Uitându-ne oriunde in jur observăm”lucruri” esenţiale ale vieţii noastre fără de care nu am putea trăi.

Toate aceste “lucruri” au fost inventate de către personalităţi care, gândindu-ne mai bine, realizăm că ne-au schimbat viaţa. Realizatori: un grup de elevi ai clasei

a VIII-a D Şcoala Gimnazială Nr. 5 Aradprofesor coordonator: Liliana Lupşa

Louis Pasteur

Louis Pasteur (27.12.1822 - 28.09.1895) a fost un chimist şi microbiolog francez, unul dintre cei mai importanţi fondatori ai microbiologiei medicale. Contribuţiile lui Pasteur în domeniul ştiinţei, al tehnologiei şi al medicinei sunt nepreţuite..

A fost un pionier al studiului în domeniul disimetriei moleculare; a descoperit că microorganismele cauzează fermentaţie şi boală; a iniţiat procesul de pasteurizare; a salvat industria berii, a vinului şi a mătăsii din Franţa şi a dezvoltat vaccinuri împotriva antraxului şi a rabiei.

Descoperirea faptului că anumite organisme sunt implicate în fermentaţie a fost sprijinită ulterior de studiile lui Pasteur privind fermentaţia acidului butiric. Aceste studii l-au condus la descoperirea neaşteptată a faptului că procesul de fermentaţie putea fi oprit prin trecerea aerului (adică a oxigenului) prin fluidul aflat în fermentaţie, proces cunoscut astăzi sub numele de efectul Pasteur. El a concluzionat că aceasta se datora prezenţei unei forme de viaţă care putea funcţiona doar în absenţa oxigenului, ceea ce a dus la introducerea termenilor "aerob" şi "anaerob" pentru a desemna organisme care trăiau în prezenţa sau în absenţa oxigenului. Ulterior, el a propus teoria că fenomenul care are loc în timpul putrefacţiei se datorează unor microbi care funcţionează în condiţii anaerobe.Pasteur a descoperit existenţa disimetriei moleculare, fundamentul stereochimiei, demonstrată ulterior de activitatea optică. Pasteur a continuat să investigheze capacitatea substanţelor organice de a roti planul luminii polarizate. El a mai studiat şi relaţia dintre structura cristalografică şi configuraţia moleculară. Studiile sale l-au convins că disimetria era una dintre caracteristicile fundamentale ale materiei vii.

 

Pasteur a deţinut numeroase funcţii academice, iar realizările sale ştiinţifice i-au adus cea mai  înaltă decoraţie a Franţei, Legiunea de Onoare, precum şi alegerea în Academia de Ştiinţe şi numeroase alte distincţii. În prezent există circa 30 de instituţii şi un număr impresionant de spitale, şcoli, clădiri şi străzi care îi poartă numele - onoruri acordate doar câtorva oameni de ştiinţă.

Henri Marie Coandă ( 7 iunie 1886 - 25 noiembrie 1972) a fost academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator al motorului cu reacție și descoperitor al efectului care îi poartă numele.

A fost fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918.

In 2010 s-a împlinit un secol de când s-a realizat primul zbor cu avionul cu reacţie, aparat proiectat de Henri Coandă; avionul în sine a reprezentat o premieră în aviaţie. Aşadar, ne putem mândri căprimul motor cu reacţie din lume se numeşte Coanda 1910. Nu e singurul lucru util în aviaţie pentru care avem să-i mulţumim lui Henri Coandă; după ce a sesizat felul în care rămân lângă fuselaj flăcările şi gazul din reactoarele avionului, cercetătorii şi oamenii de ştiinţă au reuşit să formuleze principiul efectului Coanda denumit aşa în cinstea inventatorului român.

Proiectează mai multe aparate de zbor "clasice" (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coandă. În 1912 unul dintre ele câștigă premiul întâi la Concursul internațional al aviației militare din Anglia.

Inventează un nou material de construcție, beton-lemnul, folosit pentru decorațiuni (de exemplu la Palatul culturii din Iași, ridicat în 1926, decorat în totalitate cu materialul lui H. Coandă .

Dintre invenţiile mai importante ale inventatorului român mai menţionăm:

În Golful Persic inventatorul român construieşte un echipament oceanic de depozitare a petrolului extras departe de malul mării.

Platformă mobilă pentru experimente aerodinamice.

Şi-a finalizat studiile în chimie la Universitatea Ludwig Maximilians din Műnchen, unde a fost unul dintre studenții favoriți ai lui Hans Fischer. Din 1935 a fost profesor de chimie organică la Institutul Politehnic și la Universitatea București și apoi, începând cu anul 1947, a coordonat o echipă de cercetare din cadrul Ministerului Industriei Chimice.În 1964 a fondat Centrul de Cercetare în Chimia Organică din cadrul Academiei Române (în prezent denumit Centrul de Chimie Organică Costin D. Neniţescu), al cărui director și ilustru susţinător a rămas până la sfârşitul vieţii sale.

Remarcabilul chimist român Costin Neniţescu ( 15 iulie 1902- 29 iulie 1970 ) s-a născut la București, în România.

Domeniile sale principale de cercetare includ mecanismul general al reacțiilor similare celor Friedel-Crafts în seria hidrocarburilor alifatice și mecanismul de izomerizare a cicloalcanilor. A căutat modalități de obținere a ciclobutadienei, explicând în același timp, chimia acestei substanțe instabile și izolându-i dimerii. Nenițescu a identificat în petrolul din România un grup de acizi naftenici necunoscut până la acea dată.

În cursul cercetãrilor în problema ciclobutadienei au mai fost obtinuţe unele realizãri noi de importanţã majorã. A fost descrisã prepararea cis-diclorociclobutenei (numitã ulterior "diclorura Nenitescu"), care a deschis calea practicã spre obţinerea complexului cu fer al ciclobutadienei; a fost sintetizatã triciclo-[4,2,2,02,5] decatriena cunoscutã azi sub numele de "hidrocarbura Nenitescu"; unul din dimerii benzo-ciclobutadienei obţinut în laboratorul din Bucureşti poartã şi el numele de "dimerul Nenitescu".

   Unul din marii chimişti contemporani, Rolf Huisgen spunea: "Costin Neniţescu, ca şi Hans Fischer, apartine marilor arhitecţi ai chimiei organice". Tratatul de Chimie Generalã destinat în prima sa formã studenţilor Universitãţii, cãrora le-a predat acest curs în anii 1928-1935 a cãpãtat, graţie unor reeditãri succesive, o rãspândire la fel de generalã. La dispariţia fulgerãtoare a Profesorului, creionul a rãmas pe o paginã din manuscrisul unei noi ediţii la care lucra.

În onoarea maestrului, Facultatea de Chimie Industrială organizează în fiecare an Concursul Naţional de Chimie "C.D. Nenițescu".

Generaţii întregi au învăţat şi încă învaţă după cărţile Profesorului .

Articol al Prof. dr. ing. Sorin RoşcaUniversitatea Politehnică Bucureşti Facultatea de Chimie Industrialã - Revista Chimia 2002

 

www.ziare.comhttp://neinfrantii.forumactual.netImagini:

Google Images