POPULAŢIA

Numărul populaţiei şi evoluţia numerică

Anul Număr de locuitori1930 142807291948 158726241956 174894501966 191031631970 202525411977 215599101980 222013871985 227248361990 232067201992 228100351995 226809512000 224352052002 216809742005 216238492007 21584365

1

Evoluţia numărului de locuitori în România (1930 - 2007)

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

1930 1948 1956 1966 1970 1977 1980 1985 1990 1992 1995 2000 2002 2005 2007

ani

locu

ito

ri

În anul 1948 populaţia României era de 15,9 milioane locuitori, iar în următoarea perioadă a crescut până la 23,2 milioane în anul 1990, creştere care s-a datorat sporului natural pozitiv. Ulterior, numărul de locuitori a scăzut până la 21,6 milioane locuitori în anul 2007, pe de o parte din cauza sporului natural negativ, iar pe de altă parte din cauza deschiderii graniţelor şi, implicit, a emigraţiei spre ţările occidentale.

Natalitatea (N) = nr. de născuţi vii într-un an la 1000 de locuitori (10,2‰ în anul 2005)Mortalitatea (M) = nr. de decedaţi într-un an la 1000 de locuitori (12,9‰)Sporul natural (SN) = diferenţa dintre natalitate şi mortalitate (-1,7‰)

Evoluţia natalităţii, mortalităţii şi a sporului natural în România (1930 - 2005)

-5

0

5

10

15

20

25

30

35

40

ani

rată

la

mia

de

lo

cu

ito

ri

natalitate mortalitatea sporul natural

2

Dinamica sporului natural în România (1930 - 2005)

-5

0

5

10

15

20

ani

rată

la m

ia d

e lo

cuit

ori

sporul natural

Repartiţia geografică şi densitatea populaţiei

Densitatea medie = 90,54 loc/km²Densităţi ridicate se înregistrează în:

- Podişul Moldovei (reminiscenţă a unui spor natural ridicat în trecut, uşor pozitiv şi în prezent)

- Subcarpaţi (existenţa resurselor subsolice, ce permit dezvoltarea mineritului şi a industriei, cultura viţei de vie şi a pomilor fructiferi, activităţi ce au nevoie de o forţă de muncă numeroasă)

- Centrul Cp. Române (arealul Bucureşti-Ploieşti) datorită industrializării- Depresiunile Braşov (industrie) şi Petroşani (exploatarea cărbunelui)

Densităţi scăzute:- Delta Dunării (suprafeţe mari ocupate de apă)- Podişul Dobrogei, cu excepţia părţii sudice a litoralului (din cauza îndelungatei ocupaţii

turceşti şi a lipsei apei, cea subterană aflându-se la mari adâncimi sub pătura groasă de loess din sudul podişului)

- masivele carpatice înalte sau cele bine înpădurite - Câmpia Bărăganului (apa se află la adâncimi mari sub loess)

3

Structura populaţiei

1. Structura etnică

- români- maghiari: E Transilvaniei - Covasna, Harghita (majoritari), Mureş, NV ţării (Sălaj, Satu

Mare, Bihor)- ţigani- germani: S Transilvaniei (judeţele Braşov şi Sibiu), NE Transilvaniei (Bistriţa – Năsăud) –

saşi; Banat – şvabi- ucraineni: Bucovina, Maramureş- ruşi lipoveni (Delta Dunării)- turci şi tătari (Dobrogea)- sârbi şi croaţi (Banat)- slovaci (Crişana)- evrei- armeni

2. Structura confesională - ortodocşi

- greco-catolici (Transilvania)- catolici- protestanţi- neoprotestanţi- musulmani

3. Structura pe grupe de vârstă (2006)- tineri (0 – 14 ani) – 15,4% (22,7% în 1992) - adulţi (15 – 59 ani) – 65,3% (60,9% în 1992)- vârstnici(60 ani şi peste) – 19,3% (16,4% în 1992)

- se constată scăderea ponderii populaţiei tinere şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice, adică o înbătrânire a populaţiei

4

4. Structura pe medii (2006)

urban

55,2%

rural

48,8%

5. Structura profesională - sectorul primar (1989 – 27,9%, 1992 – 33%, 2002 – 32,3%)- sectorul secundar (45,1%; 37,1%; 32,2%)- sectorul terţiar (27%; 29,9%; 35,5%)

- până în anul 1989, din cauza industrializării forţate şi colectivizării terenurilor, a crescut ponderea populaţiei ocupate în sectorul secundar şi a scăzut ponderea populaţiei ocupate în sectorul primar, în timp ce sectorul terţiar a fost neglijat; aceleaşi cauze au determinat migraţia populaţiei rurale spre oraşe

- după 1989, în condiţiile retrocedării terenurilor şi concedierilor masive din industrie, a crescut ponderea populaţiei ocupate în sectorul primar şi a scăzut în sectorul secundar; au crescut uşor şi serviciile.

