prelegerea nr.1
DESCRIPTION
fiziopatologia prelegereTRANSCRIPT
![Page 1: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/1.jpg)
Introducere în Fiziopatolohgie
F I Z I O P A T O L O G I A :
Ştiinţa şi disciplina didactică care studiază procesele vitale în organismul bolnav
F I Z I O P A T O L O G I A :
Fiziologia organismului bolnav
![Page 2: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/2.jpg)
SARCINILE FIZIOPATOLOGIEI
• Studierea legităţilor generale ale originei, apariţiei, evoluţiei şi rezoluţiiei proceselor patologice şi bolilor;
• Studierea modificărilor funcţionale în organism în procesele patologice şi boală.
![Page 3: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/3.jpg)
OBIECTUL DE STUDII:
OBIECTUL DE STUDII al fiziopatologiei este organismul bolnav:
animale de laborator
omul bolnav
![Page 4: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/4.jpg)
METODELE DE CERCETĂRI
1. Metoda principală – experimentul fiziopatologic – reproducerea în experiment a proceselor patologice şi bolilor naturale de care suferă omul
2. Metode auxiliare – investigaţii electrofiziologice,morfologice, genetice, microbiologice etc.
![Page 5: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/5.jpg)
FIZIOPATOLOGIA CONSTĂ DIN: I. F I Z I O P A T O L O G I A TEORETICĂ II. F I Z I O P A T O L O G I A GENERALĂ III. F I Z I O P A T O L O G I A SPECIALĂ
IV. F I Z I O P A T O L O G I A CLINICĂ
I. F I Z I O P A T O L O G I A TEORETICĂ (NOZOLOGIA) STUDIAZĂ:
1. ETIOLOGIA GENERALĂ
2. PATOGENIA GENERALĂ3. SANOGENEZA GENERALĂ4. TANATOGENEZA GENERALĂ
![Page 6: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/6.jpg)
II. F I Z I O P A T O L O G I A GENERALĂ
STUDIAZĂ PROCESE PATOLOGICE TIPICE:
• Proces patologic – totalitatea de fenomene (patologice şi fiziologice, structurale, funcţionale şi biochimice, locale şi generale) care se dezvoltă în organism din momentul acţiunii factorului nociv şi până la rezoluţie.
• Proces patologic tipic – fără specificitate de cauză, specia biologică şi localizare.
PROCESE PATOLOGICE CONFORM LOCALIZĂRII:
• MOLECULARE (enzimopatii, hgemoglobinopatii, colagenoze)
• CELULARE (leziuni celulare, distrofii celulare, apoptiza, necroza)
• TISULARE (dediferenţiere, regenerare ăpatologică, atrofie, hipertrofie, sclerozare)
• ÎN ORGANE (inflamaţia, alergia, procese discirculatorii, edeme)
• INTEGRALE (dismetabolisme, dismineraloze, dishidroze, dizoxii, distermii)
![Page 7: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/7.jpg)
III. F I Z I O P A T O L O G I A SPECIALĂ
STUDIAZĂ PROCESE PATOLOGICE TIPICE ÎN SISTEME şi ORGANE):
Sistemul nervos centralSistemul endocrinSistemul sanguinSistemul cardiovascularSistemul respiratorSistemul digestivSistemul excretor Sistemul reproductivS istemul locomotor
![Page 8: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/8.jpg)
IV. F I Z I O P A T O L O G I A CLINICĂ
• Fiziopatologia sindroamelor
• Fiziopatologia entităţilor nozologice
(bolilor)
![Page 9: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/9.jpg)
ETIOLOOGIA GENERALĂ: Ştiinţa despre cauzele şi condiţiile necesare
pentru apariţia bolilor • Cauza – orice formă de materie, energie
