Honre BAoBscu

@ Editura $coala Ardeleanl, zozoCluj-Napoca, str. Mecanicilor nr. 48Redac{ia: tel. o364-11 7.252; o7z8.oB4.Bore-mail: offi ce@scoalaardeleanacluj.ro,redactie @ scoalaardeleanacluj. roDifu zare : tel./fax o 96 4- rr7.z46 ; o7 zB. o B 4.9 oge-mail: difuzare@scoalaardeleanacluj.ro,esadifuzare @ gmail. comwww. scoalaardeleanacluj. ro

Imagine coperta I: sculpturd oriental[ in mahon(proprietatea autorului)

Coperta: Eduard GrecuEditor: Vasile George DdncuTehnoredactare: Cristina Brai{

PODURI SIVAMI

rea CIP a Bibliotecli Nafionale aleI

BSCU, HORrAPoduri qi vimi / Horia Bidescu. - Cluj-Napoca :litura $coala Ardeleand, zozoISBN gZ8-6 o6-797-48r-z

1.135.1

Cluj-Napoca, zozo

https://www.libris.ro/poduri-si-vami-horia-badescu-SAC978-606-797-481-2--p13175170.html

Cupmws

DupX-eurAZA uNEr ForocRAFrr...,.............. 7Moscove rnaecrNeni. ...............93Voceqn cRANDoRrr............... ................... 87

La porlile Asiei......... ...............97Semnul dragonului .................42Intermezzo la Marele Zid.......................... 6 +Note Ia Muntele Purpuriu... .......................7L

Shanghai - un roman neorealist .............. 95Amintirea ParadisuIui............................. 1o3Deqteptarea Dragonului ......................... 129

Jurnal liric chinez ................. 133PB unwreI,E LUr LenaenrrNE .................... 13S

l,ecnrvrrrn TARULU Sevrurl.... .........,..... L4S

Vocxgn oRFrc;, ....L49Toamne belgiene.... ............... 1gg

Rnrr,BxB pARrzrENE ...............L57Amintiri de pe coasta normandX............ 166

Ernze EspaNnDon El Greco........................................... 169

Aranda mon amour................ ................. r72

SaprBvreRIE MARSEILLuz....,..,................ tT7

Arunvrrm DrNTR-o vAR;. r'naNcpzX ........ 181

DupA-anr,uaza uNErFOTOGRAFII

Iat5, a trecut... CAt s[ fi trecut de cAndpagii m-au purtat pe drumurile Armeniei?CAt sd fi trecut de cAnd sufletul mi seumplea de frumuselea acestui p5.rnAnt, alegendelor, a istoriei, a culturii, dar, maiales, a oamenilor sdi? CAt sd fi trecut decAnd am simlit c[ a veni in Armenia caromAn inseamni a te supune legii iubirii?A unei iubiri ce strdbate veacurile. SIfi fost cAndva, cu ani in urm[, sd fi fostieri? Timpul cel adevdrat e timpul inimiiEi timpul inimii e un prezent perpetuu.Cdt sd fi fost de cAnd preainvSlatul SurenKolangian imi povestea, intr-o romAneasciimpecabild, despre istoria noastri, atAt deintrep[trunsd uneori cu istoria lor. Clciin puline locuri ale acestei lumi, pe carenorocul m-a ajutat sd le cunosc, am simlito dragoste mai adev[rat6, un respect maiprofund pentru poporul meu ca pe acestp[m6nt aspru, dar atAt de primitor.

