Henri Stahl

PorumbacuEdilie ingrijit6, introducere qi note de Irina Stahl

EDITURAVREMEABUCURE$TI

2018

U

, Joannds Desvigne et Cie,Internationale de Cri-

1936,2p.Desvigne et Cie, Biblio-

Internationale de Criminalis-1p.

et Cie, Bibliothdque de

de Criminalistique, Lyon,

la B.N.R., C.F.R., P.T.T.

Institutul de Arte Graficei, 1938,48p.

rm bucureqtean in 1938",Grafice,,Marvan" S.A.R.,

Ce s'ar cere magis-ministrului. Ce nu se poate

Institutul de Arte Grafice1940,83p.

stenografiei ftr6 profe-Grafice o,Marvan" S.A.R.,

G1918", Marvan S.A.R.,

1941,22p.

Etecend Carpalii, august 1916.

osrcu:

suino. DanAmza

i{ionale a Romf,niei

d. itg.ij., introd. qi note de

+ 2018

)

INTRODUCERE

Henri Stahl, patriot romfrn cu nume german

Centenarul Marii Uniri gi al sfdrEitului Prirnului R6zboiMondial ne oferd anul acesta prilejul de a readuce in atenfiacititorilor scrierile ostdqeqti ale lui Henri Stahl. Scriitorul, loco-tenent in rczewd in timpul Primului Rdzboi Mondial, descrieexistenla ,,celor mici", dupd cum ii numea Nicolae Iorga, a sol-dalilor simpli, ,,ce dau unei oqtiri nu numai vitejia si supunerea,dar gi voioEia qi senin6tatea", acei,,bie!i oameni care rabdd maimult decdt ceilalli qi, la intdmplare, pot dovedi c5 qi din punctulde vedere moral, pot mai mult decdt ei"r. Jdranilor tSculi qi har-nici, ce qi-au lSsat in grab6 gospoddriile pentru a se prezenta lapost din pnma zi de mobilizare, li se opun bucureqtenii flecari,,,invArti1ii" qi laqii, cei care prin orice mijloace cautd sE scapede coruoada datoriei. Numele gi vorbirea personajelor trddeazdocupalii qi etnii diferite. in curdnd toli se vor infr6li sub ,,putereauniformei", in lupta cornun5 penhu apdrarea aceluiaqi steag.

Textele lui Stahl emani bunltatea qi umanitatea omuluidrept Ei curajos. Descrierile lungi qi tr6irile intense sunt com-pletate de dialoguri savuroase qi situalii neaqteptate. Tristelease imbinl cu veselia, dezndd,ejdea cu speran{a. Umorul finnu ponegreste, ci incuraleazd, ftcAnd suportabil5 ,,grozdviarizboiului". Atenlia pentru detaliu, obiecte, gesturi, expresii,cuvinte, denotb sensibilitate qi inteligen!5.

Schilele de facturd memorialisticd selectate pentru a

fi incluse in acest volum, au fost ordonate cronologic, in

Nicolae Iorga ,,O noub carte a domnului H. Stahl", in NeamulRomdnesc Literar, atulIY, w.l-2,22 ianuarie 1912, pp.19-20.

q,,

Isuccesiunea evenimentelorpe care le descriu. Primele trei (,,De

la mobilizare", ,,Covrig" qi ,,Iepuraq") fac referire la manevrele

militare anuale premergdtoare rdzboiului, desfbEurate in sudul

ldrii. Urmdtoarele trei (,,De la tranqee", ,,Izolare - Vdruire" ;i,,Rond") descriu preg[tirilor militare de pe Valea Prahovei, dinprimdvara anului 1916. ,,Spion" surprinde starea de agitalie qi

suspiciune generalizatd ce pusese stdpdnire pe populalia bucu-reEteani odatd cu decretarea mobilizirii generale, la 15 august

1916. Urmdtoarele patru schile descriu lungile marguri cStre

linia frontului qi ocuparea poziliilor de luptd. Punctul culmi-nant il constituie schila ce dd gi numele volumului de fa!d,

