celorlate
componente. În tabelul de mai jos sunt prezentate în sinteză problemele majore ale
mobilității urbane, de care se va ține seama în construirea Planului de Mobilitate Urbană
Durabilă.
Tabel nr. 8
Categorie Probleme identificate
Infrastructură rutieră -starea foarte proastă a infrastructurii rutiere;
-concentrarea excesivă a traficului în zona centrală;
-amplasarea necorespunzătoare a trecerilor de pietoni;
-lipsa unei șosele de centură care să preia traficul de
mărfuri;
-lipsa sensurilor giratorii;
Transportul de persoane -lipsa transportului local;
-accesibilitate redusă spre zona de servicii urbane din
centru și Parcul Industrial;
Mobilitatea cu mijloace
alternative
-lipsa benzilor de accesibilitate alternative (bicicletă, role
etc.) către zona de servicii urbane din centru și Parcul
Industrial;
-amenajarea necorespunzătoare a amenajărilor actuale
(mașini parcate, obstacole etc);
Mobilitatea pietonală -totuare înguste, degradate, fără amenajări pentru
persoanele cu mobilitate redusă;
Spațiile de parcare -lipsa spațiilor de parcare amenajate;
-lipsa spațiilor de parcare amenajate pentru transportul
tip TAXI;
Dimensiunea instituțională
a mobilității
-lipsa viziunii integrate asupra mobilității urbane;
Pe baza analizei sistemice s-au identificat rupturile funcționale ale subsistemului
transport și impactul lor asupra componentelor sistemice (Tabelul 9).
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 62
MUNICIPIUL MORENI 2018
Tabelul nr. 9
OBIECTIVE PRINCIPALE RUPTURI FUNCŢIONALE
ACCESIBILITATE Calitatea proastă a infrastructurii rutiere
Lipsa sensurilor giratorii şi blocarea
traficului în intervalele de maxim.
Lipsa unei variante de mobilitate pentru
traficul greu.
Concentrarea traficului de tranzit în zona
centrală.
Strazi cu trotuare inexistente sau
neamenajate.
Subdimensionarea spațiului pietonal pe
multe străzi.
Lipsa unor staţii amenajate pentru
transportul public.
Organizarea defectuoasă a transportului
alternativ.
Blocarea trotuarelor de autoturisme
parcate.
Blocarea traficului datorită amplasării
necorespunzătoare a trecerilor de
pietoni.
Calitatea proastă a infrastructurii
pietonale peste Cricovul Dulce.
SIGURANȚĂ ȘI SECURITATE Existenţa unui conflict între vehiculele
mari şi biciclişti.
Lipsa unor sisteme de securizare a
bicicletelor.
Semnalizarea defectuoasă a trecerilor de
pietoni.
Lipsa sensurilor giratorii în intersecţii
unde se aglomerează traficul în orele de
vârf.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 63
MUNICIPIUL MORENI 2018
Starea foarte proastă a unor străzi, pune
în pericol atât autoturismele cât şi
transportul alternativ.
Amenajarea necorespunzătoare a punții
pietonale peste Cricovul Dulce ce pune
în pericol pietonii prin lipsa sistemelor
de siguranță.
MEDIU Poluarea cu pulberi în suspensie datorită
concentrării traficului în zona centrală.
Lipsa infrastructurii specifice
transportului alternativ.
Ponderea mare a drumurilor pietruite și
betonate, care contribuie la creșterea
poluării cu pulberi în suspensie.
Blocajele în trafic și semnalizarea
necorespunzătoare a sectoarelor de
drum unde nu se poate parca, contribuie
la creșterea poluării.
EFICIENȚĂ ECONOMICĂ Degradarea infrastructurii rutiere
datorită concentrarii traficului în zona
centrală.
Lipsa unui culoar de accesibilitate a
mărfurilor către parcul industrial.
Atractivitate redusă pentru agenții
economici.
Lipsa unor amenajări specifice pentru
descărcarea mărfurilor.
CALITATEA MEDIULUI URBAN Lipsa infrastructurii specifice
transportului alternativ.
Lipsa parcărilor amenajate.
Poluarea mediului datorită traficului
concentrat în zona centrală.
Lipsa unor bretele pentru staționarea pe
perioade foarte scurte (în fața instituțiilor
de învățământ).
Lipsa parcărilor în apropierea
instituțiilor de interes public.
Lipsa infrastructurii specifice
persoanelor cu mobilitate redusă.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 64
MUNICIPIUL MORENI 2018
3. Sistematizarea rupturilor funcționale și stabilirea obiectivelor specifice: obiectivele
specifice corespund fiecărei rupturi funcționale și sunt formulate astfel încât să
elimine disfuncționalitățile identificate (Tabelul 10).
Tabel nr. 10
OBIECTIVE
PRINCIPALE
RUPTURI
FUNCŢIONALE OBIECTIVE SPECIFICE
ACCESIBILITATE Calitatea proastă a
infrastructurii rutiere
Modernizarea culoarelor de
mobilitate urbană
Lipsa sensurilor giratorii
şi blocarea traficului în
intervalele de maxim.
Orientarea traficului de tranzit pe
trasee care să evite zonele
aglomerate.
Construirea de noi sensuri
giratorii care să crească fluența
traficului.
Lipsa unei variante de
mobilitate pentru traficul
greu.
Amenajarea de trasee pentru
transport alternativ.
Concentrarea traficului
de tranzit în zona
centrală.
Orientarea traficului de tranzit pe
trasee care să evite zonele
aglomerate din centrul orașului.
Străzi cu trotuare
inexistente sau
neamenajate.
Amenajări specifice pentru
mobilitatea pietonilor cu adaptări
specifice pentru persoanele cu
mobilitate redusă.
Subdimensionarea
spațiului pietonal pe
multe străzi.
Lărgirea spațiului pietonal.
Lipsa unor staţii
amenajate pentru
transportul public.
Amenajarea de stații în puncte cu
acces optim.
Organizarea defectuoasă
a transportului alternativ
Amenajarea de trasee pentru
transport alternativ.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 65
MUNICIPIUL MORENI 2018
Blocarea trotuarelor de
autoturisme parcate.
Delimitarea traseelor pentru
transport alternativ, de benzile de
circulație și de locurile de parcare.
Blocarea traficului
datorită amplasării
necorespunzătoare a
trecerilor de pietoni.
Stabilirea poziției optime pentru
fiecare trecere de pietoni
Calitatea proastă a
infrastructurii pietonale
peste Cricovul Dulce.
Reconstruirea punții pietonale
peste Cricovul Dulce cu o
structură rigidă
SIGURANȚĂ ȘI
SECURITATE
Existenţa unui conflict
între vehiculele mari şi
biciclişti.
Delimitarea traseelor pentru
transport alternativ de benzile de
circulație și de locurile de parcare.
Lipsa unor sisteme de
securizare a bicicletelor
Amenajarea de mobilier urban tip
rastel pentru biciclete în
apropierea zonelor de servicii și a
instituțiilor publice.
Semnalizarea
defectuoasă a trecerilor
de pietoni.
Stabilirea unui sistem de
semnalizare și presemnalizarea
trecerilor de pietoni.
Lipsa sensurilor giratorii
în intersecţii unde se
aglomerează traficul în
orele de vârf.
Construirea de noi sensuri
giratorii care să crească fluența
traficului.
Starea foarte proastă a
unor străzi pune în
pericol atât autoturismele
cât şi transportul
alternativ.
Modernizarea străzilor;
Repararea străzilor și trotuarelor
care prezintă o degradare
accentuată.
Amenajarea
necorespunzătoare a
punții pietonale peste
Cricovul Dulce ce pune în
pericol pietonii prin lipsa
sistemelor de siguranță.
Reconstruirea punții pietonale
peste Cricovul Dulce cu o
structură rigidă.
MEDIU Poluarea cu pulberi în
suspensie datorită
concentrării traficului în
zona centrală.
Orientarea traficului de tranzit pe
trasee care să evite zonele
aglomerate.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 66
MUNICIPIUL MORENI 2018
Lipsa infrastructurii
specifice transportului
alternativ.
Amenajarea de trasee pentru
transport alternativ.
Ponderea mare a
drumurilor pietruite și
betonate care contribuie
la creșterea poluării cu
pulberi în suspensie.
Asfaltarea tuturor drumurilor
pietruite
Blocajele în trafic și
semnalizarea
necorespunzătoare a
sectoarelor de drum unde
nu se poate parca,
contribuie la creșterea
poluării.
Reamenajarea spațiilor de
parcare.
EFICIENȚĂ
ECONOMICĂ
Degradarea
infrastructurii rutiere
datorită concentrarii
traficului în zona
centrală.
Orientarea traficului de tranzit pe
trasee care să evite zonele
aglomerate din centrul orașului.
Construirea unui traseu alternativ
pentru transportul de mărfuri.
Lipsa unui culoar de
accesibilitate a mărfurilor
către parcul industrial.
Construirea unui traseu alternativ
pentru transportul de mărfuri.
Atractivitate redusă
pentru agenții economici.
Amenajarea de culoare de
transport către zonele de
aprovizionare, din spațiile de
servicii.
Amenajarea de parcări cu
destinație aprovizionare.
Lipsa unor amenajări
specifice pentru
descărcarea mărfurilor.
Amenajarea de parcări cu
destinație aprovizionare.
CALITATEA
MEDIULUI
URBAN
Lipsa infrastructurii
specifice transportului
alternativ.
Amenajarea de trasee pentru
transport alternativ.
Lipsa parcărilor
amenajate.
Amenajarea de spații de parcare
marcate corespunzător.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 67
MUNICIPIUL MORENI 2018
4. Stabilirea managementului rupturilor funcționale prin proiecte: presupune stabilirea
impulsurilor decizionale pentru eliminarea rupturilor funcționale. S-au stabilit
proiectele, care agregate se constituie în sistemul de management al rupturilor
funcționale ale subsistemului transporturi (Tabelul 11).
Poluarea mediului
datorită traficului
concentrat în zona
centrală.
Orientarea traficului de tranzit pe
trasee care să evite zonele
aglomerate din centrul orașului.
Construirea unui traseu alternativ
pentru transportul de mărfuri.
Lipsa unor bretele pentru
staționarea pe perioade
foarte scurte (în fața
instituțiilor de
învățământ).
Amenajarea de benzi cu staționare
pe perioadă scurtă în fața
instituțiilor de învățământ
Lipsa parcărilor în
apropierea instituțiilor de
interes public.
Amenajarea de spații de parcare
marcate corespunzător.
Lipsa infrastructurii
specifice persoanelor cu
mobilitate redusă.
Adaptarea proiectelor de
infrastructură urbană la nevoile
persoanelor cu mobilitate redusă.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 68
MUNICIPIUL MORENI 2018
Tabel nr. 11
OBIECTIVE SPECIFICE PROIECTE PROPUSE
Adaptarea proiectelor de
infrastructură urbană la nevoile
persoanelor cu mobilitate redusă.
-Modernizarea infrastructurii pietonale prin
lărgire şi adaptare la nevoile persoanelor cu
mobilitate redusă: Strada Mihai Eminescu,
Strada Ana Ipătescu, Strada Democraţiei,
Strada Culturii, Strada Căpitan Pantea, Intrare
Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989,
Strada Teiș, Strada Crângului, Strada
Independenţei, Strada Cricovului, Strada Ion
Creangă, Strada Spitalului, Strada Crinului,
Strada Crizantemelor, Intrarea Stadionului.
-Modernizarea infrastructurii pietonale prin
lărgire şi adaptare la nevoile persoanelor cu
mobilitate redusă: Strada Mihai Viteazu, Strada
Plaiului, Strada Libertăţii, Bulevardul Panduri,
Strada Panduri, Strada Industriei, Strada Tudor
Vladimirescu, Strada Erupţiei, Strada Nicolae
Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor,
Strada Gării, Strada Baroneşti, Strada Libertăţii,
Strada Ion Negoescu, Strada Eroilor, Strada
Spireşti, Strada Română, Strada Ghineşti,
Intrarea Gloriei, Strada Anul 1907, Strada Aurel
Vlaicu, Strada Pietrişului, Strada Izlazului,
Strada Sondelor, Strada Pâscov, Strada
Codrului, Strada Luceafărului, Strada Sirius,
Strada Uranus, Strada Trandafirilor, Strada
Ștrandului, Intrarea Tudor Vladimirescu,
Strada Cimitirului, Strada Armoniei, Strada
Gheorghe Doja, Strada Soarelui, Strada
Ciocârliei, Strada Cricovul Dulce, Strada
Dorobanţilor, Strada Griviţei, Strada Bana,
Strada Patriei, Strada Pompieri, Strada
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 69
MUNICIPIUL MORENI 2018
Spinului, Strada Unirii, Strada Mioriţei, Strada
Primăverii, Strada Tineretului.
-Modernizarea infrastructurii pietonale prin
lărgire şi adaptare la nevoile persoanelor cu
mobilitate redusă: Strada Uzinei, Strada
Spitalului, Strada Aurel Vlaicu, Strada Ion
Creangă, Strada 1 decembrie 1918, Strada 1
Mai, Strada Patriei, Strada Păcurei, Strada
Grădinilor, Strada Sângeriş, Strada Nisipoasa,
Strada Muzeului, Intrarea Salcâmilor, Intrarea
Fragilor, Intrarea Macului, Strada Bucegi,
Strada POR umbei, Strada Teilor, Strada
Zorilor, Strada Toamnei, Strada Biruinţei,
Strada Căprioarei, Strada Cerbului, Strada Ion
Luca Caragiale.
Amenajarea de benzi cu staționare
pe perioadă scurtă în fața
instituțiilor de învățământ.
-Amenajarea unui benzi cu staţionare pe
perioadă scurtă în faţa Colegiului Național „Ion
Luca Caragiale”, Moreni; -Amenajarea unui benzi cu staţionare pe
perioadă scurtă în faţa Liceului Tehnologic
“Petrol” din Moreni; -Amenajarea unui benzi cu staţionare pe
perioadă scurtă în faţa Școlii nr.3, Moreni;
-Amenajarea unui benzi cu staţionare pe
perioadă scurtă în faţa Școlii nr.1, Moreni;
-Amenajarea unui benzi cu staţionare pe
perioadă scurtă în faţa Școlii nr.2, Moreni;
-Amenajarea unui benzi cu staţionare pe
perioadă scurtă în faţa Școlii nr.4, Moreni;
Amenajarea de culoare de
transport către zonele de
aprovizionare, din spațiile de
servicii.
-Modernizarea intrarii în Piaţa Agroalimentară
adaptată pentru aprovizionarea pieţii şi
accesului clienţilor.
Amenajarea de parcări cu
destinație aprovizionare.
-Modernizarea parcării care deserveşte Piaţa
Agroalimentară cu amenajări specifice pentru
încărcare/desărcare de mărfuri.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 70
MUNICIPIUL MORENI 2018
Amenajarea de mobilier urban tip
rastel pentru biciclete în
apropierea zonelor de servicii și a
instituțiilor publice
-Amplasarea de mobilier urban tip rastel
pentru biciclete - 20 de locuri, în zona Pieţei
Agroalimentare.
-Amplasarea de mobilier urban tip rastel
pentru biciclete - 10 locuri, în zona Primărie.
-Amplasarea de mobilier urban tip rastel
pentru biciclete - 10 locuri, în zona Colegiului
Național „Ion Luca Caragiale”, Moreni.
-Amplasarea de mobilier urban tip rastel
pentru biciclete - 10 locuri, în faţa Liceului
Tehnologic “Petrol” din Moreni.
-Amplasarea de mobilier urban tip rastel
pentru biciclete - 10 locuri, în faţa Școlii nr.1,
Moreni.
-Amplasarea de mobilier urban tip rastel
pentru biciclete - 10 locuri, în faţa Școlii nr.2,
Moreni.