Un p5mAnt aspru, arid, o lume astAncilor de care armenii se aga![ cu aceeagi

B . Horia Bldescu

neostoitd indA4'ire cu care, in pofida atatornenorociri pe care mileniile le-au adus pesteei, s-au inc[p[1dnat si existe. Sd reziste sisd existe! Rareori mi-a fost dat sd v5d at6taariditate, dar qi atAta voinll de a_i smulgeacesteia Ei ultimul strop de rodnicie pe carel-ar fi putut oferi. O tenacitate pe care poatedoar oamenii orientuluiindepdrtat o mai au.Orice fdrdmd de loc, orice palmd de ldrAnd incare plantele pot incolli a fost folositd. Maimult inc5, pentru a obline teren cultivabil,armeanul opune stAncii stdnca. Ziduri debolovani creeazd intre verticalitatea lor qicoastele de stAnci spa{ii care, umplute cupdmAnt fertil adus de aiurea, devin teraserodnice. Le-am intAlnit in toate satelepitoreqti prin care am trecut, pe drumul ceduce de la Erevan, printre culmile mun{ilorAraga!, la lahkadzor, acelloc cu nume atAtde poetic, Trecdtoarea florilor. Dar le-amvdzut Ei la periferiile Erevanului, oraqulroqcat al Asiei Mici. Stranie senzatia acesteimonotipii cromatice, pe care peste aniaveam s-o reg[sesc in Franfa, la Toulouse.Un oraq construit aproape in intregime dintufvulcanic, din piatrl roqcatd, un oru; .ur.pare a aduna in zidurile sale tot sAngelevdrsat de-a lungul tragicei sale istorii deacest popor insetat de libertate. De pe unadintre cele cinci coline pe care e aqezatErevanul, am privit, intr-o dimineall de

Poduri qi vlmi . 9

mai, z[pezile veqnice ale Araratului. Suntoameni care vin din cele mai indep[rtatecolpri ale lumii pentru a-Ei umple ochii depriveliEtea grandioasd a muntelui legendar.Sunt oameni care adasti sdptdmAni in EiraqteptAnd capricioasa bundvoin![ a celurilorce-i acoperS. piscurile. Unii se intorc tdrla fi zdrit vArfurile incununate de legendeqi de puritatea azurului. Vederea lor parea fi privilegiul celor care vin aici cu inimadeschis5. ,"A,raratul iqi aratl chipul doarprietenilor!", spuneau insolitorii noqtri.Poate era adev[rat! Poate era doar o vorb[frumoas[, menit[ sd ne facd sI inlelegem odat[ mai mult ce loc privilegiat ni se ofer[ insufletul lor. insd imaginea muntelui profilatpe cerul de un albastru ireal, clipa magiciin care celurile care-i ascundeau piscurileau pierit dintr-o dat[, ca Ei cum o mAninev[zut[ le-ar fi topit in v[zduh, iar cortinade nouri ar fi fost tras[ pe frAnghii solarein ldcaEurile zeilor, au fost reale, unice qiirepetabile. A,qa cum irepetabile sunt toateacele lucruri Ei intAmpl[ri de care ni sebucurd sufletul in clipele de gralie ddruitede via![. Iar Armenia mi-a oferit nu puline.De la cele pline de tAlcuri profunde pAndla cele amuzante Ei pitoreEti, de care niciocil[torie nu e lipsit[.

Aici aveam s[ v5d pentru intAia oar5,gi intAia oar[ r[mAne mereu in orizontul

fI

10 . Horia Bldescu

absolutului, bazarul. Bazarul oriental.Pitoresc, fantastic, indescriptibil in amalgamullui fastuos de forme, culoare, sunet Ei migcare,o realitate oferitd confruntirii cu imaginea pecare lumea ci4ilor o fixase in mintea unui omnlscut intr-un spaliu in care s-au incruciEat,de la inceputul inceputurilor, drumurileOccidentului Ei Orientului. gi niciodati Einiciieri, mai apoi, n-am mai triit, ori de cAteori m-am aflat in lumea acestor fermecdtoarebabilonii negustoreEti, senzalia de pierderede sine in vArtejul care te cuprinde Ei te poartdprintre cele mai de neinchipuit lucruri iegitedin mAna omului, printre o mie qi una deispite, una mai fantastic5, mai fistichie, maide necrezut sau mai neaqteptat de obiEnuitidecAt alta. Astfel incAt i-am inleles dintr-odatd pe toli naivii, pe toli gur[-casci, pe tolitArAie-brAul din povegtile mai mult sau maipulin orientale care, in asemenea locuri depierzanie a ochilor, urechilor gi sufletului,iEi uitau mintea, timpul qi, mai ales, pungaincredinlatd spre p[strare.