,,Porumbacu", in care este descrisd confruntarea dramaticd cu

trupele gefinane, din 17 septembrie 1916, in apropierea satu-

lui Porumbacu de Sus (ud. Sibiu). Unn[toarele doud schile

descriu lunga gi chinuitoarea retragere citre Moldova. Pe fon-dul infrdngerilor succesive suferite de armata rom6n6, a miilorde morfi qi r[ni1i, volumul se incheie cu inmormdntarea uneitinere. Scena se petrece la scurtd vreme dupd 23 noiembrie1916, datd la care Bucureqtii vor cddea sub ocupa{ia trupelorgefinane.

in scrierile lui Henri Stahl, prezentul se imbin[ cu trecutul

Ei cu speranla in viitor. Ne exprimdm speranra c5 cititorul de

astdzi, care mai gtie poate prea puline despre cele petrecute

acum o sutb de ani, va reg[si in ele, aEa cum spera Iorga, ,,cevadin ceea ce ne leagd, ne infrSleqte in suferinla qi nddejdea uma-nitdlii noastre" 2.

Henri Stahl se naqte la Bucureqti, in data de 29 aprilie1877,in casa pSrin{ilor sdi din strada Carol I nr.233. Tat[l sbu,

Joseph Stahl (1820-i890), originar din Iugolstadt era supus

2 N. Iorga,,O nouS carte...",p79.3 Arhiva Familiei Stahl - Primdria Municipiului Bucureqti, Sectorul

Galben, Oficiul Central de Stare Civi16, Extract din registrul acte-

lor de nagtere pe anul 1877, no.157, din 30 aprilie 1877. Prenumele

copilului trecut pe document este ,,Hcinerich".

prusaca. Din amintirilc familiei, ;i-ar fi pSrdsit Bavaria nataldde t6ndr, plecdnd in Grecia odatd cu viitorul rege Otto. in cir-cumstan{e necunoscute, cade prizonier la turci qi este dus IaIstanbul. Aici inva!5 limbile orientale (turca, araba, persana),

dar qi romAnegte. in plus, stdp6nea gerrnana, frantceza, engleza,italiana, neo greaca, gt eaca vech e, latina, sanscrita. in capitalavalahd ajunge in preajma anului 1850, posibil prin interven-

lia prinlului Barbu $tirbei. Acesta l-ar fi avut, se pare, drago-man (interpret) pe durata vizitei sale la Istanbul Ei, apreciindexcepfionalele sale cunoqtinle lingvistice, l-ar fi adus cu sinela intoarcerea in lards. La scurt timp dupd sosirea la Bucu-reEti, Joseph se cds[toregte cu o anume Josepha (1822-1813)6,cu care va avea o fiicd7. La o datd ulterioard se va recdsdtoricu Elise Virginie lrma, niscutb Niard (1836-1928), o fran{u-zoaicd din Caen (Normandia), cu care va mai avea doi copii,pe Jeanne (1867-1905)t $i pe Henri, viitorul scriitor.

Dupd sosirea la BucureEti, Joseph Stahl va lucra ca,,magis-trat translator", dupd cum obiqnuia sd se semneze pe publica-

{iile sale, va contribui laorganizarea serviciului de telegrafEi alPoqtei Romdne qi va face parte din Garda Ord;eneascSe. Se vadedica insS mai cu seamd pred5rii limbilor, ca profesor. in cursul

a Arhiva Familiei Stahl - Testimonium baptismi/Certificat de botez,tom. Vc., fo1.41 8, no.l89, emis de Arhiepiscopia Catolicd Bucureqti,I)arohia Bisericii Bdr/atia, no.735 din 20 august 1940.s Mihaela Cristea, Despre realitatea iluziei. De vorbd cu HenrietteYvonne St ah l, E ditura Minerva, Bucureqti, 199 6, pp.208-209 .

" Cf. inscripliei de pe piatra de rnormdnt din cimitirul Bellu catolic.7 Ana Stahl (1853-1929), ,,Tanti Nety", cdsdtoritd mai intdi cLr SpiruGheorghiu, iar apoi cu Toma Polihroniade.8 Jeanne se va cds[tori la 2l de ani cu Albert Denhoff, func[ionarla C.F.R. Va muri tdndrd,,,in urma unei lungi qi crude sufcrinlc" -Arhiva Familiei Stahl, Necrolog din 26 aprilie 1905.

