poziţionarea româniei în baza de date on-line a comisiei ... · 2. poziţionarea româniei în...
TRANSCRIPT
Str. Petofi Sandor nr.47, Sector 1, București Tel.: +4 021 313 00 59, Fax: 0378 104 013
www.mmuncii.ro
Poziţionarea României în baza de date on-line a Comisiei Europene privind
echilibrul de gen în poziţii de decizie în administraţia publică
Analiză comparativă 2014 – 2015
Comisia Europeană, prin Direcţia Generală Justiţie - Unitatea Egalitate de Gen, a dat publicităţii, pe site-ul oficial al Uniunii Europene, baza de date cu privire la echilibrul de gen în poziţii de decizie în administrația publică, pentru anul 2015 (http://ec.europa.eu/justice/gender-equality/gender-decision-making/database/public-administration/national-administrations/index_en.htm).
Aşa cum a procedat şi în anii anteriori, în anul 2015, Comisia Europeană a centralizat datele cu privire la echilibrul de gen în poziţii de decizie comunicate de administraţiile naţionale din 35 ţări: 28 state membre ale Uniunii Europene (UE), patru ţări candidate (Muntenegru, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Turcia și Republica Serbia) şi ţările Spaţiului Economic European (Islanda, Liechtenstein şi Norvegia).
Pentru România, responsabil de comunicarea către COM a datelor referitoare la domeniul administraţie publică este Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin Agenția Națională pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi.
1. Ce reprezintă baza de date on-line a Comisiei Europene privind echilibrul de gen în poziţii de decizie?
Dezvoltată începând cu anul 2003, baza de date on-line a Comisiei Europene (COM) reprezintă un instrument important pentru diseminarea de informaţii comparabile referitoare la femeile şi bărbaţii aflaţi în posturi de decizie, pentru următoarele domenii: a) politic; b) administraţie publică; c) judiciar; d) afaceri şi finanţe; e) parteneri sociali şi ONG-uri; f) mediu; g) mass-media; h) date suplimentare (populație, ocupare, conducători în companii și întreprinderi mici).
Metodologia de culegere şi centralizare a datelor în baza de date europeană este aceeaşi pentru toate statele care raportează date, iar tabelul centralizator de comunicare a acestora are un format standard. Pentru domeniul administraţie publică, baza de date a COM are în vedere distribuţia poziţiilor de decizie non-politice pe criteriu de gen la nivelul administraţiei publice centrale (nivel național): ministere sau departamente la nivel naţional conduse de un ministru.
Poziţiile de decizie acoperite de baza de date sunt primul înalt nivel administrativ (non-politic) - denumit grad decizional 1 şi al doilea nivel administrativ (non-politic, după gradul decizional 1) - denumit grad decizional 2 - aşa cum sunt ele definite în fiecare stat membru.
Pentru România, administraţia publică la nivel naţional cuprinde toate ministerele şi Secretariatul General al Guvernului, iar gradele decizionale cuprind următoarele poziții:
Gradul decizional 1: secretar general, secretar general adjunct, director general şi director general adjunct.
Gradul decizional 2: director și director adjunct.
2. Poziţionarea României în baza de date on-line a Comisiei Europene în anii 2014 şi 2015
Pentru anii 2014 și 2015, baza de date europeană prezintă următoarele date pentru cele 28 state membre ale UE, state candidate la UE și state care aparțin Spațiului Economic European (SEE).
Datele generale colectate de COM pentru anii 2014 și 2015 se găsesc în Anexa 1.
Anul 2014 Anul 2015
Grad
decizional 1
Grad
decizional 2
Grad
decizional 1
Grad decizional 2
Femei (%)
Bărbați (%)
Femei (%)
Bărbați (%)
Femei (%)
Bărbați (%)
Femei (%)
Bărbați (%)
UE - 28
31
69
40
60
34
66
40
60
România
46
54
57
43
45
55
56
44
Toate cele 35 state
31
69
39
61
34
66
40
60
Analiza poziţionării României în baza de date on-line a Comisiei Europene privind echilibrul de gen în poziţii de decizie în administraţia publică este realizată din perspectiva ocupării de către femei a gradelor decizionale mai sus menționate.
Gradul decizional 1
În anul 2014, ponderea femeilor din România care au ocupat poziții incluse gradului
decizional 1 a fost în procent de 46%; cu această pondere, a ocupat poziția a 2-a la
nivelul statelor UE-28, după Slovenia (53%), la egalitate cu Letonia (46%) și înaintea
Greciei (45%).
La nivelul statelor UE-28, în anul 2015, România și-a păstrat cea de-a 2-a poziție,
la egalitate cu Grecia, procentajul fiind de 45%, după Slovenia care și-a păstrat
procentajul din anul anterior (53%), urmate de Polonia (44%).
