potenȚialul turistic Și valorificarea acestuia În judeȚul buzĂu
DESCRIPTION
fffffTRANSCRIPT
POTENȚIALUL TURISTIC ȘI VALORIFICAREA ACESTUIA ÎN JUDEȚUL BUZĂU
- CUPRINS -
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND TURISMUL DIN ROMÂNIA ȘI CEL DIN BUZĂU1.1. Generalități privind turismul României1.2. Județul Buzău: așezare, relief, atracții turistice
CAPITOLUL II. INDICATORI DE CIRCULAȚIE TURISTICĂ2.1. Numărul de înoptări2.2. Turiști cazați2.3. Durata medie a sejurului2.4. Densitatea turistică2.5. Funcția turistică2.6. Coeficientul de uilizare a capacității de cazare
CAPITOLUL III. PERSPECTIVELE TURISMULUI ÎN JUDEȚUI BUZĂU
CAPITOLUL IV. PROPUNERE DE MODERNIZARE, DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A PUNCTELOR TURISTICE DIN JUDEȚUL BUZAU( ORIZONT 2015)
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
1
CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND TURISMUL DIN ROMÂNIA ȘI CEL DIN BUZĂU
1.1. Generalități privind turismul României
Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate.
Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil, incluzând frumoșii și împăduriții
Munți Carpați, Coasta Mării Negre și Delta Dunării, care este cea mai mare deltă europeană atât
de bine păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice, unde oamenii de acolo
trăiesc și mențin pentru sute de ani tradiițiile. În România este o abundență a arhitecturii
religioase și a orașelor medievale și a castelelor.
În ultimii ani, România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult
de 60% dintre turiștii străini provin din țările membre UE), rivalizând și fiind la concurență cu
țări precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Stațiuni precum Mangalia, Saturn, Venus,
Neptun, Olimp și Mamaia (numite uneori și Riviera Română) sunt printre principale atracții
turistice pe timp de vară. În timpul iernii, stațiunile de schi de pe Valea Prahovei și din Poiana
Brașov sunt destinațiile preferate ale turiștilor străini. Pentru atmosfera lor medievală și pentru
castelele aflate acolo, numeroase orașe transilvănene precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-
Napoca sau Târgu Mureș au devenit niște importante puncte de atracție pentru turiști. De curând
s-a dezvoltat și turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului și tradițiilor.
Principalele puncte de atracție le reprezintă Castelul Bran, mânăstirile pictate din nordul
Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânța. Alte atracții
turistice importante din România sunt cele naturale precum Delta Dunării, Porțile de Fier,
Peștera Scărișoara și încă alte câteva peșteri din Munții Apuseni.
Bucovina este situată în partea de nord a României, în nord-vestul Moldovei. Regiune
montană pitorească, cu tradiții etnografice ce dăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr-o
activitate turistică dinamică, datorată în primul rând mânăstirilor. Cele cinci mânăstiri cu pictură
2
exterioară, intrate în patrimoniul turistic mondial, își păstreaza frumusetea după mai bine de 450
de ani.
Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate,
având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul intern și
internațional a asigurat 4,8% din PIB și aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă
(5,8% din totalul locurilor de muncă). După comerț, turismul este cea de-a doua ramură
importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul
dinamic și în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potențial de
extindere. După estimările World Travel and Tourism Council, România ocupă locul 4 în topul
țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de
8% din 2007 până în 2016. Numărul turiștilor a crescut de la 4,8 milioane în 2008, la 6,6
milioane în 2010. De asemenea, în 2010, turismul românesc a atras investiții de 400 milioane de
euro.
În anul 2011, litoralul românesc a atras aproximativ 1,8 milioane de turiști, cu 15% mai
puțini decât în 2010. Sunt numeroase agenții de turism din România și din alte țări care aduc
turiști străini. Deasemenea turiști români și străini își pot face rezervări la hoteluri, moteluri,
pensiuni și alte spații de cazare din țară și din alte țări direct pe siteurile specializate.
În anul 2009, România a avut 1,27 milioane turiști străini iar în 2010 - 1,34 milioane. În
anul 2008, numărul de turiști străini a fost de 3,6 milioane.
În stațiunile balneo-climaterice din România vin anual între 800 de mii și un milion de
oameni să se caute de sănătate. Acestora li se adaugă și pesionarii care primesc de la Casa
Națională de Pensii bilete de tratament. Anual circa 250.000 de astfel de bilete ajung la
prnsionari, dar nu toți ajung în stațiuni. Doar 10% dintre turiști sunt cetățeni străini.
Potențialul turistic constituie o componentă esențială a ofertei turistice și o condiție
indispensabilă a dezvoltării turismului. Prin dimensiunile și diversitatea elementelor sale, prin
valoarea și originalitatea acestora, el reprezintă motivația principală a circulației turistice.
Evaluarea corectă a componentelor sale, analiza posibilităților de valorificare eficientă a acestora
presupune elaborarea unui sistem național și categorial adecvat care să permită conturarea unei
strategii coerente a dezvoltării activității turistice. Atracția turistică este motivul fundamental și
imboldul inițial al deplasării către o anumită destinație turistică. O zonă sau un teritoriu prezintă
interes în măsura în care dispune de elemente de atracție a căror amenajare poate determina o
3
activitate de turism. Din această perspectivă, potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la
modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează
unei amenajări pentru vizitarea și primirea călătorilor. Scopul lucrării este de a prezenta
potențialul turistic al României respectând următoarele criterii: - identificarea componentelor
patrimoniului natural; - identificarea componentelor patrimoniului antropic; - descrierea formelor
de turism; - prezentarea itinerarilor specifice Maramureșului istoric.
Analizând evoluţia principalilor indicatori ai activităţii turistice înregistraţi în ultimii ani
şi a estimării efectelor pozitive care ar urma să se înregistreze, se apreciază că turismul va
constitui un segment dinamic de dezvoltare durabilă a economiei.
Obiectivul principal din strategia de reformă în turism pe termen mediu şi lung îl
reprezintă îmbunătăţirea produsului turistic prin alinierea la standardele internaţionale şi
creşterea competitivităţii României pe piaţa turistică externă.
Într-un studiu întocmit de PHARE, editat de delegaţia Comisiei Europene din România,
rezultă următoarele date: România încasează din turism numai 9 dolari/locuitor, faţă de 115
dolari în Ungaria, 117 dolari în Polonia, 151 dolari în Cehia, 369 dolari pe locuitor în Slovenia.
În opinia noastră, deocamdată, asistăm la o involuţie a turismului şi că nu există intenţii
de redresare, deşi dispunem de un cadru natural de excepţie, o mare varietate a resurselor
balneare şi un potenţial antropic atractiv. Ca domeniu de consecinţă, turismul depinde de un
mare număr de factori interni, dar şi externi, precum şi de evoluţia domeniilor de activitate.
Autorul consideră că este necesar să se asigure în continuare colaborarea cu alte ţări prin
semnarea unor acorduri guvernamentale în domeniul turismului, lărgirea sectorului particular şi
accentuarea mediului concurenţial, în care profesionalismul îşi va spune cuvântul în realizarea
acelui nivel tehnologic şi calitativ al ofertei care să dea turismului românesc şansa de a se integra
în turismul european într-o perioadă cât mai scurtă.
Turismul românesc are importanta şansă de a deţine un patrimoniu natural, istoric,
cultural, artistic şi antropic deosebit de bogat şi variat. Dotată cu diverse şi spectaculoase forme
de relief, îmbinate armonios pe întreg teritoriul ţării, bucurându-se de o climă favorabilă
practicării turismului în tot cursului anului, înzestrată cu o floră şi o faună bogată, cu numeroase
monumente istorice, de artă şi arhitectură, România poate satisface prin resursele sale turistice
mai sus menţionate preferinţele diverselor segmente ale cereri turistice interne şi internaţionale.
4
Complexitatea potenţialului turistic ca şi gradul său de atractivitate, în general sunt în
strânsă corelaţie cu formele de relief şi cresc progresiv de la câmpie către munte, litoralul Mării
Negre şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării făcând excepţie.
În România cadrul natural este variat, având o structură peisagistică armonioasă. Alături
de acest potenţial natural dispunem şi de un potenţial antropic deosebit de valoros a cărui
importanţă turistică se amplifică continuu. Astfel, România poate satisface, prin resursele sale
turistice, preferinţele diferitelor segmente ale cererii turistice interne şi internaţionale.
O zonă turistică importantă este zona Munţilor Carpaţi care deţin 36% din suprafaţa
totală a ţării. În Carpaţii româneşti se pot practica sporturi de iarnă ca alpinismul şi drumeţia
montană; prezintă originalitate şi atractivitatea turistică prin diferitele tipuri de relief, prin
prezenţa depresiunilor, a culoarelor de văi, a reţelei de ape şi lacuri, fond cinegetic şi piscicol.
Există şi posibilitatea practicării turismului de odihnă şi a turismului de cunoaştere, vânătoare,
sporturi de iarnă. România ocupă locul al treilea în Europa în ceea ce priveşte potenţialul
speologic: 10.900 de peşteri.
Carpaţii oferă posibilitatea practicării alpinismului, având trasee cu grade diferite de
dificultate recunoscute pe plan naţional şi internaţional. Lacurile cu apă sărată localizate în zona
dealurilor şi podişurilor sunt utilizate în turismul balnear practicat în staţiunile din apropiere:
Sovata, Ocna Sibiului, Slănic Prahova.
Şi zona de câmpie oferă importante atracţii turistice: balneare (Amara, Balta Albă,
Lacul Sărat), agrement (Snagov, Căldăruşani). Lacurile din jurul capitalei - Străuleşti, Băneasa,
Floreasca, Tei -oferă posibilităţi de practicare a turismului, de recreare şi odihnă.
Obiective turistice sunt şi lacurile de acumulare de la Vidraru, Izvorul Muntelui, Vidra,
Porţile de Fier. Litoralul românesc deţine peste 45% din baza materială de cazare a ţării de-a
lungul a 70 de km de coastă. În sectorul Mangalia - Nord s-au amenajat şi plaje artificiale cu
suprafaţă de peste 200.000 m.p. Nisipul plajei face parte din complexul de cură balneară specific
mării, calităţile sale fiind folosite în psalmoterapie.
Lipsa mareelor permite folosirea optimă a plajelor, iar salinitatea apei permite
practicarea sporturilor nautice. Nămolul terapeutic, în special cel de la Techirghiol, reprezintă un
punct important de exploatare. La Mangalia există şi nămolul de turbă care se foloseşte în
scopuri terapeutice.
5
Litoralul românesc al Mării Negre cuprinde două zone separate: regiunea staţiunilor
turistice de pe litoral în jurul oraşului Constanţa şi zona Delta Dunării, o zonă ecologică
sensibilă. Regiunea cu staţiuni se întinde de la graniţa română la sud de Mangalia până la
Năvodari în nord.
Produsul turistic este orientat către litoral cu cele câteva centre de sănătate, deoarece în
întreaga regiune şi în împrejurimi, cu excepţia Deltei, există puţine alternative pentru agrement.
Dunărea şi Delta Dunării reprezintă elemente foarte importante pentru turismul
românesc. Pe teritoriul României, Dunărea parcurge 1.075 km. Delta Dunării este cel mai nou
pământ românesc, încă în formare, care împreună cu sistemul lagunar Reazelm are o suprafaţă de
4.340 km pătraţi şi stimulează interesul turistic prin varietatea vegetaţiei şi faunei existente.
Fauna ţării prezintă valoare pentru turismul profesional, ştiinţific prin speciile rare,
endemice sau pe cale de dispariţie (dropia, lostriţa) care sunt ocrotite de lege sau cuprinse în
rezervaţii ştiinţifice cum sunt cele din Delta Dunării (ornitologice), Carpaţii Orientali (lostriţa şi
cocosul de munte), Câmpia de Vest. Fauna acvatică reprezintă o principală componentă a
potenţialului natural de mare atractivitate. Dunărea şi Delta Dunării deţin o bogată faună
ihtiologică - de la crap, ştiucă, somn, şalău la sturionide: nisetru, cegă, păstrugă. Zonele montane
- Călimani, Harghita, Rodna, Maramureş, Ceahlău, Bistriţa, Tarcău, Godeanu - sunt bogate în
animale de vânătoare .
În ceea ce priveşte vegetaţia, se întâlnesc specii declarate monumente ale naturii,
rezervaţii cu caracter ştiinţific ca făgetele seculare din Semenic, codrii de la Slătioara, pădurile
Ciornuleasa, Comana, Frasinu. Defileul Dunării, Munţii Banatului şi Valea Cernei abundă în
vegetaţie submediteraneană, precum şi Pădurile de liliac de la Caraşova şi Eftimie Murgu din
Caraş Severin
În privinţa turismului balnear, cele mai importante staţiuni sunt cele din Câmpia
Română: Balta Albă, Lacul Sărat, Lacul Amara, Mangalia - apă sulfuroasă; lacurile din masivele
de sare de la Sovata, Ocna Mureş, Bazna, Ocna Dej, Someşeni, Cojocna, Ocna Sibiului, Ocnele
Mari. La Sângeorz Băi sunt nămoluri minerale, la Nicolina-Iaşi sedimente argilo-nămoloase
mineralizate, Techirghiol - apă sărată.
