posibilitatile-de-automatizare-ale-masinii.doc
TRANSCRIPT
Posibilitatile de Automatizare ale Masinii
Catedra MASINI si SISTEME de PRODUCTIE
Disciplina: AUTOMATIZARI MASINI si UTILAJE
PROIECT DE ANNr. 2002 12
Student:
Grupa:654B
PROIECT DE ANNr. 2002 12
Vor fi analizate posibilitatile de automatizare ale masinii ce a facut, de regula, obiectul proiectului de an la PMU. Pe baza studiului realizat va fi proiectat lantul cinematic auxiliar de alimentare cu scule: magazin de scule tip disc, stabilit de comun acord sau la indicatia conducatorului de proiect.
Proiectul va consta in materializarea unei variante optime, pe baza studiului mai multor variante posibile, avand in vedere si simplitatea structurala, utilizarea unor resurse energetice la care masina are acces, realizarea preciziei cerute, respective, aspecte referitoare la asigurarea calitatii, design care sa-i confere calitati competitive si, bineinteles, respectarea normelor de protectie a muncii, in diverse stadii: de realizare, testare si exploatare, anumite probleme economice, precizate de autor (dupa caz ).
In relizarea proiectului vor fi puse in valoare cunostintele dobindite la disciplinele fundamentale, de cultura tehnica generala si de specialitate, cunostinte ce vor trebui sa fundamenteze teoretic varianta aleasa prin: efectuarea calculelor necesare stabilirii parametrilor de functionare, de proiectare cinematica si organologica, alegerea corespunzatoare a coeficientilor, indicilor etc. care sunt recomandati in literatura de specialitate. In memoriu va fi indicata bibliografia utilizata. Parte grafica, intocmita conform normelor in vigoare, va fi realizata astfel incat sa permita intelegerea conceptiei de rezolvare a temei. Vor fi utilizate cat mai multe elemente si ansambluri standardizate sau normalizate, elemente de completare autohtone sau din import.
Memoriul va contine in mod obligatoriu urmatoarele:
A. Tema de proiectare si recomandarile date.
B. 1. Analiza posibilitatilor de automatizare a masinii studiate: de alimentare cu semifabricate sau scule, pentru reglarea lanturilor cinematice generatoare tehnologice, pentru deplasari rapide, pentru pozitionari, de protectie (conform temei);
2. Stabilirea structurii lantului cinematic;
3. Definitivarea caracteristicilor tehnice ale lantului cinematic cat si a variantei structurale;
4. Calcule cinematice si organologice pentru fundamentarea partii grafice;
5. Elemente de protectia muncii in proiectarea si exploatarea lantului cinematic;
6. Bibliografia utilizata;
7. Cuprins
NOTA: In memoriu vor fi folosite ori de cate ori este posibil elemente de proiectare asistata.
C. Partea grafica va fi constituita din:
C1. Sectiune prin desfasurata lantului cinematic proiectat
C2. Sectiune (i) prin lantul cinematic, din care sa rezulte constructia la dimensiuni reale si interdependenta elementelor componente
C3. Schema bloc a masinii cu indicarea schemei de comanda a masinii, pentru integrarea lantului cinematic proiectat in cadrul sistemului constitui.
In legatura cu redactarea proiectului mai sunt facute urmatoarele precizari: memoriu va fi redactat pe foi (A4), informatiile preluate din literatura de specialitate, cat si relatiile utilizate vor fi insotite de trimiteri bibliografice: textul va fi completat cu schite, scheme explicative care sa sustina variantele alese, partea grafica va fi realizata in creion pe formate standardizate, cu respectarea normelor de reprezentare (eventual proiectare asistata). Pe prima pagina a memoriului si pe coperta dosarului plic in care va fi prezentat proiectul ( cu plansele pliate confrom standardelor in vigoare), vor fi scrise:
stanga sus: Catedra MASINI si SISTEME de PRODUCTIE;
Disciplina: AUTOMATIZARI MASINI si UTILAJE
la mijloc: PROIECT DE AN
Nr. 2002 n
- dreapta jos: numele si prenumele autorului.
1. Analiza posibilitatilor de automatizare a masinii studiate:de alimentare cu scule
Magazinul de scule este ansamblul in care sunt depozitate,codificat, toate sculele necesare prelucrarii unei anumite piese.
Principalele tipuri constructive de magazine de scule sunt redate in tabelul1.