-Amplasarea de mobilier urban tip rastel
pentru biciclete - 10 locuri, în faţa Școlii nr.3,
Moreni.
-Amplasarea de mobilier urban tip rastel
pentru biciclete - 10 locuri, în faţa Școlii nr.4,
Moreni.
-Amplasarea de mobilier urban tip rastel
pentru biciclete - 5 locuri, în faţa Judecătoriei
Moreni.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete – 10 locuri, în faţa LIDL Moreni.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete - 10 locuri, la intrarea în Parcul Central.
Amenajarea de spații de parcare
marcate corespunzător.
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător în faţa Pieţei Agroalimentare, pe
strada Căpitan Pantea, pe ambele sensuri.
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător în zona Primărie, pe strada
Garajului.
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa Colegiului Național „Ion
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 71
MUNICIPIUL MORENI 2018
Luca Caragiale”, Moreni, pe strada Garajului
1989.
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa Liceului Tehnologic
“Petrol” din Moreni, pe strada Garajului 1989.
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa Școlii Generale nr.1,
Moreni, strada Flacăra.
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa Școlii General cu clasele
I-VIII nr.2, Moreni, strada Sirius.
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa Școlii Generală cu clasele
I-VIII nr.3, Moreni, strada Victoria.
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa Școlii Gimnaziale nr.4,
Moreni, strada Petrolului.
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa Judecătoriei Moreni,
strada 22 Decembrie 1989.
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa LIDL Moreni, strada 22
Decembrie 1989.
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător în faţa Parcului Central.
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa Poliţiei Municipale
Moreni, strada 22 Decembrie 1989.
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa Agenţiei pentru Ocupare
şi Formare Profesională, Moreni, strada 22
Decembrie 1989.
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa companiei IMUT,
Moreni, strada 22 Decembrie 1989.
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa Gării CFR, strada Gării.
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, pe malul Cricovului Dulce, la
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 72
MUNICIPIUL MORENI 2018
intersecţia Străzilor Cricovului şi Alexandru
Ioan Cuza.
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, pe strada Căpitan Pantea, între
intersecţia cu Bulevardul Panduri şi intersecţia
cu Bulevardul Republicii.
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, între Strada Teilor şi Strada
Alexandru Ioan Cuza (La monumentul Eroilor
din primul razboi mondial).
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, pentru desfăşurarea activităţii
de TAXI: 5 locuri pe Strada Târgoviştei (zona
Schela Mare); 10 locuri pe Strada Alexandru
Ioan Cuza (zona Monument, strada Teilor); 5
locuri pe strada Aleea Prahova (in spatele
Clubului Flacăra); 10 locuri pe Bulevardul
Republicii (zona Mistrețul); 25 de locuri pe
strada Căpitan Pantea (intrare piaţă, lângă
gardul fostei fabrici de confecţii); 15 locuri pe
strada 22 Decembrie 1989 (zona fostei
autogări).
-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în zona autogării, pe strada 22
decembrie1989.
Reabilitarea clădirii autogării şi
amenajarea de stații în puncte cu
acces optim
-Amenajarea de stații pentru transportul public
de persone, în puncte cu acces optim: Strada
Târgoviştei/Strada Uzinei, Strada Nicolae
Bălcescu/Strada Târgoviştei, Strada Anul
1907/Strada Alexandru Ioan Cuza, Strada
Alexandru Ioan Cuza/Strada Garajului, Strada
Mihai Viteazu/Strada Independenţei, Strada
Horia, Cloşca şi Crişan/Strada Eroilor,
Bulevardul Panduri/Strada Victoriei, Strada
Flacăra/Strada Unirii, 22 Decembrie 1989 (în
faţa magazinului LIDL), 22 Decembrie 1989 (în
faţa LIDL Moreni), 22 Decembrie 1989 (în faţa
Liceului Tehnologic “Petrol”, Moreni), 22
Decembrie 1989/Teiş, 22 Decembrie
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 73
MUNICIPIUL MORENI 2018
1989/Crângului, Bulevardul Republicii (la 100
de m de sensul giratoriu)
-Reabilitarea clădirii autogării şi a spaţiilor de
parcare specifice activităţii de transport
persoane, cu minim patru puncte de aşteptare,
şi patru locuri de parcare pentru mijloacele de
transport.
Amenajarea de trasee pentru
transport alternativ
-Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru
transport alternativ pe traseul: Strada
Independenţei, Strada Flacăra, Strada
Alexandru Ioan Cuza, Strada Căpitan Pantea,
Bulevardul Petrolului, Strada Mihai Eminescu,
Bulevardul Republicii, Intrare Parc Industrial,
Strada 22 Decembrie 1989.
-Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru
transport alternativ pe traseul: Strada Erupţiei,
Strada Industriilor.
Amenajări specifice în zona
trecerilor de pietoni pentru
pietoni cu mobilitate redusă.
-Intervenţia la nivelul tuturor trecerilor de
pietoni pentru configurarea rampelor dintre
trotuar cu carosabil, pentru pietonilor cu
mobilitate redusă.
Construirea de noi sensuri
giratorii care să crească fluența
traficului.
-Construirea de noi sensuri giratorii şi
modernizarea celor existente: Strada
Alexandru Ioan Cuza-Strada Flacăra, Strada
Republicii-Strada Eroilor, Strada Republicii-
Strada 22 Decembrie 1989-Strada Căpitan
Pantea-Strada Alexandru Ioan Cuza, Strada
Ana Ipătescu-Strada Mihai Eminescu, Strada
Culturii-Ana Ipătescu-Strada Victoriei, Strada
Panduri-Strada Victoriei, Strada Căpitan
Pantea- Strada Panduri, Strada Republicii-
Intrare Parc Industrial,Strada Petrolului-Strada
Eminescu, Strada Pompelor-Strada Mihai
Viteazu, Strada Teiş-Intrare Parc Industrial,
Strada Crângului- Strada 22 Decembrie 1989,
Strada Teiş-Strada 22 Decembrie 1989, Strada
Flacăra-Intrarea Salcâmi, Strada Industriilor-
Strada 22 Decembrie 1989, Centrură-Strada
Republicii, Strada Unirii-Strada Industriilor.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 74
MUNICIPIUL MORENI 2018
Modernizarea culoarelor de
mobilitate urbană
-Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană:
Strada Mihai Eminescu, Strada Ana Ipătescu,
Strada Democraţiei, Strada Culturii, Strada
Căpitan Pantea, Intrare Piaţă Agroalimentară,
22 Decembrie 1989, Strada Teiș, Strada
Crângului, Strada Independenţei, Strada
Cricovului, Strada Ion Creangă, Strada
Spitalului, Strada Crinului, Strada
Crizantemelor, Intrarea Stadionului.
-Modernizarea culoarelor de mobilitate
urbană: Strada Mihai Viteazu, Strada Plaiului,
Strada Libertăţii, Bulevardul Panduri, Strada
Panduri, Strada Industriei, Strada Tudor
Vladimirescu, Strada Erupţiei, Strada Nicolae
Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor,
Strada Gării, Strada Baroneşti, Strada
Libertăţii, Strada Ion Negoescu, Strada Eroilor,
Strada Spireşti, Strada Română, Strada
Ghineşti, Intrarea Gloriei, Strada Anul 1907,
Strada Aurel Vlaicu, Strada Pietrişului, Strada
Izlazului, Strada Sondelor, Strada Pâscov,
Strada Codrului, Strada Luceafărului, Strada
Sirius, Strada Uranus, Strada Trandafirilor,
Strada Ștrandului, Intrarea Tudor
Vladimirescu, Strada Cimitirului, Strada
Armoniei, Strada Gheorghe Doja, Strada
Soarelui, Strada Ciocârliei, Strada Cricovul
Dulce, Strada Dorobanţilor, Strada Griviţei,
Strada Bana, Strada Patriei, Strada Pompieri,
Strada Spinului, Strada Unirii, Strada Mioriţei,
Strada Primăverii, Strada Tineretului.
-Modernizarea culoarelor de mobilitate
urbană: Strada Uzinei, Strada Spitalului, Strada
Aurel Vlaicu, Strada Ion Creangă, Strada 1
decembrie 1918, Strada 1 Mai, Strada Patriei,
Strada Păcurei, Strada Grădinilor, Strada
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 75
MUNICIPIUL MORENI 2018
Sângeriş, Strada Nisipoasa, Strada Muzeului,
Intrarea Salcâmilor, Intrarea Fragilor, Intrarea
Macului, Strada Bucegi, Strada POR umbei,
Strada Teilor, Strada Zorilor, Strada Toamnei,
Strada Biruinţei, Strada Căprioarei, Strada
Cerbului, Strada Ion Luca Caragiale.
Orientarea traficului de tranzit pe
trasee care să evite zonele
aglomerate din centrul orașului.
-Orientarea traficului de tranzit: pentru
preluarea traficului dinspre şi spre nord spre
Târgovişte: Strada Horia, Cloşca şi Crişan,
Strada Mihai Viteazu, Strada Independenţei,
Strada Flacăra, Strada Alexandru Ioan Cuza,
Strada Târgoviştei.
- Orientarea traficului de tranzit: pentru
preluarea traficului dinspre şi spre nord spre
Ploieşti: Strada Horia, Cloşca şi Crişan, Strada
Victoriei, Strada Ana Ipătescu, Strada Mihai
Eminescu, Bulevardul Republicii.
-Orientarea traficului de tranzit: pentru
preluarea traficului dinspre şi spre sud spre
Târgovişte: Strada 22 Decembrie 1989, Strada
Industriei, Soseaua de Centură.
-Orientarea traficului de tranzit: pentru
preluarea traficului dinspre şi spre sud spre
Ploieşti: Strada 22 Decembrie 1989, Strada
Industriei, Bulevardul Republicii.
Construirea unui traseu alternativ
pentru transportul de mărfuri.
-Orientarea traficului de mărfuri pe şoseaua de
centură (variantă 1, varianta 2).
Reconstruirea punții pietonale
peste Cricovul Dulce cu o
structură rigidă.
-Reconstruirea punții pietonale peste Cricovul
Dulce cu o structură rigidă.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 76
MUNICIPIUL MORENI 2018
5. Ierarhizarea proiectelor în funcție de nevoile sistemului teritorial: Proiectele au fost
ierarhizate în funcție de imPOR tanța stabilită pe baza analizei sistemice a
spațiului urban, precum și a analizei efectelor de multiplicare asupra celorlalte
componente ale sistemului teritorial analizat.
În cadrul elaborării planului PMUD, au fost evaluate multe proiecte/scheme într-un
cadru logic, care trebuie să ia în considerare impactul tehnic, economic, social și asupra
mediului.
S-a aplicat o structură de analiză prin care s-au evaluat proiectele individuale, pe
baza unui set convenit de criterii aplicabile PMUD, inclusiv următoarele atribute, în
conformitate cu orientările europene privind elaborarea planurilor PMUD:
Contribuie la strategia generală PMUD, obiective și politici;
Are rezultate directe măsurabile, clar realizabile și verificate, măsurate de un set
de indicatori;
Se bazează pe experiența de implementare acumulată în alte orașe europene, în
special proiecte de inovare;
Oferă integrare socială;
Sustenabilitate pe termen lung;
Are rate economice acceptabile de rentabilitate pentru finanțare;
Integrează aspecte de protecție a mediului;
Asigură conformitatea cu normele privind ajutoarele de stat și achizițiile publice;
Asigură o abordare integrată cu alte proiecte finanțate din surse publice, private
sau/și instituții financiare internaționale.
PMUD Moreni va asigura punerea în aplicare a principiilor europene de planificare
în ceea ce privește mobilitatea urbană durabilă, prin intermediul unui pachet integrat de
măsuri și proiecte, adaptate specificului arealului de intervenție.
Pentru fiecare proiect propus s-a făcut un scor al punctajelor obţinute conform
tabelului de mai jos:
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 77
MUNICIPIUL MORENI 2018
Tabel nr. 12
Criterii de ierarhizare
C1 Contribuie la strategia generală PMUD,
obiective și politici
Punctaj între 1 şi 10, 1-în mică măsură, 10
în mare măsură
C2 Are rezultate directe măsurabile, clar
realizabile și verificate măsurate de un
set de indicatori
Punctaj între 1 şi 10, 1-în mică măsură, 10
în mare măsură
C3 Se bazează pe experiența de
implementare acumulată în alte orașe
europene, în special proiecte de inovare
Punctaj între 1 şi 10, 1-în mică măsură, 10
în mare măsură
C4 Oferă integrare socială Punctaj între 1 şi 10, 1-în mică măsură, 10
în mare măsură
C5 Sustenabilitate pe termen lung Punctaj între 1 şi 10, 1-în mică măsură, 10
în mare măsură
C6 Are rate economice acceptabile de
rentabilitate pentru finanțare
Punctaj între 1 şi 10, 1-în mică măsură, 10
în mare măsură
C7 Integrează aspecte de protecție a
mediului
Punctaj între 1 şi 10, 1-în mică măsură, 10
în mare măsură
C8 Asigură conformitatea cu normele
privind ajutoarele de stat și achizițiile
publice
Punctaj între 1 şi 10, 1-în mică măsură, 10
în mare măsură
C9 Asigură o abordare integrată cu alte
proiecte finanțate din surse publice,
private sau/și instituții financiare
internaționale
Punctaj între 1 şi 10, 1-în mică măsură, 10
în mare măsură
C10 Răspunde aşteptării publice Punctaj între 1 şi 10, 1-în mică măsură, 10
în mare măsură
În funcţie de punctajul obţinut s-au identificat trei priorităţi P0-prioritate 0
(perioadă de implementare 2018-2020), P1-prioritate 1 (perioadă de implementare 2020-
2025), P2-prioritate 2 (perioadă de implementare 2025-2030). În cadrul fiecărei priorităţi
s-a stabilit o ierarhie a proiectelor ce urmează a fi implementate, în funcţie de puctajul
obţinut (Tabel nr.13, 14, 15).
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 78
MUNICIPIUL MORENI 2018
Tabel nr. 13 Proiectele din Prioritatea 0
Proiecte Perioada de implementare
2018-2020
1. P0.1.1 Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire
şi adaptare la nevoile persoanelor cu mobilitate redusă:
Strada Mihai Eminescu, Strada Ana Ipătescu, Strada
Democraţiei, Strada Culturii, Strada Căpitan Pantea,
Intrare Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989, Strada
Teiș, Strada Crângului, Strada Independenţei, Strada
Cricovului, Strada Ion Creangă, Strada Spitalului, Strada
Crinului, Strada Crizantemelor, Intrarea Stadionului.
2. P0.2.1. Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă
scurtă în faţa Colegiului Național „Ion Luca Caragiale”,
Moreni.
3. P0.2.2. Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă
scurtă în faţa Liceului Tehnologic “Petrol” din Moreni.
4. P0.3.1. Modernizarea intrării în Piaţa Agroalimentară,
adaptată pentru aprovizionarea pieţii şi accesului
clienţilor.
5. P0.4.1. Modernizarea parcării care deserveşte Piaţa
Agroalimentară cu amenajări specifice pentru
încărcare/desărcare de mărfuri.
6. P0.5.1. Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-20 de locuri, în zona pieţei agroalimentare.
7. P0.5.2. Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, în zona Primărie.
8. P0.5.3. Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, în zona colegiului național „Ion Luca
Caragiale”, Moreni.
9. P0.5.4. Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, în faţa Liceului Tehnologic “Petrol” din
Moreni.