Insd dacX tot vorbim de poveqti, adicdde ceva ce se leagd neindoielnic de lumeascrisului, imi dau seama cd ar fi trebuitsI incep cu palatul vechilor manuscrise,Matenadaranul, despre care aflu acum,peste ani, cd s-a mutatintr-un nou si modernedificiu. Treisprezece mii de manuscriseEi fragmente de manuscris, cAteva mii de

Poduri gi vlmi . 1r

pergamente iqi aflau gdzduire in silile sale,adic[ abia jumdtate din cele doudzeci Eicinci de mii care au supravieluit invaziilor,rdzboaielor, masacrelor, timpului, istoriei.Celelalte se afl[ in muzeele din Ierusalim,Venelia, Beirut, Viena, Paris sau Londra.O iubire neostoitS. pentru limbd Ei fiinldrileei artistice, memorie esenlial[ pentrudefinirea Ei ddinuirea unui popor, i-a ticutpe armeni s5. plstreze aceste manuscriseca pe cele mai scumpe avulii ale lor.Ascunse in peqteri, in vArful munlilor,purtate in desagi precum odinioar[Hronica romdnilor a lui $incai, ,,ingrijiteqi aplrate precum copiii in timp de pace Eiarmele in timp de rdzboi", cum gl[suieEteun text, purtAnd pe paginile ingilbeniteurme de sAnge Ei sabie, ele au adus pdnd inzilele noastre mXrturia restriEtii gi glorieiarmenilor, m[rturia voinlei de a exista aunui popor pentru care viala inseamndmai presus de orice existen!5 in gi intruspirit. Opere filosofice, literare, Etiinlifice,istorice, geografice ori religioase, dintre celemai importante pentru cultura umanit5lii,se aflX aici. Copii unice ale unor originalepierdute aparlinAnd filosofilor greci, omiliiimpodobite cu preaminunate anluminuri,manuscrise grandioase precum Omiliilelui Mouch, ale cdrui file sunt croite fiecaredintr-o piele de vilel Ei care cAnt5.reEte

12 . Horia Bldescu

douizeci Ei opt de kilograme, ori minusculealcetuiri precum un calendar de la r4g4,adunAndpentru filele sale de s/+ centimetriabia optsprezecegrame, plAngerile aceluiciudat cllugdr-poet, Grigorie din Narek,de pe la sfArqitul int6iului mileniu, un fel deVillon in ras5, ale cXrui stihuri, in elegantatraducere romAneascl a catoligosuluiVazken I, aveau s5-mi incAnte auzul, maiapoi, la Ecimiadzin, ori geografia din alEaptelea veac, in care se fac referiri la valahi,asupra cireia iEi suslineateza de doctoratistoricul Aurel Decei, in r93r, la Cluj.

O lume miraculoasl, o lume carevorbeqte despre triumful spiritului, al limbii,asupra materiei, timpului qi istoriei. NuintAmplstor acest palat al manuscriselorpoartl numele aceluia care, la inceputulsecolului al V-lea, a creat alfabetul armean,Mesrop MaEto!. A crea alfabetul inseamn[a da limbii instrumentele prin care seintrupeazi verbul qi se intAmpl[ facerealumii. Iar a crea acele instrumente prin carese face vizibili lucrarea spiritului echivaleazdcu acful cosmogonic. De cele mai multeori aceste gesturi primordiale in orizontullimbii se pierd in anonimat qi-n neguratimpului. Ca Ei popoarele, ca qi limbile,literele vin din gi merg c[tre necunoscut.Nimeni nu gtie cine anume a creat scriereasumerianl ori egiptean5, pe cea chinezl,