Românii din afara graniţelor ţării

- Republica Moldova- Bucovina ucraineană şi S Basarabiei - Serbia (Banatul sârbesc şi Valea Timokului)- NV Bulgariei- Pen. Balcanică: istro-români (Pen. Istria), aromâni (N Greciei, S Bulgariei, Macedonia),

meglenoromâni (Macedonia, Albania)- Europa Vestică, S.U.A. şi Canada

5

AŞEZĂRILE UMANE

Aşezările rurale

- peste 13000 de sate- urcă în altitudine până la 1600 m în Munţii Apuseni, 1350 m în Carpaţii Orientali şi 1200 m

în Carpaţii MeridionaliClasificare:a) după mărime- sate mici (sub 500 locuitori) – caracteristice zonei montane, dar apar şi în unele regiuni deluroase, ca de exemplu în Colinele Tutovei; în Munţii Apuseni se numesc crânguri- sate mijlocii (500 – 1500 locuitori) – specifice zonelor de deal- sate mari (1500 – 4000 locuitori) – în câmpii, dar şi în dealuri- sate foarte mari (peste 4000 locuitori) – în câmpiib) după densitatea gospodăriilor în vatră- sate risipite: – în munţi (Obcinile Bucovinei, Culoarul Bran - Rucăr, Munţii Apuseni) - gospodăriile sunt situate la distanţe mari unele de altele, separate prin păşuni, fâneţe şi parcele de pădure - vatra se confundă cu moşia - formă şi structură neregulate- sate răsfirate: - specifice dealurilor - gospodăriile sunt separate de grădini şi mici livezi; mare parte din terenul agricol se află în afara vetrei satului - structură polinucleară (se remarcă, mai ales în apropierea intersecţiilor, nişte nuclee ceva mai dense; trama stradală nu are o orientare precisă; se observă o vagă tendinţă radiară)

- o variantă este satul liniar, dezvoltat de-a lungul unor văi, a unor căi de comunicaţie sau a grindurilor- sate adunate: – mai ales în câmpii - gospodăriile sunt foarte apropiate; vatra este delimitată clar de moşie

- o variantă este satul compact, specific arealelor de colonizare germană (Banat, Depresiunea Braşov, S Depresiunii Transilvaniei)

- deseori au o tramă stradală regulată şi o formă geometrică (dreptunghiulară, poligonală)c) după funcţii- agricole (marea majoritate)- mixte (pe lângă agricultură, sunt practicate şi alte activităţi: minerit, exploatarea şi prelucrarea lemnului, turism); sunt răspândite mai ales în Carpaţi şi Subcarpaţi

6

Aşezările urbane

1. Clasificarea oraşelor

a) după geneză (vechime)- generaţia oraşelor antice

- greceşti: Histria, Tomis (Constanţa), Callatis (Mangalia)- romane: Napoca (Cluj Napoca), Apullum (Alba Iulia), Drobeta (Drobeta Turnu Severin),

Potaissa (Turda)- generaţia oraşelor medievale

- capitale: Siret, Suceava, Iaşi, Curtea de Argeş, Câmpulung, Târgovişte, Bucureşti- formate în jurul unor cetăţi: Braşov, Sibiu, Timişoara, Arad- la intersecţia drumurilor comerciale („oraşe târguri”): Târgu Mureş, Târgu Jiu

- generaţia oraşelor capitaliste, dezvoltate datorită:- industriei (Hunedoara, Reşiţa, Câmpina)- mineritului (Petroşani, Băicoi)- transporturilor (Paşcani, Mărăşeşti)- turismului (Predeal, Vatra Dornei, Eforie)- agriculturii şi exportului cerealelor (Călăraşi, Corabia)- agriculturii (Slobozia, Alexandria)