şi informaţie, care produce modificări persitente în homeostazia structurală, biochimică şi funcţională a organismuluiCauza determină posibilitatea apariţiei bolii (în lipsa cauzei boala nu este posibilă; în prezenţa cauzei boala este posibilă, dar nu inevitabilă); determină specificul bolii
![Page 10: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/10.jpg)
CLASIFICAREA CAUZELOR BOLII:
A. DUPĂ ORIGINEA CAUZEI:
• CAUZE ENDOGENE
• CAUZE EXOGENE
![Page 11: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/11.jpg)
B. DUPĂ NATURA CAUZEI:
• FACTORI MECANICI
• FIZICI
• CHIMICI
• INFORMAŢIONALI
• BIOLOGICI
• PSIHOGENI
• SOCIALI
![Page 12: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/12.jpg)
C. DUPĂ POTENŢIALUL PATOGEN:
• FACTORI INDIFERENŢI
• FIZIOLOGICI
• CONVENŢIONAL PATOGENI
• PATOGENI
![Page 13: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/13.jpg)
D. DUPĂ TOPOGRAFIA ACŢIUNII :
• CAUZE CU ACŢIUNE GENERALĂ
• CAUZE CU ACŢIUNE LOCALĂ
![Page 14: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/14.jpg)
CARACTERISTICA CONDIŢIILOR:
• Condiţie - orice formă de materie, energie şi informaţie, care nemijlocit nu provoacă boala, dar favorizaeză sau înpiedică acţiunea cauzei
• Condiţiile determină doar posibilitatea realizării acţiunii caziei, prin urmare posibilitatea apariţiei bolii la acţiunea cauzei
![Page 15: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/15.jpg)
CLASIFICAREA CONDIŢIILOR BOLII:
• A. DUPĂ ORIGINE: CONDIŢII ENDOGENE CONDIŢII EXOGENE
![Page 16: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/16.jpg)
• B. DUPĂ IMPORTANŢA PENTRU ORGANISM: CONDIŢII FAVORABILE CONDIŢII NEFAVORABILE
![Page 17: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/17.jpg)
PATOGENIA GENERALĂ:
• Ştiinţa despre mecanismele
apariţiei,
evoluţiei
şi rezoluţiei bolilor
![Page 18: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/18.jpg)
ROLUL CAUZEI ÎN APARIŢIA ŞI EVOLUIŢIA BOLII:
Boala este rezultanta interacţiunii dintre cauză şi organism.• CAUZA provoacă leziunile primare în
organism (fenomene patologice).
LEZIUNE – modificarea persistentă a homeostaziei structurale, biochimice şi funcţionale a organismului
![Page 19: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/19.jpg)
CLASIFICAREA LEZIUNILOR
A. ÎN FUNCŢIE DE NATURA CAUZEI :
• LEZIUNI MECANICE
• LEZIUNI FIZICE
• LEZIUNI CHIMICE
• LEZIUNI MIXTE
• DEREGLĂRI PSIHICE
![Page 20: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/20.jpg)
B. ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL IERARHIC AL STRUCTURII AFECTATE:
• LEZIUNI „ATOMARE”• LEZIUNI MOLECULARE• LEZIUNI SUBCELULARE• LEZIUNI CELULARE• LEZIUNI TISULARE• LEZIUNI INTEGRALE • Boala este o stare generală a
organismului cu localizare predominantă în structuri discrete
![Page 21: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/21.jpg)
C. ÎN FUNCŢIE DE CONSECUTIVITATEA APARIŢIEI:
• LEZIUNI PRIMARE (PROVOCATE NEMIJLOCIT DE CAUZA PRIMARĂ)
• LEZIUNI SECUNDARE (PROVOCATE DE CONSECINŢELE ACŢIUNII CAUZEI PRIMARE)
Boala este o îmbinare de leziuni primare provocate de cauză
şi leziuni secundare consecinţă a leziunilor primare
![Page 22: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/22.jpg)
D. ÎN FUNCŢIE DE CÂMPUL AFECTAT:
• LEZIUNI LOCALE
• LEZIUNI GENERALE
Boala este o îmbinare inseparabilă de modificări locale şi generale;
leziunile primordial locale conduc la leziuni generale,
iar leziunile primordial generale conduc la leziuni locale.