Cele mai simple sunt magazinele de tip disc care pot fi:
cu axa sculei inclinata, 0o ;
turela(stelat), = 0o ;
disc, = 90o ;
avand sculele dispuse pe mai multe cercuri concentrice, numai pentru = 90o ;
multietajat(supraetajat)
La primele trei categorii de magazine de tip disc, desi, in principiu, au aceeasi capacitate de inmagazinare, pozitia sculei este dictate de pozitia magazinului fata de planul de lucru al sculei ca si de cinematica si constructia mecanismului de transfer.
Ultimele tipuri de magazine de tip disc asigura o capacitate mai mare de inmagazinare.Magazinele etajate pot avea etajele paralele sau cu dispunerea sculelor dupa o elice.
Turatia magazinelor de tip disc din motive dinamice, nu poate depasi 10 rot/min.
Magazinele de scule cu lant pot avea un numar mult mai mare de locasuri.Pentru marirea considerabila a numarului de scule, se pot concepe magazine cu lant de tip meandru.Locasurile sculelor sunt practicate in elemente prinse de lantul trasportor.
Pentru determinarea capacitatii magazinelor de scule, se pot utiliza urmatoarele relatii:
pentru magazine tip disc:
p
D
N
=
p
pentru magazinele cu lant,ovale:
(
)
p
L
D
N
2
+
=
p
in care: D diametrul cercului purtator al centrelor sculelor;
L distanta dintre axele rotilor de lant;
p pasul de asezare a sculelor.
Aria, delimitata de linia purtatoare a centrelor sculelor, este:
pentru magazine de tip disc:
p
p
=
=
4
4
2
2
2
p
N
D
S
pentru magazine cu lant, ovale:
4
2
4
)
4
(
4
2
2
2
2
2
D
p
N
D
L
p
N
D
L
D
S
-
=
-
=
+
=
p
p
p
Aceasta arie, precum si greutatea si momentul de inertie al magazinelor de scule, cresc parabolic cu capacitatea de inmagazinare N, precum si cu pasul de asezare a sculelor p, care la randul sau depinde de gabaritul maxim al sculelor.
Pentru o capacitate de inmagazinare N data, suprafata magazinului de tipul transportor cu lant este maxima daca diametrul rotii de lant este:
p
p
N
D
=
, careia ii corespunde distanta dintre axe L=0. Asadar, pentru o capacitate de inmagazinare data, dintre diferitele variante de alegere a perechii de valori(D,L), cea care ocupa suprafata cea mai mare este a magazinului disc.
Aceasta constatare, alaturata observatiei ca, cinematic si constructive, magazinul de scule de tip trasportor cu lant este mai complicat decat magazinul disc, explica utilizarea primului pentru capacitate de inmagazinare mari si foarte mari.
Importanta pentru magazinele de scule este asezarea acestora in raport de planul de lucru al arborelui principal.
Functiile magazinului de scule: blocare, deblocare, rotire, sunt aceleasi cu cele ale capului revolver;deosebirile constand in capacitatea marita de inmagazinare ,iar rotirea magazinului nu se face pas cu pas, ca la capul revolver, ci cu un numar variabil de pasi, si anume pana in momentul coincidentei codului sculei, citit pa banda perforate, cu codul citit in magazine, pe coada sculei sau pe locasul acesteia.