" Arhiva Familiei Stahl - Consiliul de Recensement al Guardci()rdgenesci, Act de escludere nr.l358 din 12 iulie 1866, in care se

rncnlioneazi c5 este eliberat din serviciul gardei c6t timp va ocupalirnclia de ,,amploaiat" laDivizia Contabilitdlii la Telegraf.

lc clescriu. Primele trei (,,De,'; fac referire la manevreleiului, desfEqurate in sudul", ,,Izolare - Vbruire" si

de prpe Valea Prahovei, din,surprinde starea de agitalie qi

stdpi,nire pe populalia bucu-

i7y1i generale, la 15 august

&scril lungile marquri cdtrede lupt6. Punctul cuhni-

inurnele volumului de fald,,

;c[ confruntarea dramaticS cu

ie 1916, ?n apropierea satu-

;. Urmdtoarele doud schilecdtre Moldova. Pe fon-

dearmata romand, a miilorie cu inmormdntarea unei

vreme dupd 23 noiembrie'ptcidea sub ocupa{ia trupelor

se imbini cu trecutulsperanla cd cititorul de

pufine despre cele petrecute

aqacum spera Iorga, ,,cevasuferinla qi nddejdea uma-

i, in data de 29 aprilieCarol I nr.233. Tatdl sdu,

1 din Iugolstadt era supus

icipiului Bucureqti, SectorulExtract din registrul acte-

3[ aprilie 1877. Prenumele

prusaca. Din amintirile familiei, qi-ar fi pdr6sit Bavaria nataldde t6nbr, plecdnd in Grecia odat6 cu viitorul rege Otto. in cir-cumstanle necunoscute, cade prizonier la turci Ei este dus laIstanbul. Aici invalElimbile orientale (turca, araba, persana),dar gi rom6neEte. in plus, stdpdnea germana,franceza, engleza,italiana, neogreaca, greacaveche, latina, sanscrita. in capitalavalahd ajunge in preajma anului 1850, posibil prin interven-lia prinlului Barbu $tirbei. Acesta l-ar fi avut, se pare, drago-man (interpret) pe durata vizitei sale la Istanbul Ei, apreciindexceptionalele sale cunogtinle lingvistice, l-ar fl adus cu sinela intoarcerea in !ar5s. La scurt timp dupi sosirea la Bucu-re;ti, Joseph se cds6toreqte cu o anulne Josepha (1822-1873)6,cu care va avea o fiic67 . La o datd ulterioarl se va recdsltoricu Elise Virginie lrma, ndscutd Niard (1836-1928), o franfu-zoaicd din Caen (Normandia), cu care va mai avea doi copii,pe Jeanne (1867-1905)t $i pe Henri, viitorul scriitor.

Dup[ sosirea la Bucureqti, Joseph Stahl va lucra ca,,magis-trat translator", dup[ cum obiqnuia sd se semneze pe publica-

{iile sale, va contribui laorganizarea serviciului de telegrafqi alPo;tei Rom6ne qi va face parte din Garda Or5seneasc5e. Se vadedica ins[ mai cu seamS preddrii limbilor, ca profesor. in cursul

a Arhiva Familiei Stahl - Testimonium baptismi/Certificat de botez,tom. Vc., fo1.418, no.l89, emis deArhiepiscopia Catolicb Bucureqti,Parohia Bisericii Bdrd[ia, no.735 din 20 august 1940.5 Mihaela Cristea, Despre realitatect iluziei. De vorbd cu HenrietteYvonne St ahl, Editura Minerva, Bucureqti, 1 99 6, pp.20\-209.6 Cf. inscrip{iei de pe piatra de rnorm6nt din cimitirul Bellu catolic.7 Ana Stahl (1853-1929), ,,Tanti Nety", c6s6toritd mai intAi cu SpiruGheorghiu, iar apoi cu Toma Polihroniade.8 Jeanne se va cdsdtori la 2l de ani cu Albert Denhoff, funclionarla C.F.R. Va muri ffndrd,,,in uma unei lungi qi crude suferin{e,, -Arhiva Familiei Stahl, Necrolog din 26 aprilie 1905.e Arhiva Familiei Stahl * Consiliul de Recensement al GuardeiOrdqenesci, Act de escludere nr.1358 din 12 iulie 1866, in care semen{ioneaz[ cd este eliberat din serviciul gardei cdt timp va ocupafunclia de ,,amploaiat" laDiyizia Contabilitdlii la Telegraf.