În opinia noastra, România se află printre primele ţări din Europa care dispune de o
zonă mofetică de mare extindere şi valoare, cele mai cunoscute fiind emanaţiile de bioxid de
carbon şi sulfuroase, ssalinele avand un rol important în terapia afecţiunilor respiratorii cronice,
6
cele mai cunoscute baze de tratament se fală la Târgu-Ocna, Slănic-Prahova şi Praid. Resursele
turistice antropice româneşti s¬au format de-a lungul existenţei poporului român. Printre cele
mai importante atracţii turistice din România se enumeră şi monumentele istorice aparţinând
stilului moldovenesc de arhitectură şi pictură medievală: Voroneţ, Suceviţa, Arbore, Moldoviţa
care au îmbogăţit patrimoniul artei universale prin arta construcţiilor şi cea decorativă, prin
frescele unice în lume.
Considerăm că baza tehnico-materială a turismului cumulată cu forţa de muncă
reprezintă factori de modernizare a ofertei turistice. Baza tehnico-materială are anumite
caracteristici care o diferenţiază de baza materială a altor activităţi de producţie. Între baza
tehnico-materială şi resursele naturale turistice trebuie să existe o corespondenţă în plan calitativ,
structural, dar şi în plan cantitativ, sub aspectul dotărilor.
Principalii indicatori ai circulaţiei turistice sunt: numărul turiştilor din care români şi
străini, număr de zile-turist pentru români şi străini şi gradul de ocupare sau coeficientul de
utilizate a capacităţii de cazare. Încă de la început, se poate afirma că după 1989, democratizarea
vieţii socio-economice şi facilitarea circulaţiei spre graniţă, au dus la intensificarea plecărilor
românilor în alte ţări în scopuri variate.
1.2. Județul Buzău: așezare, relief, atracții turistice
Judeţul Buzău este situat în sud-estul României, între
44 44' şi 45 49' latitudine nordică şi între 26 04' şi 27 26'
longitudine estică. Se invecinează cu judeţele Braşov şi
Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila la est,
Ialomiţa la sud şi Prahova la vest.
Judeţul Buzău face parte din regiunea de Dezvoltare 2
Sud-Est, cu sediul la Brăila.
Legăturile judeţului cu celelalte zone din ţară:
• Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucureşti
sau dinspre Suceava, Bacău, Focşani;
7
• DN 1B spre Ploieşti;
• DN 10 spre Braşov (itinerar pe Valea Buzăului);
• DN 2B spre Brăila;
Magistrala feroviară – linia 500 – de importanţă europeană (Bucureşti-Ploieşti-Buzău-
Focşani-Bacău-Suceava).
Multe dintre localităţile rurale din cuprinsul judeţului sunt foarte vechi, pe când altele
relativ recente (secolul al XIX-lea). Sub aspectul originii lor se constată mai multe direcţii de
formare: sate dezvoltate pe vechi vetre (Chiojd, Pătârlagele, Cislău, Verneşti, Cândeşti etc.); sate
formate prin roiri pastorale (au avut ca puncte de plecare vechile sate autohtone), întâlnite pe
culmile subcarpatice (Poieniţele, Vârfu etc.); sate formate prin roiri agricole în zona de şes, cu
populaţie din subcarpaţi (Lipia, Săhăteni, Clondiru); sate rezultate din urma stabilizării unei părţi
din populaţia imigrată din Transilvania (Unguriu, Sasu, Calvini, Săseni, Zoreşti etc.) sau din
sudul ţării (Şarânga, Mărăcineni, Simileasca).
Structura profilului economic al satelor s-a modificat timp, devenind treptat mai
complexă şi diferenţiată. Astfel, se pot distinge sate a căror viaţă economică este legată de
activitatea forestieră si de creştere a animalelor (pe Bâsca Rozilei, Buzău, Siriu, Bâsca
Chiojdului); sate cu un profil mixt al activităţii economice – agricultură şi industrie extractivă;
sate cu profil vertical accentuat în zona piemontană şi de glacis; sate în care activitatea
economică este legată de agricultură; sate legate de sfera de influenţă a oraşelor Buzău şi
Râmnicu-Sărat, specializate în culturi preorăşeneşti.
Actuala repartiţie geografică a aşezărilor din judeţul Buzău este rezultatul unui
îndelungat proces evolutiv, sub impulsul factorilor sociali istorici, economici şi naturali, ceea ce
a dus la individualizarea unor grupări teritoriale cu un anumit specific, impus de poziţia,
mărimea şi funcţia economică. O primă grupare este legată de aşezările desfăşurate în bazinele d
epresionare şi în lungul văilor principale, în luncă, pe terasele sau pe versanţii acestora. Au în
medie un număr de 500-1000 de locuitori şi chiar mai mult în centrele cu activitate economică
intensă (Nehoiu, Pătârlagele, Cislău). Sunt sate de tip liniar, cu tendinţe de compactizare. La
contactul dintre subcarpaţi şi câmpie se întâlnesc sate de tip adunat -compactizat , cu 750-1500
locuitori. Altă grupă include satele răspândite mai ales în subcarpaţi, pe văile mici, în bazinele de
repetie şi pe culmi, cu un număr mic de locuitori (sub 250) şi cu un aspect împrăştiat.
8
În câmpie sunt sate mari, cu un număr în medie de 2000-3000 locuitori şi o structură d
etip concentrat.
În general, satele din zona montană, sunt mici, densitatea lor este redusă (1-2 sate la 25
km2), iar energia de habitat atinge valori de 100-180 m.
În zona subcarpatică, alături de satele mici şi mijlocii (pe văile secundare şi culmi), apar
sate mari, mai ales în lungul Buzăului. Energia de habitat are valori de 50-100 m, iar densitatea
variază între 3 şi 5 sate la 25 km2. Densitatea caselor în perimetrul vetri este mică (4-6 case/ha),
cu toate că suprafaţa vetrei este foarte mare (datorită extensiunii mari a terenurilor destinate
culturilor). Satele din câmpie prezintă o densitate cu mult inferioară valorilor amintite, dar
compactizarea este accentuată.
Dezvoltarea impetuasă a industrie a determinat schimbări radicale în structura
economiei şi în însăşi fizionomia multora din comunele judeţului; unele deja au un pronunţat
caracter industrial şi aspectul (în urma noiloe construcţii de locuienţe şi aşezăminte social-
culturale) de mici localităţi urbane (Buca, Pătârlagele, Nehoiu etc.)În cadrul judeţului există două
oraşe, Buzău şi Râmnicu Sărat, primul având rang de municipiu.
Municipiul Buzău ocupă o poziţie centrală în cadrul judeţului şi se desfăşoară pe două
terase al Buzaului, pe circa 7035 ha. În 1969 populaţia municipiului se ridica la 68 703 locuitori,
fiind a douăzecea localitate urbană a ţării. Din 1930, când existau numai 37 050 de locuitori, se
constată aproape o dublare a populaţiei.
Documentar este atestat la 1431 ca târg pe unul din drumurile de mare importanţă
comercială ce legau Transilvania de Tara Românească; unele indicaţii asupra târgului Buzău-
există însă şi în unele scrieri din secolul al XIV-lea. Poziţia sa la intersecţia căilor comerciale
Braşov-Tabla Butii-Bâsca Chiajdului-Buzău-Brăila, Focşani-Gherghiţa, Bucureşti-Focşani i-a
conferit cu mult înaintea acestora menţionări funcţia de centru comercial (unde aveau loc
schimburi de vite, cereale, miere, ceară), funcţie pe care o păstrează până la sfârşitul secolului al
XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, când dezvoltarea industriei de prelucrare şi apariţia
căilor ferate au produs schimbări în structura funcţională a oraşului, au dus la o creştere rapidă a
populaţiei, la diversificarea preocupărilor etc. jn 1930, aproape 32% din locuitori activau în
agricultură (legumi-cultură) şi industrie, 26% în transporturi şi circulaţia mărfurilor, iar restul în
învăţământ, cultură, artă şi alte activităţi. După 1950, dezvoltarea impetuoasă a industriei şi
9
transporturilor, apariţia unor mai unităţi economice au făcut ca mai mult de 76% din totalul forţei
de muncă să fie antrenată este ramuri, din care 47% în industrie.
Evoluţia în teritoriu a oraşului a suferit modificări impuse, în principal, de schimbările
din structura economiei. Vatra oraşului corespundecentrului actual. În secolele XV-XVI, datorită
puternicei desfăşurări a comerţului, el se extinde pe direcţia drumurilor comerciale, adică spre
nord-vest şi sud. În secolul al XIX-lea aşezarea coloniştilor bulgari în estul şi sud-estul localităţii,
în zona propice desfăşurării unei intense legumiculturi, impune lărgirea arealului Buzăului în
această direcţie. Într-o oarecare măsură constituirea căii ferate Bucureşti-Focşani, prin sudul
oraşului, determină extinderea teritorială spre sud. După 1950, creşterea puternicei platforme
industriale sudice, dezvoltarea industriei materiale de construcţii în nord, precum şi ridicarea
modernelor cartiere Crâng şi Obor dirijează lărgirea arealului municipiului în principal spre sud,
sud-vest şi nord-vest.
Dintr-un mic orăşel care în 1930 avea două mori, trei mici distilerii de spirt şi mai multe
făbricuţe de produse zaharoase, gheaţă artificială, de prelucrare a materialelor, tâmplărie,
teracotă, Buzăul a devenit astăzi un centru industrial în care se află întreprinderi de interes
republican din ramurile metalurgiei, construcţiilor de maşini, chimică, alimentară. De altfel
aceste ramuri formeză baza structurii industriale a oraşului în dezvoltare, ele dând aproape 90%
din producţia lui globală.
Parcul Crâng, precum şi malul Buzăului constituie locuri folosite pentru recreere,
agrement de cei mai mulţi locuitori. În sfârşit oraşul constituie şi un important nod de transport
feroviar şi rutier şi în acelaşi timp, un centru cu o vie activitate comercială.
Ca urmare a întregii evoluţii economice şi a extinderii teritoriale pe etape, în arealul său
s-au constituit sectoare cu o anumită semnificaţie în structura funcţională. Astfel, sudul şi nordul
localităţii formează sectoarele industriale, centru corespunde sectorului comercial, administrativ
şi cultural,iar sud-estul predomină latura agricolă.
Relieful
Este variat şi dispus în trei trepte, care coboară de la nord-vest spre sud-est. Astfel în
nord domină înălţimile Munţilor Vrancei (prelungiri) şi Buzăului (cu vf. Penteleu de 1.772 m, şi
vf. Lăcăuţi, de 1.777 m), apoi în centru dealurile subcarpatice de curbură (Burduşoaia, Ciolanu-
Măgura, Istriţa cu 754 m), şi în sud zona de şes a Câmpiei Romane, cu caracter piemontan şi
10
Câmpia Buzăului (cu 80 m, cu înclinare vestică, pe direcţia nord-vest şi estică, pe direcţia vest-
sud), Gherghiţei, Râmnicului.
Zona de munte - cuprinde in limitele sale muntii propriu-zisi ai Buzaului (exceptind
masivul Ciucas) si o portiune din versantul apusean al muntilor Vrancei. Ambele subdiviziuni
sint identice ca structura si aspect geografic. Muntii Buzaului cuprind de la est catre vest
masivele : Ivanet, Penteleu, Podul Calului, Siriu si Monteoru, primii patru fiind si cei mai
interesanti sub aspect peisagistic si deci si turistic. Muntii Vrancei, situati la limita de nord-est a
judetului, sint alcatuiti din versantul apusean al masivelor: Lacaut, Goru, Giurgiu, si Furu.
Ca structura geologica, muntii judetului Buzau sint alcatuiti din roci putin dure, de
virsta paleogena, adica din alternante de : gresii, marne, sisturi, ceea ce explica intr-o buna
masura altitudinea lor redusa : Lacaut-1777 m, Goru-1784 m, Giurgiu-1720 m, Furu-1414 m,
Penteleu-1772 m, Crucea Fetii-1578 m, Podu Calului-1440 m, Bocirnea-1659 m, Maliia-1663 m,
Monteoru-1345 m, si Ivanet 1191 m. Zona montana cuprinde citeva bazine depresionare
intramontane ca : Nehoiu-Nehoiasi-Bisca, Gura Teghii, unde in ciuda eroziunilor si a
instabilitatii solului, s-au format centre rurale cu o populatie numeroasa.