Pentru magazinul de scule de tip disc se cunosc:
numarul de scule N=30 scule;
diametrul portsculei max=140 mm;
greutatea magazinului este de 800 daN;
greutatea portsculei este de 15 daN;
timpul de schimbare ts=10 s
Sculele sunt dispuse in locasuri pe cerc de lungime:
(
)
mm
N
L
4500
)
10
140
(
30
10
max
=
+
=
+
F
=
Diametrul cercului de dispunere a sculelor este dat de formula:
mm
L
D
4
,
1432
4500
=
=
=
p
p
Unghiul de dispunere al sculelor:
o
o
o
12
30
360
360
=
=
=
N
d
g
Diametrul exterior maxim al discului: DEmax=D+max=1432,4+140=1572,4 mm
Viteza de rotire a magazinului:
timpul de aducere al unei scule alaturate:
s
N
t
t
s
67
,
0
15
10
2
1
=
=
=
; l1=max+10=140+10=150 mm;
s
mm
t
l
v
/
225
1
1
1
=
=
timpul de aducere in pozitie de schimbare:
s
t
t
s
10
2
=
=
;
mm
L
l
2250
2
2
=
=
;
s
mm
t
l
v
/
225
2
2
2
=
=
Puterea ce actioneaza asupra magazinului este data de formula:
v
F
P
t
a
=
unde: Ft rezultanta forte ice actioneaza asupra magazinului: Ft=Fi+Ff
in care:
a
m
F
i
=
; m=mm+ms=815,5 Kg;
2
2
0
/
5625
,
0
/
5
,
562
s
m
s
mm
t
v
a
=
=
=
N
F
i
7
,
458
5625
,
0
5
,
815
=
=
N
G
F
f
8
8000
001
,
0
=
=
=
m
N
F
t
7
,
466
8
7
,
458
=
+
=
W
P
a
105
225
,
0
7
,
466
=
=
2. Stabilirea structurii lantului cinematic. Definitivarea caracteristicilor tehnice ale lantului cinematic cat si a variantei structurale
Puterea la nivelul motorului electric este data de formula:
2
r
m
t
a
ME
P
P
h
h
h
=
unde: t randamentul transmisiei cu curele dintate: t=0,97
m randamentul angrenajului melc-roata melcata: m=0,9
r randamentul rulmentilor: r=0,99
KW
W
P
ME
122
,
0
7
,
122
99
,
0
9
,
0
97
,
0
105
2
=
=
=
Pentru a allege motorul electric este necesara calcularea momentului de torsiune:
ME
ME
t
n
P
M
=
9550
, unde:
M
R
MS
ME
i
n
n
-
=
Se alege
60
1
=
-
M
R
i
, iar
MS
n
se calculeaza cu formula:
min
/
3
30
3141
.
0
30
)
/
2
(
30
rot
D
v
n
MS
=
=
=
=
p
p
p
w
min
/
180
60
3
rot
i
n
n
M
R
MS
ME
=
=
=
-
Nm
M
t
47
,
6
180
122
,
0
9550
=
=
Se alege din catalog motorul tip 12/2000, dupa moment M=12 Nm. Caracteristicile acestui motor sunt: P=2,1KW, nmax=2000rot/min, M=12 Nm.
3.Calcule cinematice si organologice
3.1.Calculul angrenajului melcat
i
i
t
n
P
M
i
=
6
10
55
,
9
[Nmm]
arborele 1:
KW
P
P
r
ME
058
,
2
99
,
0
1
,
2
2
2
1
=
=
=
h
min
/
1800
1
rot
n
n
ME
=
=
Nm
Nmm
n
P
M
t
92
,
10
10920
10
55
,
9
1
1
6
1
=
=
=
arborele 2:
KW
P
P
r
a
r
ME
82
,
1
99
,
0
9
,
0
99
,
0
1
,
2
2
2
2
2
2
=
=
=
h
h
h
min
/
30
60
1
1800
1
2
rot
i
n
n
M
R
=
=
=
-
Nm
Nmm
n
P
M
t
366
,
579
66
,
579366
10
55
,
9
2
2
6
2
=
=
=
Aleg z1=1 inceput z2=60 dinti
Materialele alese pentru angrenaj sunt:
pentru melc: 41MoCr11(otel)
pentru roata-melcata: CuSn12Ni(bronz)
Calculul modulului normal:
mm
z
q
Y
K
K
K
K
M