vie{ii va scrie numeroase manuale de limbd qi diclionare, tiplritela Bucureqti incepdnd cu 185210. in 1881 deschide o gcoalS ger-

mand de fete, ce se va bucura de o oarecare faim5. Directoareaqcolii va fi pentru o vreme fiica sa din prima cdsltorie, Anall,iardin 1 889, conducerea instituliei va fi preluat[ de a doua sa sofie,Irma Stahl'2. $coala ?gi schimb[ localia in repetate r6nduri, iardin ;coal5 germanS, sub conducerea Irmei, devine ;coa15 fran-cezdl3. in 1892 institulia devine Pensionatul ,,Ir. Stahl"14, iarin 1904 este Institutulfuancez de fete,,Irina Stahl" (infrancezd,Institutfrangais de jeunesfilles ,,Irine Stahl")ls, ce va func{ionapdn6 dupd 1906'6.

R[mas orfan de tatdla vdrsta de doisprezece ani, HenriStahl urmeaz[ cursurile liceului ,,Dimitrie Cantemir", iarapoi pe cele ale liceului ,,Gheorghe Lazdr". De copil, estepasionat de g6sirea unui sistem grafic care sd ii permitl sd

scrie la fel de repede precum vorbegterT. in clasa a treia de

r0 Cea mai veche carte tipdritd la Bucuregti este Kleine Walachi-sche Sprachlehrefiir Deutsche, 1853 (cf. Bibliografia romdneascdmodernd (1831-1918), coord. G. $trempel, vo1.4, EdituraAcademieiRomdne, Bucuregti, 1996, p.336).tt Carte de Adrese a Bucurescilor (viitorul Anuar), Editura Tip.,,Romdnul", C. GObl, Bucuresci, 1883, p.76.t2Anuarul Bucurescilor pe anul 1889-1890, Tipografia Carol G0bl,Bucuresci, 1889, p.40.13

$coala doamnei Stahl se bucurd de aprecierea comunit[1ii fran-ceze, dovadd certificatul emis de Legalia Republicii Franceze laBucureqti, la 25 iulie (6 august) 1896 - Arhiva Familiei Stahl.ta Anuarul BucureStilor pe anul 1892-1893, Lito-Tipografia CarolGdbl, Bucuresci, 1892, p.88t5 Anuarul Bucure;tilor pe anul 1904, Institttul de Arte GraficeCarol Gdbl, Bucuregti, 1904, p.149.16 Anuatal Bucure;tilor pe anul 1906, Institulul de Arle GraficeCarol Gdbl, Bucureqti, 1906, pp.l47 -148.17 Henri Stahl povesteqte cum i-au rlmas intipirite in minte celepovestite de tat61 s[u, despre fratele acestuia, starelul unei mdnlstiridin Ingolstadt (Bavaria), care scria la fel de repede pe c6t vorbea

liceu g6seqte la un anticariat prima carte de stenografie ade-

vdratdts, care propunea insd un alfabet stenografic complicatqi greoi. Ci\iva ani mai tdrzitt, din int6mplare, glse;te alfa-betul preotului francez Emile Duploy6. in i898 scoate primasa carte de stenografre: Stenografia Duployd. Adaptatd limbiiromdne de Henri Stahlle. in timp, -vacreapropriul s[u sistemoriginal de stenografie a limbii romane, pe care il va publicain 190820.

Dupd oblinerea examenului de bacalaureat (1897), HenriStahl se inscrie la Facultatea de Litere aUniversitdfii din Bucu-reqti, urmdnd in paralel qi cursurile Facultdfii de Drept2'. Aici?i va avea ca profesori pe Dimitrie Onciul, Ovid Densuqianu,Titu Maiorescu qi mai ales pe Nicolae Iorga, al c6rui colabora-tor apropiat qi prieten va fi timp de 25 de ani, pdn6 la dispariliaacestuia din urm6. Ca student, foloseqte stenografia pentru a-qi

preg6ti mai bine cursurile. in acelaqi timp le multiplicd printehnica poligrafiei, ceea ce ii aduce un venit considerabil rnaimare dec6t meditaliile private22.

in 1899 Henri Staht iqi intrerupe temporar studiile, pen-

tru a presta serviciul militar. Armata o va face la Regimen-tul 6 ,,Mihai Yiteazu", din Cotroceni. Un an mai tdrziu cereimpdmintenirea, care ii este acordatd, prin lege Ia data de