10. P0.5.5. Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, în faţa Școlii nr.1, Moreni.
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 79
MUNICIPIUL MORENI 2018
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
11. P0.5.6. Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, în faţa Școlii nr. 2, Moreni.
12. P0.5.7. Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, în faţa Școlii nr. 3, Moreni.
13. P0.5.8. Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, în faţa Școlii nr. 4, Moreni.
14. P0.5.9. Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-5 locuri, în faţa Judecătoriei Moreni.
15. P0.5.10. Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, în faţa LIDL Moreni.
16. P0.5.11. Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, la intrarea în parcul central.
17. P0.6.1. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător în faţa pieţei agroalimentare, pe strada
Căpitan Pantea, pe ambele sensuri.
18. P0.6.2. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător în zona Primărie, pe strada Garajului.
19. P0.6.3. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa Colegiului Național „Ion Luca
Caragiale”, Moreni, pe strada Garajului.
20. P0.6.4. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa Liceului Tehnologic “Petrol” din
Moreni, pe Garajului 1989.
21. P0.6.5. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa Școlii Generale nr. 1, Moreni, strada
Flacăra.
22. P0.6.6. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa Școlii generale cu clasele I-VIII nr.2,
Moreni, strada Sirius.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 80
MUNICIPIUL MORENI 2018
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
23. P0.6.7. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa Școlii generală cu clasele I-VIII nr.3,
Moreni, strada Victoria.
24. P0.6.8. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa Școlii gimnaziale nr. 4, Moreni,
strada Petrolului.
25. P0.6.9. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa judecătoriei Moreni, strada 22
Decembrie 1989.
26. P0.6.10. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa LIDL Moreni, strada 22 Decembrie
1989.
27. P0.6.11. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător în faţa Parcului Central.
28. P0.6.12. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa Poliţiei municipale Moreni, strada 22
Decembrie 1989.
29. P0.6.13. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa agenţiei pentru ocupare şi formare
profesională, Moreni, strada 22 Decembrie 1989.
30. P0.6.14. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa companiei IMUT, Moreni, strada 22
Decembrie 1989.
31. P0.6.15. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în faţa gării CFR, strada Gării.
32. P0.6.16. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, pe malul Cricovului Dulce, la intersecţia
străzilor Cricovului şi Alexandru Ioan Cuza.
33. P0.6.17. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, pe strada Căpitan Pantea, între intersecţia
cu bulevardul Panduri şi intersecţia cu bulevardul
Republicii.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 81
MUNICIPIUL MORENI 2018
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
34. P0.6.18. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, între strada Teilor şi strada Alexandru Ioan
Cuza (la Monumentul Eroilor din primul razboi mondial).
35. P0.6.19. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, pentru desfăşurarea activităţii de taxi: 5
locuri pe strada Târgoviştei (zona Schela Mare); 10 locuri
pe strada Alexandru Ioan Cuza (zona Monument, strada
Teilor); 5 locuri pe strada Aleea Prahova (in spatele
Clubului Flacăra); 10 locuri pe bulevardul Republicii (zona
Mistrețul); 25 de locuri pe strada Căpitan Pantea (intrare
piaţă, lângă gardul fostei fabrici de confecţii); 15 locuri pe
strada 22 Decembrie 1989 (zona fostei autogări).
36. P0.6.20. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate
corespunzător, în zona autogării, pe strada 22
Decembrie1989.
37. P0.6.21. Amenajarea de stații pentru transportul public
de persone, în puncte cu acces optim: strada
Târgoviştei/strada Uzinei, strada Nicolae Bălcescu/strada
Târgoviştei, strada Anul 1907/strada Alexandru Ioan Cuza,
strada Alexandru Ioan Cuza/strada Garajului, strada Mihai
Viteazu/strada Independenţei, strada Horia, Cloşca şi
Crişan/strada Eroilor, bulevardul Panduri/strada Victoriei,
strada Flacăra/strada Unirii, 22 Decembrie 1989 (în faţa
magazinului LIDL), 22 Decembrie 1989 (în faţa LIDL
Moreni), 22 Decembrie 1989 (în faţa Liceului Tehnologic
“Petrol”, Moreni), 22 Decembrie 1989/Teiş, 22 Decembrie
1989/Crângului, bulevardul Republicii (la 100 de m de
sensul giratoriu).
38. P0.7.1. Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru
transport alternativ pe traseul: strada Independenţei,
strada Flacăra, strada Alexandru Ioan Cuza, strada Căpitan
Pantea, bulevardul Petrolului, strada Mihai Eminescu,
bulevardul Republicii, intrare Parc Industrial, strada 22
Decembrie 1989.
39. P0.8.1. Intervenţia la nivelul tuturor trecerilor de pietoni
pentru configurarea rampelor dintre trotuar su carosabil,
pentru pietonilor cu mobilitate redusă.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 82
MUNICIPIUL MORENI 2018
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
2018-2020
40. P0.10.1 Construirea de noi sensuri giratorii şi
modernizarea celor existente: strada Alexandru Ioan Cuza-
strada Flacăra, strada Republicii-strada Eroilor, strada
Republicii-strada 22 Decembrie 1989, strada Căpitan
Pantea-strada Alexandru Ioan Cuza, strada Ana Ipătescu-
strada Mihai Eminescu, strada Culturii-Ana Ipătescu-
strada Victoriei, strada Panduri-strada Victoriei, strada
Căpitan Pantea- strada Panduri, strada Republicii-Intrare
Parc Industrial, strada Petrolului-strada Eminescu, strada
Pompelor-strada Mihai Viteazu, strada Teiş-intrare Parc
Industrial, strada Crângului - strada 22 Decembrie 1989,
strada Teiş-strada 22 Decembrie 1989, strada Flacăra-
Intrarea Salcâmi, strada Industriilor-strada 22 Decembrie
1989, Centrură-strada Republicii, strada Unirii-strada
Industriilor.
41. P0.11 Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană:
strada Mihai Eminescu, strada Ana Ipătescu, strada
Democraţiei, strada Culturii, strada Căpitan Pantea, intrare
Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989, strada Teiș,
strada Crângului, strada Independenţei, strada Cricovului,
strada Ion Creangă, strada Spitalului, strada Crinului,
strada Crizantemelor, Intrarea Stadionului.
42. P0.12.1 Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea
traficului dinspre şi spre nord spre Târgovişte: strada
Horia, Cloşca şi Crişan, strada Mihai Viteazu, strada
Independenţei, strada Flacăra, strada Alexandru Ioan Cuza,
strada Târgoviştei.
43. P0.12.2 Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea
traficului dinspre şi spre nord spre Ploieşti: strada Horia,
Cloşca şi Crişan, strada Victoriei, strada Ana Ipătescu,
strada Mihai Eminescu, bulevardul Republicii
44. P0.12.3 Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea
traficului dinspre şi spre sud spre Târgovişte: strada 22
Decembrie 1989, strada Industriei, șoseaua de centură.
45. P0.12.4 Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea
traficului dinspre şi spre sud spre Ploieşti: strada 22
Decembrie 1989, strada Industriei, bulevardul Republicii.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 83
MUNICIPIUL MORENI 2018
2018-2020
2018-2020
46. P0.13.1 Orientarea traficului de mărfuri pe şoseaua de
centură (variată 1, variant 2).
47. P0.14.1 Reconstruirea punții pietonale peste Cricovul
Dulce cu o structură rigidă.
Tabel nr. 14 Proiectele din prioritatea 1
2020-2025
P1.1.1 Modernizarea infrastructurii pietonale prin
lărgire şi adaptare la nevoile persoanelor cu
mobilitate redusă: Strada Mihai Viteazu, Strada
Plaiului, Strada Libertăţii, Bulevardul Panduri,
Strada Panduri, Strada Industriei, Strada Tudor
Vladimirescu, Strada Erupţiei, Strada Nicolae
Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor, Strada
Gării, Strada Baroneşti, Strada Libertăţii, Strada Ion
Negoescu, Strada Eroilor, Strada Spireşti, Strada
Română, Strada Ghineşti, Intrarea Gloriei, Strada
Anul 1907, Strada Aurel Vlaicu, Strada Pietrişului,
Strada Izlazului, Strada Sondelor, Strada Pâscov,
Strada Codrului, Strada Luceafărului, Strada Sirius,
Strada Uranus, Strada Trandafirilor, Strada
Ștrandului, Intrarea Tudor Vladimirescu, Strada
Cimitirului, Strada Armoniei, Strada Gheorghe
Doja, Strada Soarelui, Strada Ciocârliei, Strada
Cricovul Dulce, Strada Dorobanţilor, Strada
Griviţei, Strada Bana, Strada Patriei, Strada
Pompieri, Strada Spinului, Strada Unirii, Strada
Mioriţei, Strada Primăverii, Strada Tineretului.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 84
MUNICIPIUL MORENI 2018
2020-2025
P1.2.1 Amenajarea unui benzi cu staţionare pe
perioadă scurtă în faţa Școlii nr.3, Moreni. P1.3.1 Modernizarea culoarelor de mobilitate
urbană: Strada Mihai Viteazu, Strada Plaiului,
Strada Libertăţii, Bulevardul Panduri, Strada
Panduri, Strada Industriei, Strada Tudor
Vladimirescu, Strada Erupţiei, Strada Nicolae
Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor, Strada
Gării, Strada Baroneşti, Strada Libertăţii, Strada Ion
Negoescu, Strada Eroilor, Strada Spireşti, Strada
Română, Strada Ghineşti, Intrarea Gloriei, Strada
Anul 1907, Strada Aurel Vlaicu, Strada Pietrişului,
Strada Izlazului, Strada Sondelor, Strada Pâscov,
Strada Codrului, Strada Luceafărului, Strada Sirius,
Strada Uranus, Strada Trandafirilor, Strada
Ștrandului, Intrarea Tudor Vladimirescu, Strada
Cimitirului, Strada Armoniei, Strada Gheorghe
Doja, Strada Soarelui, Strada Ciocârliei, Strada
Cricovul Dulce, Strada Dorobanţilor, Strada
Griviţei, Strada Bana, Strada Patriei, Strada
Pompieri, Strada Spinului, Strada Unirii, Strada
Mioriţei, Strada Primăverii, Strada Tineretului.
Tabel nr. 15 Proiectele din prioritatea 2
2025-2030
P2.1.1 Modernizarea infrastructurii pietonale prin
lărgire şi adaptare la nevoile persoanelor cu
mobilitate redusă: Strada Uzinei, Strada
Spitalului, Strada Aurel Vlaicu, Strada Ion
Creangă, Strada 1 Decembrie 1918, Strada 1 Mai,
Strada Patriei, Strada Păcurei, Strada Grădinilor,
Strada Sângeriş, Strada Nisipoasa, Strada
Muzeului, Intrarea Salcâmilor, Intrarea Fragilor,
Intrarea Macului, Strada Bucegi, Strada POR
umbei, Strada Teilor, Strada Zorilor, Strada
Toamnei, Strada Biruinţei, Strada Căprioarei,
Strada Cerbului, Strada Ion Luca Caragiale.
2025-2030 P2.2.1. Amenajarea unui benzi cu staţionare pe
perioadă scurtă în faţa Școlii nr.1, Moreni
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 85
MUNICIPIUL MORENI 2018
P2.2.2. Amenajarea unui benzi cu staţionare pe
perioadă scurtă în faţa Școlii nr.2, Moreni.
P2.2.3. Amenajarea unui benzi cu staţionare pe
perioadă scurtă în faţa Școlii nr.4, Moreni.
2025-2030
P2.3.1.Reabilitarea clădirii autogării şi a spaţiilor
de parcare specifice activităţii de transport
persoane, cu minim patru puncte de aşteptare, şi
patru locuri de parcare pentru mijloacele de
transport.
2025-2030
P2.4.1.Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru
transport alternativ pe traseul: Strada Erupţiei,
Strada Industriilor.
2025-2030
P2.5.1 Modernizarea culoarelor de mobilitate
urbană: Strada Uzinei, Strada Spitalului, Strada
Aurel Vlaicu, Strada Ion Creangă, Strada 1
decembrie 1918, Strada 1 Mai, Strada Patriei,
Strada Păcurei, Strada Grădinilor, Strada
Sângeriş, Strada Nisipoasa, Strada Muzeului,
Intrarea Salcâmilor, Intrarea Fragilor, Intrarea
Macului, Strada Bucegi, Strada POR umbei,
Strada Teilor, Strada Zorilor, Strada Toamnei,
Strada Biruinţei, Strada Căprioarei, Strada
Cerbului, Strada Ion Luca Caragiale.
6. Elaborarea scenariului de dezvoltare a mobilității urbane: Scenariul cuprinde toate
proiectele amintite anterior și trebuie să surprindă modul în care au fost
integrate aceste proiecte într-o viziune globală.
Ghidul JASPERS recomanda dezvoltarea de strategii de dezvoltarea a sistemelor de
transport urban în funcție de tipul de zonă urbană analizată.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 86
MUNICIPIUL MORENI 2018
Tabel nr. 16 Clasificarea aglomerărilor urbane pe baza populației și a
configurației transportului public și a rețelei stradale
Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3
Populație >100.000 locuitori Populație 40.000 – 100.000
locuitori
Populație < 40.000 locuitori
Transport Public
Rețea complexă cu trasee care
se intersectează și mai multe
moduri de transport (tramvai,
autobuz, troleibuz, maxi‐taxi)
Transport Public
Rețea moderată de servicii de
transport public care pot
include mai multe moduri de
transport și unele oPOR
tunități de schimb
Transport Public
Foarte puține rute de
transport public sau absența
acestor servicii.
Trama stradală
Rețea densă de drumuri cu o
zonă urbană mare, numeroase
opțiuni de rutare pentru mai
multe călătorii, precum și
congestionarea traficului care
apare în perioadele tipice din
zi.
Trama stradală
Centru urban Compact
alimentat de un număr definit
de drumuri, și cu diferite
opțiuni de rutare pentru
traficul în / prin zona urbană.
Trama stradală
Rețeaua de drumuri simplă,
cuprinzând un număr mic de
drumuri principale care trec
prin zona, și cu posibilități
limitate de a alege căi
alternative
Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3
Screening, listarea scurtă și
evaluare preliminară
Screening și evaluare
preliminară
Screening și evaluare
preliminară
In mod curent se așteaptă 3
scenarii finale diferite agregate
pentru a fi evaluate în
momentul finalizării PMUD.
În mod curent se așteaptă un
singur scenariu agregat pentru
a fi evaluat în momentul
finalizării PMUD.
În mod curent se așteaptă un
singur scenariu agregat
pentru a fi evaluat în
momentul finalizării PMUD. Sursa: Pregătirea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă - Ghid orientativ pentru Autorităţile Contractante din România
Municipiul Moreni se încadrează în aglomerările urbane de Nivel 3 (Tabel nr.16),
conform tipului sistemului de transport urban, a configurației rețelei stradale, precum și
în funcție de populația totală.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 87
MUNICIPIUL MORENI 2018
5. Direcţii de acţiune şi proiecte de dezvoltare a mobilităţii urbane
5.1. Direcţii de acţiune şi proiecte pentru infrastructura de transport
Diagnoza sistemului teritorial Moreni a condus la un scenariu pentru dezvoltarea
infrastructurii de transport bazat pe următoarele condiționalități:
1. Asigurarea integrării intervențiilor propuse. Realizarea unui sistem de
mobilitate urbană durabil presupune etapizarea și conectarea proiectelor, astfel
încât toate componentele să se constituie într-un ansamblu funcțional.
2. Încadrarea în perioada de implementare. Au fost stabilite trei perioade de
implementare a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă: 2018-2020, 2021-2025,
2026-2030. Având în vedere incertitudinile financiare privind fondurile
structurale în perioada 2020-2030, recomandăm actualizări ale Planului de
Mobilitate Urbană Durabilă în funcție de dinamica structurală a bugetului.
3. Capacitatea financiară. În realizarea scenariului au fost luate în considerare
fondurile nerambursabile din exercițiile financiare până în anul 2030, venituri
proprii, credite angajate, fonduri atrase în parteneriat public-privat.