m
FP
F
V
I
t
n
38
,
4
110
60
11
9918
,
0
15
,
2
75
,
0
1
,
1
2
,
1
25
,
1
1000
37
,
579
4
cos
4
3
3
2
0
2
2
2
=
=
s
g
a
b
3.2Calculul geometric al angrenajului(figura1):
modulul axial al melcului:
mm
m
mm
m
m
m
STAS
n
x
4
4
,
4
cos
0
=
=
=
=
g
distanta de referinta dintre axe este data de relatia:
mm
z
q
m
a
x
142
2
)
60
11
(
4
2
)
(
2
0
12
=
+
=
+
=
distanta dintre axe este data de relatia:
mm
z
x
q
m
a
x
144
2
)
60
5
,
0
2
11
(
4
2
)
2
(
2
12
=
+
+
=
+
+
=
1)Elementele melcului cilindric de referinta:
unghiul de panta al elicei de referinta:
0
1
01
1944
,
5
=
=
q
z
arctg
g
unghiul de presiune de referinta se adopta(conform STAS 6845-82), dupa cum urmeaza:
pantru melc arhimedic(ZA):
x
x
a
a
=
=
0
0
20
pantru celelalte tipuri de melci(ZE,ZN1,ZN2,ZK1,ZK2):
n
n
a
a
=
=
0
0
20
unde:
x
0
a
- unghiul de presiune axial de referinta
n
0
a
- unghiul de presiune normal de referinta
coeficientul inaltimii capului de referinta:
1
*
0
=
a
h
coeficientul jocului de referinta radial:
2
,
0
*
=
o
c
coeficientul inaltimii piciorului de referinta:
2
,
1
*
0
=
f
h
2)Elemente geometrice ale angrenajului melc-roata melcata:
diametrul de referinta al melcului:
mm
q
m
d
x
44
11
4
01
=
=
=
diametrul de referinta al rotii-melcate(in plan madian):
mm
z
m
d
x
240
60
4
2
02
=
=
=
diametrul de divizare(de rostogolire) al melcului:
mm
x
m
d
d
t
x
40
)
5
,
0
(
4
2
44
2
2
01
1
=
-
+
=
+
=
diametrul de divizare(de rostogolire) al rotii-melcate(in plan median):
mm
d
d
240
02
2
=
=
diametrele de picior (al rotii-melcate in plan median):
mm
m
h
d
m
c
h
d
d
x
f
x
a
f
34
4
25
,
1
2
44
2
)
(
2
*
0
01
*
0
*
0
01
1
=
-
=
-
=
+
+
=
mm
m
x
c
h
d
d
x
t
a
f
226
4
)
5
,
0
25
,
0
1
(
2
240
)
(
2
2
*
0
*
0
02
2
=
+
+
-
=
-
+
+
=
diametrele de cap (al rotii-melcate in plan median):
mm
m
h
d
d
x
a
a
52
4
1
2
44
2
*
0
01
1
=
+
=
+
=
mm
m
x
h
d
d
x
t
a
a
244
4
)
5
,
0
1
(
2
240
)
(
2
2
*
0
02
2
=
-
+
=
+
+
=
inaltimea capului de referinta(la melc):
mm
m
h
h
x
a
a
4
4
1
*
0
0
=
=
=
inaltimea piciorului de referinta(la melc):
mm
m
h
h
x
f
f
5
4
25
,
1
*
0
0
=
=
=
inaltimea dintelui la melc si roata:
mm
h
h
h
f
a
9
0
0
=
+
=
pasul axial al melcului:
mm
m
p
x
x
5663
,
12
4
=
=
=
p
p
pasul elicei melcului:
mm
m
z
p
z
p
x
x
z
5663
,
12
4
1
1
1
=
=
=
=
p
p
diametrul exterior al rotii-melcate:
mm
z
m
d
d
x
a
e
252
2
1
4
6
244
2
6
1
2
2
=
+
+
=
+
+
=
raza de curbura a suprafetei de varf a rotii-melcate:
mm
h
d
r
a
e
18
5
,
0
0
01
2
=
-
=
latimea coroanei rotii- melcate:
=
=
mm
d
b
a
39
52
75
,
0
75
,
0
1
2
alegem
mm
b
38
2
=
unghiul coroanei rotii-melcate:
0
1
2
2
9283
,
98
4
5
,
0
52
38
arcsin
2
5
,
0
arcsin
2
2
=
-
=
-
=
x
a
m
d
b
q
lungimea minima a melcului:
mm
L
L
mm
L
4
,
71
25
4
,
46
4
)
60
06
.