Zona subcarpatica, cu altitudini intre 400-800 m, ocupa partea centrala a judetului,
alcatuind o succesiune spectaculoasa de culmi si depresiuni cu valori inedite de peisaj, si este
constituita din formatiuni geologice neogene, cutate, unde predomina argile, marne, nisipuri,
gresii iar in unele parti calcare sarmatice si conglomerate. Unele culmi au o alungire sud-vest
catre nord-est, cum sint cele sudice si cele estice; altele, in special cele din centru, datorita
riurilor si eroziunii, au fost strapunse de ape si fragmentate. Subcarpatii din zona Buzaului sint
grupati in patru unitati deluroase, delimitate de apele curgatoare si individualizate prin structura
geologica si pozitie geografica. Grupa centrala este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanic, cu
altitudinile maxime in Dealul Blidisel-821 m si Virful Botanul-79 m.
Eroziunea produsa de apele Saratel, Balaneasa, Sibiciu si Rusavatul a dus la divizarea
intr-o serie de subunitati, ca dealurile Muscelului, Dilma, Bocului si Piclelor unde se afla
vulcanii noroiosi. Din aceasta grupa face parte si culoarul depresionar Ratesti-Scortoasa-Vintila
Voda, care incepe din Valea Buzaului de la satul Ratesti si se intinde pina la comuna Vintila
Voda. Grupa sudica de dealuri ia contact brusc cu cimpia si se impune prin masivitate, inaltime,
structura geologica fiind reprezentata prin Dealul Istrita (750 m), din calcare si gesii sarmatice ,
si Dealul Ciolanul, tot asa de masiv care se intinde paralel cu cel dintii.Intre aceste dealuri
11
drenate se afla depresiunea Niscovului, strabatuta de riul Niscov, ale carui ape, inverile
secetoase, se pierd in conul de dejectie format la varsarea in riul Buzau. Grupa estica de dealuri
este delimitata de vaile Slanic si Rimnic. Aici se remarca dealurile Bisocii (970 m), Blajanilor,
Budei si Capatinei. In fine, grupa vestica este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte si
cu structura geologica diferita ; Cornetel (827 m), Priporul (823 m), si culmea Salcia (717 m)
care se continua in judetul Prahova.
La Subcarpatii Buzaului se aduga depresiunile Patirlagele, Cislau, Pirscov si in
extremitatea nordica depresiunea Sibiciu-Lopatari, care separa Subcarpatii de zona montana si
cuprinde asezari rurale infloritoare.
Câmpia acopera sudul si estul judetului printr-o serie de subdiviziuni desprinse din
Campia Romana, si anume : Campia Gherghitei, Campia Baraganului de Mijloc, Campia
Buzaului, Campia Calmatuiului si Campia Ramnicului (numite in ordine de la vest catre est).
Trecerea la zona colinara se face lent la est de Buzau si mai brusc la vest prin pantele abrupte ale
Dealului Istrita.
Clima
Este temperat continentală, diferenţiată în funcţie de relief (predominând crivăţul, în tot
cursul anului, din nord-est şi sud-vest, dar şi austrul, de la sud-vest, aducând uscăciune şi căldură
vara, temperaturi ridicate iarna, vânturi ce influenţează clima judeţului).
Cursurile de apă
Cuprind Buzăul la vest (traversând Munţii Buzăului), cu afluenţii săi: Bâsca Mare,
Bâsca Mică, Bâsca Chiojdului, Bisoca, Slănic, Nişcov şi Râmnic la est, Călmăţui, precum şi
lacuri periglaciare şi carstosaline.
Atracții turistice
Iubitorilor de drumetii le sunt recomandate urmatoarele resurse turistice din judetul
Buzau:
Rezervatii naturale
1. Rezervatia naturala Vulcanii noroiosi:
situata in Subcarpatii de Curbura, pe raza
comunelor Berca si Scortoasa;
12
fenomenul poate fi observat in doua puncte separate, numite Paclele Mari
(coordonate 45.3399, 26.7081) si Paclele Mici (coordonate 45.3587, 26.7114);
zona reprezinta singurul loc din Europa in care pot fi vazuti vulcani noroiosi,
fenomene similare inregistrandu-se doar in Siberia si in Australia;
rezervatie geologica si botanica;
aflata la o altitudine de 300-550 m, ocupa
o suprafata de cca. 30 ha;
reprezinta unul din cele mai interesante
monumente ale naturii din lume;
vulcanii noroiosi sunt formatiuni create de
gazele naturale provenind de la peste 3.000 m adancime,
care trec printr-un sol argilos, in combinatie cu apa din
panza freatica; gazele imping spre suprafata apa amestecata cu argila, iar namolul format de
acestea se usuca in contact cu aerul, formand niste structuri conice asemanatoare unor vulcani;
namolul este rece, deoarece vine din straturile de argila;
numiti si zalte, pacle sau fierbatori, vulcanii noroiosi creeaza un interesant peisaj
cvasi-lunar;
pe harta militara austriaca, cunoscuta ca harta Specht, din 1791-1792, sunt
marcate patru arii cu pacle sau vulcani noroiosi, doua dintre acestea disparand intre timp;
desi solul sulfuros si saraturos este nepropice vegetatiei obisnuite, anumite
specii de plante, cum ar fi gardurarita, saracica, branca, rugina, pelinul, dar si o padurice de
liliac, s-au adaptat la acest mediu;
se gasesc aici scorpioni si termite;
din zacamantul de la Berca provin si resturi osteologice de mamut, unele
recuperate, in 1924, si pastrate in Muzeul de Istorie Naturala "Grigore Antipa" din Bucuresti.
2. Rezervatia naturala Platoul Meledic:
situata in dreapta Vaii Jgheabului,
pe raza comunei Manzalesti;
rezervatie geologica, speologica,
botanica si zoologica;
13
aflata la 600 m altitudine, ocupa o suprafata de 67,5 ha;
include un numar de 35 de pesteri de sare (endocarste saline), cea mai
importanta fiind chiar pestera din platoul Meledic, denumita pestera 6S, de doua ori
detinatoare a recordului mondial pentru cea mai lunga cavitate formata in sare;
valoarea stiintifica este completata de existenta in zona a broastei testoase si a
scorpionului;
versantii platoului Meledic au canioane adanci de 5-6 m, cu latimi de 0,5-3 m si
rupturi de panta de 2 m.
3. Rezervatia naturala Culmile Siriului:
situata pe raza comunei Siriu;
ocupa o suprafata de 85 ha;
de natura geologica, botanica, forestiera si
zoologica;
sunt protejate caprele negre, smardarul
(bujorul de munte), roua-cerului, bumbacarita.
4. Rezervatia naturala Balta Amara:
situata pe raza comunei Balta Alba, localizata la 22 km de Ramicu Sarat, in estul
judetului;
rezervatie naturala geologica, de zona umeda si zoologica;
ocupa o suprafata de 900 ha;
vegetatie asemanatoare celei din Delta Dunarii.
5. Rezervatia Dealul cu Lilieci:
rezervatie forestiera, zoological
in comuna Cernatesti
suprafata 3,0 ha.
14
Aflata la limita padurii aflata pe un versant al raului Slanic, si urcand pe alocuri
pe culmea si platoul cu folosinta agricola (vecina folosintei silvice), aceasta arie intereseaza
pentru prezenta Liliacului (Syringa vulgaris) bine reprezentat ca raspandire, intre care apar si
alte specii subtermofile sau termofile (Carpinita,Scumpie) dovada a climatului de silvostepa
deluroasa comparabil cu cel pontic si mai ales mediteranean; in vegetatie, in nise specifice
poate fi intalnita termita (Reticulicutermes lucifugus) si Scorpionul (Euscorpius carpathicus).
6. Rezervatia Balta Alba:
situata pe raza comunei
Balta Alba, localizata la 22 km de
Ramicu Sarat, in estul judetului;
este cel mai mare
liman fluviatil de pe cursul inferior
al raului Buzau;
rezervatie naturala
geologica, de zona umeda, botanica
si zoologica;
ocupa o suprafata de 1.012 ha;
aici functioneaza o statiune balneoclimaterica, foarte renumita in trecut, datorita
namolului sapropelic, folosit atat in industria farmaceutica, cat si in industria cosmetica;
exista spatii de cazare, plaja amenajata, piscina, teren de fotbal etc.;
apa lacului este clorurata, sodica, slab magneziana, hipotona si slab sulfatata,
ajutand la tratarea afectiunilor aparatului locomotor, a afectiunilor dermatologice,
reumatismale, ginecologice, a neurologiilor periferice;
peisaj asemanator cu cel intalnit in Delta Dunarii.
Parcuri:
1)Parcul Crangul Buzaului:
situat in partea de vest a orasului Buzau;
ocupa o suprafata de 10 ha;
15
aceasta suprafata reprezinta o parte dintr-o padure de 189 ha, numita Padurea
Crang, o ramasita a Codrilor Vlasiei;
braniste domneasca atestata de pe vremea lui Radu cel Mare, domn al Tarii
Romanesti intre 1495-1508;
intalnim aici stejari seculari si plante rare - sica si laleaua de crang;
rezervatie naturala.
16
2)Parcul Monteoru:
situat intr-o mica depresiune din Subcarpatii de Curbura, pe versantul de nord-
vest al Dealului Mare, in centrul statiunii balneoclimaterice Sarata-Monteoru, la 18 km de
municipiul Buzau, pe raza comunei Merei;
parc dendrologic de o rara frumusete,
cu fantani arteziene, foisor si arbori de importanta
stiintifica;
localizat pe fostul domeniu al familiei
Monteoru, este conceput in stil englezesc si a fost
terminat in anul 1904;
ocupa o suprafata de 5.162 mp;
adaposteste specii forestiere si exotice: molidul, bradul alb, thuya, tisa, plopul
alb, plopul negru, scumpia, salcamul galben;
in mijlocul parcului, adapostita in vila celebrei familii Grigore Constantinescu-
Monteoru si a urmasilor acesteia, functioneaza o tabara de elevi.
17
Lacuri:
1) Lacul Meledic :
situat pe platoul Meledic, localizat pe
raza comunei Manzalesti;
unic in lume, lacul are apa dulce, in
ciuda faptului ca este asezat pe un masiv de sare;
adancimea lacului atinge 20 m;
in subteranul acestuia se afla pestera
Meledic (6S), cea mai lunga pestera de sare din
lume;
in apropiere, se gasesc izvoare de ape minerale cunoscute inca de la inceputul
secolului al XIX-lea;
in timpul verii, aici se face plaja si se pescuieste; baile nu sunt indicate deoarece,
chiar daca la mal apa este mai calduta, la cca. 1 m distanta apa devine brusc foarte rece, fiind
pericol de stop cardiac.
2)Lacul Vulturilor (Lacul fara fund):
situat in Muntii Siriului, pe
partea estica a versantului Malaia, in
apropierea localitatii Gura Siriului, din
comuna Siriu;
lac periglaciar aflat la o
altitudine de 1.420 m, fenomen interesant la
aceasta altitudine;
adancimea sa maxima este de
ocupa o suprafata de aproximativ 0,5 ha;
este lipsit complet de vegetatie;
cele doua nume ale acestui lac provin din doua legende diferite; i se spune Lacul
Vulturilor deoarece aici, conform unei legende, consemnata de Alexandru Vlahuta in cartea
sa, "Romania pitoreasca", lacul ar fi un loc unde vin vulturii primavara sa-si invete puii sa
18
zboare; numele Lacul fara Fund provine dintr-o alta legenda, despre un cioban care si-a lasat
turma de mioare, a aruncat bata in apa lacului si a plecat, iar dupa un an de peregrinari,
regasindu-si bata in apele Dunarii si mistuit de dorul mioarelor si a locurilor natale, se
intoarce acasa;
in imediata apropiere a lacului se afla cabana de vanatoare Lacul Vulturilor;
aceasta e inchisa pentru turisti, insa exista o camera fara soba in care acestia se pot adaposti in
caz de vreme nefavorabila;
un versant stancos din apropiere este singurul loc din Muntii Buzaului unde pot
fi vazute capre negre.
3)Lacul Siriu:
situat in raza comunei Siriu, pe cursul superior al
Buzaului, in nord-estul judetului;
lac de acumulare, format in urma constructiei
barajului de la Siriu si a hidrocentralei Nehoiasu;
ocupa o suprafata de 500 ha si are o lungime de
11,5 km si un volum de 155 milioane mc;
Barajul Siriu, cu o inaltime de 122 m si o lungime coronament de 570 m,
construit pe raul Buzau, intre masivul Siriu si masivul Podu Calului, din roca, steril si miez
din argila, este al doilea din lume realizat din anrocamente (dupa cel de la Raul Mare, tot de la
noi din tara);
in timpul verii, turistii dispun de posibilitati de plaja, plimbari cu pluta si pescuit
sportiv (speciile intalnite sunt scobarul, carasul, pastravul, crapul si cleanul);
langa lacul Siriu se gasesc Baile Siriu, o ministatiune de sezon scurt, cu trei
izvoare de ape minerale feroase, termale, usor bicarbonate, clorurosodice, sulfuroase si foarte
slab mineralizate;
la 5 km de Siriu se afla cascada Pruncea.