4. Încadrarea în contextul teritorial. Scenariu are în vedere conectarea orașului la
spațiul emergent, precum și adaptarea la contextual teritorial al orașului,
municipiul Moreni fiind într-o măsură importantă un spațiu de tranzit între
două sisteme urbane de mare complexitate: Ploiești și Târgoviște.
5. Implementarea unor proiecte indispensabile dezvoltării sustenabile.
Construirea scenariului presupune implementarea unor proiecte care se
constituie în masa critică pentru obținerea efectelor de multiplicare la nivelul
sistemului, în ansamblu.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 88
MUNICIPIUL MORENI 2018
Tabel nr.17 Ierarhizarea proiectelor în Prioritatea 0
Cod Proiect
P0.1.1
P0.2.1.
P0.2.2.
P0.3.1.
P0.4.1.
P0.5.1.
P0.5.2.
P0.5.3.
P0.5.4.
P0.5.5.
Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi
adaptare la nevoile persoanelor cu mobilitate redusă:
Strada Mihai Eminescu, Strada Ana Ipătescu, Strada
Democraţiei, Strada Culturii, Strada Căpitan Pantea,
Intrare Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989, Strada
Teiș, Strada Crângului, Strada Independenţei, Strada
Cricovului, Strada Ion Creangă, Strada Spitalului,
Strada Crinului, Strada Crizantemelor, Intrarea
Stadionului.
Amenajarea unei benzi cu staţionare pe perioadă scurtă
în faţa Colegiului Național „Ion Luca Caragiale”,
Moreni.
Amenajarea unei benzi cu staţionare pe perioadă scurtă
în faţa Liceului Tehnologic “Petrol” din Moreni.
Modernizarea intrării în Piaţa Agroalimentară, adaptată
pentru aprovizionarea pieţii şi accesului clienţilor.
Modernizarea parcării care deserveşte Piaţa
Agroalimentară cu amenajări specifice pentru
încărcare/desărcare de mărfuri.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-20 de locuri, în zona pieţei agroalimentare.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, în zona Primărie.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, în zona colegiului național „Ion Luca
Caragiale”, Moreni.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, în faţa Liceului Tehnologic “Petrol”
din Moreni.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, în faţa Școlii nr.1, Moreni.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 89
MUNICIPIUL MORENI 2018
P0.5.6.
P0.5.7.
P0.5.8.
P0.5.9.
P0.5.10.
P0.5.11.
P0.6.1.
P0.6.2.
P0.6.3.
P0.6.4.
P0.6.5.
P0.6.6.
P0.6.7.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, în faţa Școlii nr.2, Moreni.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, în faţa Școlii nr.3, Moreni.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, în faţa Școlii nr.4, Moreni.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-5 locuri, în faţa Judecătoriei Moreni.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, în faţa LIDL Moreni.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, la intrarea în Parcul Central.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător
în faţa pieţei agroalimentare, pe strada Căpitan Pantea,
pe ambele sensuri.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător
în zona Primărie, pe strada Garajului.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
în faţa Colegiului Național „Ion Luca Caragiale”,
Moreni, pe Garajului 1989.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
în faţa Liceului Tehnologic “Petrol” din Moreni, pe
Garajului 1989.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
în faţa Școlii Generale nr.1, Moreni, strada Flacăra.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
în faţa Școlii generale cu clasele I-VIII nr.2, Moreni,
strada Sirius.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
în faţa Școlii generale cu clasele I-VIII nr.3, Moreni,
strada Victoria.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 90
MUNICIPIUL MORENI 2018
P0.6.8.
P0.6.9.
P0.6.10.
P0.6.11.
P0.6.12.
P0.6.13.
P0.6.14.
P0.6.15.
P0.6.16.
P0.6.17.
P0.6.18.
P0.6.19.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
în faţa Școlii gimnaziale nr.4, Moreni, strada Petrolului.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
în faţa judecătoriei Moreni, strada 22 Decembrie 1989.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
în faţa LIDL Moreni, strada 22 Decembrie 1989.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător
în faţa Parcului Central.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
în faţa Poliţiei municipale Moreni, strada 22 Decembrie
1989.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
în faţa Agenţiei pentru Ocupare şi Formare Profesională,
Moreni, strada 22 Decembrie 1989.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
în faţa companiei IMUT, Moreni, strada 22 Decembrie
1989.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
în faţa gării CFR, strada Gării.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
pe malul Cricovului Dulce, la intersecţia străzilor
Cricovului şi Alexandru Ioan Cuza.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
pe strada Căpitan Pantea, între intersecţia cu bulevardul
Panduri şi intersecţia cu bulevardul Republicii.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
între strada Teilor şi strada Alexandru Ioan Cuza (la
Monumentul Eroilor din primul razboi mondial).
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
pentru desfăşurarea activităţii de taxi: 5 locuri pe strada
Târgoviştei (zona Schela Mare); 10 locuri pe strada
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 91
MUNICIPIUL MORENI 2018
P0.6.20.
P0.6.21.
P0.7.1.
P0.8.1.
P0.10.1
Alexandru Ioan Cuza (zona Monument, strada Teilor); 5
locuri pe strada Aleea Prahova (în spatele Clubului
Flacăra); 10 locuri pe bulevardul Republicii (zona
Mistrețul); 25 de locuri pe strada Căpitan Pantea (intrare
piaţă, lângă gardul fostei fabrici de confecţii); 15 locuri
pe strada 22 Decembrie 1989 (zona fostei autogări).
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
în zona autogării, pe strada 22 Decembrie1989.
Amenajarea de stații pentru transportul public de
persone, în puncte cu acces optim: strada
Târgoviştei/strada Uzinei, strada Nicolae
Bălcescu/strada Târgoviştei, strada Anul 1907/strada
Alexandru Ioan Cuza, strada Alexandru Ioan
Cuza/strada Garajului, strada Mihai Viteazu/strada
Independenţei, strada Horia, Cloşca şi Crişan/strada
Eroilor, bulevardul Panduri/strada Victoriei, strada
Flacăra/strada Unirii, 22 Decembrie 1989 (în faţa
magazinului LIDL), 22 Decembrie 1989 (în faţa LIDL
Moreni), 22 Decembrie 1989 (în faţa Liceului Tehnologic
“Petrol”, Moreni), 22 Decembrie 1989/Teiş, 22
Decembrie 1989/Crângului, bulevardul Republicii (la
100 de m de sensul giratoriu).
Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru transport
alternativ pe traseul: strada Independenţei, strada
Flacăra, strada Alexandru Ioan Cuza, strada Căpitan
Pantea, bulevardul Petrolului, strada Mihai Eminescu,
bulevardul Republicii, intrare Parc Industrial, strada 22
Decembrie 1989.
Intervenţia la nivelul tuturor trecerilor de pietoni pentru
configurarea rampelor dintre trotuar și carosabil, pentru
pietonii cu mobilitate redusă.
Construirea de noi sensuri giratorii şi modernizarea
celor existente: strada Alexandru Ioan Cuza-strada
Flacăra, strada Republicii-strada Eroilor, strada
Republicii-strada 22 Decembrie 1989, strada Căpitan
Pantea-strada Alexandru Ioan Cuza, strada Ana
Ipătescu-strada Mihai Eminescu, strada Culturii-Ana
Ipătescu-strada Victoriei, strada Panduri-strada
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 92
MUNICIPIUL MORENI 2018
P0.11.1
P0.12.1
P0.12.2
P0.12.3
P0.12.4
P0.13.1
P0.14.1
Victoriei, strada Căpitan Pantea- strada Panduri, strada
Republicii-Intrare Parc Industrial,strada Petrolului-
strada Eminescu, strada Pompelor-strada Mihai Viteazu,
strada Teiş-intrare Parc Industrial, strada Crângului-
strada 22 Decembrie 1989, strada Teiş-strada 22
Decembrie 1989, strada Flacăra-Intrarea Salcâmi, strada
Industriilor-strada 22 Decembrie 1989, Centrură-strada
Republicii, strada Unirii-strada Industriilor.
Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: strada
Mihai Eminescu, strada Ana Ipătescu, strada
Democraţiei, strada Culturii, strada Căpitan Pantea,
intrare Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989, strada
Teiș, strada Crângului, strada Independenţei, strada
Cricovului, strada Ion Creangă, strada Spitalului, strada
Crinului, strada Crizantemelor, Intrarea Stadionului.
Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea
traficului dinspre şi spre nord spre Târgovişte: strada
Horia, Cloşca şi Crişan, strada Mihai Viteazu, strada
Independenţei, strada Flacăra, strada Alexandru Ioan
Cuza, strada Târgoviştei.
Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea
traficului dinspre şi spre nord spre Ploieşti: strada
Horia, Cloşca şi Crişan, strada Victoriei, strada Ana
Ipătescu, strada Mihai Eminescu, bulevardul Republicii
Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea
traficului dinspre şi spre sud spre Târgovişte: strada 22
Decembrie 1989, strada Industriei, soseaua de centură.
Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea
traficului dinspre şi spre sud spre Ploieşti: strada 22
Decembrie 1989, strada Industriei, bulevardul
Republicii.
Orientarea traficului de mărfuri pe şoseaua de centură
(variată 1, variant 2).
Reconstruirea punții pietonale peste Cricovul Dulce cu
o structură rigidă.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 93
MUNICIPIUL MORENI 2018
Tabel nr.18 Proiectele din prioritatea 1
Cod Proiect
P1.1
P1.2.1.
P1.3.1
Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi adaptare la
nevoile persoanelor cu mobilitate redusă: Strada Mihai Viteazu, Strada
Plaiului, Strada Libertăţii, Bulevardul Panduri, Strada Panduri, Strada
Industriei, Strada Tudor Vladimirescu, Strada Erupţiei, Strada Nicolae
Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor, Strada Gării, Strada
Baroneşti, Strada Libertăţii, Strada Ion Negoescu, Strada Eroilor, Strada
Spireşti, Strada Română, Strada Ghineşti, Intrarea Gloriei, Strada Anul
1907, Strada Aurel Vlaicu, Strada Pietrişului, Strada Izlazului, Strada
Sondelor, Strada Pâscov, Strada Codrului, Strada Luceafărului, Strada
Sirius, Strada Uranus, Strada Trandafirilor, Strada Ștrandului, Intrarea
Tudor Vladimirescu, Strada Cimitirului, Strada Armoniei, Strada
Gheorghe Doja, Strada Soarelui, Strada Ciocârliei, Strada Cricovul Dulce,
Strada Dorobanţilor, Strada Griviţei, Strada Bana, Strada Patriei, Strada
Pompieri, Strada Spinului, Strada Unirii, Strada Mioriţei, Strada
Primăverii, Strada Tineretului.
Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă scurtă în faţa Școlii nr.
3, Moreni.
Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: Strada Mihai Viteazu,
Strada Plaiului, Strada Libertăţii, Bulevardul Panduri, Strada Panduri,
Strada Industriei, Strada Tudor Vladimirescu, Strada Erupţiei, Strada
Nicolae Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor, Strada Gării, Strada
Baroneşti, Strada Libertăţii, Strada Ion Negoescu, Strada Eroilor, Strada
Spireşti, Strada Română, Strada Ghineşti, Intrarea Gloriei, Strada Anul
1907, Strada Aurel Vlaicu, Strada Pietrişului, Strada Izlazului, Strada
Sondelor, Strada Pâscov, Strada Codrului, Strada Luceafărului, Strada
Sirius, Strada Uranus, Strada Trandafirilor, Strada Ștrandului, Intrarea
Tudor Vladimirescu, Strada Cimitirului, Strada Armoniei, Strada
Gheorghe Doja, Strada Soarelui, Strada Ciocârliei, Strada Cricovul Dulce,
Strada Dorobanţilor, Strada Griviţei, Strada Bana, Strada Patriei, Strada
Pompieri, Strada Spinului, Strada Unirii, Strada Mioriţei, Strada
Primăverii, Strada Tineretului.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 94
MUNICIPIUL MORENI 2018
Tabel nr.19 Proiectele din prioritatea 2
Cod Proiect
P2.1.1 Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi
adaptare la nevoile persoanelor cu mobilitate redusă: Strada
Uzinei, Strada Spitalului, Strada Aurel Vlaicu, Strada Ion
Creangă, Strada 1 Decembrie 1918, Strada 1 Mai, Strada
Patriei, Strada Păcurei, Strada Grădinilor, Strada Sângeriş,
Strada Nisipoasa, Strada Muzeului, Intrarea Salcâmilor,
Intrarea Fragilor, Intrarea Macului, Strada Bucegi, Strada
POR umbei, Strada Teilor, Strada Zorilor, Strada Toamnei,
Strada Biruinţei, Strada Căprioarei, Strada Cerbului, Strada
Ion Luca Caragiale.
P2.2.1.
P2.2.2.
P2.2.3.
Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă scurtă în
faţa Școlii nr.1, Moreni
Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă scurtă în
faţa Școlii nr.2, Moreni.
Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă scurtă în
faţa Școlii nr.4, Moreni.
P2.3.1.
Reabilitarea clădirii autogării şi a spaţiilor de parcare
specifice activităţii de transport persoane, cu minim patru
puncte de aşteptare, şi patru locuri de parcare pentru
mijloacele de transport.
P2.4.1.
Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru transport alternativ
pe traseul: Strada Erupţiei, Strada Industriilor.
P2.5.1 Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: Strada
Uzinei, Strada Spitalului, Strada Aurel Vlaicu, Strada Ion
Creangă, Strada 1 decembrie 1918, Strada 1 Mai, Strada
Patriei, Strada Păcurei, Strada Grădinilor, Strada Sângeriş,
Strada Nisipoasa, Strada Muzeului, Intrarea Salcâmilor,
Intrarea Fragilor, Intrarea Macului, Strada Bucegi, Strada
POR umbei, Strada Teilor, Strada Zorilor, Strada Toamnei,
Strada Biruinţei, Strada Căprioarei, Strada Cerbului, Strada
Ion Luca Caragiale.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 95
MUNICIPIUL MORENI 2018
5.2. Direcţii de acţiune şi proiecte operaţionale
Acțiunile privind proiectele operaționale au în vedere eficientizarea sistemului de
transport sub toate aspectele.
Transportul rutier: La nivel operațional este necesară o acțiune fermă în direcția
parcărilor neregulamentare, mai ales în zona centrală, unde frecvent se blocheză
circulația datorită blocării benzilor de circulație.
Monitorizarea traficului. Introducerea unui sistem de monitorizare a traficului
pentru descurajarea parcărilor neregulamentare.
Transportul public: Pentru optimizarea transportului local este nevoie de
reînființarea autogării și introducerea sistemului locale de transport cu rute care să
acopere întrega suprafață administrativă. Rutele urbane ar contribui la creșterea calității
vieții urbane prin creșterea accesibilității la serviciile urbane.
Transportul alternativ: Planul de Mobilitate urbană Moreni cuprinde direcții clare
de dezvoltare a transportului alternativ. La nivel operațional se va încuraja utilizarea
acestui tip de transport.
Moreni-Smart City. Creșterea funcționalității sistemului de transport, printr-o
mobilitate inteligentă, cuprinde următoarele elemente:
1. Transportul alternativ: contruirea a două sisteme Bike Sharing, în zona fostei
autogări și în zona Pieței Centrale
2. Monitorizarea traficului pe arterele principale. Prin acest sistem Poliția Locală
poate intervenii punctual în situația parcărilor neregulamentare. Va contribui la
creșterea încrederii și participării populației la o mobilitate urbană durabilă.