0
8
(
min
1
1
min
1
=
+
=
=
+
=
Adopt
mm
L
72
1
=
unghiul de panta al elicei de divizare:
0
01
1
01
1
7105
,
5
1944
,
5
40
44
=
=
=
tg
arctg
tg
d
d
arctg
g
g
unghiul de inclinare al dintilor rotii-melcate pe cercul de divizare:
0
1
2
7105
,
5
=
=
g
b
numarul de dinti ai rotii echivalente rotii-melcate:
61
902
,
60
cos
2
3
2
2
@
=
=
b
z
z
n
dinti
gradul de acoperire in plan frontal:
(
)
(
)
95
,
1
9397
,
0
4
2
342
,
0
5
,
0
1
4
2
342
,
0
240
883
,
0
240
244
cos
2
sin
2
sin
cos
2
2
2
*
0
02
2
2
02
2
2
=
+
+
-
-
=
=
-
+
-
-
=
p
a
p
a
a
a
e
a
x
x
x
t
a
x
x
x
a
m
x
h
m
d
d
d
distanta minima dintre axe la limita subtaierii dintilor rotii-melcate:
12
min
12
2
02
1
12
min
9626
,
131
2
cos
a
a
mm
d
d
a
x
a
=
+
=
a
distanta minima dintre axe la limita subtaierii dintilor rotii-melcate:
(
)
12
max
12
1
2
12
max
52
,
153
2
024
,
0
64
,
0
55
,
0
a
a
mm
d
z
m
a
a
x
x
=
+
-
-
=
a
3)Relatii de calcul pentru verificarea dimensionala a danturii melcului si rotii-melcate:
arcul de referinta axial al dintelui melcului:
mm
p
m
S
x
x
x
2831
,
6
2
2
1
0
=
=
=
p
arcul de referinta normal al dintelui melcului:
mm
S
S
x
n
2573
,
6
cos
01
1
0
1
0
=
=
g
coarda de referinta normala a dintelui melcului:
(
)
(
)
mm
S
d
S
d
S
n
n
n
2572
,
6
1944
,
5
cos
2573
,
6
1944
,
5
sin
44
2573
,
6
180
sin
44
cos
sin
180
sin
2
0
2
01
1
0
2
01
01
1
0
0
01
1
0
=
+
=
=
+
=
p
g
g
p
inaltimea la coarda de referinta normala a melcului:
mm
d
S
d
h
h
n
a
n
0018
,
4
180
44
1944
,
5
sin
2572
,
6
cos
1
2
44
4
180
sin
cos
1
2
0
0
01
01
1
0
01
0
1
0
=
-
+
=
=
-
+
=
p
p
g
arcul de divizare frontal al dintelui rotii-melcate:
(
)
mm
tg
tg
x
m
S
x
t
x
t
8273
,
4
20
5
,
0
2
2
4
2
2
0
2
2
=
-
+
=
+
=
p
a
p
coarda de divizare frontala a dintelui rotii-melcate:
mm
d
S
S
d
S
d
S
t
t
t
t
8269
,
4
240
6
8273
,
4
8273
,
4
6
180
sin
2
3
2
02
3
2
2
0
02
2
02
2
=
-
=
-
=
=
p
inaltimea la coarda de divizare frontala a dintelui rotii-melcate:
mm
d
S
d
d
h
t
a
at
0242
,
2
180
240
8273
,
4
cos
240
244
5
,
0
180
cos
5
,
0
0
02
2
02
2
2
=
-
=
=
-
=
p
p
3.3Calculul vitezei de alunecare dintre flancurile danturii melcului si a rotii-melcate:
viteza tangentiala la cilindrul de referinta al melcului:
s
m
n
d
v
m
tw
/
1469
,
4
1000
60
1800
44
1000
60
01
=
=
=
p
p
viteza de alunecare dintre spirele melcului si flancurile dintilor rotii-melcate:
s
m
v
v
tw
a
/
164
,
4
cos
1
01
1
=
=
g
3.4Calculul fortelor din angrenajul melcat cilindric(figura1):
fortele tangentiale:
N
d
M
F
t
t
08
,
4828
2
02
2
2
=
=
N
tg
arctg
tg
F
F
n
t
t
62
,
607
)
463
,
1
71
,
5
(
08
,
4828
cos
1
2
1
=
+
=
+
=
a
m
g
fortele radiale:
N
tg
F
F
F
x
t
r
r
27
,
1757
2
2
1
=
=
=
a
fortele axiale:
N
F
F
t
a
08
,
4828
2
1
=
=
;
N
F
F
t
a
62
,
607
1
2
=
=
forta normala pe dinte:
N
F
F
F
n
t
n
n
6
,
5266
sin
cos
cos
1
1
1
2
2
1
=
-
=
=
g
m
g
a
4. CALCULE DE REZISTENTA
4.1 Calculul reactiunilor din lagare.
Cunoscand marimile fortelor introduse pe arbore de rotile dintate si pozitia acestora fata de reazeme, se determina reactiunile.
Pentru calculul reactiunilor se descompun fortele in doua plane: plan orizontal si, respective, vertical.
In figura 2. sunt indicate schemele transmisiilor si reactiunile.