Obiective culturale in judetul Buzau:
1. Muzeul Judetean Buzau:
19
situat pe strada Nicolae Balcescu nr.50, Buzau;
incepand cu data de 3 mai
2010, ca urmare a inceperii lucrarilor de
reabilitare a cladirii, monument istoric,
muzeul va fi inchis pentru vizitare pe o
perioada de 3 ani; in acest timp insa, vor fi
deschise pentru vizitare colectiile externe
ale Muzeului Judetean Buzau: Colectia de
chihlimbar din comuna Colti, Casa Memoriala Vasile Voiculescu, Colectia de Etnografie si
Arta Populara Vergu-Manaila, Tabara de sculptura in aer liber din comuna Magura.
2. Muzeul Chihlimbarului din Colti:
situat in comuna Colti, la circa 65 de km de municipiul Buzau;
aici a fost singura exploatare de chihlimbar din Romania, inchisa in 1948; pe
aceste meleaguri, extractia acestei pietre dateaza din epoca bronzului; muzeul se afla langa
fosta mina;
a fost deschis in 1973 si este singurul astfel de muzeu din Romania;
functioneaza intr-o casa in stil
popular;
adaposteste o bogata colectie de
chihlimbar, colectii de flori de mina, roci, fosile
si pietre semipretioase, documente privind
exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra
pamantului, atestarea documentara a localitatii
Colti, invatamantul, cultura si istoria acestor meleaguri; la etaj se afla o colectie de etnografie,
compusa din obiecte taranesti vechi, donate de locuitori: razboi de tesut, stergare, lazi de
zestre, piepteni pentru lana, piepteni pentru canepa, cofe, cric din lemn, opinci din lemn etc.,
dar si o interesanta colectie de batiste cusute manual;
ca obiecte deosebite pot fi enumerate: o bucata de chihlimbar de 1,785 kg, o alta
bucata de 1,5 kg, obiecte din chihlimbar de diferite nuante de culori, de la galben transparent,
verde, pana la negru opac, sau cu mai multe nuante de culori intr-un singur obiect, un cercel
20
din chihlimbar care are conservat in el o furnica (despre care specialistii spun ca a trait la
Colti acum 30.000.000 de ani), o bucata de chihlimbar sectionata care pastreaza urme din
scoarta copacului din care a provenit rasina respectiva etc.;
cel mai mare chihlimbar din lume, Romanit, de 3,450 kg, a fost achizitionat de
Muzeul Judetean Buzau;
program de vizitare: miercuri-vineri si duminica, intre 09.00 - 17.00; sambata,
intre 09.00 - 14.00; luni si marti inchis.
3. Casa memoriala Vergu – Manaila:
Este o clădire monument istoric aflată în
municipiul Buzău, România. Conacul boieresc a
aparținut familiei boierești Vergu. Atestată documentar
în 1794, clădirea a fost naționalizată în 1948, și a ajuns
în paragină, fiind restaurată ulterior în perioada 1971—
1974. De atunci, clădirea găzduiește colecția de
etnografie și artă populară a Muzeului Județean Buzău.
Colectia de Etnografie si Arta Populara
Vergu-Manaila:
situata pe strada Razboieni nr. 8, Buzau;
este adapostita de cea mai veche casa boiereasca din oras, monument istoric,
care a apartinut familiilor Vergu si Manaila, personalitati ale targului la sfarsitul secolului al
XVIII-lea; restaurarea casei a respectat structura interioara si aspectul exterior original;
exista sapte sali de expozitie, in care sunt prezentate tesaturi, piese de interior,
piese de port, obiecte de uz casnic si gospodaresc, costume populare, covoare a caror
cromatica este realizata in culori naturale (cum ar fi covorul datat 1887), o mare varietate de
stergare, batiste de nunta, fete de perna, marame de borangic, presuri tesute; invelitori diferite
in cromatica si ca tip de tesatura, obiecte specifice diferitelor ocupatii: olarit, viticultura,
oierit, pescuit si vanatoare;
una din incaperi a fost amenajata si decorata in stilul de casa mare, reprezentand
camera pentru oaspeti, care se gasea in fiecare gospodarie taraneasca din spatiul romanesc;
program de vizitare: marti-duminica, intre 09.00 - 18.00, luni inchis.
21
4. Tabara de sculptura in aer liber de la Magura:
situata la 28 de km de orasul Buzau, pe raza administrativa a localitatii Magura;
amplasata in apropierea Manastirii Ciolanu;
apartine de Muzeul Judetean Buzau;
marcheaza cele 16 secole de atestare documentara a Buzaului, fiind astfel
conceputa ca, timp de 16 ani, 16 sculptori, mereu altii, sa lucreze in poienile Magurei si sa
lase cate o lucrare distincta ce-i reprezenta;
s-a deschis oficial in august 1970 si s-a repetat pana in 1985;
cand fenomenul s-a incheiat, au ramas aici 256 de lucrari in piatra, lucrate de
163 de scluptori, adevarate capodopere ale geniului, ce se intind pe 21 ha;
la mai putin de 200 m se afla o panta unde legea gravitatiei pare sa nu
functioneze.
5. Muzeul Episcopal din Buzau:
situat pe Aleea Episcopiei nr. 1, Buzau;
22
infiintat in 1955;
gazduit in cladirea Seminarului Teologic "Chesarie Episcopul", construita intre
1836-1838;
detine o valoroasa colectie de arta bisericeasca.
6. Muzeul etnografic al Vaii Slanicului:
Situat in comuna Manzalesti; inaugurat in 1998; reprezinta o oglinda a satului
romanesc.
7. Muzeul Municipal din Ramnicu Sarat:
situat pe strada Primaverii nr. 4, Ramnicu Sarat;
expozitia permanenta cuprinde cinci sectii: Arta plastica - cu lucrari de
sculptura, pictura si grafica, Stiintele naturii - cu exponate din flora si fauna specifica Vaii
Ramnicului si zonelor limitrofe, Etnografie - cu obiecte de arta populara, port si legate de
ocupatiile traditionale, Istorie si Istoria culturii ramnicene;
program de vizitare: marti-vineri, intre 09.00 - 16.00, sambata-duminica, intre
09.00 - 13.00, luni inchis.
23
8. Casa memoriala Vasile Voiculescu:
situata pe strada
Principala nr. 1, comuna Parscov;
in aceasta localitate s-
a nascut, la 13 octombrie 1884,
poetul, dramaturgul, publicistul si
editorul Vasile Voiculescu,
personalitate remarcabila a
literaturii romanesti, membru al
Academiei Romane, din 1993, post
mortem;
reconstruita intre anii 1986-1988 dupa schita vechii cladiri, a devenit casa
memoriala in 1996;
functioneaza ca sectie a Muzeului Judetean Buzau;
sunt expuse documente personale - legitimatii, brevete, acte de stare civila si de
studii, teza de doctor in medicina, fotografii de familie, obiecte de colectie (minerale,
ceramica si diverse obiecte din lemn), tablouri, desene, schite in creion si tus, acuarele, icoane
pe sticla, mobilier (pat, mese, dulapuri, piedestal, oglinda de perete), textile (covor, cuverturi,
fete de masa), obiecte personale - periuta de dinti si ilicul folosite in timpul detentiei, ochelari,
schiuri, volume de poezii si proza, patefon etc.;
in memoria sa, in curtea casei, in 1974, cu prilejul aniversarii a 90 de ani de la
nastere, a fost dezvelit un bust din bronz, opera sculptorului Oscar Han.
9. Fantana lui Mihai Viteazul de la Ciuta:
situata in satul Ciuta, comuna Magura, judetul Buzau;
ridicata in anul 1975, cand s-au sarbatorit 375 de ani de la trecerea lui Mihai
Viteazul pe Valea Buzaului spre Ardeal;
marcheaza locul unde domnitorul si oastea sa au poposit o noapte, in octombrie
1599;
24
monumentul este realizat de sculptorul Gheorghe Coman, unul dintre initiatorii
Taberei de sculptura in aer liber de la Magura.
10. Tabara de sculptura Meledic:
Situata in comuna Manzalesti; contine
aproximativ 25 de statui din lemn, rezultate in
urma taberei de sculptura din iunie 2001;
lucrarile sunt expuse intr-o poiana aflata in
drumul ce duce la lacul Meledic.
11. Tabara de sculptura Naeni
situata pe dealul Tigori, comuna Naeni, in partea de vest a judetului;
candva aflate sub apele Marii
Sarmatice, dealurile de la Naeni sunt bogate
in calcar, format din scoicile si cochiile de
acum milioane de ani;
numele dealului provine din
cuvantul grecesc "tegora", care inseamna "loc
sacru";
25
pe varful dealului sunt sute de sculpturi in calcar, realizate de copii, elevi ai
profesorului Gabriel Manole, pe parcursul a 14 ani;
in apropiere se afla si Biserica dintr-o piatra, ridicata dintr-un bloc de calcar,
avand o catapeteasma sculptata in piatra, unica in Europa;
aici se pastreaza, de asemenea, o veche asezare dacica, cu morminte indreptate
cu fata spre Soare, sapate in piatra;
dealul ofera o magnifica panorama asupra masivelor muntoase ale Bucegilor,
Ciucasului, Buzaului, Penteleului si Vrancei.
Obiective istorice in judetul Buzau
1. Cetatea-manastire Bradu:
situata pe raza satului
Hales, comuna Tisau, pe malul stang
al paraului Niscov;
ridicata de familiile
boierilor Cadesti si Patarlageni in
prima jumatate a secolului XVII;
complexul este format
din zidul de incinta al cetatii, Casa
domneasca, construita la sfarsitul secolului XVII - inceputul secolului XVIII, ruinele chiliilor
si spatiilor de locuit sau de servicii, turnurile de colt si biserica "Sfantul Dumitru", construita
in 1634;
refacuta de Doamna Neaga, sotia domnitorului Mihnea Turcitul (1577-1583;
1585-1591), de aceea este cunoscuta drept "manastirea Doamnei Neaga";
a fost vizitata de domnitorul Constantin Brancoveanu, care s-a ascuns aici in
1703, 1708 si 1711, cand era cautat de turci; din porunca lui s-a construit Casa Domneasca, pe
latura de vest a incintei fortificate;
in 1821, a fost folosita ca refugiu de boierii din zona; atacata de eteristi, carora
le-a facut fata, fara a putea fi cucerita;
26
ultimele porti ale cetatii, care dateaza dinainte de 1821 si pastreaza in placile
blindajului de metal proiectile de plumb trase de eteristi, sunt expuse la Muzeul Judetean
Buzau.
2. Cetatea-manastire Berca:
situata la marginea de nord-vest a
localitatii Berca, pe malul stang al raului Buzau, la
confluenta cu paraul Saratel;
biserica construita in anul 1694 a
devenit manastire-cetate in secolul XVIII, cand a fost
intarita cu zid.
3.Castrul roman Pietroasele:
situat in comuna Pietroasele, la 25 km de municipiul Buzau;
urmele de locuire de pe teritorul comunei se intind in timp pana in neo-eneolitic,
fiind astfel descoperite vestigii arheologice care apartin cultirii Gumelnita, peste care, in
urmatoarele straturi, s-au scos la iveala alte urme de locuire din epoca bronzului, prima epoca
a fierului-Hallstatt, a doua epoca a fierului si cultura geto-dacica; insa un capitol aparte il
reprezinta epoca romana;
construit de imparatul Constantin cel Mare intre anii 324-328/330, in perioada
campaniei impotriva gotilor de la nord de Dunare; facea parte din sistemul de aparare a
teritoriului nord-dunarean recucerit, asigurand supravegherea si inchiderea, in caz de
primejdie, a culoarului dintre Carpatii de Curbura si Dunarea dobrogeana;
ocupa o suprafata de
124 m x 158 m;
unicul monument din
categoria fortificatiilor romane
tarzii din Campia Romana, situat la
peste 100 km departare de Dunare;
27
in necropola alaturata castrului s-au descoperit monede din perioada imparatului
Constantin al II-lea, iar in situl arheologic din apropiere au fost gasite fragmente de olane
romane, provenind din reteaua de alimentare cu apa a castrului si asezarii civile, precum si o
instalatie de aductiune si de distribuire a apei, sapata in piatra;
construirea si prezenta castrului au jucat un rol semnificativ in continuarea
procesului de romanizare a populatiei locale si in raspandirea crestinismului in randul
acesteia, dupa legalizarea noii religii de Constantin cel Mare, in anul 312, prin Edictul de la
Milano;
la 400 m est de castru, se situeaza un edificiu cu hipocaust, construit in aceeasi
tehnica si cu materiale asemanatoare cu cele folosite la ridicarea castrului; aici isi avea
resedinta comandantul garnizoanei castrului, care era un personaj de rang inalt in ierarhia
militara a Imperiului Roman;
avand finisaje din marmura deosebite, acesta dispunea de bazine mari pentru
igiena trupei din garnizoana castrului, de bazine mici pentru diverse tratamente si pentru uzul
personajelor importante, de spatii pentru diferite reuniuni militare sau intalniri oficiale, de sali
pentru lectura, muzica, dans, pentru exercitii si antrenamente;
intreaga constructie era incalzita printr-un sistem central, caldura circuland pe
sub pardoseala incaperilor si prin peretii acestora, prin culoare si spatii ingenios amenajate; de
asememnea, in pardoseli era amenajat un sistem de canale din caramizi si din olane tubulare
pentru evacuarea apelor uzate;
intre materialele arheologice recoltate se afla si zece fragmente de caramizi si
tigle care poarta sigla Legiunii a XI-a Claudia Pia Fidelis, incartiruita din secolul I d.Hr. la
Durostorum (Silistra de astazi), pe malul drept al Dunarii, subunitati din aceasta legiune fiind,
probabil, dislocate in garnizoana castrului de la Pietroasele;
edificiul cu hipocaust de la Pietroasele este monument unicat in spatiul
romanesc;
la 1 km nord-vest de castru, in punctul Gradina Crudului, se afla locul unde, in
1837, a fost descoperit faimosul Tezaur "Closca cu puii de aur".