3. Parcări amenajate. Introducerea unui sistem de avertizare asupra locurilor de
parcate libere. De asemenea, se pot amenaja sisteme de încărcare a
autoturismelor electrice.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 96
MUNICIPIUL MORENI 2018
5.3. Direcţii de acţiune şi proiecte organizaţionale
Optimizarea sistemului organizațional este o condiție esențială pentru
implementarea Planului de Mobilitate Urbană Moreni. La nivelul Primăriei Moreni se
propune înființarea Comisiei de Mobilitate Urbană care să aibă următoarele atribuții
cadru:
Monitorizarea respectării implementării Planului de Mobilitate Urbană
Durabilă Moreni;
Actualizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Moreni și adaptarea la
schimbările contextului financiar;
Asigurarea introducerii componentelor Smart City în dezvoltarea sistemului
de mobilitate urbană;
Managementul resurselor pentru implementarea etapelor Planului de
Mobilitate Urbană Durabilă Moreni
Un demers operațional important este realizarea unui studiu care să evalueze oPOR
tunitatea redeschiderii Gării Moreni și reabilitarea infrastructurii specifice.
5.4. Direcţii de acţiune şi proiecte partajate pe nivele teritoriale
Optimul funcțional al Planului de Mobilitate Urbană este dat de respectarea
principiului integralității teritoriale. Respectarea acestui principiu presupune încadrarea
funcțională a sistemului teritorial proiectat (cu referiri la cartiere și zone cu nivel ridicat
de complexitate) în suprasisteme teritoriale de tipul zonei periurbane (sau spațiu
emergent) și rețeaua de localități de referință.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 97
MUNICIPIUL MORENI 2018
5.4.1. La scară periurbană/metropolitan
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Moreni are ca obiective:
Conectarea municipiului Moreni cu rețeaua de unități administrative din jur;
Optimizarea infrastructurii de transport care conectează localitățile din
sistemul teritorial emergent Moreni;
Optimizarea traficului de tranzit prin infrastructuri specifice.
5.4.2. La scara localităţilor de referinţă
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Moreni are ca obiectiv conectarea optima cu
rețeaua de localități la nivel regional și interregional. Conectivitatea adecvată va contribui
la creșterea accesibilității, a calității vieții și a reducerii poluării urbane.
Principiile ce vor ghida integralitatea la nivelul rețelei de așezări sunt:
Accesibilitate;
Sustenabilitate;
Siguranță.
Obiectivele strategice ale dezvoltării integrate a mobilității urbane sunt:
Promovarea transportului în comun;
Promovarea unor mijloace de transport alternativ;
Amenajarea spații de parcare marcate corespunzător;
Asigurarea unui management eficient al sistemului de transport;
Extinderea pistelor pentru biciclişti.
Intervențiile specifice pentru atingerea acestor obiective sunt:
Modernizarea stațiilor de așteptare pentru transportul public
Supravegherea video a traficului
Modernizarea infrastructurii rutiere și a circulației pietonale
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 98
MUNICIPIUL MORENI 2018
5.4.3. La nivelul cartierelor/zonelor cu nivel ridicat de complexitate
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Moreni are ca obiectiv:
asigurarea mobilității optime a populației;
creșterea gradului de accesibilitate spre serviciile urbane din centrul
orașului;
devierea traficului de mărfuri;
devierea traficului de tranzit;
creșterea calității vieții urbane;
îmbunătățirea imaginii urbane.
Tabel nr.20 Proiectele din Prioritatea 0 ce vizează mobilitatea urbană în zona centrală
Cod Proiect
P0.1.1
P0.3.1.
P0.4.1.
P0.5.1.
P0.5.2.
P0.5.11.
Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi
adaptare la nevoile persoanelor cu mobilitate redusă:
Strada Mihai Eminescu, Strada Ana Ipătescu, Strada
Democraţiei, Strada Culturii, Strada Căpitan Pantea,
Intrare Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989,
Intrarea Stadionului.
Modernizarea intrarii în Piaţa Agroalimentară, adaptată
pentru aprovizionare şi accesul clienţilor.
Modernizarea parcării care deserveşte Piaţa
Agroalimentară cu amenajări specifice pentru
încărcare/desărcare de mărfuri.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-20 de locuri, în zona Pieţei Agroalimentare.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, în zona Primărie.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 99
MUNICIPIUL MORENI 2018
P0.6.1.
P0.6.2.
P0.6.5.
P0.6.11.
P0.6.16.
P0.6.17.
P0.6.18.
P0.6.19.
P0.6.21.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, la intrarea în Parcul Central.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător
în faţa Pieţei Agroalimentare, pe strada Căpitan Pantea,
pe ambele sensuri.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător
în zona Primărie, pe strada Garajului.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
în faţa Școlii Generale nr.1, Moreni, strada Flacăra.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător
în faţa Parcului Central.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
pe malul Cricovului Dulce, la intersecţia străzilor
Cricovului şi Alexandru Ioan Cuza.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
pe strada Căpitan Pantea, între intersecţia cu bulevardul
Panduri şi intersecţia cu bulevardul Republicii.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
între strada Teilor şi strada Alexandru Ioan Cuza (la
Monumentul Eroilor din primul razboi mondial).
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,
pentru desfăşurarea activităţii de taxi: 10 locuri pe strada
Alexandru Ioan Cuza (zona Monument, strada Teilor); 5
locuri pe strada Aleea Prahova (în spatele Clubului
Flacăra); 10 locuri pe bulevardul Republicii (zona
Mistrețul); 25 de locuri pe strada Căpitan Pantea (intrare
piaţă, lângă gardul fostei fabrici de confecţii); 15 locuri
pe strada 22 Decembrie 1989 (zona fostei autogări).
Amenajarea de stații pentru transportul public de
persone, în puncte cu acces optim: strada Alexandru
Ioan Cuza/strada Garajului, bulevardul Panduri/strada
Victoriei, 22 Decembrie 1989 (în faţa magazinului LIDL),
22 Decembrie 1989 (în faţa LIDL Moreni), bulevardul
Republicii (la 100 de m de sensul giratoriu).
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 100
MUNICIPIUL MORENI 2018
P0.7.1.
P0.8.1.
P0.10.1.
P0.11.1
P0.12.1
P0.12.2
P0.12.3
P0.12.4
Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru transport
alternativ pe traseul: strada Alexandru Ioan Cuza, strada
Căpitan Pantea, bulevardul Petrolului, strada Mihai
Eminescu, bulevardul Republicii, intrare Parc
Industrial, strada 22 Decembrie 1989.
Intervenţia la nivelul tuturor trecerilor de pietoni pentru
configurarea rampelor dintre trotuar și carosabil, pentru
pietonii cu mobilitate redusă.
Construirea de noi sensuri giratorii şi modernizarea
celor existente: strada Alexandru Ioan Cuza-strada
Flacăra, strada Republicii-strada Eroilor, strada
Republicii-strada 22 Decembrie 1989-strada Căpitan
Pantea-strada Alexandru Ioan Cuza, strada Ana
Ipătescu-strada Mihai Eminescu, strada Culturii-Ana
Ipătescu-strada Victoriei, strada Panduri-strada
Victoriei, strada Căpitan Pantea- strada Panduri, strada
Petrolului-strada Eminescu.
Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: strada
Mihai Eminescu, strada Ana Ipătescu, strada
Democraţiei, strada Culturii, strada Căpitan Pantea,
intrare Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989,
Intrarea Stadionului.
Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea
traficului dinspre şi spre nord spre Târgovişte: strada
Horia, Cloşca şi Crişan, strada Mihai Viteazu, strada
Independenţei, strada Flacăra, strada Alexandru Ioan
Cuza, strada Târgoviştei.
Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea
traficului dinspre şi spre nord spre Ploieşti: strada
Horia, Cloşca şi Crişan, strada Victoriei, strada Ana
Ipătescu, strada Mihai Eminescu, bulevardul Republicii
Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea
traficului dinspre şi spre sud spre Târgovişte: strada 22
Decembrie 1989, strada Industriei, șoseaua de centură.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 101
MUNICIPIUL MORENI 2018
P0.13.1
P0.14.1
Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea
traficului dinspre şi spre sud spre Ploieşti: strada 22
Decembrie 1989, strada Industriei, bulevardul
Republicii.
Orientarea traficului de mărfuri pe şoseaua de centură
(variată 1, variant 2).
Reconstruirea punții pietonale peste Cricovul Dulce cu
o structură rigidă.
Tabel nr.21 Proiectele din Prioritatea 1 ce vizează mobilitatea urbană în zona centrală
Cod Proiect
P1.1
P1.3.1
Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi
adaptare la nevoile persoanelor cu mobilitate redusă:
Bulevardul Panduri, Strada Panduri, Strada Nicolae
Bălcescu, Strada Garajului, Strada Spireşti, Strada Sirius
Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană:
Bulevardul Panduri, Strada Panduri.
Tabel nr.22 Proiectele din Prioritatea 2 ce vizează mobilitatea urbană în zona centrală
Cod Proiect
P2.2.1.
Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă scurtă în
faţa Școlii nr.1, Moreni
6. Evaluarea impactului mobilităţii pentru cele 3 nivele teritoriale
6.1. Eficienţă economică
Implementarea Planului de Mobilitate Urbană în municipiul Moreni prezintă o serie
de specificități de ordin economic, astfel că abordarea eficienței economice este privită
din perspectiva actorilor economic ce contribuie la generarea de efecte de multiplicare în
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 102
MUNICIPIUL MORENI 2018
sistemul teritorial analizat. Starea foarte proastă a infrastructurii rutiere este principala
restrictivitate în dezvoltarea activităților economice din Parcul Industrial. Peste 89,5% din
oamenii de afaceri intervievați au declarat că dezvoltarea afacerii pe care o au este
condiționată de reabilitarea infrastructurii rutiere. De asemenea, lipsa unei șosele de
centură este o altă restrictivitate în dezvoltarea economică a municipiului Moreni. Se
adaugă lipsa spațiilor de parcare pentru autovehiculele de marfă, ceea ce face ca traficul
greu să întâmpine mai dificultăți.
Implementarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Moreni va conduce la o
creștere a cifrei de afaceri cu peste 38 %, datorită dezvoltării afacerilor existente și
dezvoltarea de noi proiecte de investiții.
6.2. Impactul asupra mediului
Cercetările de teren au identificat concetrări mari de praf, în lungul principalelor
artere rutiere ce concentrează traficul greu. Datele privind calitatea atmosferei în
municipiul Moreni sunt furnizate de sistemele de monitorizare a calitatii aerului, rețeaua
de supraveghere a calității aerului din județul Dâmbovița, gestionată de Agenția pentru
Protecția Mediului Dâmbovița, care asigură prin intermediul a 5 stații fixe (la nivelul
anului 2006) supravegherea nivelului de poluare cu pulberi în suspensie (pulberi totale
și respirabile-fractia PM 10), noxe (NO2, SO2, NH3, CH2O) și crom din pulberi (CrO3),
în localitățile Târgoviște, Moreni și Doicești. Monitorizarea concentrațiilor acestor
poluanți se realizează începând cu anul 1995, inițial cu un număr mai redus de stații.
Poluarea cu noxe este monitorizată prin trei stații fixe, amplasate câte una în municipii
(Târgoviște și Moreni) și una în Doicești. Nu s-au înregistrat, în timp, situații de depășire
a concentrațiilor maxime admise la poluanții gazoși precizați anterior, doar depășiri
sporadice ale pragurilor de alerta (care reprezintă, pentru sistemul de monitorizare
aplicat în prezent, 75% din valoarea concentrației limită, admise pentru sănătatea
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 103
MUNICIPIUL MORENI 2018
populației), la indicatorii de calitate aldehidă formică (zona Moreni). Pentru zonele
monitorizate este însă caracteristică poluarea cu pulberi în suspensie. Pulberile în
suspensie sunt principalii poluanți, pentru care depășirile CMA sunt semnificative,
pentru diferite intervale de mediere. În general, pulberile în suspensie au diametrul mai
mic de 20 μm, iar fracțiunea PM10 este reprezentată de pulberile în suspensie cu diametre
aerodinamice mai mici de 10 μm.
În municipiul Moreni, în stația de monitorizare (de trafic și industrială),
concentrațiile medii la pulberile totale în suspensie (TSP) pentru 24 ore au depășit
concentrația maximă admisă pentru sănătatea populației pe 24 ore (0,15 mg/mc), precum
și pe cea anuală (0,075 mg/mc), conform STAS 12574/87, prezența poluanților sub formă
de pulberi fiind semnificativă în zona de impact a platformei industriale a orașului (în
zona S-V).
În municipiul Moreni, sursele majore de poluare atmosferică cu pulberi sunt cele
amplasate în zona platformei industriale având, în principal, activități în domeniile
metalurgiei, confecțiilor metalice, transportului auto, producerii materialelor de
construcție (stații de betoane) și traficul rutier.
Pulberile respirabile – fracția PM10 sunt supravegheate prin intermediul stației
amplasate în zona de Sud-Vest a municipiului Moreni, în zona de impact a platformei
industriale, începând cu anul 2005.
Concentrațiile zilnice ale pulberilor respirabile– fracția PM10 au depășit valoarea
limită admisă (VL) pentru anul 2006, pe 24 ore (58,33 g/m3) conform Ordinului 592/2002,
(care transpune Directiva 96/62/CEE, privind evaluarea și managementul calității aerului
înconjurător).
Valorile maxime și minime ale concentrațiilor medii pe 24 ore și frecvențele
depășirii CMA pe 24 ore sunt urmatoarele:
Media anuală a concentrației /24 h: 75,5 g/mc
Maxima concentrației/24 h: 162,4 g/mc
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 104
MUNICIPIUL MORENI 2018
Minima concentrației /24 h: 15,7 g/mc
Frecventa de depășire VL/ 24 h: 69,11%.
Ca o prima concluzie, principalii factori de poluare atmosferică din municipiul
Moreni sunt:
Poluarea atmosferei generată de traficul rutier;
Poluarea atmosferei cu pulberi sedimentabile emise de sursele din industrie;
Poluarea atmosferei datorată emisiilor de compuși organici volatile -
depozitare și distribuție carburanți, utilizare solvenți;
Una dintre cele mai mari disfuncționalități este expunerea continuă la nivele ridicate
de zgomot de fond pe tot parcursul zilei. Sursele și activitățile generatoare de zgomot
reprezentative înregistrate sunt agenții economici situați pe platforma industială, traficul
rutier și alte surse urbane. Pe ansamblu, în totalitatea masurătorilor efectuate în zona
Moreni, frecvența depășirilor pentru perioada monitorizată, a fost de 70%. La nivelul
orașului Moreni nu sunt înregistrate date actualizate privind nivelul zgomotului, însă
cercetările de teren au identificat un disconfort generat de traficul rutier greu în lungul
arterelor de tranzit.
Implementarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Moreni va conduce la
reducerea semnificativă a poluării cu pulberi în suspensie prin devierea traficului de
tranzit și a traficului de mărfuri. De asemenea, asfaltarea drumurilor pietruite și betonate
(degradate în cea mai mare parte) va reduce semnificativ reducerea pulberilor în
suspensie.
6.3. Accesibilitate
Implementarea Planului de Mobilitate Urbană va conduce la o creștere a vitezei de
circulație, precum și la conectarea optima a cartierelor orașului. Una dintre cele mai mari
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 105
MUNICIPIUL MORENI 2018
disfuncționalități constatate în diagnoza mobilității urbane este accesibilitatea unor
cartiere către serviciile urbane concentrate în centrul orașului.
6.4. Siguranţă
Un principiu de bază în implementarea Planului de Mobilitate Urbană Moreni este
siguranța pietonilor, a conducătorilor auto și a persoanelor cu mobilitate redusă.
În prezent accidentele rutiere sunt generate de calitatea foarte proastă a drumurilor,
semnalizarea necorespunzătoare a trecerilor de pietoni, lipsa semnelor de circulație în
numeroase intersecții. Strategia propusă presupune delimitarea benzilor pentru
transportul alternativ, în așa fel încât folosirea lor să se facă în condiții de siguranță.