6 martie 190023. in acelaqi an c6qtigd concursul pentru ste-

cineva qi care iqi pregdtea predicile cu ajutorul stenografiei. Vezi H.Stahl ,,Cum am invdlat stenografia" din Stenograful, anul II, mai1941, no.9 (21), pp.193 -196.r8 C.P. Protopopescu, Tratat de stenographie pentru limba romdnd,Tipo-Litografia E. Wiegand & C. Sbvoiu, Bucuresci, 1891.re Paris, Imprimerie P. Mouillot.20 Rezumatul cursului de stenografie romdneascd al lui H. Stahl,Vdlenii de Munte, 1908.2r H. Stahl ,,Cum am invS{at..." p.196.22 H. Stahl ,,Cum am inv[(at..." p.196.23 impimAntenirea se acordd prin legea cu afiicol unic, votatl qi

adoptatd de corpurile legiuitoare gi promulgatd prin decretul regal

& limba qi diclionare, tipdriter I881 deschide o qcoald ger-) oarecare faim5. Directoareafin prima cdsltorie, Anal1, iarfi preluatd de a doua sa sofie,mtia in repetate rAnduri, iarea Imrei. devine qcoald fran-Fensionarul ,,Ir. Stahl"l4, iari:E -lrina Stahl" (in ftancezd,ir 5r.rlrl")::. ce va functiona

l de c.''isprezece ani, Henrii *Dlmitrie Cantemir", iarryhe Lazar''. De copil, estegrati; care sd ii permitd s6;besle:-. in clasa a treia de

hcuresti este Kleine Walachi-i (cf . Bibliogr"afia romdneascdEpel. \'o1.4. Editura Academiei

(r-iitorul Anuar), Editura Tip.3' p--6.LI89t). Tipografia Carol Gdbl,

lc aprecierea comunitdlii fran-cga(ia Republicii Franceze la

-Arhiva Familiei Stahl.)2- I 89 3, Lito-Tipografia Carol

04. Institutul de Arle Grafice

06. Instituhrl de Arte Graficet48.rimas intipirite in minte celerestuia, stareful unei m[ndstirih fel de repede pe cdt vorbea

liceu gdseqte la un anticariat prima cafte de stenografie ade-vdratdts, care propunea insd un alfabet stenografic complicat

Ei greoi. CAliva ani mai tdrziu, din intdmplare, gdseEte alfa-betul preotuhti francez Emile Duployd. in 1898 scoate primasa carte de stenografre: Stenografia Duploye. Adaptatd linbiiromdne de Henri Stahlte. in timp, ya cteapropriul sdu sistemoriginal de stenografie a limbii romine, pe care il va publicain 190820.

DupS ob{inerea examenului de bacalaureat (1897), HenriStahl se inscrie 1a Facultatea de Litere a Universitdlii din Bucu-resti, urmAnd in paralel qi cursurile Facult5lii de Drept2t. Aiciii va avea ca profesori pe Dimitlie Onciul, Ovid Densusianu,Titu Maiorescu qi mai ales pe Nicolae Iorga, al c5rui colabora-tor apropiat qi prieten va fi timp de 25 de ani, p6nd la dispariliaacestuia din urmi. Ca student, foloseEte stenografia pentru a-qipregdti mai bine cursurile. in acelaqi timp le multiplicS printehnica poligrafiei, ceea ce ii aduce un venit considerabil maimare dec6t meditaliile private22.

in 1899 Henri Stahl iqi intrerupe temporar studiile, pen-tru a presta serviciul militar. Arrnata o va face la Regimen-tul 6 ,,Mihai Yiteazu", din Cotroceni. Un an mai tdrziu cereimpdmdntenirea, care ii este acordatd, prin lege la data de

6 martie 190023. in acelaqi an c6qtigb concursul pentru ste-

cineva qi care iqi pregdtea predicile cu ajutorul stenografiei. YeziH.Stahl ,,Cum am invSlat stenografia" din Stenografitl, anul II, mai19 41, no.9 (21), pp.193 -19 6.18 C.P. Protopopescu, Tratat de stenographie pentru limba romdnd,Tipo-Litografia E. Wiegand & C. Sdvoiu, Bucuresci, 1891.re Paris, Imprimerie P. Mouillot.20 Rezumatul cursului de stenografie romdneascd al lui H. Stahl.Vdlenii de Munte, 1908.2r H. Stahl ,,Cum am invdlat..." p.196.22 H. Stahl ,,Cum am invd{at..." p.196.23 impdm6ntenirea se acordl prin legea cu arlicol unic, votatd qi