28
4. Asezarea Dealul Cetatuia:
situata in punctul "La Prag", pe soseaua de legatura
dintre comuna Merei si satul Monteoru, la vest de aceasta, pe Dealul
Cetatuia;
asezare eponima a culturii Monteoru, din epoca
bronzului;
descoperita in anul 1895 de arhitectul militar Eduard
Honzik, arheolog amator, care coordona atunci realizarea
complexului balnear si de agrement al familiei Monteoru;
cuprinde un bogat complex arheologic de locuiri neolitice si din epoca
bronzului, completat cu un cimitir din aceeasi perioada, precum si resturi materiale din
Hallstatt-ul timpuriu (prima epoca a fierului), din epoca geto-dacica, din secolul al IV-lea
d.Hr.; de asemenea, s-a mai descoperit o mare necropola de incineratie din secolele VI-VII
d.Hr., pe platourile Scorusului si Colului, apartinand populatiei romanesti, cu un caracter
crestin si dominant romano-bizantin, dar si urme din secolul al XII-lea;
pe platoul de la sud-est de Cetatuia, pe Col si in Poiana Scorusului, au fost
cercetate vestigiile unei locuiri din secolele VI-VII si necropola de peste 1.600 de morminte
din aceeasi perioada;
ceramica descoperita cuprinde doua tipuri: autohtona, de origine daco-romana,
si slava; impreuna cu vasele din lut s-au gasit si margele din sticla si cornalina, fragmente
dintr-un pahar de sticla, amnare, cutitase si sageti de provenienta avara, fibule cu trei sau cinci
butoni, din bronz ori argint aurit, catarame din bronz si fier, cercei bizantini din argint cu
granulatii, o aplica lucrata in aur.
Obiective religioase in judetul Buzau:
1. Manastirea Ratesti:
situata in comuna
Berca, la aproximativ 30 km nord-
vest de Buzau, soseaua Buzau-
Brasov;
29
prima atestare documentara dateaza din anul 1634 si vorbeste despre Schitul
Ratesti (asa apare in acte pana la 1868); parasit in anul 1752, sfantul lacas este reinfiintat dupa
1760, ca manastire de maici, iar in anul 1784 i se mai construieste inca o biserica de lemn; pe
temeliile acesteia s-a ridicat ulterior, in anul 1844, biserica cea mare de acum; cutremurele din
1940, 1977 si 1986 au adus stricaciuni care au facut necesara renovarea constructiei si a
picturii;
biserica manastirii poarta hramurile "Sfanta Treime" (24 mai) si "Sfantul Mare
Mucenic Dimitrie - Izvoratorul de mir" (26 octombrie);
manastire de maici;
edificiul imbina structurile compozitionale ale arhitecturii ecleziastice autohtone
cu cateva elemente din stilul neoclasic;
colectia de arta bisericeasca, adapostita in muzeul Manastirii, este compusa din
icoane pe lemn si sticla, broderii artistice in fir de aur sau argint, obiecte de cult, carte veche
(o raritate o constituie Biblia poliglota format mare, tiparita la Paris de Antonius Vitray, in
1629), obiecte liturgice din argint, doua chistornice din piatra, obiecte sculptate in lemn etc.
2. Manastirea Poiana Marului de la Bisoca:
situata la 6 km de comuna Bisoca, la 40 km nord-vest de Ramnicu Sarat;
poate fi folosita soseaua Buzau - Maracineni - Vintila Voda - Bisoca;
amplasata intr-o poiana in mijlocul padurii;
monument istoric;
ctitorita de Cuviosul Vasile Carpatinul, unul din cei mai puternici duhovnici ai
monahismului romanesc, primul sfant canonizat de Episcopia Buzaului;
prima atestare documentara dateaza din anul 1730; in anul 1771, un incendiu
arde totul pana la temelie, inclusiv chiliile, arhiva si cartile pe care le avea schitul; refacut in
anii 1780-1784; a doua biserica din lemn, cea de azi, a fost construita intre anii 1810-1812;
desfiintat in 1893, s-a reinfiintat in
1938, ca manastire de maici; in
1956, cele doua biserici au fost
renovate de Comisia Monumentelor
Istorice;
30
cel mai important centru monahal din Tarile Romane in secolul XVIII;
manastire de calugari;
poarta hramul "Nasterea Maicii Domnului";
biserica "Duminica Tuturor Sfintilor" (26 iunie) este singurul lacas de cult din
lemn pictat la exterior si una din cele mai mari constructii religioase din lemn;
in biserica mica exista o icoana despre care se spune ca este facatoare de minuni,
a Maicii Domnului, taiata pe frunte cu sabia de catre un turc, cu picurii de sange imprimati si
astazi pe panza;
obiecte de valoare artistica si istorica: icoanele praznicare infatisandu-i pe
Sfantul Gheorghe, Sfantul Dumitru, Proorocul Elisei (1826), Scara lui Iacob in stil rusesc
(1817), icoana Incoronarea Maicii Domnului (1791), carti chirilice;
legenda povestste ca, inainte de a fi schit, in acest loc era o padure intinsa,
departe de orice asezare omeneasca, iar acolo isi aveau stana niste ciobani, singurii vietuitori
si cunoscatori ai locurilor, care isi ridicasera o coliba si un staul pentru oi pe locul unde se va
inalta mai tarziu manastirea, langa un mar mare, de unde se trage probabil si denumirea
asezarii; in toate serile, ciobanii vedeau o lumina, ca un felinar, in scorbura marului, dar nici
unul din ei nu avea curajul sa vada ce este, mai ales ca ziua nu se mai vedea nimic; intr-una
din serile de vara, pe cand ciobanii priveau lumina ce le aparea din mar, au primit niste
oaspeti neobisnuiti: trei calugari pelerini, doritori de liniste si sihastrie, cautau un loc prielnic
zidirii unei manastiri; afland si vazand acea lumina, s-au minunat, iar unul dintre ei s-a urcat
in mar si de acolo a coborat cu o iconita, ce o infatisa pe Maica Domnului cu Pruncul in brate;
Alexandru Vlahuta descrie in "Romania Pitoreasca" frumusetea acestor locuri;
in 1840 a fost surghiunit aici poetul Cezar Bolliac.
3. Manastirea Gavanu:
situata in satul Jghiab,
comuna Manzalesti;
intemeiata in anul
1707; in 1821, turcii ard din temelii
biserica schitului, jefuind si ucigand
atunci mai multi boieri din Buzau,
31
refugiati aici; o noua biserica, tot din lemn, este ridicata in 1828; in anul 1959, manastirea este
desfiintata, iar in 1990 reactivata;
manastire de calugari;
biserica mare poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august), iar
paraclisul "Cuvioasa Parascheva";
s-a pastrat un clopot care dateaza din 1792;
biserica este monument istoric.
4. Manastirea Ciolanu: situata in comuna Tisau,
pe versantul sudic al dealului Ciolanu,
la aproximativ 25 km de Monteoru;
plasata in imediata
vecinatate (peste drum) a Taberei de
Sculptura de la Magura;
singura dintre asezarile
monahale din judetul Buzau atestata
documentar inca din secolul al XVI-lea;
manastire de calugari;
are doua biserici, situate la o distanta de 100 m intre ele; biserica veche, datand
din secolul XVI, poarta hramul "Sfantul Gheorghe", iar biserica noua, construita in 1828,
poarta hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel";
exista si un muzeu unde pot fi admirate icoane, unele pictate de Gheorghe
Tattarescu prin anul 1886, obiecte de cult si vestminte religioase;
in jurul anului 1830, au fost aduse din Grecia moastele mai multor sfinti -
Sfantul Gheorghe, Sfantul Mercurie, Sfantul Pantelimon, Sfantul Haralambie, Sfantul Trifon,
Sfantul Eftimie, Sfantul Ignatie, Sfantul Acachie, Sfantul Neofit si Sfanta Parascheva, care se
afla intr-o racla, in biserica mare.
32
CAPITOLUL II. INDICATORI DE CIRCULAȚIE TURISTICĂ
2.1. Numărul de înoptări
Acest indicator reprezintă numărul total de zile pe care le înregistrează un turist în
cadrul unor unităţi de cazare.
În cele ce urmează vom analiza principalele caracteristici ale unităţilor de cazare din
judeţul Buzău.
Total Hoteluri Moteluri Hanuri
Campinguri Tabere de copii
Pensiuni urbane
Pensiuni rurale
Pensiuni agroturistice
Total 2007RomâniStrăini
89 575
75 79213 783
-
--
5 013
4 494519
-
--
33 204
33 2040
-
--
-
--
-
--
Total 2008RomâniStrăini
85 153
73 21211 941
5 263
4 540 723
5 263
4 540723
-
--
35 323
34 992331
368
3680
1 123
1 1167
1 367
1 3670
Total 2009RomâniStrăini
113 891
100 47013 421
13 269
12 2351 034
13 269
12 2351 034
1 320
1 3200
37 367
36 0621 305
345
3450
1 388
1 34741
2 066
2 0660
Total 2010RomâniStrăini
101 032
83 34117 691
12 803
11 944859
12 803
11 944859
-
--
40 297
40 150147
1 144
1 1440
5 139
5 004135
1 929
1 9218
Total 2011RomâniStrăini
98 963
90 2028 761
11 841
11 233608
11 841
11 233608
250
2500
33 933
33 277656
4 498
4 267231
8 464
8 334130
-
--
Tabelul numărul 1. Numărul de înnoptări înregistrate în unităţi de cazare turistică în judeţul Buzău, în perioada 2007-2011
Din analiza tabelului anterior am constatat următoarele:
• Numărul de înnoptări în hotelurilurile judeţului au avut o evoluţie ascedentă începând
cu anul 2007 până în anul 2009, scăzând după aceea în următorii doi ani. Numărul de înnoptări
din hoteluri este dominat în proporţie de 90 % de turişti români, turiştii străini având o pondere
scăzută.
33
• Numărul de înnoptări în moteluri au avut o evoluţie de creştere spectaculoasă în anul
2009 faţă de anul 2008 cu o dublare a acestora. După 2009, evoluţia a fost urmată de o scădere
uşoară a acestora. Ponderea turiştilor români în total înnoptări a fost mare, cuprinsă între 85-
90%. Turiştii străini nu au avut o pondere mare.
• Numărul de înnopări în hanuri au avut o evoluţie de creştere scăzută în 2008 faţă de
2007, dar, în următorul an s-a înregistrat odublare, aproape o triplare a numărului de înnoptări. In
ceea ce priveşte ponderea turiştilor români, aceasta a fost ridicată, de 85-90% din totalul turiştilor
sosiţi. Turiştii srăini au avut o ondere scăzută.
• Numărul de înnoptări în campinguri pe anul 2011 faţă de anul 2008, au avut o scădere
catastrofală, dimnuare fiind de aproape cinci ori. Ponderea turiştilor români, ca număr de
înnoptări a fost de 100%. Tuiştii străini nu au înrgistrat nicio înnoptare în campinguri ceea ce
înseamnă că aceşti preferă alte unităţi de cazare sau nu au vizitat deloc judeţul.
• Numărul de înnoptări în taberele de copii au avut o evoluţie ascedentă în perioada
2007-2010, înregistrând o scădere considerabilă în anul următor. Innoptările turiştilor români au
fost de 100% în anul 2007, apoi având o evoluţie instabilă, crescătoare înt-un an, descrescătoare
în celălalt an. Innoptările străinilor au fost zero în 2007, crescând din anul 2009 până în anul
2010, urmată de o scădere în 2010, apoi o creştere în anul următor.
• Numărul înnoptărilor în pensiunile urbane au avut o evoluţie de scădere uşoară în anul
2009 faţă de anul 2008, urmată de o triplare în anul 2010, în 2011 înregistrăndu-se o triplare faţă
de anul 2010. în ceea ce priveşte înnoptările turiştilor, turiştii români au avut o pondere de 100%
pe anii 2008, 2009 şi 2010, în anul 2011 având loc o uşoară scădere. Innoptările străinilor fiind
inexistente în 2008, 2009 şi 2010 în anul următor acestea având o pondere foarte scăzută.