Prezenta strategie presupune introducerea de limitatoare de viteză pe străzile intens
circulate, unde în urma chestionarelor aplicate, am costatat că se depășește frecvent viteza
de siguranță.
In concluzie se apreciază că implementarea acestei strategii va conduce la o reducere
de 10% a accidentelor. Reducerea nu este foarte mare deoarece este “compensată” de
creșterea prognozată a numărului de autoturisme.
6.5. Calitatea vieţii.
Urmare a implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă este proiectată o
creștere semnificativă a calității vieții printr-o accesibilitate optima la serviciile urbane.
Direcțiile de dezvoltare propuse presupun o creștere sustenabilă a economiei locale și o
îmbunătățire a imaginii urbane.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 106
MUNICIPIUL MORENI 2018
B. PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ
DURABILĂ-COMPONENTA DE NIVEL
OPERAŢIONAL
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 107
MUNICIPIUL MORENI 2018
7. Cadrul pentru prioritizarea proiectelor pe termen scurt, mediu şi lung
7.1. Cadrul de prioritizare
Selecția proiectelor din cadrul Planului de Mobilitate Urbană s-a realizat în mai
multe etape:
1. Definirea obiectivelor strategice: au fost stabilite pe baza principiilor stabilite de
Comisia Europeană, obiectivelor cadru stabilite de Ministerul Transporturilor și la nivel
local de Strategia de Dezvoltare Durabilă.
2. Diagnoza sistemului teritorial și identificarea rupturilor funcționale la nivelul
subsistemului transport: pe baza analizei sistemice s-a realizat un profil detaliat al relației
dintre subsistemul transporturi și celelalte componente ale sistemului teritorial.
3. Sistematizarea rupturilor funcționale și stabilirea obiectivelor specifice: obiectivele
specifice corespund fiecărei rupturi funcționale și sunt formulate astfel încât să elimine
disfuncționalitățile identificate.
4. Stabilirea managementului rupturilor funcționale prin proiecte: presupune stabilirea
impulsurilor decizionale pentru eliminarea disfuncționalităților.
5. Ierarhizarea proiectelor în funcție de nevoile sistemului teritorial: proiectele au fost
ierarhizate în funcție de imPOR tanța stabilită pe baza analizei sistemice a spațiului
urban, precum și a analizei efectelor de multiplicare asupra celorlalte componente ale
sistemului teritorial analizat.
6. Elaborarea scenariului de dezvoltare a mobilității urbane: scenariul cuprinde toate
proiectele amintite anterior și trebuie să surprindă modul în care au fost integrate aceste
proiecte într-o viziune integrată.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 108
MUNICIPIUL MORENI 2018
7.2. Priorităţile stabilite
Diagnoza sistemului teritorial Moreni a condus la trei priorități în implementarea
Planului de Mobilitate Urbană, priorități identificate pe baza următoarelor principii:
Sustenabilitatea mobilității urbane-asigurarea unei mobilități urbane optime în
perspectiva anului 2030;
Reabilitarea infrastructurii rutiere-asigurarea unei mobilități optime la nivelul
infrastructurii rutiere, aflată astăzi într-un stadiu avansat de degradare;
Dezvoltarea transportului alternativ-proiectarea de trasee pentru biciclete, care
să conecteze principalele cartiere cu zona de servicii urbane
Siguranța mobilității urbane-asigurarea unei infrastructuri, care să permită
mobilitatea în condiții de siguranță.
În tabelul nr. 23 sunt prezentate proiectele din cadrul P0, grupate după ordinea în
cadrul priorității, încadrarea în obiectivul strategic și ordinea în cadrul obiectivului
strategic.
Prioritizarea proiectelor pe termen scurt (Prioritatea 0-P0)
Analiza multicriterială a proiectelor propuse pentru atingerea obiectivelor de
mobilitate urbană, precum și analiza structurală a sistemului teritorial Moreni, au
evidențiat nevoia unui ritm accelerat de implementare a Planului de Mobilitate Urbană,
pentru a crea un cadru propice pentru accesarea sumelor disponibile din orizontul de
finanțare 2014-2020.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 109
MUNICIPIUL MORENI 2018
Tabel nr.23 Ierarhizarea proiectelor de mobilitate urbană din Prioritatea 0
Cod Proiect
P0.1.1
P0.2.1.
P0.2.2.
P0.3.1.
P0.4.1.
P0.5.1.
P0.5.2.
P0.5.3.
P0.5.4.
P0.5.5.
P0.5.6.
P0.5.7.
Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi adaptare la nevoile
persoanelor cu mobilitate redusă: Strada Mihai Eminescu, Strada Ana
Ipătescu, Strada Democraţiei, Strada Culturii, Strada Căpitan Pantea, Intrare
Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989, Strada Teiș, Strada Crângului,
Strada Independenţei, Strada Cricovului, Strada Ion Creangă, Strada
Spitalului, Strada Crinului, Strada Crizantemelor, Intrarea Stadionului.
Amenajarea unuei benzi cu staţionare pe perioadă scurtă în faţa Colegiului
Național „Ion Luca Caragiale”, Moreni.
Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă scurtă în faţa Liceului
Tehnologic “Petrol” din Moreni.
Modernizarea intrarii în Piaţa Agroalimentară, adaptată pentru
aprovizionare şi accesul clienţilor.
Modernizarea parcării care deserveşte Piaţa Agroalimentară cu amenajări
specifice pentru încărcare/desărcare de mărfuri.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru biciclete-20 de locuri, în zona
pieţei agroalimentare.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru biciclete-10 locuri, în zona
Primărie.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru biciclete-10 locuri, în zona
colegiului național „Ion Luca Caragiale”, Moreni.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru biciclete-10 locuri, în faţa
Liceului Tehnologic “Petrol” din Moreni.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru biciclete-10 locuri, în faţa
Școlii nr.1, Moreni.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru biciclete-10 locuri, în faţa
Școlii nr.2, Moreni.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru biciclete-10 locuri, în faţa
Școlii nr.3, Moreni.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 110
MUNICIPIUL MORENI 2018
P0.5.8.
P0.5.9.
P0.5.10.
P0.5.11.
P0.6.1.
P0.6.2.
P0.6.3.
P0.6.4.
P0.6.5.
P0.6.6.
P0.6.7.
P0.6.8.
P0.6.9.
P0.6.10.
P0.6.11.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru biciclete-10 locuri, în faţa
Școlii nr.4, Moreni.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru biciclete-5 locuri, în faţa
Judecătoriei Moreni.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru biciclete-10 locuri, în faţa
LIDL Moreni.
Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru biciclete-10 locuri, la intrarea
în Parcul Central.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător în faţa pieţei
agroalimentare, pe strada Căpitan Pantea, pe ambele sensuri.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător în zona Primărie, pe
strada Garajului.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa Colegiului
Național „Ion Luca Caragiale”, Moreni, pe Garajului 1989.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa Liceului
Tehnologic “Petrol” din Moreni, pe Garajului 1989.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa Școlii
Generale nr.1, Moreni, strada Flacăra.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa Școlii general
cu clasele I-VIII nr.2, Moreni, strada Sirius.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa Școlii
generală cu clasele I-VIII nr.3, Moreni, strada Victoria.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa Școlii
gimnaziale nr.4, Moreni, strada Petrolului.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa judecătoriei
Moreni, strada 22 Decembrie 1989.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa LIDL
Moreni, strada 22 Decembrie 1989.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 111
MUNICIPIUL MORENI 2018
P0.6.12.
P0.6.13.
P0.6.14.
P0.6.15.
P0.6.16.
P0.6.17.
P0.6.18.
P0.6.19.
P0.6.20.
P0.6.21.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător în faţa Parcului
Central.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa Poliţiei
municipale Moreni, strada 22 Decembrie 1989.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa Agenţiei
pentru Ocupare şi Formare Profesională, Moreni, strada 22 Decembrie 1989.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa companiei
IMUT, Moreni, strada 22 Decembrie 1989.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa gării CFR,
strada Gării.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, pe malul Cricovului
Dulce, la intersecţia străzilor Cricovului şi Alexandru Ioan Cuza.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, pe strada Căpitan
Pantea, între intersecţia cu bulevardul Panduri şi intersecţia cu bulevardul
Republicii.
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, între strada Teilor
şi strada Alexandru Ioan Cuza (la Monumentul Eroilor din primul război
mondial).
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, pentru desfăşurarea
activităţii de taxi: 5 locuri pe strada Târgoviştei (zona Schela Mare); 10 locuri
pe strada Alexandru Ioan Cuza (zona Monument, strada Teilor); 5 locuri pe
strada Aleea Prahova (în spatele Clubului Flacăra); 10 locuri pe bulevardul
Republicii (zona Mistrețul); 25 de locuri pe strada Căpitan Pantea (intrare
piaţă, lângă gardul fostei fabrici de confecţii); 15 locuri pe strada 22
Decembrie 1989 (zona fostei autogări).
Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în zona autogării,
pe strada 22 Decembrie1989.
Amenajarea de stații pentru transportul public de persone, în puncte cu acces
optim: strada Târgoviştei/strada Uzinei, strada Nicolae Bălcescu/strada
Târgoviştei, strada Anul 1907/strada Alexandru Ioan Cuza, strada Alexandru
Ioan Cuza/strada Garajului, strada Mihai Viteazu/strada Independenţei,
strada Horia, Cloşca şi Crişan/strada Eroilor, bulevardul Panduri/strada
Victoriei, strada Flacăra/strada Unirii, 22 Decembrie 1989 (în faţa
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 112
MUNICIPIUL MORENI 2018
P0.7.1.
P0.8.1.
P0.10.1.
P0.11.1
P0.12.1
P0.12.2
P0.12.3
magazinului LIDL), 22 Decembrie 1989 (în faţa LIDL Moreni), 22 Decembrie
1989 (în faţa Liceului Tehnologic “Petrol”, Moreni), 22 Decembrie 1989/Teiş,
22 Decembrie 1989/Crângului, bulevardul Republicii (la 100 de m de sensul
giratoriu).
Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru transport alternativ pe traseul:
strada Independenţei, strada Flacăra, strada Alexandru Ioan Cuza, strada
Căpitan Pantea, bulevardul Petrolului, strada Mihai Eminescu, bulevardul
Republicii, intrare Parc Industrial, strada 22 Decembrie 1989.
Intervenţia la nivelul tuturor trecerilor de pietoni pentru configurarea
rampelor dintre trotuar și carosabil, pentru pietonii cu mobilitate redusă.
Construirea de noi sensuri giratorii şi modernizarea celor existente: strada
Alexandru Ioan Cuza-strada Flacăra, strada Republicii-strada Eroilor, strada
Republicii-strada 22 Decembrie 1989-strada Căpitan Pantea-strada
Alexandru Ioan Cuza, strada Ana Ipătescu-strada Mihai Eminescu, strada
Culturii-Ana Ipătescu-strada Victoriei, strada Panduri-strada Victoriei,
strada Căpitan Pantea- strada Panduri, strada Republicii-Intrare Parc
Industrial, strada Petrolului-strada Eminescu, strada Pompelor-strada Mihai
Viteazu, strada Teiş-intrare Parc Industrial, strada Crângului- strada 22
Decembrie 1989, strada Teiş-strada 22 Decembrie 1989, strada Flacăra-
Intrarea Salcâmi, strada Industriilor-strada 22 Decembrie 1989, Centură-
strada Republicii, strada Unirii-strada Industriilor.
Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: strada Mihai Eminescu,
strada Ana Ipătescu, strada Democraţiei, strada Culturii, strada Căpitan
Pantea, intrare Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989, strada Teiș, strada
Crângului, strada Independenţei, strada Cricovului, strada Ion Creangă,
strada Spitalului, strada Crinului, strada Crizantemelor, Intrarea
Stadionului.
Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea traficului dinspre şi spre
nord spre Târgovişte: strada Horia, Cloşca şi Crişan, strada Mihai Viteazu,
strada Independenţei, strada Flacăra, strada Alexandru Ioan Cuza, strada
Târgoviştei.
Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea traficului dinspre şi spre
nord spre Ploieşti: strada Horia, Cloşca şi Crişan, strada Victoriei, strada Ana
Ipătescu, strada Mihai Eminescu, bulevardul Republicii.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 113
MUNICIPIUL MORENI 2018
P0.12.4
P0.13.1
P0.14.1
Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea traficului dinspre şi spre
sud spre Târgovişte: strada 22 Decembrie 1989, strada Industriei, soseaua de
centură.
Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea traficului dinspre şi spre
sud spre Ploieşti: strada 22 Decembrie 1989, strada Industriei, bulevardul
Republicii.
Orientarea traficului de mărfuri pe şoseaua de centură (variată 1, variant 2).
Reconstruirea punții pietonale peste Cricovul Dulce cu o structură rigidă.
Prioritizarea proiectelor pe termen mediu (Prioritatea 1-P1)
Prioritatea 1 cuprinde proiectele propuse spre implementare în etapa a doua, 2020-
2025. În tabelul nr.24 sunt cuprinse proiectele din această etapă ierarhizate, cu proiecțiile
bugetare corespunzătoare și sursele de finanțare.
Tabel nr.24 Ierarhizarea proiectelor de mobilitate urbană din Prioritatea 1
Cod Proiect
P1.1.1
Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi adaptare la nevoile persoanelor cu
mobilitate redusă: Strada Mihai Viteazu, Strada Plaiului, Strada Libertăţii, Bulevardul
Panduri, Strada Panduri, Strada Industriei, Strada Tudor Vladimirescu, Strada Erupţiei,
Strada Nicolae Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor, Strada Gării, Strada
Baroneşti, Strada Libertăţii, Strada Ion Negoescu, Strada Eroilor, Strada Spireşti, Strada
Română, Strada Ghineşti, Intrarea Gloriei, Strada Anul 1907, Strada Aurel Vlaicu, Strada
Pietrişului, Strada Izlazului, Strada Sondelor, Strada Pâscov, Strada Codrului, Strada
Luceafărului, Strada Sirius, Strada Uranus, Strada Trandafirilor, Strada Ștrandului,
Intrarea Tudor Vladimirescu, Strada Cimitirului, Strada Armoniei, Strada Gheorghe Doja,
Strada Soarelui, Strada Ciocârliei, Strada Cricovul Dulce, Strada Dorobanţilor, Strada
Griviţei, Strada Bana, Strada Patriei, Strada Pompieri, Strada Spinului, Strada Unirii,
Strada Mioriţei, Strada Primăverii, Strada Tineretului.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 114
MUNICIPIUL MORENI 2018
P1.2.1.
Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă scurtă în faţa Școlii nr. 3, Moreni.
Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: Strada Mihai Viteazu, Strada Plaiului,
Strada Libertăţii, Bulevardul Panduri, Strada Panduri, Strada Industriei, Strada Tudor
Vladimirescu, Strada Erupţiei, Strada Nicolae Bălcescu, Strada Garajului, Strada
Pompelor, Strada Gării, Strada Baroneşti, Strada Libertăţii, Strada Ion Negoescu, Strada
Eroilor, Strada Spireşti, Strada Română, Strada Ghineşti, Intrarea Gloriei, Strada Anul
1907, Strada Aurel Vlaicu, Strada Pietrişului, Strada Izlazului, Strada Sondelor, Strada
Pâscov, Strada Codrului, Strada Luceafărului, Strada Sirius, Strada Uranus, Strada
Trandafirilor, Strada Ștrandului, Intrarea Tudor Vladimirescu, Strada Cimitirului,
Strada Armoniei, Strada Gheorghe Doja, Strada Soarelui, Strada Ciocârliei, Strada
Cricovul Dulce, Strada Dorobanţilor, Strada Griviţei, Strada Bana, Strada Patriei,
Strada Pompieri, Strada Spinului, Strada Unirii, Strada Mioriţei, Strada Primăverii,
Strada Tineretului.
