Wikipedia

Lotusul cu flori roz este considerat „floare sfântă" simbol al vieţii veşnice

Lotus, Nelumbo nucifera (indian lotus, sacred lotus, fasole indiană) este o plantă acvatică perenă, seminţele căreia rămân viabile o lungă perioadă

Cea mai mare perioadă de germinaţie cunoscută este de 1300 de ani, când seminţele au fost recuperate din albia secată a unui lac din nord-estul Chinei

Rădăcinile plantei sunt fixate în mâl iar frunzele şi florile se ridică deasupra apeiÎnca din cele mai vechi timpuri lotusul a fost un simbol divin în tradiţia asiatică reprezentând virtutea, castitatea şi eliberareaLotusul este o plantă complet diferită de nufăr (Nymphaeaceae) ale căror frunze plutesc pe suprafaţa apei

toate părţile plantei sunt comestibile: florile, seminţele, frunzele tinere, rizomii

Nuferi

Nativ din India şi Bangladesh, Lotusul este floarea naţională pentru Vietnam şi India. Cultivat în grădini acvatice, este prezent întotdeauna pe altarele din locuinţe sau din temple ca ofrandă şi totodată ornament

În budism simbolizează puritatea corpului, a rostirii, a minţii: pluteşte deasupra apei mâloase a dorinţelor. Conform legendei, Buddha s-a născut cu abilitatea de a umbla şi flori de lotus înfloreau la fiecare pas al său

În yoga Poziţia lotus (Sanskrita: „Padmasanam”) este o postură de şedere cu picioarele încrucişate, folosită în practicile de meditaţie. Se spune că poziţia seamănă cu un lotus şi facilitează respiraţia corectă

Floarea de lotus este în credinţa budistă simbolul dezvoltării spirituale. Ea creşte în apele noroioase ale mlaştinilor, făcând să înmugurească o floare de o perfecţiune tulburătoare. Acest fapt reaminteşte credincioşilor că Buddha s-a născut în această lume mizeră, dar a atins iluminarea

Lotusul este semnificativ în tradiţia budistă deoarece Buddha este înfăţişat deseori stând pe un tron de lotus. Legenda spune ca el îşi imagina oamenii ca pe nişte „boboci de floare într-un lac, crescând din noroi şi încercând să ajungă la suprafaţă pentru a putea înflori”.

Floarea de lotus este completa purificare a trupului, rostirii şi minţii precum şi înflorirea faptelor curate în procesul eliberării. Lotusul reprezintă condiţia umană: el creşte din noroi (samsara), ajunge la suprafaţa apei (purificare) şi dă naştere unei flori minunate (iluminare)

Planta sacră a budismului îi fascinează pe savanţii din toată lumea: de frunzele ei nu se prinde nici cea mai mică urmă de murdărie, aceasta, pur şi simplu, se prelinge. Planta este imună la maculare, nu există lotus murdar.

Mirosul foarte fin al florii şi capacitatea de a nu fi poluat niciodată de praf sau murdărie, eliminate prin ceea ce s-a numit „efectul lotus”, adică dezintegrarea printr-un fenomen biologic particular, a oricărei impurităţi, au făcut să crească prestigiul fascinantei flori.

Aşa cum lotusul creşte dintr-un lac mâlos, tot astfel are loc naşterea stării de Buddha („iluminatul”) din viaţa unui simplu muritor. Buddha afirma despre el însuşi: „Aşa cum frumoasa floare de lotus nu este maculată de apă, la fel nu mă întinează lumea”, fiind vorba de lumea empirică, iluzorie, operă a Mayei.

La indieni, încă din arhaic, lotusul constituia floarea divină având o simbolistică complexă: matricea din care s-au născut Brahma şi Buddha, simbol al iluminării spirituale, al castităţii, al nemuririi

Doctrina fundamentală a budismului este conţinută în Sutra Lotusului sau Lotusul Legii Adevărate

Săgeţile zeului dragostei, Kama, sunt reprezentate de muguri de lotus roz, simbol al purităţii si al afecţiunii

Fond muzical: Dan Gibson's Solitudes - Sunrise Sutras

Fotografii: ♦ Sanda Foişoreanu ♦ Nicoleta Leu

Prezentare: Sanda Foişoreanu

Sri Lanka