• Numărul înnoptărilor în pensiunile rurale au avut o evoluţie ascedentă în primii an,
urmată de creştere considerabilă în anii 2010 şi 2011. în ceea ce priveşte înnoptările turiştilor
români, acestea au avut o evoluţie uşor descedentă în favoarea turiştilor străini, aceştia din urmă
însă având o pondere foarte scăzută.
• Numărul înnoptărilor în pensiunile agroturistice au fost de creştere în anii 2008 şi
2009, urmată de o uşoară scădere în anul 2010. Înnoptările turiştilor români au fost de 100% în
anii 2008 şi 2009, înregistrând o scădere nesemnificativă în anul 2004. Innoptările turiştilor
străini au fost inexistente în anii 2008 şi 2009, în anul următor avân o pondere foarte scăzută.
34
În concluzie, numarul înnoptărilor în judeţul Buzău sunt relative scăzute în raport cu
alte judeţe deoarece turismul buzoian nu este promovat. Condiţiile de cazare sunt în general de
slabă calitate si învechite de aceea turiştii nu sunt interesaţi de serviciile oferite.
2.2. Turiști cazați
Acest indicator reprezintă totalitatea turiştilor sosisiţi în unităţile de cazare din judeţul
Buzău.
În continuare se va analiza ponderea triştilor sosiţi în unităţile de cazare din judeţul
Buzău în perioada 2007-2011.
Total Hoteluri Moteluri Hanuri Campinguri Tabere de copii
Pens. urbane
Pens. rurale
Pens. agroturistice
Total 2007RomâniStrăini
38011
336714340
33108
292823826
-
--
4903
4389514
-
--
-
--
-
--
-
--
-
--
Total 2008RomâniStrăini
54956
503664590
34460
307393721
4764
4366398
4764
4366398
-
--
8894
882470
368
3680
937
9343
769
7690
Total 2009RomâniStrăini
71458
654056053
38792
343324460
10194
9503691
10194
9503691
687
6870
8961
8776185
308
3080
1157
113126
1165
11650
Total 2010RomâniStrăini
79691
733796312
38061
327185343
12100
11671429
12100
11671429
-
--
10993
1097221
972
9720
4158
407286
1307
13070
Total 2011RomâniStrăini
72464
666545810
34441
297884653
10277
9875402
10277
9875402
160
1600
9022
8868154
2825
2719106
5462
536993
-
--
Tabelul numărul 2. Numărul de turişti sosiţi în judeţul Buzău, în perioada 2007-2011
Din analiza tabelului anterior am constat următoarele evoluţii ale turiştilor sosiţi :
Numărul turiştilor sosiţi în hoteluri a avut o evoluţie ascedentă până în anul 2009,
urmată de o scădere în următorii doi ani. Se observă că ponderea turiştilor români cczaţi în
hoteluri a fost foarte ridicată, de 90-95%. Turiştii străini având o pondere scăzută.
35
Numărul turiştilor sosiţi în moteluri a avut o evoluţie ascedentă, observându-se o
dublare a acestora începând cu anul 2009, faţă de anul 2008, după aceea o creştere pe anul 2010
şi o scădere în anul 2011. turiştii români au avut o pondere foarte mare, turiştii străini având o
pondere scăzută de 5-10%.
Numărul turiştilor sosiţi în hanuri a avut o evoluţie uşor descedentă în anul 2008
faţă de anul 2007, urmând apoi o creştere semnificativă, de dublare în anul 2009, o creştere în
anul 2010 şi o scădere în anul 2011. în ceea ce priveşte turiştii sosiţi, ponderea turiştilor români a
fost mare de 90-95%, turiştii străini avănd o pondere mică.
Numărul turiştilor sosiţi în campinguri a avut o evoluţie descendentă în anul 2011
faţă de 2009. turiştii români având o pondere de 100%, ceea ce ne duce cu gândul că turiştii
străini nu preferă aceste unităţi de cazare.
Numărul turiştilor sosiţi în taberele de copii a avut o evoluţie ascedentă până în
anul 2010, urmată de o scadere în anul 2011. în ceea ce priveşte turiştii români sosiţi, ponderea
acestora a fost foarte ridicată ceea ce înseamnă că turiştii străin nu preferă sejurul în tabere sau
preferă alte tabere din ţară.
Numărul turiştilor sosiţi în pensiunile urbane a avut o evoluţie ascedentă, chiar
foarete semnificativă în anul 2011. în ceea ce priveşte ponderea turiştilor români în pensiunile
urbane, aceasta a fost de 100% până în anul 2011, turiştii străini înregistrând sosiri abia în anul
2011 ceea ce înseamnă că până acum aceşti au preferat alte forme de cazare.
Numărul turiştilor sosiţi în pensiunile rurale a avut o evoluţie ascedentă, mai
semnificativă, chiar triplare pe anii 2010 şi 2011 faţă de anii anteriori. Ponderea turiştilor români
a fost ridicată, turiştii străin având o pondere foarte scăzută ceea ce înseamnă că aceşti preferă
alte modalităţi de cazare.
Numărul turiştilor sosiţi în pensiunile agroturistice a avut o evoluţie ascedentă. În
ceea ce priveşte românii, aceşti au înregistrat o pondere de 100% până în anul 2009, turiştii
străini înregistrân sosiri abia în 2010, însă foarte puţini, doar 4 turişti.
În concluzie, numărul turiştilor sosiţi în judeţul Buzău este relativ scăzut în raport cu
alte judeţe deoarece turismul buzoian nu este promovat. Condiţiile de cazare sunt în general de
slabă calitate şi învechite de aceea turiştii nu sunt interesaţi de serviciile oferite.
36
2.3. Durata medie a sejurului
Sejurul mediu este un indicator al circulaţiei turistice şi arată numărul mediu de zile de
şedere a turiştilor într-o anumită zonă sau unitate de cazare.
S = nr. înnoptări(nr. zile – turist) ∕nr. turişti sosiţi(cazaţi)
Zona Nr. înnoptări în hoteluri Nr. turişti cazaţi în hoteluri
Sejurul mediu(zile)
Total judeţ 2007 din care RomâniStrăini
29 575
75 79213 782
33 108
29 2823 826
2,705
2,5883,602
Total judeţ 2008 din careRomâni Străini
85 153
73 21211 941
34 460
30 7393 721
1,165
2,3813,209
Total judeţ 2009 din care RomâniStrăini
113 891
100 47013 421
38 792
34 3324 460
2,935
2,9263,009
Total judeţ 2010 din careRomâniStrăini
101 032
83 34117 691
38 061
32 7185 343
2,654
2,5473,311
Total judeţ 2011 din care RomâniStrăini
98 963
90 2028 761
34 441
29 7884 653
2,873
3,0281,882
Tabelul numărul 3. Durata medie a sejurului în hoelurile judeţului Buzău în perioada 2007-2011
Din analiza tabelului anterior se concluzionează următoarele :
Durata medie a sejurului în hoteluri în anii 2007, 2008, 2009 şi 2010 a fost de 2,5
zile, de durata sejurului pentru străini care a fost în anii menţionaţi anterior de 3,2 zile, ceea ce
înseamnă că deşi au pondere scăzută în hoteluri, au o durată a sejurului mai mare faţă de români.
O evoluţie mai bună a duratei sejurului pentru români a fost în anul 2011 când
acesta a cresut la trei zile, diminuându-se însă durata sejurui străinilor la 1,8 zile.
37
2007 2008 2009 2010 20110
0.51
1.52
2.53
3.5
East
Graficul numărul 1. Sejurul mediu al românilor în hotelurile din judeţul Buzău în perioada 2001-2005
Din analiza graficului anterior se observă o evoluţie instabilă a duratei sejurului
românilor crescând într-un an, după aceea având următorul an o scădere urmată iar de o creştere
şi apoi o scadere.
2.4. Densitatea turistică
Densitatea turistică este un indicator care arată cât de solicitate sunt ţările de destinaţie.
Are două modalităţi de calcul :
Dt în raport cu populaţia = turişti sosiţi/ populaţie = turişti/ locuitor
Dt în raport cu suprafaţa = turişti sosiţi/ suprafaţă = turişti/ km2
Zona Total turişti sosiţi Dt în raport cu populaţia(turişti/locuitor)
Total judeţ în 2007 din care
RomâniStrăini
38 011
33 6714340
0,076
0,0670,008
Total judeţ în 2008 din care
RomâniStrăini
54 956
50 3664 590
0,110
0,1010,009
Total judeţ în 2009 din care
RomâniStrăini
71 458
65 4056 053
0,144
0,1310,012
Total judeţ în 2010 din care
Români
79 691
73 379
0,160
0,147
38
Străini 6 312 0,0127Total judeţ în 2011 din care
RomâniStrăini
72 464
66 6545 810
0,146
0,1340,011
Tabelul numărul 4. Densitatea turistică în raport cu populaţia din judeţul Buzău în perioada 2007-2011
Din analiza tabelului anterior am constatat următoarele :
• Densitatea turistică în raport cu populaţia pentru turiştii români este foarte scăzută de
doar 0,1 turişti / locuitor, ceea ce înseamnă că judeţul Buzău nu reprezintă un punct de atracţie
pentru turişti, aceştia preferând alte zone turistice din zară.
• Densitatea turistică în raport cu populaţia pentru străini este foarte scăzută, aproape
inexistentă, de 0,01 turişti/locuitor. Ceea ce înseamnă că aceşti nu preferă zona turistică a
judeţului Buzău, optând pentru alte zone.
2007 2008 2009 2010 20110
0.020.040.060.08
0.10.120.140.16
East
Graficul numărul 2. Densitatea turistică în raport cu populaţia, a românilor din judeţul Buzău în
perioada 2007-2010
2.5. Funcția turistică
O localitate (o zonă, o ţară) are o funcţie turistică în momentul în care turismul
(primirea şi gădzuirea turiştilor) reprezintă principala preocupare în structura activităţilor
desfăşurate, căreia i se consacră cea mai mare parte a locuitorilor.
Ft= Lx100/P
Unde : L- numărul de locuri de cazare din localitatea (zona, ţara) de referinţă
P- populaţia permanentă a localităţii (zonei, ţării) de referinţă
39
Populaţia ocupată a unei ţări se orientează spre 3 sectoare de activitate :
- sectorul primar : agricultură, vânătoare, pescuit, silvicultură, industrie extractivă ;
- sectorul secundar : industrie, construcţii ;
- sectorul terţiar : servicii.
Se notează cu P1, P2, respectiv P3 populaţia ocupată în cele trei sectoare. În consecinţă,
formula anterioară devine :
Ft = Lx100/P1+P2+P3
Unde : P1+P2 – persoane independente de activitatea turistică
P3 – persoane dependente de activitatea turistică ; este determinat în mare măsură
de activitatea turistică şi creşte odată cu creşterea gradului de dotare cu echipamente de cazare,
nu proporţional, ci după o funcţie : P3 = F(1) = k1
k – coeficient de corecţie ce ia valori între [0 ;1] în funcţie de categoria de confort
a hotelului şi de numărul de locuri.
Aşadar, Ft = L x 100/P0+k x L
Anul Numărul de locuri de cazare Funcţia turistică2007 2 388 0,4812008 2 742 0,5522009 2 865 0,5772010 1 980 0,3992011 1 932 0,389
Tabelul numărul 5. Funcţia turistică a judeţului Buzău în perioada 2007-2011
Din analiza tabelului anterior am constatat că funcţia turistică a judeţului Buzău este
foarte scăzută, ceea ce înseamnă că populaţia ocupată în sectorul terţie,a serviciilor turistice, este
foarte puţină.
Se concluzionează că populaţia ocupată a judeţului se orientează către sectorul primar şi
secundar.
2.6. Coeficientul de uilizare a capacității de cazare
Acest coeficient este utilizat în aprecierea gradului de exploatare a capacităţii de cazare ;
se exprimă procentual. Formula de calcul este următoarea :
CUC = Nr. înnoptări (nr. zile turist)/Nr. locuri cazare x nr. zile de funcţionare x 100
În condiţii normale acest coeficient ia valori în intervalul [ 0,1].
40
Anul Nr. înnoptări în hoteluri
Nr. locuri de cazare în hoteluri
CUC pe hoteluri
2007 89 575 981 25,6482008 85 153 970 24,6492009 113 891 983 31,7422010 101 032 737 37,5572011 98 963 981 27,638
Tabelul numărul 6. CUC în hotelurile din judeţul Buzău în perioada 2001-2005
Din analiza tabelului anterior am concluzionat următoarele :
• Coeficientul de utilizare a capacităţii hotelurilor din judeţul Buzău a scăzut în anul
2008 faţă de 2007, urmând ocreştere a acestuia până în anul 2010, dar suferind o scădere în
următorul an.
Totuşi utilizarea capacităţii de cazare a hotelurilor este scăzută, la ¼ din întreaga
capacitate, ceea ce înseamnă că serviciilor hoteliere sunt de slabă calitate sau turismul judeţului
nu este destul de promovat.
2007 2008 2009 2010 201105
10152025303540
East
Graficul numărul 3. Coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare în hoteluri din judeţul Buzău în
perioada 2007-20011
Din analiza graficului anterior se observă o scădere a coeficientul de utilizare a
capacităţii de cazare în hoteluri în anul 2008 faţă de 2007, urmată de o creştere până în anul 2010
şi apoi o scădere în anul următorul an.
