popoareleorientuluiantic(1)
TRANSCRIPT
Civilizaţiile Orientului anticCivilizaţiile Orientului antic Cele mai vechi civilizaţii din Antichitate s-au Cele mai vechi civilizaţii din Antichitate s-au
dezvoltat în nord-estul Africii şi în Asia.dezvoltat în nord-estul Africii şi în Asia. Primele state apar în mileniul IV î.H. în sudul Primele state apar în mileniul IV î.H. în sudul
Mesopotamiei (Sumer) şi pe Valea Nilului Mesopotamiei (Sumer) şi pe Valea Nilului (Egipt).(Egipt).
Treptat, se formează şi alte state în Treptat, se formează şi alte state în Mesopotamia (babilonian, asirian), în Pod. Mesopotamia (babilonian, asirian), în Pod.
Iranului (mezii şi perşii), în Asia Mică (hitiţii), Iranului (mezii şi perşii), în Asia Mică (hitiţii), pe ţărmul răsăritean al Mediteranei (evreii, pe ţărmul răsăritean al Mediteranei (evreii,
fenicienii).fenicienii). State puternice au fost în India şi China. State puternice au fost în India şi China.
Mesopotamia Mesopotamia Ţinutul cuprins între Tigru şi
Eufrat s-a numit mai întâi Câmpia
lui Şinar, apoi Babilonia şi, abia
mai târziu, Mesopotamia,
adică Ţara dintre râuri.
De timpuriu s-a dezvoltat
agricultura bazată pe irigaţii.
În mil IV î.H. aici s-a născut cea
mai veche dintre toate civilizaţiile
antichităţii (Sumer).
Tot aici s-au format şi regate
puternice: Regatul Babilon
şi Regatul Assiria.
În Mesopotamia au trăit popoare diferite: sumerienii,
akkadienii, amoriţii, assirienii, chaldeenii.
Egiptul Egiptul Herodot spunea: Egiptul este pentru egipteni un
pământ cucerit şi un dar al fluviului.
►Nilul se revarsă în fiecare vară (iun-sept), iar după retragerea apelor, în mâlul
gras şi umed se aruncă sămânţa.
►Apele Nilului erau bogate în peşte, iar în preajma lui trăiau o mulţime de păsări
(ibişi, raţe, gâşte) şi animale (rinoceri, crocodili, elefanţi, lei, leoparzi, gazele,
antilope).
►Oamenii cultivau cereale, pomi fructiferi, plante-trestia de zahăr, lotusul, papirusul. Tulpina acestuia se folosea pentru construirea luntrelor şi pentru
prepararea materialului numit papirus, pe care se scria.
►Din munţi se extrăgeau: cupru, aur, pietre prţioase şi semipreţioase (safir), dar
mai ales piatră de construcţie (granit, calcar).
Egiptenii şi-au desfăşurat întreaga viaţă în jurul Nilului
Palestina Palestina La început s-a numit Canaan. Romanii îi vor spune Palestina
(Ţara filistenilor).
Este antica ţară a evreilor, un ţinut în mare parte sărac, un
mic teritoriu cuprins între deşert şi mare.
Singura zonă mai fertilă este valea râului Iordan.
Palestina forma un culoar de trecere între Egipt şi
Mesopotamia şi de aceea era râvnită de puternicele state
vecine.
Fenicia
►Numele de Fenicia ("Ţara purpurei") a
început să fie cunoscut după
1200 î.H.
►Lipsită de terenuri pentru agricultură, se bucura de alte
avantaje.
►Ţărmul era prielnic acostării vaselor şi construirii porturilor. Astfel, în curt timp, Fenicia a devenit punct de legătură între comercianţii greci, egipteni şi cei din Orient.
►În munţi se găsea din belşug lemnul de cedru, care lipsea atât de mult egiptenilor şi mesopotamienilor.
►Numele de fenicieni (poinikes) a fost dat de greci.
Persia Persia ►Civilizaţia persană a
apărut şi s-a dezvoltat în Pod
Iran.
►În această regiune era culoarul de trecere al
principalelor drumuri
comerciale ce legau Orientul Apropiat de
India şi China.
►Clima se caracterizează prin mari diferenţe de temperatură.
►În sud se practicau agricultura şi pomicultura. În nord se întindea o imensă stepă, prielnică păstoritului.
►Munţii şi chiar deşertul central adăposteau preţioase zăcăminte mult căutate de negustorii vremii.
Perşii s-au unit cu mezii şi au întemeiat împreună un puternic imperiu.
India India Valea Indusului se înscrie, alături de cea a
Nilului, Tigrului şi Eufratului, printre
regiunile în care omul a păşit pentru prima dată
de la preistorie la civilizaţie.
Oraşele ocupau suprafeţe de până la 80
ha, adăpostind o populaţie de 30-40.000 locuitori. Erau riguros
proiectate, aveau străzi pavate, case de cărămidă arsă cu 1-3 etaje, cu băi şi un avansat sistem de
canalizare.
Produsele meşteşugăreşti erau
exportate până în Mesopotamia şi Asia
Centrală.
Herodot afirma că indienii (inzii)
reprezentau poporul cel mai numeros al
lumii antice.