Clasamentul 2015 la nivelul statelor membre UE-28, se regăsește în Anexa 2.
0
10
20
30
40
50
60
70
Slov
enia
Rom
ânia
Gre
cia
Polo
nia
Sued
ia
Leto
nia
Slov
acia
Span
ia
EU-2
8
2015 Femei (%)
2015 Bărbaţi(%)
În clasamentul general al tuturor statelor care au raportat date, România a ocupat poziția a 4-a, la egalitate cu Grecia (45%), după Islanda (63%), Slovenia (53%) și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (47%).
Clasamentul 2015 la nivelul tuturor statelor care au raportat date, se regăsește în Anexa 3.
010203040506070
Isla
nda
Slov
enia
Fost
a Re
publ
ică
Iugo
slav
ă a …
Rom
ânia
Gre
cia
Polo
nia
Sued
ia
Leto
nia
Slov
acia
Nor
vegi
a
Span
ia
Toat
e st
atel
e2015 Femei %
2015 Bărbaţi %
Pe marginea situației mai sus prezentate, putem face următoarele observații:
- Deși, în România, ponderea femeilor aflate în poziții decizionale grad 1 a scăzut în 2015 cu un procent față de anul precedent, țara noastră se află, în continuare, într-o poziție de top, atât la nivelul statelor UE-28 cât și la nivelul tuturor statelor care au raportat date. Media UE-28 cât și media tuturor statelor care au raportat date este de 34% femei în poziții decizionale gradul 1, iar procentul înregistrat de România este unul net superior;
- Slovenia este singurul stat membru UE în care numărul femeilor aflate în poziții de decizie de grad 1 depășește pe cel al bărbaților aflați în gradul decizional similar; poziționată imediat în urma Sloveniei, România deschide șirul tuturor celorlalte state membre în care funcționează regula “cu cât funcția publică deținută este mai înaltă, cu atât probabilitatea ca aceasta să revină unui bărbat, este mai mare”. La nivelul tuturor statelor care au raportat date, Islanda se alătură Sloveniei cu procentaj feminin mai mare decât cel masculin;
- Este de remarcat faptul că există un stat membru al UE, Luxemburg, care la gradul decizonal 1 are procentaj maxim masculin în poziții de decizie.
Gradul decizional 2
În 2014, atât la nivelul UE-28 cât și în clasamentul general, România a ocupat poziția a 2-a, cu un procent de 57%, după Slovenia (58%). La nivelul UE-28, locul 3 a fost ocupat de Estonia (55%), iar la nivelul tuturor statelor care au raportat date, de Estonia și Liechtenstein (55%), cu același procent.
În 2015, România își păstrează poziția a 2-a la nivelul UE-28, cu un procent de 56%, după Slovenia (61%) și urmată de Estonia (55%).
Pentru acest grad decizional, poziționarea la nivelul statelor membre UE-28 se regăsește în Anexa 4.
0
10
20
30
40
50
60
70
Slov
enia
Rom
ânia
Esto
nia
Bulg
aria
Sued
ia
Litu
ania
Leto
nia
Croa
ţia
Port
ugal
ia
Gre
cia
Finl
anda
Slov
acia
EU-2
8
2015 Femei %
2015 Bărbaţi %
La nivelul tuturor statelor care au raportat date, atât România cât și Slovenia au fost devansate de Liechtenstein (67%). Astfel, în acest clasament, Liechtenstein ocupă prima poziție, Slovenia poziția a 2-a și România cea de-a 3-a poziție.
Pentru acest grad decizional, poziționarea în clasamentul general al tuturor statelor care au raportat date de regăsește în Anexa 5.
01020304050607080
Liec
hten
stei
n
Slov
enia
Rom
ânia
Esto
nia
Bulg
aria
Sued
ia
Litu
ania
Leto
nia
Croa
ţia
Port
ugal
ia
Gre
cia
Finl
anda
Serb
ia
Fost
a …
Mun
tene
gru
Slov
acia
Toat
e st
atel
e
2015 Femei %
2015 Bărbaţi %
Observații pe marginea datelor privind gradul decizional 2:
- România face parte din grupul “select” al celor 8 state UE-28 și 9 state (din 35) în care numărul femeilor ce ocupă aceste poziții de decizie este mai mare decât cel al bărbaților;
- Portugalia este singurul stat în care procentajul este împărțit în mod egal între femei și bărbați, la acest grad decizional;
- România a înregistrat un procent net superior atât față de media UE-28 (40%) cât și față de media tuturor statelor care au raportat date (40%). România, cu procentajul de 56% se situează pe poziții de vârf ale clasamentului, respectiv a 2-a, în clasamentul UE-28 și a 3-a în clasamentul general.