41
CAPITOLUL III. PERSPECTIVELE TURISMULUI ÎN JUDEȚUI BUZĂU
Potenţialul turistic al unei ţări, zone, staţiuni etc. ar putea fi deci definit astfel: totalitatea
valorilor naturale şi economice, culturale, care, în urma unor activităţi umane, pot deveni
obiective de atracţie turistică. Prin urmare, este vorba de acele valori a căror punere în funcţiune
în scopuri turistice necesită lucrări de amenajare şi echipare, investitii de capital şi un volum
considerabil de cheltuieli de muncă umană.
Noţiunea de potenţial turistic se constituie în oferta turistică şi este intim legată de
conţinutul prestaţiilor turistice. Nu se poate vorbi deci despre potenţial turistic fără a se face
referire în mod concret la prestaţiile de servicii turistice, oferite într-o gamă tot mai diversă şi la
nivelul calitativ al preferintelor şi exigenţelor turiştilor şi vizitatorilor potenţiali.
Produsele turistice oferite de aceste unităţi economice sunt solocitate în contextual
petrecerii plăcute a timpului liber al turiştilor şi, ca atare, ele trebuie să ofere acestora – material
şi calitativ – satisfacţia deplină în urma consumului turistic. Concretizarea acestor oferte de
produse turistice a necesitat crearea şi dezvoltarea unei baze materiale în toate zonele (staţiunile)
turistice din ţară (reţea de unităţi de cazare, de restaurante, de unităţi specializate pentru
prestaţiile de agrement, de baze de tratamente balneoclimaterice ş.a.). În acest fel, volumul şi
complexitatea ofertei turistice a generat dezvoltarea unei adevărate industrii a călătoriilor şi
turismului.
Cadrul natural, varietatea şi complexitatea peisajului, la care se adaugă un adevărat
tezaur istoric, etnografic şi folcloric conferă judeţului Buzău un potenţial turistic deosebit,
favorizat şi de poziţia sa geografică la întretăierea unor importante artere rutiere şi feroviare.
Eforturile autorităţii publice judeţene de dezvoltare a acestui potenţial s-au concretizat
în anul 2008 prin promovarea unor proiecte de reabilitare şi echipare edilitară a zonelor turistice,
îmbunătăţirea structurii informaţionale privind oportunităţile turistice, conştientizarea populaţiei
privind protecţia mediului şi avantajele agroturismului ecologic, modernizarea căilor de
comunicaţie cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene şi cu alocaţii bugetare
guvernamentale.
42
Împreună cu toţi actorii locali sau naţionali interesaţi, se va creiona un portofoliu de
proiecte de anvergură pentru dezvoltarea infrastructurii turistice judeţene, proiecte care vor
participa în competiţia pentru finanţare din fonduri structurale:
- “Repere turistice buzoiene pe vechiul «Drum al Sării»”
- “Dezvoltarea zonelor cu potenţial turistic de pe Valea Buzaului”
- “Tezaur buzoian”.
Prin modernizarea radicală a infrastructurii în general şi cu precădere a căilor de
circulaţie rutieră, a reţelelor de alimentare cu energie electrică, apă şi canalizare, se vor promova
formele de turism şi produse turistice noi. Se va încerca adaptarea formelor de turism la oferta
turistică specifică potenţialului din fiecare zonă a judeţului. De asemenea, se va urmări integrarea
produsului turistic buzoian în viitoare programe turistice naţionale şi internaţionale.
În acest scop la Consiliul judeţean Buzău se desfăşoară următoarele activităţi:
- elaborarea unor albume, ghiduri, pliante, machete/fişe de prezentare a judeţului care să
evidenţieze potenţialul economic, social, cultural, turistic al acestuia ;
- inventarierea resurselor turistice care fac parte din domeniul public sau privat al
unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi al celor aflate în proprietatea persoanelor fizice sau
juridice, de drept privat, prin înscrierea în Registrul local al patrimoniului turistic creat în cadrul
Consiliului judeţean;
- colaborarea cu Ministerul Turismului pe probleme ce intră în competenţa
administraţiei publice judeţene, conform prevederilor legale în vigoare;
- formularea de propuneri de promovare a ofertei turistice locale;
- spijinirea consiliilor locale în activitatea de marcare a traseelor turistice în vederea
valorificării patrimoniului turistic.
Coeziunea economică şi socială a localităţilor, creşterea competitivităţii, conservarea
diversităţii culturale şi a capitalului natural sunt pilonii pe care se sprijină politica de amenajare a
teritoriului în judeţul Buzău. Obiectivele majore în acest domeniu vizează :
- realizarea unui parteneriat durabil între zonele urbane şi rurale ;
- contribuţia la dezvoltarea unui sistem integrat de transport şi comunicaţii în scopul
stimulării dezvoltării regionale ;
- conservarea şi dezvoltarea moştenirii culturale şi naturale.
43
Dezvoltarea în spaţiu, unitară şi durabilă a judeţului Buzău, depinde de conservarea
biodiversităţii şi de aplicarea unor măsuri de conservare a zonelor şi arealelor verzi aflate în
intra- sau extravilan.
În planul construcţiei instituţionale, în acest sector se are în vedere colaborarea cu
Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est în vederea identificării şi stabilirii zonelor de
dezvoltare urbană policentrică, promovarea unei dezvoltări integrate urban-rural, prin cooperarea
între autorităţile administraţiei publice locale în special între localităţile apropiate.
Se va urmări reactualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţului Buzău
întocmită conform noii metodologii de elaborare şi obţinerea avizelor de la organismele centrale
de resort.
Obiectivul prioritar al acestui sector îl constituie asigurarea cadrului pentru atingerea la
nivel local a convergenţei în raport cu structura economică europeană.Se vor urmări două aspecte
definitorii : consolidarea relaţiilor de cooperare în plan regional şi contribuţia la creşterea
competitivităţii regiunii în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.
Activitatea Consiliului Judeţean în acest domeniu se concretizează în:
-asigurarea legăturilor din punct de vedere tehnic în vederea dezvoltării relaţiilor
regionale de colaborare sub aspect economic, social, cultural ;
- întărirea cooperării cu autorităţile locale, judeţene, regionale în vederea integrării
planurilor locale de dezvoltare în cele regionale ;
- instruirea funcţionarilor din cadrul Direcţiei de Integrare Europeană, Strategii şi
Dezvoltare Regională privind pregătirea cererilor de finanţare prin Fondurile Structurale
- dezvoltarea relaţiilor de colaborare, parteneriat şi înfrăţire cu alte autorităţi ale
administraţiei publice locale/regionale din ţară şi din ţări ale Uniunii Europene .
Păstrarea identităţii locale şi regionale este încurajată prin :
- conservarea şi dezvoltarea artei populare şi a tradiţiilor culturale din mediul rural ;
- conservarea siturilor istorice din mediul urban şi a monumentelor istorice din spaţiul
rural ;
- încurajarea dezvoltării agroturismului.
Obiectivele prioritare ale perioadei de referinţă se pot rezuma astfel :
- creşterea standardului de viaţă în zonele rurale, prin îmbunătăţirea infrastructurilor de
dezvoltare rurală:
44
a) pregătirea unor proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere şi de consolidare a
zonelor alunecătoare în vederea depunerii lor spre finanţare pe fonduri structurale şi de coeziune;
b) promovarea parteneriatului public-privat pentru extinderea şi reabilitarea sistemului
de canalizare în cât mai multe localităţi ;
c) promovarea de proiecte de realizare a unor sisteme de canalizare şi reabilitare a
staţiilor de epurare. Se va urmări extinderea şi reabilitarea staţiilor de epurare Berca, Nehoiu,
Pătârlagele şi Monteoru ;
- corelarea planurilor de amenajare a teritoriului în profil rural cu proiectele de
dezvoltare a serviciilor legate de agricultură (fitosanitare, veterinare, laboratoare de calitate,
servicii de consultanţă), a serviciilor publice (învăţământ, sănătate, asistenţă socială, cultură şi
culte), precum şi a utilităţilor publice: distribuţia apei, gaze, canal, colectare deşeuri.
- contribuţia la creşterea producţiilor agricole, fără a distruge ecosistemul, deziderat ce
se realizează prin recomandările practice curente pe care Direcţia pentru Protecţia Plantelor le
face fermierilor privind cele mai indicate pesticide, modul de folosire a acestora şi momentele
optime de aplicare a tratamentelor, precum şi alte probleme cu caracter tehnic. Astfel, cultivatorii
pământului vor putea să se familiarizeze cu noi cunoştinţe din domeniul fitofarmaciei
contemporane, cu utilizarea unor noi şi tot mai performante produse de combatere, selective şi
puţin poluante, care se încadrează în contextul noului concept de protecţie integrată a plantelor şi
a mediului înconjurător ;
- crearea premiselor pentru accesarea finanţării europene după integrarea României în
Uniunea Europeană.
Obiectivul prioritar al acestui sector este dezvoltarea echilibrată a economiei locale şi
regionale, precum şi integrarea reţelei judeţene de transport (şi logistică) în reţeaua regională,
naţională, respectiv europeană.
Dezvoltarea reţelei de drumuri publice, îmbunătăţirea indicilor calitativi (densitate,
lungime, îmbrăcăminţi moderne) se vor face în condiţii de siguranţă şi confort, asigurându-se
protecţia mediului.
Sunt vizate următoarele aspecte:
- reparare, întreţinere curentă şi periodică, reparaţii capitale şi modernizare;
- implementarea sistemelor de management pentru drumuri şi pentru poduri;
- sporirea măsurilor de siguranţa circulaţiei şi confortului participanţilor la trafic.
45
Unul din proiectele de anvergură în domeniu este “Modernizarea infrastructurii de acces
la zonele turistice cu potenţial demonstrat ale judeţului Buzău” promovat în cadrul Programului
PHARE 2006-2008 Coeziune economică şi socială, componenta Dezvoltarea infrastructurii
regionale.
Promovarea turistică se realizează în materiale promoţionale, editate de minister, şi
unde sunt incluse obiective turistice de interes naţional şi internaţional, reprezentative pentru
zona dumneavoastră, respectiv Vulcanii Noroioşi din Subcarpaţii de Curbură, vestigiile rupestre
de la Aluniş-Nucu, Colecţia muzeală de chihlimbar de la Colţi. De asemenea, ministerul are în
baza de date informaţii şi despre alte obiective importante ale turismului cultural şi montan din
judeţul Buzău, care urmează a fi analizate, prelucrate şi promovate. Dintre acestea amintim:
Masivul montan Ciucaş şi Penteleu, rezervaţia naturală Meledic; de asemenea mănăstirea
Ciolanu, cu tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura, Peştera de la Mânzăleşti, Peştera cu trei
intrări etc. În ceea ce priveşte dezvoltarea turistică, ministerul acordă consultanţă de specialitate
prestatorilor de servicii pentru dezvoltarea turismului rural, balnear şi montan, ţinând cont de
potenţialul turistic al judeţului pentru aceste forme de turism (bogăţia naturală şi etnofolclorică a
zonelor rurale, resursele minerale de la Sărata-Monteoru - Mânzăleşti etc., resursele montane din
zona Nehoiu-Gura Teghii). Astfel că, în anul trecut - în semestrul I - ministerul a cofinanţat,
împreună cu ANTREC (Asociaţia Naţională a Turismului Rural, Ecologic şi Cultural), filiala
Buzău, un curs practic "Lucrătorul în turismul rural - lucrări şi demonstraţii practice", urmat de
un simpozion cu tema "Experienţa europeană a lucrătorului din turismul rural", cu prezentarea de
materiale documentare video şi editate.
De asemenea, ministerul analizează introducerea în circuitul turistic a obiectivelor
monumentele naturii (Muntele de Sare, Sfinxul "Cap-de-om", rezervaţia naturală "Pădurea
Găvanu", Focurile Vii de la Lopătari), a unor monumente culturale, dar şi propunerea înaintată
de Consiliul Local Mânzăleşti privind reactivarea izvoarelor de ape minerale atestate în 1939, a
izvoarelor sărate de la Băsceni.
În "Strategia dezvoltării sectoriale a turismului", care acoperă perioada 2002-2004, la
capitolul "Dezvoltarea altor forme de turism", subpunctul "Ecoturism", măsurile şi acţiunile pe
termen scurt şi mediu, includ şi amenajarea la standarde turistice europene şi integrarea în
circuitul turistic a celor mai reprezentative zone sau obiective de interes cultural-ştiinţific sau de
cunoaştere, precum: zona dealurilor subcarpatice pentru studierea unor fenomene naturale
46
("Vulcanii noroioşi", "Focurile nestinse" de la Lopătari, peşterile în sare de la Mânzăleşti şi
Meledic). După cum se poate observa, obiectivele nominalizate sunt amplasate în judeţul Buzău.