China China ►Teritoriul chinez se împarte în trei
mari zone naturale: China de Nord sau a Fluviului Galben, China Centrală sau a Fluviului Albastru
şi China de Sud sau a Fluviului
Perlelor.►China antică şi-a creat o civilizaţie
originală şi impunătoare.►De timpuriu,
chinezii s-au ocupat cu agricultura. Au
construit canale de irigaţii dirijând apele
în zonele în care ele lipseau.
►În nord aveau ierburi bune pentru păşunat, copaci de diferite esenţe în centru, jungle şi mirodenii în sud, bogăţii minerale (cărbuni, fier, pietre
preţioase), peşte, animale sălbatice căutate fie pentru blănurile, fie pentru pielea lor, toate acestea au făcut ca teritoriul chinez să fie locuit foarte
timpuriu şi să devină un important centru de civilizaţie.
Marele zid chinezesc Cal de porţelan
Armata de teracotă a impăratului Qinshihuang
Lampă Vas din bronz
ConcluziiConcluzii Istoria Orientului este istoria celor mai vechi civilizaţii Istoria Orientului este istoria celor mai vechi civilizaţii
ale lumii.ale lumii. Oamenii s-au adaptat la varietatea condiţiilor de climă, Oamenii s-au adaptat la varietatea condiţiilor de climă,
a formelor de relief şi a bogăţiilor naturale şi au creat a formelor de relief şi a bogăţiilor naturale şi au creat civilizaţii foarte diferite unele de altele. civilizaţii foarte diferite unele de altele.
Aici au apărut câteva dintre cele mai importante Aici au apărut câteva dintre cele mai importante invenţii ale omeniriiinvenţii ale omenirii:: agricultura, irigaţiile, metalurgia, agricultura, irigaţiile, metalurgia,
scrisul, moneda, busola, hârtia.scrisul, moneda, busola, hârtia. Popoarele Orientului au lăsat lumii o moştenire Popoarele Orientului au lăsat lumii o moştenire culturală inestimabilăculturală inestimabilă:: poeme, mituri, monumente de poeme, mituri, monumente de artă şi cunoştinţe ştiinţifice. Vechi religii ale Orientului artă şi cunoştinţe ştiinţifice. Vechi religii ale Orientului
sunt practicate şi astăzi. sunt practicate şi astăzi. În Orient a început scrierea istoriei.În Orient a început scrierea istoriei.
ŢARAŢARA MEDIULMEDIUL POPULAŢIEPOPULAŢIE OCUPAŢIIOCUPAŢII
MESOPOTAMIAMESOPOTAMIA -între fluv. Tigru şi Eufrat -între fluv. Tigru şi Eufrat câmp fertilă,climă blândăcâmp fertilă,climă blândă
-sumerieni, akkadieni, -sumerieni, akkadieni, assirieni, chaldeeniassirieni, chaldeeni
-agricultura (canale şi -agricultura (canale şi şanţuri de irigaţii)şanţuri de irigaţii)
EGIPTEGIPT -în N Africii/ câmpie -în N Africii/ câmpie fertilizată de Fluviul Nilfertilizată de Fluviul Nil
-egipteni-egipteni -agricultura-agricultura
PALESTINAPALESTINA -pe ţărmul M Mediterane-pe ţărmul M Mediterane
-ţinut sărac, deşertic-ţinut sărac, deşerticevreievrei -comerţ-comerţ
-pomicultură-pomicultură
FENICIAFENICIA -ţărmul E al Mediteranei-ţărmul E al Mediteranei
-relief muntos, porturi-relief muntos, porturifenicienifenicieni -navigaţie, comerţ cu -navigaţie, comerţ cu
grecii şi pop.Orientuluigrecii şi pop.Orientului
PERSIAPERSIA -în Pod Iran / relief înalt, -în Pod Iran / relief înalt, climă asprăclimă aspră
-perşi-perşi
-mezi-mezi-creşterea animalelor-creşterea animalelor
-pomicultura-pomicultura
INDIAINDIA -în Pen India / câmpie -în Pen India / câmpie fertilă - Indus/Gangefertilă - Indus/Gange
-indieni-indieni -agricultura (irigaţii)-agricultura (irigaţii)
-creşterea animalelor-creşterea animalelor
CHINACHINA -de-a lungul Fl. Galben -de-a lungul Fl. Galben şi Albastru / climă blândăşi Albastru / climă blândă
-chinezi-chinezi -agricultura (irigaţii)-agricultura (irigaţii)
-păstoritul-păstoritul
Schemă recapitulativăSchemă recapitulativă
BibliografieBibliografie:: Manuale alternative de istorie pentru clasa a V-aManuale alternative de istorie pentru clasa a V-a M.Rangu/M Ţugulea/C Boboc-Caiet metodic al M.Rangu/M Ţugulea/C Boboc-Caiet metodic al
profesorului de istorie, cl a V-a, Ed Univesitas XXI, profesorului de istorie, cl a V-a, Ed Univesitas XXI, Iaşi-2005Iaşi-2005
Horia C.Matei – Enciclopedia Antichităţii, Ed Meronia, Horia C.Matei – Enciclopedia Antichităţii, Ed Meronia, Bucureşti,1995Bucureşti,1995
Enciclopedia WikipediaEnciclopedia Wikipedia