3. Echilibrul de gen în poziţii de decizie conform tipologiei BEIS – metodă a Comisiei Europene de clasificare a ministerelor naţionale
În procesul de prelucrare și analiză a datelor, COM utilizează tipologia BEIS ce clasifică ministerele 1 în 4 categorii (includerea ministerelor din România în tipologia BEIS este realizată de COM):
B - Funcţii de bază: afacerile interne şi externe, apărarea și justiţia (datele colectate pentru această categorie se găsesc în Anexa 6). Instituțiile din România care aparțin acestei categorii sunt: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Fondurilor Europene și Secretariatul General al Guvernului.
E - Economice: finanţe, comerţ, industrie și agricultură (datele colectate pentru această categorie se găsesc în Anexa 7). Instituțiile din România care aparțin acestei categorii sunt: Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
I - Infrastructură: transport, comunicaţii și mediu (datele colectate pentru această categorie se găsesc în Anexa 8). Instituțiile din România care aparțin acestei categorii sunt: Ministerul Transporturilor, Ministerul pentru Societatea Informațională și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
S - Socio-culturale: muncă şi afaceri sociale, sănătate, copii, familie, tineret, vârstnici, educaţie, ştiinţă și cultură (datele colectate pentru această categorie se găsesc în Anexa 9). Instituțiile din România care aparțin acestei categorii sunt: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerul
1 Denumirea ministerelor din România incluse celor 4 categorii BEIS este cea de la data calendaristică a culegerii datelor (august 2015)
Educației Naționale și Cercetării Științifice, Ministerul Culturii, Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Sănătății.
Poziţionarea României potrivit tipologiei BEIS pentru anii de referință 2014 şi 2015:
Tipologia BEIS
2014 2015
Grad decizional 1
Grad decizional 2
Grad decizional 1 Grad decizional 2
Femei
(%)
Bărbaţi
(%)
Femei
(%)
Bărbaţi
(%)
Femei
(%)
Bărbaţi
(%)
Femei
(%)
Bărbaţi
(%)
B - Funcţii de bază – 35 state
27
73
35
65
29
71
36
64
B - Funcţii de bază - România
37
63
53
47
30
70
56
44
E – Economice – 35 state
29
71
39
61
33
67
39
61
E – Economice - România
46
54
66
34
53
47
60
40
I – Infrastructură – 35 state
33
67
37
63
33
67
40
60
I – Infrastructură - România
48
52
52
48
45
55
47
53
S - Socio-culturale – 35 state
40
60
49
51
42
58
49
51
S - Socio-culturale -România
67
33
60
40
55
45
57
43
Faţă de situația înregistrată în anul 2014, conform tipologiei BEIS, în 2015 se constată următoarele:
În cadrul ministerelor cu clasificare B - Funcții de bază, la gradul decizional 1, ponderea femeilor a crescut cu 2 procente la nivelul celor 35 state (29% în 2015 față de 27% în 2014) în timp ce pentru România procentajul a scăzut față de anul anterior (30% în 2015 față de 37% în 2014), ocupând la acest grad decizional poziția a 9-a la nivelul statelor UE-28 (28%) și poziția a 12-a în clasamentul tuturor statelor care au raportat date. Punctajul maxim feminin este de 80% (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei). La acest grad decizional, sunt 3 state (Polonia, Croația și Belgia) în care pozițiile de decizie sunt
împărțite în mod egal de către femei și bărbați și 4 state în care posturile sunt ocupate exclusiv de către bărbați (Turcia, Liechtenstein, Irlanda și Cipru).
La gradul decizional 2, la nivelul tuturor state care au raportat date s-a înregistrat o creștere de 1 procent (de la 35% în 2014 la 36% în 2015) iar în România a crescut cu 3 puncte procentuale (de la 53% în 2014 la 56% în 2015) ocupând astfel poziția a 2-a, atât la nivel UE-28 cât și la nivelul celor 35 state. La acest grad decizional, nu s-a înregistrat punctaj maxim în niciun stat.
La ambele grade decizionale, România a înregistrat procente superioare mediei celor 35 state cât și mediei UE-28. În aceste ministere (B), ponderea femeilor este inferioară celei a bărbaților la gradul decizional 1 și superioară la gradul decizional 2.
-10
10
30
50
70
FUNCȚII DE BAZĂ
3-D Column 1 România UE-28 35 state România UE-28 35 state
2014 37 27 27 53 35 35
2015 30 28 29 56 35 36
Grad decizional 1 Grad decizional 2
În ministerele E - Economice, la gradul decizional 1, la nivelul celor 35 state, procentajul a crescut cu 4 puncte în favoarea femeilor (de la 29% în 2014 la 33% în 2015) iar la gradul decizional 2, ponderea femeilor și a bărbaților a rămas neschimbată față de anul precedent (39% femei și 61% bărbați).