În ceea ce priveşte programele la nivel naţional, consider oportun, pentru a scurta din
acest expozeu, să enumăr: "Super schi în Carpaţi"; "România - Ţara Vinurilor"; "Vacanţă la
ţară"; Programul "Q" (de creştere a calităţii serviciilor turistice); Programul "INFOTURISM";
"Programul de formare şi pregătire profesională", evident programe în care, cu siguranţă că şi
judeţul dumneavoastră îşi va găsi locul, având în vedere că el se desfăşoară într-un parteneriat:
Ministerul Turismului şi consiliile locale.
Stabilitatea economică a regiunilor rurale poate fi serios afectată de dezvoltarea pe scară
largă a unor afaceri turistice care nu caută decât caştigul imediat. Moştenirea culturală poate fi şi
ea serios ameninţată de culturile din afară ca în cazul turismului de masă, mai puternic, mai
influenţabil. Toate aceste ameninţări au condus la necesitatea luării în considerare a conceptului
de dezvoltare durabilă a turismului. Turismul rural este o formă de turism durabil care urmăreşte
minimizarea efectelor negetive asupra mediului natural şi cultural, optimizarea satisfacţiei
turiştilor şi maximizarea creşterii economice pe termen lung a unei regiuni.
O bogăţie a judeţului o reprezintă pădurile cu tisa, care în zilele noastre au început să fie
exploatate de către persoane care au primit pădurile înapoi
În locaţiile adăpostite, cu umiditate atmosferică, aceste păduri - întinse odinioară- nu au
mai lăsat decât exemplare isolate, diseminate in biocenoza pădurii, şi (ca urmare a exploatarilor
forestiere) dimensiunile sunt nespecifice (mici, cu habitus afectat). Managementul viitor işi
propune să recupereze aceste exemplare, amintind de impresionantele păduri.
Altă resursă naturală a judeţului o reprezintă Balta Albă, care este de asemenea slab
valorificată.
Agricultura extensivă (prin chimizare) şi lipsa perdelelor forestiere (tăiate în anii 50-60)
au lipsit de protecţia necesară solurile şi apele astfel încât (în prezent) apele excesiv eutrofizate
au dezvoltat alte raporturi fizico-chimice şi biologice, din care a rezultat Alga (Chara crinita)
care iniţiază nămolul sapropelic de interes curativ (medical) şi cosmetic (produsele Pell-Amar).
Este necesar, pentru recuperare, un management activ iniţiat prin reconstrucţia
ecologică.
O altă resursă naturală, Balta Amara, este slab valorificată reprezentând un potenţial
turistic viitor.
47
Ca şi la Balta Albă, indicele de umiditate ridicat, colmatarea cuvetei lacului, astuparea
izvoarelor din pânza freatică - a diminuat adancimea apei (libera de mal) şi recent, prin apariţia
unui cordon sedimentat longitudinal, s-a micşorat volumul apei utile, afectând sever ihtiofauna şi
diminuând major apetitul speciilor de avifaună căror marcă genetică le îndrumau de secole spre
aceste balţi, acum cu rol de haltă (pentru hrănire şi refacere) iar cândva cu însemnate spaţii (în
asociaţiile de specii higrofite) favorabile pentru cuibărit.
Şi acest obiectiv (unde fauna şi-a pierdut valoarea comercială de cc. 5 ani) necesită
urgenţă reconstrucţie ecologică, pentru recuperare.
Complexul "Marghiloman" face parte din acea serie de monumente istorice care au fost
părăsite de instituţiile care le ocupau după 1989, iar acum, cînd are atâta nevoie de restaurare,
este neglijat de proprietar. Ministerul Culturii şi Cultelor, proprietarul vilelor din Ansamblul
"Marghiloman", nu reuşeşte să facă mai mult decît să-i asigure paza.
O singură clădire a fost cedată în administrarea primăriei, care a amenajat aici un azil de
bătrâni. În rest, ceea ce se mai poate păzi aici sunt doar ruine, care nici pe departe nu pot fi
protejate de amprenta nemiloasă a timpului.
De 16 ani Ministerul Culturii se tot scuză, spunând că nu-şi permite să aloce bani în
restaurarea clădirilor care alcătuiesc Ansamblul "Marghiloman". O rază de speranţă vine din
partea primăriei care va propune consilierilor locali să preia vilele "Marghiloman" în patrimoniul
municipiului. Demersul nu este lipsit de sens, dacă ceea ce susţine primarul Constantin
Boşcodeală şi anume că ministerul şi-ar fi dat acordul de principiu pentru transfer, este adevărat.
După 1989 clădirile Ansamblului Marghiloman au fost preluate în administrare de
Ministerul Culturii şi Cultelor, prin Direcţia Monumentelor Istorice, aici deschizându-se un
şantier de restaurare. Din păcate, chiar dacă s-a reuşit ca parcul să fie deschis publicului, în ceea
ce priveşte clădirile, nici până acum nu au fost în totalitate restaurate. Anul trecut, autorităţile
municipiului Buzău au solicitat Ministerului Culturii preluarea complexului în patrimoniul
municipiului. Primarul Boşcodeală spune că ministerul şi-ar fi dat acordul de principiu şi că, în
momentul de faţă, sunt în curs de finalizare măsurătorile topografice: "Cel mai probabil în luna
martie vom supune aprobării CLM proiectul pentru preluarea vilelor Marghiloman. Vom trimite
apoi hotărârea la MCC, pentru ca, la rîndul său, să facă demersuri pentru emiterea unei hotărâri
de Guvern în acest sens. În acest fel, din 2007 vom putea aloca fonduri pentru restaurarea
ambelor clădiri din cadrul complexului".
48
Intenţiile primarului, dar şi viitorul vot al consilierilor, la prima vedere, par a fi în
beneficiul buzoienilor. Numai că surse din anturajul politico-economico-administrativ afirmă că
preluarea Complexului Marghiloman se face doar pentru că în viitorul apropiat trebuie
concesionat unei firme. Nu una oarecare, ci una care, în ultimii ani, a căpătat o ascensiune fără
precedent şi a ajuns cu investiţiile chiar lângă Parcul Marghiloman.
O altă atracţie turistică a judeţului care nu este valorificată şi se confruntă cu probleme
este staţiunea Sărata Monteoru.
Staţiunea se confruntă cu o criză acută de medici specialişti (balneologi) şi de personal
specializat în balneo-fizio-terapie, deşi există şcoli cu acest profil în Constanţa, iar la nivelul
judeţului Buzău există şcoli post-liceale sanitare care s-ar putea adapta unui astfel de profil.
În ceea ce priveşte infrastructura, situaţia este următoarea:
- staţiunea este străbătută de un drum asfaltat;
- există un sistem funcţional de alimentare cu gaze naturale;
- sunt probleme mari în ceea ce priveşte alimentarea cu apă. S-a realizat un proiect
pentru alimentarea cu apă cu finanţare de la bugetul naţional, însă fondurile alocate nu acoperă
decât o parte din necesar;
- în staţiune nu există un sistem de canalizare şi nici o staţie de epurare a apei;
- sunt probleme în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor.
Mina de petrol, funcţională, este proprietatea unei societăţi petroliere. Nu este
amenajată pentru vizitare şi nu poate fi văzută decât cu aprobări speciale.
Este nevoie de o ecologizare a zonei, de regularizarea albiei pârâului Sărata (inclusiv de
consolidarea malurilor acestuia), lucrări pentru care trebuie obţinut acordul Direcţiei Generale
Apele Române. De asemenea ar fi foarte utilă reabilitarea drumului comunal 203 G în lungime
de 12 km care scurtează mult distanţa dintre staţiune şi atracţiile turistice de pe Valea Buzăului
(Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura, Mânăstirea Ciolanu, Muzeul de chihlimbar de la
Colţi, Herghelia de la Cislău etc.).
Serviciile oferite au un nivel scăzut datorita lipsei investiţiilor.
Dacă volumul investiţiilor ar fi mai ridicat atunci ar creşte şi calitatea serviciilor şi
automat numărul truriştilor ar creşte simţitor. În momentul de faţă se practică mai ales un turism
de week-end la ştrandul din staţiune, turiştii provenind din localităţile înconjurătoare şi din oraşul
Buzău.
49
Aspectul deplorabil al staţiunii, spaţiile de cazare insuficiente şi lipsa mijloacelor de
divertisment au dus la scăderea numărului de turişti. Zona este superbă şi chiar merită investiţii
de orice fel, care ar duce la creşterea numărului de turişti şi la prelungirea sezonului turistic.
Staţiunea este amplasată la cca 19 km de oraşul Buzău, la cca la 114 km de Bucureşti
(aeroport) şi la 11 km de calea ferată Bucureşti –Buzău – Iaşi , ceea ce asigură un acces destul de
uşor .
Sărata Monteoru are un climat continental de deal. Vânturile din nord-vest bat mai puţin
violent, din cauza culmilor de deal care închid depresiunea, determinând înregistrarea unui
climat specific de adăpost. Caracteristicile generale ale climei reprezintă un factor propice pentru
efectuarea tratamentului balnear în toate anotimpurile.
Factorii naturali terapeutici, oferă numeroase oportunităţi de afaceri, datorită calităţilor
curative, iar faima staţiunii este o veritabilă carte de vizită. Amintim, în această categorie:
- Izvoarele cu ape minerale concentrate clorurate, iodurate, bromurate, sodice, calcice,
magneziene, unele sulfuroase, hipertone folosite în diferite afecţiuni ale organismului;
- nămol mineral de depunere din izvoare sulfuroase (cură naturistă pentru reumatism,
dureri musculare, sinuzită)
- bioclimat sedativ de cruţare. Climatul de la Sărata Monteoru este recomandat
persoanelor care suferă de boli de inimă, insomnie, nevroze deoarece aerul acestei zone are
efecte sedative, fiind excepţional pentru persoanele obosite, supuse la stres.
Sărata Monteoru poate fi inclusă în mai multe trasee turistice:
• Buzău - Merei- Sărata Monteoru- Pietroasele – Breaza, acest traseu oferind numeroase
ocazii de a face cunoştinţă cu valorile locale. Astfel, la 11 km de Buzău se află popasul Merei, cu
restaurant şi spaţii de cazare, la Pietroasele se pot degusta faimoasele vinuri de Pietroasele.
• Buzău- Merei- Sărata Monteoru – Tisău – Tabăra de sculptură în aer liber Măgura –
Fântâna lui Mihai Viteazul –Vulcanii Noroioşi – Buzău;
• Buzău- Merei- Sărata Monteoru – Tisău – Tabăra de sculptură Măgura – Fântâna lui
Mihai Viteazul – Pătârlagele – Nehoiu – Braşov- Castelul Bran. Din acest traseu, la Pătârlagele
se desprinde un alt traseu, până la Colţi unde poate fi vizitat Muzeul de chihlimbar care
adăposteşte singura colecţie de acest gen din ţară . La cca 6 km de Colţi poate fi vizitată biserica
săpată în piatră de la Aluniş.
50
O premiză pentru valorificarea patrimoniului o reprezintă prelungirea sezonului turistic.
Actualmente activităţile turistice se desfăşoară cu precădere în sezonul cald ( mai - septembrie),
cu maxime în week-end.
Valorificarea prin turism şi promovarea celor mai originale şi pitoreşti zone turistice
rurale are în vedere armonizarea formelor de turism şi a tuturor activităţilor turistice în contextul
dezvoltării eionomice regionale şi locale.
BIBLIOGRAFIE folosită:
1. Baron Petre, Minciu Rodica, Neacşu Nicolae :Economia turismului, Editura C.I.E.
ESTETICO, Bucureşti 2004
2. Băltăreţu Andreea :Turismul internaţional-de la teorie la practică-Editura Sylvi,
Bucureşti 2009.
3. Bran Florin, Dinu Marian, Şiman Tamara :Turismul rural. Mediul European, Editura
Economică.
4. Cristureanu C. , Zadig R. şi Baron P. "Curs de economia turismului" Academia de
Studii Economice Bucureşti, 2003
5. Consiliul Judeţean Buzău
6. Direcţia judeţeană de Statistică Buzău
7. Horşia Olga :Zona Etnografică Buzău, Editura Sport-Turism, Bucureşti 1981.
8. Ionescu Ion :Turismul. Fenomen socio-economic şi cultural,Editura, Oscar Print.
9. Istrate Ion, Baron Florina, Roşu Anca Gabriela:Economia turismului şi mediul
înconjurător,Editura Economică 2006.
10. Neacşu Nicolae, Cernescu Andreea: Economia Turismului .
11. Oscar Snak, Petre Baron, Nicolae Neacşu: Economia Turismului, Editura Expert,
Bucureşti 2001
12. Posea Gr.,Ieleniez M. :Judeţele Patriei. Judeţul Buzău, Editura Academiei Republicii
Socialiste Rmânia,Bucureşti 1971.
13. Snak Oscar, Baron Petre,Neacşu Nicolae :Economia Turismului, Editura Expert,
Bucureşti 2003.
14.www. apmbz. ro
15.www. buzăulive.ro
51
16.www. carpaţi.org
17.www. clubromânia.ro
18.www. itinerar.ro
52