![Page 23: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/23.jpg)
MECANISMELE DE GENERALIZARE A LEZIUNILOR LOCALE
• MECANISMUL NEUROGEN• MECANISMUL HEMATOGEN• MECANISMUL LIMFOGEN• GENERALIZARE PRIN CONTIUNUITATE• MECANISMUL FUNCŢIONAL Orice modificare primordial locală, la orice
nivel al oragnismului, conduce la modificări
generale;Boala este o îmbinare de modificări locale şi
generale
![Page 24: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/24.jpg)
MECANISMELE DE LOCALIZARE A LEZIUNILOR GENERALE
• SENSIBILITATEA DIFERITĂ A STRUCTURILOR ORGANISMULUI
• CALEA DE EXCREŢIE A NOXELOR• TROPISMUL FACTORULUI PATOGEN
Orice modificare primordial generală conduce la modificări locale ;
Boala este o îmbinare de modificări locale şi generale
![Page 25: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/25.jpg)
E. ÎN FUNCŢIE DE CARACTERUL
LEZIUNII:
• MODIFICĂRI STRUCTURALE
• DEREGLĂRI FUNCŢIONALE
Boala este o îmbinare inseparabilă de modificări structurale şi dereglări funcţionale
![Page 26: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/26.jpg)
SUCCESIVITATEA FENOMENELOR PATOLOGICE
• CAUZA• LEZIUNI PRIMARE E C• E• LEZIUNI SECUNDARE F R• C • LEZIUNI TERŢIARE E• V • LEZIUNI CUATERNARE C I• C• . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . T I• O• LEZIUNI DE GRADUL N E S
![Page 27: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/27.jpg)
LANŢUL PATOGENETIC CAUZĂ-EFECT:
Totalitatea de fenomene succesive legate prin principiul cauză-efect
![Page 28: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/28.jpg)
Cerc vicios• Cerc vicios – lanţ patogenetic închis, în
care ultimul efect are acţiune similară cu prima cauză;
Fenomenele din cercul vicios reverberează cu aprofundarea efectelor patologice până la gradul de incompatibiliotate cu viaţa;
Cercul vicios poate fi întrerupt doar prin intervenţii curative.
![Page 29: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/29.jpg)
ROLUL ORGANISMULUI ÎN APARIŢIA ŞI
EVOLUŢIA BOLII:• Organismul răspunde la acţiunea
factorului patogen cu reacţii fiziologice.• Reacţie fiziologică – reacţia
care vizează restabilirea homeostaziei organismului modificată de factorul patogen.
• Reacţia fiziologică este cantitativ şi calitativ adecvată acţiunii cauzei
Boala este o îmbinarea a leziunilor provocate de cauză şi reacţiilşe organismului
![Page 30: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/30.jpg)
REACŢII FIZIOLOGICEA. REACŢII ADAPTATIVE:
vizează adaptarea organismului sănătos la acţiunea factorului nociv (până la dereglarea homeostaziei)
Exemple: eritrocitoza la altitudini mari;
tahipnea la efort fizic
tahicardia la efort fizic
![Page 31: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/31.jpg)
B. REACŢII PROTECTIVE: vizează protecţia organismului de acţiunea
factorului nociv
Exemple: tusea – protejează căile respiratorii de xenobionţi strănutul - protejează căile nazale de xenobionţi voma – protejează stomacul de nocivităţi diarea - protejează intestinele de nocivităţi Inflamaţia – protezează organismul de xenobionţi
![Page 32: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/32.jpg)
C. REACŢII COMPENSATORII:
asigură funcţia unei structuri lezate prin hiperfuncţia altor structuri intacte
Exemple: eritrocitoza în vicii cardiace;
tahipnea în pneumonii
tahicardia în anemii
![Page 33: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/33.jpg)
D. REACŢII REPARATIVE: asigură restabilirea structurilor lezate şi reastabilirea homeostaziei organismului.
Exemple: regenerarea plăgilor
reparaţia ADN afectat
cicatrizarea ulcerului gastric
![Page 34: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/34.jpg)
II.REACŢII PATOLOGICE
A.REACŢII CALIATATIV
NEADECVATE: nu corespund caracterului factorului
patogen
Exemple: dilatarea vaselor sanguine
periferice la temperaturi
joase (în intoxicaţia cu alcool etilic)
![Page 35: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/35.jpg)
B. REACŢII CANTITATIV NEADECVATE:
Intensitatea reacţiei nu corespunde forţei factorului patogen
a. REACŢII HIPOERGICE
Exemplu: lipsa febrei în bolile infecţioase
b. REACŢII HIPERERGICE
Exemplu: febra exagerat de înaltă
în bolile infecţioase
![Page 36: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/36.jpg)
STRUCTURA BOLII
• Leziuni + Reacţiile organismului =
Proces patologic;
Procesul patologic este nucleul bolii;
• Proces patologic + Reacţiile organismului = Boala
![Page 37: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/37.jpg)
SANOGENEZA GENERALĂ:
• ştiinţa despre legităţile restaurării homeostaziei organismului după acţiunea factorului patogen (însănătoşire)
![Page 38: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/38.jpg)
• MECANISMELE SANOGENETICE PRIMARE –
reacţiile organismului de la momentul acţiunii factorului nociv şi până la dereglarea homeostaziei
• MECANISME PRIMARE ADAPTATIVE• MECANISME PRIMARE PROTECTIVE• MECANISME PRIMARE COMPENSATORII
![Page 39: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/39.jpg)
• MECANISMELE SANOGENETICE SECUNDARE:
reacţiile organismului de la momentul dereglării homeostaziei şi până la rezoluţia bolii (însănătoşire sau moarte)
• MECANISME PROTECTIVE
• MECANISME COMPENSATORII
• MECANISME TERMINALE
Rezoluţia bolii depinde de raportul dintre mecanismele patogenetice şi sanogenetice.