Poduri qi vdmi . 13

hindi ori pe cea greacd sau latin5. Istoriascrisului nu cunoagte decAt doud exceplii:alfabetul armean Ei cel slavon, adicl peMesrop MaEto! qi pe fralii Kiril Ei Metodiu.Ei sunt privilegialii unui Olimp ffuil zei.Voinla armenilor de a avea un alfabet allor inseamnd voin{a duratei Ei conEtiinlaunicei modalitdli de a fi in timp. Spulberalide istorie, inrobili, alungali, martirizali,exterminali, armenii au continuat sdexiste ca popor pentru cI s*au robit pAnIla pierzanie spiritului, limbii qi alfabetuluilor. Acesta e cel care i-a linut in picioare,i-a adunat, pe oriunde se vor fi aflat,intru fiinla neamului lor. AEa se face c[acel lucru cu adev5rat unic, din tot ceeace cunosc eu despre gesturile, nu puline,prin care popoarele demne de acest numeiEi cinstesc limba, pe care l-am v[zut laEcimiadzin, imaginea acelor armeni venilidin cele mai indeplrtate colluri ale lumii s[ingenuncheze dinaintea a ceea ce reprezintS.cu adevdrat monumentul alfabetului lor,sfAntuiui lor alfabet, cu literele lui uriaqeIucrate in aur Ei pietre scumpe de cdtre ceimai iscusili orfevrieri, md va cutremurapAn[ la sfdrqitul zilelor mele. CIci dac5.,a;a cum scria Gabriel Liiceanu in eseul s[u,,Parabola alfabetului armean", un popor,,pre limba sa poate s[ Ei piar5.", este totatAt de adevdrat ch doar pre limba sa un

14 . Horia Bddescu

popor nu numai poate crea ,,un sistem deinlelepciune care s5-i serveascd drept codpragmatic de comportament in istorie,,,ci iEi poate crea insdqi existen{a, se poatesmulge istoriei qi nefiinlei. Lumea mea estelimba mea qi limba mea este lumea mea, amputea spune, parafrazAndu-l pe inleleptulWittgenstein. insd qi mai adevdrat este cIlimba mea este fiinla mea. poate tocmai deaceea cel care incearcl sd ucidd un poporincearcl s6-i ucidl mai intAi limba.

Am fost la Ecimiadzin Ei privirea mis-a imbdiat in zugrdvelile unuia dintrecele mai vechi domuri ale lumii creqtine,catedrala patriarhal5 construiti pe la anul3o1. Acest argument al preeminenlei inlumea credinlei, Armenia fiind primulregat cregtinat, rdmAne insi pentru minesingurul loc in care am vXzut omul dAndlimbii m[sura sacralitdtii sale.

*'

Uneori dup[-amiezile sunttriste, uneoriplicticoase, alteori nostalgice. CAteodati,pline de aduceri aminte; qi de fotografii. Iatd,am in fa![ o fotografie frcutd pe malul ]aculuiSevan in blAnda lumin[ a unei dup[-amiezide mai Ei-n adierea care aEterne pe oglindaapelor semnele unui alfabet necunoscut.$i md incearcd un sentiment nedefinit,

Poduri qi vdmi . 15

bucurie Ei sfial5 deopotriv5, dinainteaspaliului atAt de fr[mAntat al Asiei Minorin care md aflu,legat atAt de intim de parteaaceasta de lume din care s-au ivit atAteaseminlii gi in care s-au aprins qi s-au stins,dupl legi pe care incl nu le cunoaEtemindeajuns, luminile atAtor civilizalii in carene avem rid[cinile qi noi, europenii cei atAtde orgoliogi de europenitatea lor.