Prioritizarea proiectelor pe termen mediu (Prioritatea 2-P2)
Prioritatea 2 cuprinde proiectele propuse spre implementare în etapa a treia, 2025-
2030. În tabelul nr.25 sunt cuprinse proiectele din această etapă ierarhizate, cu proiecțiile
bugetare corespunzătoare și sursele de finanțare.
Tabel nr.25 Ierarhizarea proiectelor de mobilitate urbană din Prioritatea 2
Cod Proiect
P2.1.1 Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi adaptare la nevoile persoanelor cu
mobilitate redusă: Strada Uzinei, Strada Spitalului, Strada Aurel Vlaicu, Strada Ion
Creangă, Strada 1 Decembrie 1918, Strada 1 Mai, Strada Patriei, Strada Păcurei, Strada
Grădinilor, Strada Sângeriş, Strada Nisipoasa, Strada Muzeului, Intrarea Salcâmilor,
Intrarea Fragilor, Intrarea Macului, Strada Bucegi, Strada POR umbei, Strada Teilor,
Strada Zorilor, Strada Toamnei, Strada Biruinţei, Strada Căprioarei, Strada Cerbului,
Strada Ion Luca Caragiale.
P2.2.1.
P2.2.2.
P2.2.3.
Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă scurtă în faţa Școlii nr.1, Moreni
Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă scurtă în faţa Școlii nr.2, Moreni.
Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă scurtă în faţa Școlii nr.4, Moreni.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 115
MUNICIPIUL MORENI 2018
P2.3.1.
Reabilitarea clădirii autogării şi a spaţiilor de parcare specifice activităţii de transport
persoane, cu minim patru puncte de aşteptare şi patru locuri de parcare pentru
mijloacele de transport.
P2.4.1.
Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru transport alternativ pe traseul: Strada Erupţiei,
Strada Industriilor.
P2.5.1 Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: Strada Uzinei, Strada Spitalului, Strada
Aurel Vlaicu, Strada Ion Creangă, Strada 1 decembrie 1918, Strada 1 Mai, Strada Patriei,
Strada Păcurei, Strada Grădinilor, Strada Sângeriş, Strada Nisipoasa, Strada Muzeului,
Intrarea Salcâmilor, Intrarea Fragilor, Intrarea Macului, Strada Bucegi, Strada POR
umbei, Strada Teilor, Strada Zorilor, Strada Toamnei, Strada Biruinţei, Strada
Căprioarei, Strada Cerbului, Strada Ion Luca Caragiale.
8. Planul de acţiune
8.1. Intervenţii majore asupra reţelei stradale
Scopul proiectelor este extinderea zonei cu mobilitate optimă din municipiul
Moreni. În prezent infrastructura pietonală este degradată sau lipsește, iar adaptările
specifice pentru personele cu mobilitate redusă lipsesc. Se recomandă implementarea
acestor proiect în același timp cu proiectul de modernizare a infrastructurii rutiere.
Proiect Valoare lei
(făra TVA)
Surse de
finanțare
P0.1.1. Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi adaptare la
nevoile persoanelor cu mobilitate redusă: Strada Mihai Eminescu, Strada
Ana Ipătescu, Strada Democraţiei, Strada Culturii, Strada Căpitan Pantea,
Intrare Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989, Strada Teiș, Strada
Crângului, Strada Independenţei, Strada Cricovului, Strada Ion Creangă,
Strada Spitalului, Strada Crinului, Strada Crizantemelor, Intrarea
Stadionului.
3.042.250 POR 3.2
P1.1.1. Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi adaptare la
nevoile persoanelor cu mobilitate redusă: Strada Mihai Viteazu, Strada
Plaiului, Strada Libertăţii, Bulevardul Panduri, Strada Panduri, Strada
Industriei, Strada Tudor Vladimirescu, Strada Erupţiei, Strada Nicolae
Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor, Strada Gării, Strada Baroneşti,
6.584.500 POR 3.2
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 116
MUNICIPIUL MORENI 2018
Strada Libertăţii, Strada Ion Negoescu, Strada Eroilor, Strada Spireşti, Strada
Română, Strada Ghineşti, Intrarea Gloriei, Strada Anul 1907, Strada Aurel
Vlaicu, Strada Pietrişului, Strada Izlazului, Strada Sondelor, Strada Pâscov,
Strada Codrului, Strada Luceafărului, Strada Sirius, Strada Uranus, Strada
Trandafirilor, Strada Ștrandului, Intrarea Tudor Vladimirescu, Strada
Cimitirului, Strada Armoniei, Strada Gheorghe Doja, Strada Soarelui, Strada
Ciocârliei, Strada Cricovul Dulce, Strada Dorobanţilor, Strada Griviţei,
Strada Bana, Strada Patriei, Strada Pompieri, Strada Spinului, Strada Unirii,
Strada Mioriţei, Strada Primăverii, Strada Tineretului.
P2.1.1. Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi adaptare la
nevoile persoanelor cu mobilitate redusă: Strada Uzinei, Strada Aurel Vlaicu,
Strada 1 Decembrie 1918, Strada 1 Mai, Strada Patriei, Strada Păcurei, Strada
Grădinilor, Strada Sângeriş, Strada Nisipoasa, Strada Muzeului, Intrarea
Salcâmilor, Intrarea Fragilor, Intrarea Macului, Strada Bucegi, Strada POR
umbei, Strada Teilor, Strada Zorilor, Strada Toamnei, Strada Biruinţei,
Strada Căprioarei, Strada Cerbului, Strada Ion Luca Caragiale.
2.237.250 POR 3.2
Vezi Harta 14 – Modernizarea Infrastructurii pietonale și adaptarea la nevoile
persoanelor cu mobilitate redusă
Scopul acestor proiecte este evitarea blocajelor generate de opririle de scurtă durată
pentru aducerea elevilor la școală. Numărul mare de mașini care opresc în același timp
generează blocaje și disconfort important. Se recomandă implementarea proiectelor
P0.2.1 si P0.2.2. în același timp cu proiectul de modernizare a străzii 22 Decembrie 1989.
Proiect Valoare
estimată în
lei (făra
TVA)
Surse de finanțare
P0.2.1. Amenajarea unei benzi cu staţionare pe
perioadă scurtă în faţa Colegiului Național „Ion
Luca Caragiale”, Moreni.
51.434 Buget local
P0.2.2. Amenajarea unei benzi cu staţionare pe
perioadă scurtă în faţa Liceului Tehnologic “Petrol”
din Moreni.
51.434 Buget local
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 117
MUNICIPIUL MORENI 2018
Proiect Valoare
estimată în
lei (făra
TVA)
Surse de finanțare
P0.3.1. Modernizarea intrării în Piaţa
Agroalimentară, adaptată pentru aprovizionare şi
accesul clienţilor.
102.869 Buget local
P0.4.1. Modernizarea parcării care deserveşte Piaţa
Agroalimentară cu amenajări specifice pentru
încărcare/desărcare de mărfuri.
205.738 Buget local
Proiectele au ca scop îmbunătățirea accesibilității către spațiul de servicii din zona
Pieței Agroalimentare, unde trebuie amenajate zone de parcare pentru încărcarea și
descărcarea mărfurilor.
Sprijinirea mobilității alternative se va realiza prin amplasarea de mobilier urban
tip rastel în punctele de interes urban mare.
Proiect Valoare estimată în lei (făra
TVA)
Surse de finanțare
P0.5.1. Amplasarea de mobilier
urban tip rastel pentru biciclete-
20 de locuri, în zona pieţei
agroalimentare.
2200 Buget local/Alte surse
Proiect Valoare
estimată în
lei (făra
TVA)
Surse de finanțare
P1.2.1. Amenajarea unei benzi cu staţionare pe
perioadă scurtă în faţa Școlii nr. 3, Moreni.
51.434 Buget local
P2.2.1. Amenajarea unei benzi cu staţionare pe
perioadă scurtă în faţa Școlii nr.1, Moreni.
51.434 Buget local
P2.2.2. Amenajarea unei benzi cu staţionare pe
perioadă scurtă în faţa Școlii nr.2, Moreni.
51.434 Buget local
P2.2.3. Amenajarea unei benzi cu staţionare pe
perioadă scurtă în faţa Școlii nr.4, Moreni.
51.434 Buget local
Vezi Harta 16 – Amenajarea Benzilor cu staționare pe perioadă scurtă destinate
unităților de învățământ
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 118
MUNICIPIUL MORENI 2018
P0.5.2. Amplasarea de mobilier
urban tip rastel pentru biciclete-
10 locuri, în zona Primărie.
1100 Buget local/Alte surse
P0.5.3. Amplasarea de mobilier
urban tip rastel pentru biciclete-
10 locuri, în zona colegiului
național „Ion Luca Caragiale”,
Moreni.
1100 Buget local/Alte surse
P0.5.4. Amplasarea de mobilier
urban tip rastel pentru biciclete-
10 locuri, în faţa Liceului
Tehnologic “Petrol” din
Moreni.
1100 Buget local/Alte surse
P0.5.5. Amplasarea de mobilier
urban tip rastel pentru biciclete-
10 locuri, în faţa Școlii nr.1,
Moreni.
1100 Buget local/Alte surse
P0.5.6. Amplasarea de mobilier
urban tip rastel pentru biciclete-
10 locuri, în faţa Școlii nr.2,
Moreni.
1100 Buget local/Alte surse
P0.5.7. Amplasarea de mobilier
urban tip rastel pentru biciclete-
10 locuri, în faţa Școlii nr.3,
Moreni.
1100 Buget local/Alte surse
P0.5.8. Amplasarea de mobilier
urban tip rastel pentru biciclete-
10 locuri, în faţa Școlii nr.4,
Moreni.
1100 Buget local/Alte surse
P0.5.9. Amplasarea de mobilier
urban tip rastel pentru biciclete-
5 locuri, în faţa Judecătoriei
Moreni.
550 Buget local/Alte surse
P0.5.10. Amplasarea de
mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, în faţa LIDL
Moreni.
550 Buget local/Alte surse
P0.5.11. Amplasarea de
mobilier urban tip rastel pentru
biciclete-10 locuri, la intrarea în
Parcul Central.
550 Buget local/Alte surse
Vezi Hartă 18 – Amplasarea de mobilier urban tip rastel
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 119
MUNICIPIUL MORENI 2018
Proiect Valoare
estimată în
lei (făra
TVA)
Surse de finanțare
P0.6.1. Amenajarea de spaţii de
parcare, marcate
corespunzător în faţa pieţei
agroalimentare, pe strada
Căpitan Pantea, pe ambele
sensuri.
18330/loc
parcare
Buget local
P0.6.2. Amenajarea de spaţii de
parcare, marcate
corespunzător în zona
Primărie, pe strada Garajului.
18330/loc
parcare
Buget local
P0.6.3. Amenajarea de spaţii de
parcare, marcate
corespunzător, în faţa
Colegiului Național „Ion Luca
Caragiale”, Moreni, pe strada
22 Decembrie 1989.
18330/loc
parcare
Buget local
P0.6.4. Amenajarea de spaţii de
parcare, marcate
corespunzător, în faţa Liceului
Tehnologic “Petrol” din
Moreni, pe 22 Decembrie 1989.
18330/loc
parcare
Buget local
P0.6.5. Amenajarea de spaţii de
parcare, marcate
corespunzător, în faţa Școlii
generale nr.1, Moreni, strada
Flacăra.
18330/loc
parcare
Buget local
P0.6.6. Amenajarea de spaţii de
parcare, marcate
corespunzător, în faţa Școlii
generale cu clasele I-VIII nr.2,
Moreni, strada Sirius.
18330/loc
parcare
Buget local
P0.6.7. Amenajarea de spaţii de
parcare, marcate
corespunzător, în faţa Școlii
generale cu clasele I-VIII nr.3,
Moreni, strada Victoria.
18330/loc
parcare
Buget local
P0.6.8. Amenajarea de spaţii de
parcare, marcate
corespunzător, în faţa Școlii
gimnaziale nr.4, Moreni, strada
Petrolului.
18330/loc
parcare
Buget local
P0.6.9. Amenajarea de spaţii de
parcare, marcate
18330/loc
parcare
Buget local
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 120
MUNICIPIUL MORENI 2018
corespunzător, în faţa
judecătoriei Moreni, strada 22
Decembrie 1989.
P0.6.10. Amenajarea de spaţii
de parcare, marcate
corespunzător, în faţa LIDL
Moreni, strada 22 Decembrie
1989.
18330/loc
parcare
Buget local
P0.6.11. Amenajarea de spaţii
de parcare, marcate
corespunzător în faţa Parcului
Central.
18330/loc
parcare
Buget local
P0.6.12. Amenajarea de spaţii
de parcare, marcate
corespunzător, în faţa Poliţiei
municipale Moreni, strada 22
Decembrie 1989.
18330/loc
parcare
Buget local
P0.6.13. Amenajarea de spaţii
de parcare, marcate
corespunzător, în faţa Agenţiei
pentru Ocupare şi Formare
Profesională, Moreni, strada 22
Decembrie 1989.
18330/loc
parcare
Buget local
P0.6.14. Amenajarea de spaţii
de parcare, marcate
corespunzător, în faţa
companiei IMUT, Moreni,
strada 22 Decembrie 1989.
18330/loc
parcare
Buget local
P0.6.15. Amenajarea de spaţii
de parcare, marcate
corespunzător, în faţa gării
CFR, strada Gării.
18330/loc
parcare
Buget local
P0.6.16. Amenajarea de spaţii
de parcare, marcate
corespunzător, pe malul
Cricovului Dulce, la intersecţia
străzilor Cricovului şi
Alexandru Ioan Cuza.
18330/loc
parcare
Buget local
P0.6.17. Amenajarea de spaţii
de parcare, marcate
corespunzător, pe strada
Căpitan Pantea, între
intersecţia cu bulevardul
Panduri şi intersecţia cu
bulevardul Republicii.
18330/loc
parcare
Buget local
P0.6.18. Amenajarea de spaţii
de parcare, marcate
18330/loc
parcare
Buget local
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 121
MUNICIPIUL MORENI 2018
corespunzător, între strada
Teilor şi strada Alexandru Ioan
Cuza (la Monumentul Eroilor
din primul razboi mondial).
P0.6.19. Amenajarea de spaţii
de parcare, marcate
corespunzător, pentru
desfăşurarea activităţii de taxi:
5 locuri pe strada Târgoviştei
(zona Schela Mare); 10 locuri pe
strada Alexandru Ioan Cuza
(zona Monument, strada
Teilor); 5 locuri pe strada Aleea
Prahova (în spatele Clubului
Flacăra); 10 locuri pe
bulevardul Republicii (zona
Mistretul); 25 de locuri pe
strada Căpitan Pantea (intrare
piaţă, lângă gardul fostei
fabrici de confecţii); 15 locuri
pe strada 22 Decembrie 1989
(zona fostei autogări).
18330/loc
parcare
Buget local
P0.6.20. Amenajarea de spaţii
de parcare, marcate
corespunzător, în zona
autogării, pe strada 22
Decembrie 1989.
18330/loc
parcare
Buget local
Vezi Harta 19 – Amplasarea spațiilor de parcare
Mobilitatea urbană în municipiul Moreni se confruntă cu nenumărate
disfuncționalități datorită lipsei spațiilor de parcare, marcate corespunzător. Planul de
Mobilitate Urbană Durabilă Moreni prevede regândirea modului în care sunt organizate
parcările, astfel încât mașinile parcate ilegal să nu mai blocheze traficul pe principalele
artere. Consultarea populației a evidențiat că lipsa locurilor de parcare amenajate este
una dintre cele mai mari probleme din municipiul Moreni.