- generaţia oraşelor socialiste dezvoltate datorită:- industriei (Oneşti, Victoria, Vlăhiţa)- mineritului (Motru, Ţicleni, Bălan)- agriculturii (Pâncota, Bereşti, Pogoanele)- transporturilor (Făurei, Simeria)- turismului (Buşteni, Buziaş)

b) după funcţii- cu funcţii complexe (Bucureşti, oraşele mari şi majoritatea celor mijlocii)- industriale (Hunedoara, Oneşti)- miniere (Motru, Bălan, Ţicleni)- de transport (Făurei, Simeria)- turistice (Băile Herculane, Buşteni, Slănic Moldova)- agricole (Bereşti, Pâncota, Hârlău)c) după rangul ocupat în sistemul de aşezări- oraş de importanţă naţională (Bucureşti)- oraşe de importanţă regională (Iaşi, Cluj Napoca, Galaţi, Constanţa, Craiova, Timişoara, Braşov, Ploieşti)- oraşe cu o importanţă semnificativă la nivel regional (Sibiu, Piteşti, Oradea etc.)- oraşe cu influenţă strict localăd) după mărime- oraşe foarte mici (sub 20000 locuitori)- oraşe mici (20000 – 50000 locuitori)- oraşe mijlocii (50000 – 100000 locuitori)- oraşe mari (100000 – 350000 locuitori)- oraşe foarte mari (Bucureşti)

7

ORAŞELE MIJLOCII ŞI MARI ALE ROMÂNIEI

1931838

315214

310243

307347

304279

299429

293523

277000

230240

215316

205007

178203

168958

167238

154458

145943

139870

134619

115739

113688

111342

108085

107882

106397

99907

96081

89773

84678

83039

82379

78570

73823

71207

70302

70064

69058

68923

67508

66842

63642

61704

57381

53564

52313

50847

50820

43948

41971

BUCUREŞTI

IAŞI

CLUJ NAPOCA

TIMIŞOARA

CONSTANŢA

CRAIOVA

GALAŢI

BRAŞOV

PLOIEŞTI

BRĂILA

ORADEA

BACĂU

PITEŞTI

ARAD

SIBIU

TÂRGU MUREŞ

BAIA MARE

BUZĂU

BOTOŞANI

SATU MARE

RÂMNICU VÂLCEA

PIATRA NEAMŢ

DROBETA TURNU SEVERIN

SUCEAVA

FOCŞANI

TÂRGU JIU

TĂRGOVIŞTE

REŞIŢA

BISTRŢA

TULCEA

SLATINA

CĂLĂRAŞI

HUNEDOARA

VASLUI

BÂRLAD

ROMAN

GIURGIU

DEVA

ALBA IULIA

ZALĂU

SFÂNTU GHEORGHE

TURDA

MEDIAŞ

SLOBOZIA

ALEXANDRIA

ONEŞTI

PETROŞANI

MIERCUREA CIUC

locuitori

8

e) după poziţia în cadrul unităţilor de relief- Carpaţii Orientali: Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Braşov- Carpaţii Meridionali: Petroşani- Munţii Banatului: Reşiţa- Subcarpaţii Moldovei: Piatra Neamţ, Oneşti- Subcarpaţii Getici: Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu- Depresiunea Transilvaniei: Sibiu, Cluj Napoca, Târgu Mureş, Alba Iulia, Bistriţa, Hunedoara, Deva, Mediaş, Turda- Dealurile de Vest: Zalău, Baia Mare- Podişul Moldovei: Iaşi, Suceava, Botoşani, Roman, Vaslui, Bârlad- Podişul Dobrogei: Constanţa, Tulcea- Câmpia de Vest: Timişoara, Lugoj, Oradea, Arad, Satu Mare- Câmpia Română: Galaţi, Focşani, Buzău, Brăila, Slobozia, Călăraşi, Alexandria, Giurgiu, Bucureşti, Ploieşti, Târgovişte, Piteşti, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Slatina

2. Caracterizarea oraşelor mari

Bucureşti- situat pe Dâmboviţa în partea central-sudică a Câmpiei Române (Câmpia Vlăsiei)- atestat documentar în secolul XV, devine capitală permanentă a Ţării Româneşti în secolul