Pentru România, s-a înregistrat o creștere de 7 procente la gradul decizional 1 (53% în 2015 față de 46% în 2014) și ocupă poziția a 4-a, atât la nivelul UE-28 cât și la nivelul tuturor statelor care au raportat date. Putem spune că la acest grad decizional, dacă la femei procentajul maxim este de 67% deținut de Letonia, situația se schimbă în ceea ce privește ocuparea de către bărbați a pozițiilor de decizie, care au procentaj maxim în 9 state (Turcia, Norvegia, Muntenegru, Marea Britanie, Islanda, Irlanda, Germania, Danemarca și Belgia).
La gradul decizional 2, deși România a înregistrat o scădere cu 6 puncte procentuale (de la 66% în 2014 la 60% în 2015), și-a menținut poziția a 3-a la nivelul UE-28 și a ocupat poziția a 5-a la nivelul tuturor stelor care au raportat date. La nivelul celor 35 state, Liechtenstein este singurul stat în care posturile
sunt ocupate exclusiv de către femei iar Turcia și Islanda sunt statele în care posturile sunt ocupate exclusiv de bărbați.
De remarcat că în aceste ministere (E), pozițiile la ambele grade decizionale sunt majoritar deținute de femei.
-10
10
30
50
70
FUNCȚII ECONOMICE
3-D Column 1 România UE-28 35 state România UE-28 35 state
2014 46 30 29 66 39 39
2015 53 35 33 60 39 39
Grad decizional 1 Grad decizional 2
În ministerele I - Infrastructură, cele 35 state înregistrează la ambele grade decizionale, o creștere a reprezentării femeilor, concomitent cu o scădere a reprezentării bărbaților. În România, s-a înregistrat o scădere atât la gradul decizional 1 (de la 48% în 2014 la 45% în 2015) cât și la gradul decizional 2 (de la 52% în 2014 la 47% în 2015).
Cu toate acestea, România a înregistrat procente superioare atât față de media UE-28 (32% grad decizional 1 și 40% grad decizional 2) cât și față de media tuturor statelor care au raportat date (33% grad decizional 1 și 40% grad decizional 2). Pe baza procentelor înregistrate în 2015, România a ocupat poziția a 4-a, la gradul decizional 1, la nivelul UE-28 și poziția a 6-a la nivelul celor 35 state. De remarcat că în aceste ministere, la acest grad decizional, Liechtenstein și Islanda au procentaj maxim al femeilor în poziții de decizie, însă procentajul maxim masculin este prezent la mult mai multe state: Turcia, Malta, Lituania, Letonia, Irlanda, Germania, Danemarca, Croația, Cipru și Belgia.
La gradul decizional 2, România se clasează pe poziția a 9-a (47%) atât la nivelul UE-28 cât și la nivelul celor 35 state, cel mai mare procentaj feminin fiind de 78% (Portugalia) iar punctajul maxim masculin este prezent în 2 state: Turcia și Islanda.
La ambele grade decizionale, pozițiile de decizie pentru aceste funcții-infrastructură sunt ocupate majoritar de bărbați.
-10
10
30
50
70
INFRASTRUCTURĂ
3-D Column 1 România UE-28 35 state România UE-28 35 state
2014 48 31 33 52 37 37
2015 45 32 33 47 40 40
Grad decizional 1 Grad decizional 2
În ministerele S - Socio-culturale, ponderea femeilor creşte la gradul decizional 1 atât în cele 35 state (de la 40% în 2014 la 42% în 2015) cât și la nivelul UE-28 (de la 42% în 2014 la 44% în 2015), creșterea fiind de 2% în ambele cazuri. În România însă, procentajul scade la ambele grade decizionale. Dacă la gradul decizional 1, în anul 2014 se înregistra un procent de 67%, în anul 2015 se înregistrează un procentaj de 55%, scăderea fiind cu 12 puncte procentuale. Cu toate acestea, România se clasează cu mult peste media UE-28 și media tuturor statelor care au raportat date, ocupând, la decizional 1, la nivelul statelor UE-28, poziția a 7-a iar la nivelul tuturor statelor care au raportat date, poziția a 8-a. Islanda este statul care are procentaj 100% feminin și Malta, Luxemburg, Liechtenstein și Belgia, statele care au procentaj maxim masculin.
În ceea ce privește gradul decizional 2, pentru România scăderea este de 3 puncte procentuale (57% în 2015 față de 60% în 2014). La acest grad decizional , România ocupă poziția a 8-a în ceea ce privește clasamentul UE-28 și poziția a 9-a în clasamentul tuturor celor 35 state. La acest grad decizional nu s-au înregistrat procentaje maxime.