M[ gAndesc acum, cum poate m5.gAndeam qi atunci, cum sigur md gAndeam qiatunci, in dupd-amiazade mai dezmierdat[de lip[tul gingaEului llernac Ei atdt depulin r5zboinic5, la qirurile nesfArqiteale legiunilor marelui Pompei Eerpuindprintre crestele acestor munli pe urmeleorgoliosului Mithridates, regele Pontului,neimp[catul duEman al Romei, refugiat laginerele sXu Tigranes I, regele Armeniei.NeinfrAntele legiuni ale lui PompeiusMagnus indreptAndu-se c[tre Tigranocerta,capitala acelui regat peste care de atAtea oris-au abdtut focul Ei sabia marilor imperiiEi care de atAtea ori a rendscut din propriacenuq5. $i imi spuneam: iat[ cAt de mult seatseamln[ istoria popoarelor mici Ei cumseam[nd ele intre ele popoarele mici EicAt respect merit5 incdpilAnarea lor de-ar[mAne in istorie, de-a exista in ciuda qi,uneori, impotriva acesteia. insi abia maitArziu, recitindu-I, dintr-o anacronici dar

16 . Horia BXdescu

deloc bizar[ pasiune istoric[, pe bdtrenulPlutarh, am aflat cI in anul acela in careCneus Pompeius cucerea Tigranocerta, inanul acela nefast 69 inainte de era noastrd,Tigran I-ul, Tigran cel Mare, cum avea sdr[mdni el in istoria armenilor, incheia,in capitala care in cur6nd avea sX nu maifie a sa, construclia unui teatru. $i iat5,in neingrijitele mele insemndri, scrise pefoi imprdgtiate pe care mi le ddruise debuni seamd weuna din gazdele noastre, inantetul c[rora elegantele gi misterioaselelitere armene spun ceva ce n-am s[ afluniciodatd, pe filele acestea aflu scris numelelui Artavasdes al Il-lea, fiul lui Tigran celMare. Iar in dreptul acestui nume, dupdnelipsitalinioarS, cu o caligrafie de carem-aqrugina in fala dascdlilor mei, am addugat:regele dramaturg. Regele dramaturg alecdrui piese se jucau in teatrele bitrAneiElada, acolo unde cunoscuserd gloriaEschil, Sofocle, Euripide. gi, amintindu-miqi scriind acestea, nu pot si nu mdintreb: celeg[turX secretS. poate exista intre pasiuneapentru agora teatral[ qi ddinuirea in istoriea unui popor?

Las gnja rlspunsului criticilordramatici, cici nu pentru aceste lucrurim-am intors la acea fotografie, ci pentruceva ce nici micar nu se afl[ in dreptunghiulde carton in care numai sufletul mai

Poduri qi vimi . 17

poate reinvia dupd-amiaza dulce de maiqi lumina blAndd a soarelui qi vAntulingenunchind ldng[ somnul lacului Eisprintenul li{ernac inscriind pe cerul AsieiMinor un neEtiut poem de Hafez. Acelceva are un nume poetic Ei misterios, pecare ins[ buzele mele, iscusite de-acumin complicata arhitectur[ a numeluiprietenului Levon Mkrtchyan, l-au rostitcu uEurin!5 qi incdntare: Khachkar. Adicdpre limba romAneasc5, troilX. Khachkarulpe care l-am contemplat pentru intAiaoar[ acolo, pe malul Sevanului, Ei a cdruifascinantd inflorescen!5 de piatr[ aveams-o vdd r5.sdrind de-a lungul drumurilorce m-au purtat prin linuturile stAncoaseiArmenii, la riscruci sau in locuri desihastr[ solitudine. Nu e nimic mai contrarmasivei austerithli a vechilor monumentearmene decAt khachkari, aceste pietrefunerare, atAt de departe in diafana lorlucrltur[ de severitatea sensurilor pe caresunt menili a le aduce aminte. O splendidlbroderie in piatrd, o horboti de meqteEugiteimpletituri florale sau elegante geometrii,in acea profuziune baroc5 atAt de specificdorientului, de minunate arabescuri careau f[cut faima artei asiatice Ei care, prinmeEterii armeni qi georgieni, aveau slajungi pAni la noi luminAnd zidurile flrdde pereche de la Trei Ierarhi. LAng[ un