Reactiunile determinate pentru arborele I. :
280
140
1
=
t
A
F
V
280
140
1
=
t
B
F
V
280
20
140
1
1
-
=
a
r
A
F
F
H
280
20
140
1
1
+
=
a
r
B
F
F
H
unde:Ft1=607,62N;Fr1=1757,27N
Calculand ecuatiile de mai sus vom obtine:
VA=303,81N
VB=303,81N
HA=533,77N
HB=1223,5N
Reactiunile determinate pentru arborele II. :
100
50
2
=
t
C
F
V
100
50
2
=
t
D
F
V
100
120
50
2
2
-
=
a
r
C
F
F
H
100
120
50
2
2
+
=
a
r
D
F
F
H
unde:Ft2=4828,08N;Fr2=1757,27N
Calculand ecuatiile de mai sus vom obtine:
VC=2414,04N
VD=2414,04N
HC=149,49N
HD=1607,78N
In figura 2. sunt prezentate diagramele de momente pentru cei doi arbori.
4.2 Calculul rulmentilor.
4.2.1Determinarea sarcinilor echivalente de incarcare folosind valorile maxime ale reactiunilor.
Pentru determinarea sarcinilor echivalente trebuie determinate rezultantele reactiunilor din lagare de pe cele doua directii.Aceasta se face cu formula:
2
2
H
V
R
+
=
Efectuand calculele au rezultat urmatoarele valori:
RA=614,175N
RB=1260,655N
RC=2418,66N
RD=2900,44N
Sarcinile echivalente se calculeaza cu formula:
(
)
a
p
F
Y
R
X
f
P
+
=
Efectuand calculele vom obtine:
PA=1891,6N
PB=4658,3N
PC=9046,8N
PD=9445,2N
4.2.2.Calculul durabilitatii rulmentilor.
Pentru calculul durabilitatii rulmentilor vom folosi urmatoarele formule:
p
P
C
L
=
unde:C-capacitatea dinamica a rulmentului
-p=3 , pentru rulmenti cu bile
-p=10/3 , pentru rulmenti cu role
n
L
L
h
=
60
10
6
unde : n turatia de pe arborele respective, cea mai mica
Efectuand calculele am obtinut urmatoarele valori:
I: LAh=1100000 ore
LBh=55000 ore
LCh=1180000 ore
LDh=1020000 oreLh adm=3000 ore
4.2.3Calculul de dimensionare sau verificare pentru alte elemente
Calculul canelurilor .
Caculul canelurilor se face la strivire si la forfecare cu formulele:
ac
m
t
c
p
d
l
j
d
D
z
M
p
-
-
=
2
2
7
,
0
af
m
t
f
d
l
b
z
M
s
s
=
2
unde: Mt-momentul de torsiune la nivelul arborelui
z-numarul de caneluri
D-diametrul exterior al canelurilor
d-diametrul interior al canelurilor
j-jocul dintre butuc si arbore
l-lungimea in contact a canelurilor
dm-diametrul mediu al canelurilor
pac-presiunea admisibila de contact a materialului arborelui canelat
b-latimea canelurii
af-efortul admisibil la forfecare
Efectuand calculele am obtinut:
pc=12,28 MPa pac=350 MPa
f =6,87 MPaaf =116,6 Mpa
Calculul penelor.
Caculul penelor se face la strivire si la forfecare cu formulele:
ac
t
s
p
d
l
h
M
p
=
2
af
t
f
d
l
b
M
s
s
=
2
unde: Mt-momentul de torsiune la nivelul arborelui
h-inaltimea penei paralele
l-lungimea penei paralele
d-diametrul arborelui in dreptul penei paralele
pac-presiunea admisibila de contact
r-rezistenta la rupere a materialului penei
b-latimea penei paralele
af-efortul admisibil la forfecare
c-coeficient in functie de tipul solicitarii
Efectuand calculele am obtinut:
1) pc=33,5 MPapac=350 MPa
f =21 MPa af =116,6 MPa
2) pc=15 MPapac=350 MPa
f =9,5 MPaaf =116,6 MPa
BIBLIOGRAFIE
1.Moraru V. si colectiv -Teoria si proiectarea masinilor-unelte.
Indrumar de proiectare.Partea I.
Institutul Politehnic din Bucuresti,
19851987.
2.Catrina D -Centre de prelucrat
3.Filipoiu I.D. si Tudor A.-Proiectarea transmisiilor mecanice
4.Notite curs
5.STAS -uri