Pentru personele cu mobilitate redusă propunem ca în fiecare amplasament să fie
un loc de parcare marcat corespunzător.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 122
MUNICIPIUL MORENI 2018
Proiect Valoare
estimată în
lei (făra
TVA)
Surse de
finanțare
P0.10.1. Construirea de noi sensuri giratorii şi modernizarea celor
existente: strada Alexandru Ioan Cuza-strada Flacăra, strada
Republicii-strada Eroilor, strada Republicii-strada 22 Decembrie
1989-strada Căpitan Pantea-strada Alexandru Ioan Cuza, strada Ana
Ipătescu-strada Mihai Eminescu, strada Culturii-Ana Ipătescu-
strada Victoriei, strada Panduri-strada Victoriei, strada Căpitan
Pantea- strada Panduri, strada Republicii-Intrare Parc Industrial,
strada Petrolului-strada Eminescu, strada Pompelor-strada Mihai
Viteazu, strada Teiş-intrare Parc Industrial, strada Crângului- strada
22 Decembrie 1989, strada Teiş-strada 22 Decembrie 1989, strada
Flacăra-Intrarea Salcâmi, strada Industriilor-strada 22 Decembrie
1989, Centură-strada Republicii, strada Unirii-strada Industriilor.
450 000 POR
Vezi Harta 4 – Localizarea sensurilor giratorii propuse
Scopul acestor proiecte este asigurarea fluenței traficului în intersecțiile în care se
înregistrează frecvente blocaje.
Proiect Valoare
estimată în
lei (făra
TVA)
Surse de
finanțare
P0.11.1. Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: strada Mihai
Eminescu, strada Ana Ipătescu, strada Democraţiei, strada Culturii, strada
Căpitan Pantea, intrare Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989, strada
Teiș, strada Crângului, strada Independenţei, strada Cricovului, strada Ion
Creangă, strada Spitalului, strada Crinului, strada Crizantemelor, Intrarea
Stadionului.
8.669.104 POR 3.2
P1.3.1. Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: Strada Mihai
Viteazu, Strada Plaiului, Strada Libertăţii, Bulevardul Panduri, Strada
Panduri, Strada Industriei, Strada Tudor Vladimirescu, Strada Erupţiei,
Strada Nicolae Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor, Strada Gării,
Strada Baroneşti, Strada Libertăţii, Strada Ion Negoescu, Strada Eroilor,
Strada Spireşti, Strada Română, Strada Ghineşti, Intrarea Gloriei, Strada
Anul 1907, Strada Aurel Vlaicu, Strada Pietrişului, Strada Izlazului, Strada
Sondelor, Strada Pâscov, Strada Codrului, Strada Luceafărului, Strada
Sirius, Strada Uranus, Strada Trandafirilor, Strada Ștrandului, Intrarea
Tudor Vladimirescu, Strada Cimitirului, Strada Armoniei, Strada
Gheorghe Doja, Strada Soarelui, Strada Ciocârliei, Strada Dorobanţilor,
19 874 346 POR 3.2
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 123
MUNICIPIUL MORENI 2018
Strada Griviţei, Strada Bana, Strada Patriei, Strada Pompieri, Strada Unirii,
Strada Mioriţei, Strada Primăverii, Strada Tineretului.
P2.5.1. Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: Strada Uzinei,
Strada Aurel Vlaicu, Strada 1 decembrie 1918, Strada 1 Mai, Strada Patriei,
Strada Păcuri, Strada Grădinilor, Strada Sângeriş, Strada Nisipoasa, Strada
Muzeului, Intrarea Salcâmilor, Intrarea Fragilor, Intrarea Macului, Strada
Bucegi, Strada POR umbei, Strada Teilor, Strada Zorilor, Strada Toamnei,
Strada Biruinţei, Strada Căprioarei, Strada Cerbului, Strada Ion Luca
Caragiale.
5.958.704 POR 3.2
Vezi Harta 15 – Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană
Implementarea acestui proiect poate contribui la extinderea zonei cu mobilitate
optima din centrul orașului. De asemenea, aceste infrastructuri pot contribui la preluarea
traficului de tranzit din și spre nord.
8.2.Transport public
Proiect Valoare
estimată în
lei (făra
TVA)
Surse de
finanțare
P0. 6.21. Amenajarea de stații pentru transportul public de persone, în
puncte cu acces optim: strada Târgoviştei/strada Uzinei, strada Nicolae
Bălcescu/strada Târgoviştei, strada Anul 1907/strada Alexandru Ioan Cuza,
strada Alexandru Ioan Cuza/strada Garajului, strada Mihai Viteazu/strada
Independenţei, strada Horia, Cloşca şi Crişan/strada Eroilor, bulevardul
Panduri/strada Victoriei, strada Flacăra/strada Unirii, 22 Decembrie 1989
(în faţa magazinului LIDL), 22 Decembrie 1989 (în faţa LIDL Moreni), 22
Decembrie 1989 (în faţa Liceului Tehnologic “Petrol”, Moreni), 22
Decembrie 1989/Teiş, 22 Decembrie 1989/Crângului, bulevardul Republicii
(la 100 de m de sensul giratoriu).
18.941/stație POR 3.2
P2.3.1. Reabilitarea clădirii autogării şi a spaţiilor de parcare specifice
activităţii de transport persoane, cu minim patru puncte de aşteptare, şi
patru locuri de parcare pentru mijloacele de transport.
POR 3.2
Vezi Harta 11 – Amplasarea stațiilor destinate transportului public
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 124
MUNICIPIUL MORENI 2018
8.3.Transport de marfă
Transportul de marfă se confruntă astăzi cu o serie de disfuncționalități legate de
lipsa unei alternative pentru traficul greu. În prezent traficul greu este concentrat în zona
central unde contribuie la degradarea șoselelor și la creșterea poluării. Proiectul propus
presupune devierea traficului greu de tranzit și cel generat de Parcul Industrial pe două
variante de drum ocolitor (Anexa).
Proiect Valoare estimată în lei (făra
TVA)
Surse de finanțare
P0.13.1. Orientarea traficului de
mărfuri pe şoseaua de centură
(variată 1).
48.074.040 lei POR 3.2
Vezi Harta 7 Traseul propus pentru soseaua de centură varianta 1 P0.13.1. Orientarea traficului de
mărfuri pe şoseaua de centură
(variantă 2).
42.732.480 lei POR 3.2
Vezi Harta 10 Traseul propus pentru soseaua de centură varianta 2
8.4.Mijloace alternative de mobilitate (deplasări cu bicicleta, mersul pe jos şi persoane
cu mobilitate redusă)
Amenajările specifice pentru transportul alternativ lipsesc sau sunt inutilizabile
datorită obstacolelor de pe benzi. Pentru dezvoltarea acestui tip de transport propunem
o serie de proiecte care au rolul de a conecta cartierele orașului la zona centrală, precum
și la Parcul Industrial.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 125
MUNICIPIUL MORENI 2018
Proiect Valoare
estimată în
lei (făra
TVA)
Surse de
finanțare
P0.7.1. Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru transport alternativ pe
traseul: strada Independenţei, strada Flacăra, strada Alexandru Ioan Cuza,
strada Căpitan Pantea, bulevardul Petrolului, strada Mihai Eminescu,
bulevardul Republicii, intrare Parc Industrial, strada 22 Decembrie 1989.
POR 3.2
P0.8.1. Intervenţia la nivelul tuturor trecerilor de pietoni pentru
configurarea rampelor dintre trotuar și carosabil, pentru pietonii cu
mobilitate redusă.
POR 3.2
P2.4.1. Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru transport alternativ, pe
traseul: Strada Erupţiei, Strada Industriilor.
POR 3.2
Vezi Harta 13- propunere pentru delimitarea pistelor pentru biciclete
P0.1.1. Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi adaptare la
nevoile persoanelor cu mobilitate redusă: Strada Mihai Eminescu, Strada
Ana Ipătescu, Strada Democraţiei, Strada Culturii, Strada Căpitan Pantea,
Intrare Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989, Strada Teiș, Strada
Crângului, Strada Independenţei, Strada Cricovului, Strada Ion Creangă,
Strada Spitalului, Strada Crinului, Strada Crizantemelor, Intrarea
Stadionului.
POR 3.2
P1.1.1. Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi adaptare la
nevoile persoanelor cu mobilitate redusă: Strada Mihai Viteazu, Strada
Plaiului, Strada Libertăţii, Bulevardul Panduri, Strada Panduri, Strada
Industriei, Strada Tudor Vladimirescu, Strada Erupţiei, Strada Nicolae
Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor, Strada Gării, Strada
Baroneşti, Strada Libertăţii, Strada Ion Negoescu, Strada Eroilor, Strada
Spireşti, Strada Română, Strada Ghineşti, Intrarea Gloriei, Strada Anul
1907, Strada Aurel Vlaicu, Strada Pietrişului, Strada Izlazului, Strada
Sondelor, Strada Pâscov, Strada Codrului, Strada Luceafărului, Strada
Sirius, Strada Uranus, Strada Trandafirilor, Strada Ștrandului, Intrarea
Tudor Vladimirescu, Strada Cimitirului, Strada Armoniei, Strada
Gheorghe Doja, Strada Soarelui, Strada Ciocârliei, Strada Cricovul Dulce,
Strada Dorobanţilor, Strada Griviţei, Strada Bana, Strada Patriei, Strada
Pompieri, Strada Spinului, Strada Unirii, Strada Mioriţei, Strada
Primăverii, Strada Tineretului.
POR 3.2
P2.1.1. Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi adaptare la
nevoile persoanelor cu mobilitate redusă: Strada Uzinei, Strada Spitalului,
Strada Aurel Vlaicu, Strada Ion Creangă, Strada 1 Decembrie 1918, Strada
1 Mai, Strada Patriei, Strada Păcurei, Strada Grădinilor, Strada Sângeriş,
Strada Nisipoasa, Strada Muzeului, Intrarea Salcâmilor, Intrarea Fragilor,
Intrarea Macului, Strada Bucegi, Strada POR umbei, Strada Teilor, Strada
Zorilor, Strada Toamnei, Strada Biruinţei, Strada Căprioarei, Strada
Cerbului, Strada Ion Luca Caragiale.
POR 3.2
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 126
MUNICIPIUL MORENI 2018
8.5.Managementul traficului (staţionarea, siguranţa în trafic, sisteme inteligente de
transport, signalistică, protecţia împotriva zgomotului/sonoră)
Managementul eficient al traficului presupune următoarele măsuri:
-construirea unui sistem video de monitorizare a traficului și a parcării;
-semnalizarea specifică traficului de transit;
-construirea de limitatoare de viteză în zona rezidențială;
-amenajarea de spații de oparcare pentru persoanele cu mobilitate redusă;
8.6. Zonele cu nivel ridicat de complexitate (zone centrale protejate, zone logistice, poli
ocazionali de atracţie/generare de trafic, zone intermodale - gări, aerogări etc.)
În municipiul Moreni sunt două zone cu nivel ridicat de complexitate: Zona
Centrală și Zona Parcului Industrial.
1. Zona Centrală-concentrează astăzi valorile cele mai mari de trafic, starea proastă
a majorității arterelor rutiere face ca traficul să fie concentrat în centrul orașului
unde este nevoie de regândirea sensului giratoriu și interzicerea parcării pe
inelul exterior. Pentru optimizarea traficului în zona central propunem
reorganizarea traficului cu un sistem tip turborotondă (Figura 23)
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 127
MUNICIPIUL MORENI 2018
2. Zona Parcului Industrial-dezvoltarea Parcului Industrial este condiționată de
reabilitarea intregii infrastructuri, astăzi aflată într-o stare de degradare avansată. Pentru
asigurarea unei accesibilități optime au fost propuse mai multe proiecte: P0.1.1, P0.10.1,
PP0.11.1, P1.3.1, P2.5.1, P0.6.20, P2.3.1, P0.13.1, P0.7.1.
8.7.Structura intermodală şi operaţiuni urbanistice necesare
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Moreni cuprinde o serie de acțiuni ce vizeză
reducerea presiunii pe infrastructura din zona centrală. În acest sens s-au propus variante
pentru traficul de tranzit (Anexa).
P0.12.1. Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea traficului dinspre şi spre nord
spre Târgovişte: strada Horia, Cloşca şi Crişan, strada Mihai Viteazu, strada
Independenţei, strada Flacăra, strada Alexandru Ioan Cuza, strada Târgoviştei.
Fig. 23 Propunere de sens giratoriu în zona Centru
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 128
MUNICIPIUL MORENI 2018
P0.12.2. Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea traficului dinspre şi spre nord
spre Ploieşti: strada Horia, Cloşca şi Crişan, strada Victoriei, strada Ana Ipătescu, strada
Mihai Eminescu, bulevardul Republicii.
P0.12.3. Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea traficului dinspre şi spre sud
spre Târgovişte: strada 22 Decembrie 1989, strada Industriei, soseaua de centură.
P0.12.4. Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea traficului dinspre şi spre sud
spre Ploieşti: strada 22 Decembrie 1989, strada Industriei, bulevardul Republicii.
P0.14.1. Reconstruirea punții pietonale peste Cricovul Dulce cu o structură rigidă.
8.8.Aspecte instituţionale
La nivelul Primăriei propunem înființarea unei Comisii pentru monitorizarea
implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă. Comisia are rolul de a monitoriza
procesul de implementare și a stabilii eventuale actualizări, în funcție de modificările
contextului de finanțare.
Se recomandă ca Primăria municipiului Moreni să demareze studii privind oPOR
tunitatea redeschiderii liniei de cale ferată și a gării Moreni. De asemenea, trebuie
elaborate un studiu privind adaptarea infrastructurii feroviare la nevoile Parcului
Industrial, prin amenajări specifice de încărcare/descărcare.
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 129
MUNICIPIUL MORENI 2018
C. MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII
PLANULUI DE MOBILITATE URBANĂ
DURABILĂ
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 130
MUNICIPIUL MORENI 2018
1. Stabilire proceduri de evaluare a implementării P.M.U.D
Evaluarea implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă presupune
următoarele etape:
-indetificarea compartimentelor implicate în implementarea Planului de Mobilitate
Urbană Durabilă;
-desemnarea persoanelor care să facă parte din comisia pentru monitorizarea
implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă;
-stabilirea calendarului de monitorizare implementării Planului de Mobilitate
Urbană Durabilă, cu întâlniri la cel mult șase luni.
2. Stabilirea de actori responsabili cu monitorizarea
Actorii implicați în monitorizarea implementării Planului de Mobilitate Urbană
Durabilă Moreni sunt:
Primăria Moreni-direcțiile de specialitate implicate;
Poliția Municipiului Moreni;
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice;
Organizații non-guvernamentale.
Comisia de Monitorizare a Planului de Mobilitate Urbană Moreni
Propunem înființarea Comisiei de Monitorizare a Planului de Mobilitate Urbană
Moreni. Constituirea acesteia trebuie să fie făcută printr-un act administrativ, prin votul
Consiliului Local, care să confere competențe legale şi să creeze condițiile unei asumări a
deciziilor luate.
Comisia de Monitorizare trebuie să cuprindă reprezentanți din conducerea
Primăriei (Primar/Manager), conducerea compartimentelor de specialitate (Arhitect Şef,
Directorii direcțiilor din Primărie, din care nu trebuie să lipsească Direcțiile Proiecte,
Investiții, Achiziții, Tehnic, Administrarea domeniului public, Juridic), câte un
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
Pag. 131
MUNICIPIUL MORENI 2018
reprezentat al Poliției Locale și Poliției Rutiere, un reprezentant al fiecărui operator de
transport public, un reprezentant al Parcului Industrial și un reprezentant al mediului
academic specializat în managementul teritoriului.
Având în vedere dinamica contextului finanțării proiectelor, este nevoie ca
actualizarea PMUD să se facă ori de câte ori este nevoie, pentru a răspunde
condiționalităților într-o permanentă schimbare și greu de anticipat.