-10
10
30
50
70
FUNCȚII SOCIO-CULTURALE
3-D Column 1 România UE-28 35 state România UE-28 35 state
2014 67 42 40 60 49 49
2015 55 44 42 57 49 49
Grad decizional 1 Grad decizional 2
Conform datelor colectate de COM, în anul 2015, la gradul decizional 1, atât media UE-28 cât și media celor 35 state a crescut pentru 3 tipologii BEIS. Astfel, la funcțiile de bază creșterea a fost de 2 puncte procentuale, la cele economice de 4 puncte și la funcțiile socio-culturale de 2 puncte. Numai în ceea ce privește funcțiile infrastructură nu s-au înregistrat modificări procentuale la nivelul celor 35 state.
-10
10
30
50
70
GRAD DECIZIONAL 1
2014 27 37 29 46 33 48 40 67
2015 29 30 33 53 33 45 42 55
B - Funcţii de bază – 35 state
B - Funcţii de bază - România
E – Economice – 35 state
E – Economice -
România
I – Infrastructură – 35 state
I – Infrastructură - România
S - Socio-culturale – 35 state
S - Socio-culturale -România
La gradul decizional 2, comparativ cu 2014, la nivelul celor 35 state, s-au înregistrat creșteri ale reprezentării femeilor în poziții de conducere în ministerele cu funcții de bază și infrastructură (1 punct procentual, respectiv 3 puncte). Situația rămâne însă neschimbată pentru ministerele cu funcții economice și socio-culturale.
-10
10
30
50
70
GRAD DECIZIONAL 2
2014 35 53 39 66 37 52 49 60
2015 36 56 39 60 40 47 49 57
B - Funcţii de bază – 35
state
B - Funcţii de bază -
România
E – Economice –
35 state
E – Economice -
România
I – Infrastructură
– 35 state
I – Infrastructură
- România
S - Socio-culturale – 35 state
S - Socio-culturale -România
Poziționarea României în clasamentul general, conform tipologiei BEIS, se regăsește în Anexa 10.
Pentru anul 2015, pe marginea celor prezentate, se pot formula următoarele concluzii:
- La nivel european se poate vorbi de o “masculinizare” semnificativă a pozițiilor de decizie din administrația publică centrală: în toate ministerele aparținând celor 4 categorii BEIS, bărbații dețin majoritatea în ocuparea pozițiilor de decizie la ambele grade decizionale;
- Situația din România este, însă, diferită. La gradul decizional 1 bărbații sunt majoritari în 2 categorii BEIS (funcții de bază și infrastructură) iar la gradul decizional 2, într-o singură categorie, infrastructură. Este de remarcat faptul că poziționarea femeilor în posturi decizionale este distribuită într-un mod mult mai echilibrat în toate categoriile tipologiei BEIS, iar procentul de femei ce ocupă poziții de decizie este, de asemenea, mult superior mediei europene și mediei celor 35 state, la toate categoriile BEIS;
- În 2015, ca și în anul anterior, administrația publică centrală din România a îndeplinit indicatorul cantitativ al Teoriei Masei Critice ce reprezintă echilibrul între femei și bărbați în ocuparea de poziții de decizie în administrația publică care, potrivit opiniei unor analiști în domeniu, este de 40% fiecare sex;
- În fapt, situația reflectă preocuparea Guvernului României de promovare a femeilor în funcții de decizie în administrația publică centrală – domeniu ce ține exclusiv de acesta - și asigurarea de criterii clare și neutru formulate care să prevină orice discriminare pe criteriul de sex a candidaților la posturile de conducere. În acest context, poate într-o mai mare măsură conștiente de cunoștințele, experiențele și aptitudinile pe care le dețin și într-o mai mare măsură motivate și stimulate de a candida pentru posturi “cheie” contra candidaților de sex masculin, femeile din România ocupă o mare parte din pozițiile decizionale, ponderea acestora fiind mult superioară nu numai mediei europene dar și mediei unor state membre recunoscute ca promotoare active ale egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați.