adoptatl de corpurile legiuitoare qi promulgat5 prin decretul regal

nografi la Senat, fiind cap de listd2a. Postul este bine pldtit,ceea ce ii aduce, in fine, un oarecare confort financiar. Pentru

scurt timp lucreazd. qi ca secretar al avocatului si omului de

stat Take Ionescu.a--In ultirnii ani ai secolului al XIX-lea, la qcoala fami-

liei Stahl este angajatd ca profesoard Blanche AlexandrineBeuve {1874-1953), o t6ndra fran\tzoaicd ce sosise la Bucu-reqti insolitd de fiul sdu de cdliva ani, Gaston. Tdndta prove-

nea dintr-o familie modestb din Argentan (Normandia), dar

era inteligentS ;i dispunea de o bunS educa{ie. Fiul directoa-rei se indrSgosteqte de noua sosit6, dar mama sa dezaprobllegdtura2s. La aflarea veqtii cd Blanche a;teaptd un copil,

Irma Stahl o concediazd. Blanche pdrdsegte RomAnia Ei se

refitgiazd la sora sa, in Saint Avold (germ. Sankt Avold), dinMoselle26. Pe 9 ianuarie 790021, dd nagtere unei fetile, Hen-riette Yvonne. Declarat non viable la naqtere, copilul supra-

vie{uieqte. Tin5rul Henri este determinat sI se cdsdtoreasc5

cu Blanche, iar pe perioada separdrii, intre cei doi corespon-

den{a este neintrerupti. intr-un final, cuplul se va cdsbtori

la BucureEti, in data de 22 febntarie 190128. in acelaqi an

no. 1010, publicatd in Monitorul Oficial,no. 30, 9(22) dinmai 1900.

Decizia este reconfirmatd qi intdritd printr-o diplomd semnatd de

Carol I, Arhiva Familiei Stahl - Diplomd Regald de confirmare a

impdmdntenirii,no.Zl13 din 26 mai 1900.24 H. Stahl ,,Cum am invdfat..." p.196.2s Yezi rclatarea lui Henriette Yvonne Stahl cu privire la circumstan-

lele naqterii sale in M. Cristea, op. cit.,p.210-215.26 Saint Avold frcea pe alunci incd parte din Alsacia-Lorena, teritorinanexat de Imperiul German in 1871 gi recuperat de Franla abia la

sfArqitul Primului Rdzboi Mondial.27 in Alsacia-Lorena fiind in vigoare calendarul gregorian, data este

pe stil nou.28 Data este dupl calendarul iulian. Arhiva Familiei Stahl - Muni-cipiul Bucuregti, Primdria Sectorului I Galben, Oficiul Central de

Stare Civild, Extras din Registrul actelor de cds6torie pe anul 1901,

no.249 din22februarie (7 martie) 1901.

li se naEte al doilea copil, Henn' Tc

liei: Gaston, Henriette qi Henri vol

ale culturii romineqti, flecare distir

niu aparte. Gaston Beuve (189'1-l!

donimul $erban Voinea, va der eni

;i lider al social-democra{iei romi't

va face carierb in diplornalie. tiinddor al Romdniei la Berna. Hennettt

deveni una din cele mai imPortanti

romAne. Henri (1901-1900). ce i5i v

tatilui, pentru a se distinge de ace

brii marcan{i ai qcolii socioloeice ct

Stenografia inv6lati de la tatll siu

consemnarea datelor gi infonnaiiilcin primii ani de cds[torie. sotii

pensionului din strada Brutus nr. i-:Dup6 inchiderea gcolii, se vor lrlut

Isvor nr. 1292e. Noua locuinla I-iind

gi micul Henri vor locui intr-o casi

sd ia masa cu intreaga farnilie: ' [no casi nou6, din cdr6mid[. in stil I

faladd la stradS. in imobilul din fur

rdzboi Henri-fiul, cu famili a.