XVII, iar după Unirea Principatelor (1859) capitala României- cel mai mare centru industrial al ţării (construcţii de maşini, industrie chimică)- aici converg principalele axe de transport ale ţării (rutiere, feroviare, aeriene – două

aeroporturi)- primul centru cultural şi universitar al ţării

Iaşi- situat pe râul Bahlui la contactul dintre Câmpia Moldovei şi Podişul Central Moldovenesc- capitală a Moldovei (secolele XVI – XIX)- centru industrial (metalurgie – ţevi, construcţii de maşini, industrie chimică – antibiotice,

prelucrarea maselor plastice)- centru turistic, cultural şi universitar

Cluj Napoca- aşezat la poalele Dealului Feleacului pe râul Someşul Mic în NV Depresiunii Transilvaniei- cunoscut din antichitatea romană sub numele de Napoca, a fost o vreme reşedinţa

Principatului Transilvaniei- centru industrial (construcţii de maşini – echipamente de telecomunicaţii, ceramică fină)- centru cultural, universitar şi turistic

Timişoara- situat în Câmpia Timişului pe râul Bega- se dezvoltă în jurul unei cetăţi construite în mijlocul unor mlaştini începând cu secolul al-

XIII-lea- construcţii de maşini, industria chimică (anvelope)- centru universitar, cultural şi turistic

Constanţa- situat pe litoralul Mării Negre în E Podişului Dobrogei

9

- întemeiat de greci, se dezvoltă sub romani şi bizantini până în secolul al – VI – lea, apoi urmează decăderea; după 1877, an în care Dobrogea revine României, urmează o perioadă de dezvoltare economică, devenind principala poartă comercială a ţării

- cel mai mare port la Marea Neagră- construcţii navale- centru turistic (litoral)

Craiova- aşezat la contactul dintre Câmpia Română şi Podişul Getic pe râul Jiu- construcţii de maşini (automobile, avioane), industrie chimică (îngrăşăminte)- polarizează viaţa culturală şi universitară a Olteniei

Galaţi- situat pe malul drept al Dunării în NE Câmpiei Române- cel mai mare port fluvial al ţării- construcţii navale, siderurgie

Braşov- aşezat în sudul Depresiunii Braşovului- poziţie geografică foarte favorabilă, la intersecţia unor căi de comunicaţie rutiere şi feroviare- construcţii de maşini (autocamioane, tractoare)- centru turistic

Ploieşti- situat în câmpia cu acelaşi nume, la nord de Bucureşti- petrochimie (rafinării, combinat petrochimic), construcţii de maşini (utilaj petrolier)

Brăila- aşezat pe Dunăre la sud de Galaţi- port fluvial- construcţii de maşini, industrie chimică

Bacău- situat în Culoarul Siretului, la confluenţa dintre Bistriţa şi Siret- construcţii de maşini (avioane), industrie chimică (hârtie, îngrăşăminte chimice)

Oradea- aşezat pe râul Crişul Repede în Câmpia de Vest- alumină, construcţii de maşini- arhitectură barocă

10

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV – TERITORIALĂ

comune (cu sate componente) oraşe, din care municipii judeţe- cel mai mare ca suprafaţă: Timiş- cel mai mic ca suprafaţă: Ilfov- cel mai populat: Prahova- cel mai puţin populat: Covasna- situate în condiţii naturale diverse:

- pe o singură treaptă de relief: câmpie (Brăila, Călăraşi, Ialomiţa), munte (Covasna), podiş (Iaşi, Constanţa)- pe două trepte de relief: câmpie şi podiş (Galaţi, Dolj, Olt), deal şi munte (Braşov, Suceava, Cluj)- pe trei trepte de relief (Argeş, Bihor, Vrancea)

municipiul Bucureşti

POPULAŢIA JUDEŢELOR DIN ROMÂNIA

376086457713

644236719844

594131316689

454167593928

365628488763

527579315187

692316718330

223364533330

712187614449

283408381643

325611472284

290563825100

294904513000

298741581759

566059475702

821013366270

243157423156

705878413064

666866250641

455594411576

3926191931838

0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000

ALBAARAD

ARGEŞBACĂUBIHOR

BISTRIŢA-BOTOŞANI

BRAŞOVBRĂILABUZĂU

CARAŞ-SEVERINCĂLĂRAŞI

CLUJCONSTANŢA

COVASNADÂMBOVIŢA

DOLJGALAŢI

GIURGIUGORJ

HARGHITAHUNEDOARA

IALOMIŢAIAŞI

ILFOVMARAMUREŞ

MEHEDINŢIMUREŞNEAMŢ

OLTPRAHOVA

SATU MARESĂLAJSIBIU

SUCEAVATELEORMAN

TIMIŞTULCEAVASLUI

VÂLCEAVRANCEA

BUCUREŞTI

locuitori

11