Anexa 1
2014 - Administrațiile naționale - Tabel general
Numărul ministerelor Grad decizional 1 Grad decizional 2
Acoperite Cu date Femei (%)
Bărbați (%)
Femei (%)
Bărbați (%)
UE-28 430 420 31 69 40 60
Belgia 17 16 7 93 14 86
Bulgaria 17 17 36 64 52 48
Republica Cehă 15 15 16 84 32 68
Danemarca 20 20 10 90 26 74
Germania 15 15 19 81 21 79
Estonia 12 12 25 75 55 45
Irlanda 16 16 6 94 24 76
Grecia 19 18 45 55 49 51
Spania 13 13 35 65 31 69
Franța 18 12 22 78 29 71
Croația 21 21 28 72 48 52
Italia 17 17 31 69 33 67
Cipru 12 11 20 80 39 61
Letonia 14 14 46 54 53 47
Lituania 15 15 25 75 53 47
Luxemburg 20 20 0 100 25 75
Ungaria 9 9 20 80 23 77
Malta 15 15 24 76 32 68
Olanda 11 10 25 75 30 70
Austria 13 13 22 78 35 65
Polonia 18 18 27 73 39 61
Portugalia 12 12 28 72 48 52
România 18 18 46 54 57 43
Slovenia 14 14 53 47 58 42
Slovacia 14 14 34 66 43 57
Finlanda 12 12 31 69 47 53
Suedia 12 12 38 62 51 49
Marea Britanie 21 21 19 81 32 68
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
16 16 43 57 42 58
Turcia 21 20 5 95 0 100
Republica Serbia 17 17 18 82 46 54
Islanda 8 8 63 37 17 83
Liechtenstein 5 5 41 59 55 45
Norvegia 16 16 39 61 40 60
Toate statele 513 502 31 69 39 61
2015 - Administrațiile naționale - Tabel general
Numărul ministerelor Grad decizional 1 Grad decizional 2
Acoperite Cu date Femei (%)
Bărbați (%)
Femei (%)
Bărbați (%)
EU-28 431 420 34 66 40 60
Belgia 16 16 8 92 14 86
Bulgaria 18 18 32 68 54 46
Republica Cehă 15 15 26 74 32 68
Danemarca 18 18 17 83 26 74
Germania 15 15 18 82 23 77
Estonia 12 12 25 75 55 45
Irlanda 16 16 6 94 29 71
Grecia 19 18 45 55 49 51
Spania 13 13 35 65 28 72
Franța 18 12 27 73 30 70
Croația 21 21 25 75 51 49
Italia 17 17 31 69 32 68
Cipru 12 11 27 73 36 64
Letonia 14 14 43 57 51 49
Lituania 15 15 29 71 51 49
Luxemburg 20 20 0 100 31 69
Ungaria 9 9 16 84 20 80
Malta 15 15 24 76 36 64
Olanda 11 10 24 76 32 68
Austria 13 13 24 76 37 63
Polonia 18 18 44 56 40 60
Portugalia 12 12 32 68 50 50
România 19 19 45 55 56 44
Slovenia 17 17 53 47 61 39
Slovacia 14 14 41 59 42 58
Finlanda 12 12 32 68 47 53
Suedia 11 11 43 57 52 48
Marea Britanie 21 19 23 77 35 65
Montenegru 17 17 31 69 44 56
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
16 16 47 53 46 54
Serbia 17 17 18 82 46 54
Turcia 22 22 5 95 3 97
Islanda 8 8 63 37 22 78
Liechtenstein 5 5 29 71 67 33
Norvegia 16 16 39 61 40 60
Toate statele 532 521 34 66 40 60
Anexa 2
Clasament grad decizional 1 la nivelul UE -28
Grad decizional 1
Femei
(%)
Bărbați
(%)
Slovenia 53 47
România 45 55
Grecia 45 55
Polonia 44 56
Suedia 43 57
Letonia 43 57
Slovacia 41 59
Spania 35 65
EU-28 34 66
Portugalia 32 68
Finlanda 32 68
Bulgaria 32 68
Italia 31 69
Lituania 29 71
Franța 27 73
Cipru 27 73
Republica Cehă 26 74
Estonia 25 75
Croația 25 75
Olanda 24 76
Malta 24 76
Austria 24 76
Marea Britanie 23 77
Germania 18 82
Danemarca 17 83
Ungaria 16 84
Belgia 8 92
Irlanda 6 94
Luxemburg 0 100
Anexa 3
Clasament grad decizional 1 la nivelul tuturor statelor care au raportat date
Grad decizional 1
Femei (%)
Bărbați (%)
Islanda 63 37
Slovenia 53 47
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
47 53
România 45 55
Grecia 45 55
Polonia 44 56
Suedia 43 57
Letonia 43 57
Slovacia 41 59
Norvegia 39 61
Spania 35 65
Toate statele 34 66
EU-28 34 66