De;i vor convielui tot restul rinu se vor inlelege niciodati Pe d

opuse. Iati cum le descrie Henri

renla intre mama Ei bunica era tot:

sau ci una era cu Pdrul a1b. alta ct

ci din catza temPeramentului lo

2e in anii '20, pe unele cdr{i de vizitiadresa strada lsvor nr.1 39 in 1oc de nr' I

lului bombardat la data de 24 august 19

Bucureqti, circurnscriplia 25, apar insS

bile din strada lsvor nr.129 (Arhir a Faro M. Cristea, oP. cit., PP.211,21-<'

10 11

rssh' F*snrl este bine pldtit,cLrel'oil irnanc i ar. Pentru

"u r.r\rarului si omului de

ai -\L\-lea, la scoala fami-profe:mre B lanche Alexandrine

*a tranruzoaici ce sosise la Bucu-& cilir a ani- Gaston. T6ndra prove-cstii din Argentan (Normandia), darr de o buna educalie. Fiul directoa-nra sositi. dar mama sa dezaprobd

6di cA Blanche aqteapti un copil,L Blanche plr6seqte Rom6nia gi seieint A'old (gernr. Sankt Avold), din1900--. di nagtere unei fetite, Hen-nn viable la nastere, copilul supra-i este determinat sd se clsltoreascdda separdrii, intre cei doi corespon-Intr-un final, cuplul se va cisbtori22 februarie 190128. in acelasi an

wul Oficial, no.30, 9(22) dtnmai 1900.

F furarir5 printr-o diplom[ semnati defl - Diplomd Regald de confirmare at 26 mai 1900.

-" p.196.EYvonne Stahl cu privire la circumstan-a,op. cit.,p.210-215.i foci parte din Alsacia-Lorena, teritoriuL fo l87l ;i recuperat de Franla abia lamdial.lvigoare calendarul gregorian, data este

I iulian. Arhiva Familiei Stahl - Muni-Icoorului I Galben, Oficiul Central deitul actelor de cdsdtorie pe anul 1901,nmie) 1901.

10

li se naqte al doilea copil, Henri. Toli cei trei copii ai fami-liei: Gaston, Henriette qi Henri vor deveni nume marcanteale culfurii rom6negti, fiecare distingdndu-se intr-un dome-niu aparte. Gaston Bauve (1894-1969), ce va adopta pseu-donimul $erban Voinea, va deveni un cunoscut teoreticianqi lider al social-democra{iei romdneqti. Avocat de profesie,va face carierd in diplomalie, fiind pentru o yreme ambasa-dor al Romdniei la Berna. Henriette Yvonne (1900-1986) vadeveni una din cele mai importante scriitoare ale literaturiiromdne. Henri (1901-1900), ce iqi va addnga la nume inilialatat5lui, pentru a se distinge de acesta, va fi unul din mem-brii marcanli ai gcolii sociologice conduse de Dimitrie Gusti.Stenografia invd)atd de la tat51 sdu ii va fi de mare folos Iaconsemnarea datelor qi informaliilor culese pe teren.

in prirnii ani de c6sltorie, solii Stahl vor locui in cl5direapensionului din strada Brutus nr. 3-5, impreun6 cu hma Stahl.Dupi inchiderea qcolii, se vor muta intr-o cas6 de pe stradaIsvor nr. 1292e. Noua locuin!5 fiind neinclpdtoare,Irma Stahlqi micul Henri vor locui intr-o casi invecinatS, venind zilnicsI ia masa cu intreaga familie30. in 1915, familia va construio casd noud, din cirdmidS, in stil neo-romAnesc, cu foiqor Eifaladd la stradS. in imobilul din fundul grddinii va locui dupdrdzboi Henri-fiul, cu familia.

Deqi vor convie,tui tot restul viefii, Blanche qi Irma Stahlnu se vor infelege niciodatd pe deplin, fiind firi diametralopuse. IatS cum le descrie Henriette Yvonne Stahl: ,,Dife-renta intre mama qi bunica era totald, gi nu din cauza vdrsteisau cd una era cu pdrul alb, alta cu pdrul negru ca tlciunele,ci din catza temperamentului lor. Bunica, plinS de tonuri

2e in anii '20, pe unele cdr{i de vizitd qi publicali apare mentionatdadresa strada Isvor nr.l39 in loc de nr.l29. Pe Fiqa cu no.146 a imobi-lului bombardatla data de 24 august 1944, ebberati de Polilia oraquluiBucuregti, circunscriplia2!, aparins6 clar men{ionate cele dou[ imo-bile din strada Isvor nr.129 (Arhiva Familiei Stahl).30 M. Cristea, op. cit.,pp.2l1,2l5.

11