Portugalia 32 68
Finlanda 32 68
Bulgaria 32 68
Muntenegru 31 69
Italia 31 69
Lituania 29 71
Liechtenstein 29 71
Franța 27 73
Cipru 27 73
Republica Cehă 26 74
Estonia 25 75
Croația 25 75
Olanda 24 76
Malta 24 76
Austria 24 76
Marea Britanie 23 77
Serbia 18 82
Germania 18 82
Danemarca 17 83
Ungaria 16 84
Belgia 8 92
Irlanda 6 94
Turcia 5 95
Luxemburg 0 100
Anexa 4
Clasament grad decizional 2 la nivelul UE-28
Grad decizional 2
Femei
(%) Bărbați
(%)
Slovenia 61 39
România 56 44
Estonia 55 45
Bulgaria 54 46
Suedia 52 48
Lituania 51 49
Letonia 51 49
Croația 51 49
Portugalia 50 50
Grecia 49 51
Finlanda 47 53
Slovacia 42 58
EU-28 40 60
Polonia 40 60
Austria 37 63
Malta 36 64
Cipru 36 64
Marea Britanie 35 65
Republica Cehă 32 68
Olanda 32 68
Italia 32 68
Luxemburg 31 69
Franța 30 70
Irlanda 29 71
Spania 28 72
Danemarca 26 74
Germania 23 77
Ungaria 20 80
Belgia 14 86
Anexa 5
Clasament grad decizional 2 la nivelul tuturor statelor care au raportat date
Grad decizional 2
Femei (%)
Bărbați (%)
Liechtenstein 67 33
Slovenia 61 39
România 56 44
Estonia 55 45
Bulgaria 54 46
Suedia 52 48
Lituania 51 49
Letonia 51 49
Croația 51 49
Portugalia 50 50
Grecia 49 51
Finlanda 47 53
Serbia 46 54
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei 46 54
Muntenegru 44 56
Slovacia 42 58
Toate statele 40 60
Polonia 40 60
Norvegia 40 60
EU-28 40 60
Austria 37 63
Malta 36 64
Cipru 36 64
Marea Britanie 35 65
Republica Cehă 32 68
Olanda 32 68
Italia 32 68
Luxemburg 31 69
Franța 30 70
Irlanda 29 71
Spania 28 72
Danemarca 26 74
Germania 23 77
Islanda 22 78
Ungaria 20 80
Belgia 14 86
Turcia 3 97
Administrațiile naționale tipologia BEIS Anexa 6
B = Funcții de bază
Numărul ministerelor Grad decizional 1 Grad decizional 2
Acoperite Cu date Femei (%)
Bărbați (%)
Femei (%)
Bărbați (%)
EU-28 161 154 28 72 35 65
Belgia 5 5 50 50 25 75
Bulgaria 5 5 17 83 33 67
Republica Cehă 5 5 23 77 31 69
Danemarca 4 4 25 75 30 70
Germania 5 5 44 56 20 80
Estonia 5 5 24 76 47 53
Irlanda 5 5 0 100 18 82
Grecia 8 7 45 55 45 55
Spania 5 5 33 67 28 72
Franța 7 5 22 78 26 74
Croația 7 7 50 50 56 44
Italia 8 8 26 74 31 69
Cipru 5 4 0 100 67 33
Letonia 5 5 20 80 50 50
Lituania 5 5 20 80 39 61
Luxemburg 6 6 : : 33 67
Ungaria 5 5 15 85 21 79
Malta 6 6 43 57 41 59
Olanda 5 4 21 79 32 68
Austria 5 5 11 89 29 71
Polonia 6 6 50 50 27 73
Portugalia 5 5 29 71 43 57
România 6 6 30 70 56 44
Slovenia 7 7 42 58 53 47
Slovacia 5 5 40 60 34 66
Finlanda 5 5 23 77 43 57
Suedia 4 4 53 47 43 57
Marea Britanie 12 10 14 86 40 60
Muntenegru 5 5 40 60 50 50
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
6 6 80 20 46 54
Serbia 6 6 14 86 39 61
Turcia 6 6 0 100 6 94
Islanda 3 3 67 33 25 75
Liechtenstein 2 2 0 100 50 50
Norvegia 5 5 38 62 43 57
Toate statele 194 187 29 71 36 64
E = Economice Anexa 7
Numărul ministerelor Grad decizional 1 Grad decizional 2
Acoperite Cu date Femei (%)
Bărbați (%)
Femei (%)
Bărbați (%)
EU-28 96 95 35 65 39 61
Belgia 4 4 0 100 5 95
Bulgaria 5 5 60 40 67 33
Republica Cehă 4 4 20 80 31 69
Danemarca 3 3 0 100 27 73
Germania 4 4 0 100 16 84
Estonia 3 3 14 86 48 52
Irlanda 3 3 0 100 25 75
Grecia 5 5 34 66 46 54
Spania 4 4 42 58 37 63
Franța 3 2 48 52 27 73
Croația 6 6 17 83 45 55
Italia 3 3 20 80 38 62
Cipru 3 3 33 67 20 80
Letonia 3 3 67 33 44 56
Lituania 4 4 50 50 64 36
Luxemburg 3 3 : : 33 67
Ungaria 3 3 7 93 18 82
Malta 3 3 33 67 24 76
Olanda 2 2 27 73 21 79
Austria 3 3 23 77 34 66
Polonia 4 4 50 50 42 58
Portugalia 3 3 33 67 45 55
România 5 5 53 47 60 40
Slovenia 4 4 57 43 67 33
Slovacia 3 3 30 70 43 57
Finlanda 2 2 31 69 46 54
Suedia 2 2 20 80 53 47
Marea Britanie 2 2 0 100 31 69
Muntenegru 3 3 0 100 32 68
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
3 3 33 67 42 58
Serbia 4 4 27 73 63 37
Turcia 6 6 0 100 0 100
Islanda 2 2 0 100 0 100
Liechtenstein 1 1 50 50 100 0
Norvegia 3 3 0 100 33 67
Toate statele 118 117 33 67 39 61
I = Infrastructură Anexa 8
Numărul ministerelor Grad decizional 1 Grad decizional 2
Acoperite Cu date Femei (%)
Bărbați (%)
Femei (%)
Bărbați (%)
EU-28 54 53 32 68 40 60
Belgia 2 2 0 100 40 60
Bulgaria 3 3 33 67 69 31
Republica Cehă 2 2 18 82 27 73
Danemarca 3 3 0 100 29 71
Germania 2 2 0 100 28 72
Estonia 1 1 17 83 67 33
Irlanda 3 3 0 100 43 57
Grecia 2 2 47 53 36 64
Spania 1 1 33 67 25 75
Franța 2 1 22 78 27 73
Croația 3 3 0 100 31 69
Italia 2 2 40 60 23 77
Cipru 1 1 0 100 29 71
Letonia 2 2 0 100 50 50
Lituania 2 2 0 100 21 79
Luxemburg 2 2 : : 38 62
Ungaria - - - - - -
Malta 3 3 0 100 41 59
Olanda 1 1 17 83 33 67
Austria 1 1 25 75 45 55
Polonia 2 2 50 50 60 40
Portugalia 1 1 25 75 78 22
România 3 3 45 55 47 53
Slovenia 2 2 53 47 61 39
Slovacia 2 2 43 57 48 52
Finlanda 2 2 50 50 54 46
Suedia 1 1 50 50 50 50
Marea Britanie 3 3 33 67 40 60
Muntenegru 3 3 33 67 41 59
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
2 2 50 50 33 67
Serbia 2 2 40 60 22 78
Turcia 4 4 0 100 0 100
Islanda 1 1 100 0 0 100
Liechtenstein 1 1 100 0 33 67
Norvegia 3 3 67 33 44 56
Toate statele 70 69 33 67 40 60
S = Socio-culturale Anexa 9
Numărul ministerelor Grad decizional 1 Grad decizional 2
Acoperite Cu date Femei (%)
Bărbați (%)
Femei (%)
Bărbați (%)
EU-28 119 118 44 56 49 51
Belgia 5 5 0 100 9 91
Bulgaria 5 5 20 80 69 31
Republica Cehă 4 4 43 57 36 64
Danemarca 8 8 25 75 21 79
Germania 4 4 14 86 35 65
Estonia 3 3 43 57 72 28
Irlanda 5 5 20 80 43 57
Grecia 4 4 58 42 62 38
Spania 3 3 33 67 13 87
Franța 5 4 32 68 44 56
Croația 5 5 20 80 65 35
Italia 4 4 62 38 33 67
Cipru 3 3 67 33 46 54
Letonia 4 4 75 25 57 43
Lituania 4 4 33 67 74 26
Luxemburg 9 9 0 100 23 77
Ungaria 1 1 38 62 22 78
Malta 3 3 0 100 37 63
Olanda 3 3 29 71 43 57
Austria 4 4 44 56 49 51
Polonia 6 6 33 67 48 52
Portugalia 3 3 35 65 58 42
România 5 5 55 45 57 43
Slovenia 4 4 68 32 72 28
Slovacia 4 4 52 48 53 47
Finlanda 3 3 42 58 51 49
Suedia 4 4 50 50 70 30
Marea Britanie 4 4 60 40 27 73
Muntenegru 6 6 40 60 55 45
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
5 5 20 80 54 46
Serbia 5 5 7 93 41 59
Turcia 6 6 17 83 5 95
Islanda 2 2 100 0 50 50
Liechtenstein 1 1 0 100 75 25
Norvegia 5 5 50 50 38 62
Toate statele 149 148 42 58 49 51
Anexa 10
Pozițiile ocupate de România în baza de date a Comisiei Europene
Poziția în
clasamentul statelor
membre ale UE
Poziția în clasamentul
tuturor statelor care au raportat
date
Poziția în clasamentul
statelor membre ale
UE
Poziția în clasamentul
tuturor statelor care au raportat
date
GRAD DECIZIONAL 1 GRAD DECIZIONAL 2
General 2 4 2 3
B - Funcții de bază 9 12 2 2
E - Economice 4 4 3 5
I - Infrastructură 4 6 9 9
S - Socio-culturale 7 8 8 9