![Page 40: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/40.jpg)
TANATOGENEZA
• TANATOGENEZA – mecanismele generale de murire a organismului;
• REANIMAREA ORGANISMULUI - restaurarea funcţiilor organismului pierdute în procesul de murire; readucerea la viaţă a organismului bazată pe cunoaşterea proceselor de murire.
![Page 41: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/41.jpg)
LEZIUNI CELULARE
Leziunea celulară –
modificarea persistentă a homeostaziei
de ordin:
biochimic,
structural,
și funcţional
![Page 42: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/42.jpg)
CLASIFICAREA LEZIUNILOR CELULARE:
A. După consecutivitatea apariţiei:
1. Leziuni primare (provocate de acţiunea nemijlocită a factorului nociv).
2. Leziuni secundare
(provocate de leziunile primare).
![Page 43: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/43.jpg)
B. După specificitate:
1. leziuni specifice - corespund calităţilor factorului nociv
e.g. leziunile de combustie
2. leziuni nespecifice - au acelaşi caracter pentru toţi factorii nocivi.
![Page 44: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/44.jpg)
C. După reversibilitate:
1. leziuni reversibile
2. leziuni ireversibile
![Page 45: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/45.jpg)
E. După localizare:
leziuni membranare;
leziuni mitocondriale;
leziuni lizozomale;
leziuni ale nucleului (inclusiv leziuni mutaţionale);
leziuni ale reticulului endoplasmatic şi aparatului Golgi;
Leziuni ale citoscheletului
![Page 46: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/46.jpg)
În funcţie de structura celulară afectată se disting:
Membranopatii
Boli mitocondriale
Boli ale citoscheletuluii
Patologii ale nucleului (boli ereditare) etc.
![Page 47: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/47.jpg)
LEZIUNILE MEMBRANEI CELULARE Cauzele leziunilor membranare:
factori mecanici (traume mecanice)
factori fizici (combustii, congelaţie, electrocutare);
factori osmotici (citoliza, ratatinarea celulei);
radicali activi de oxigen (peroxidarea lipidelor, proteinelor);
factori infecţioşi (afecţiuni bacteriale, virale);
alergene (afecţiuni imunocitopatologice);
factori chimici (acizi, baze, toxine);
enzime endogene şi exogene (leziuni enzimatice);
hipoxia (leziuni hipoxice);
dismetabolisme generale (hiper- hipoglicemia, hiperlipidemia);
Efectul final - dezintegrarea membranei citoplasmatice.
![Page 48: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/48.jpg)
Consecinţele dezintegrării membranei citoplasmatice:
• Dereglarea funcţiei pompelor şi
canalelor membranare:
1. Pierderea potasiului intracelular și
2. Acumularea de sodiu intracelular –
dereglarea funcţiei mitocondriilor -
carența de energie hiperosmolaritate intracelulară - gonflarea celulei, citoliza
depolarizarea membranei -
inhibiţie depolarizantă
![Page 49: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/49.jpg)
3. Acumularea de Ca2+ în hialoplasmă – activarea enzimelor intracelulare: ATP-azelor – scindarea ATP, penurie de energie; proteazelor – autoliza celulei; fosfolipazelor – dezintegrarea membranelor celulare; endonucleazelor – demararea apoptozei. 4. Acumularea intracelulară de ioni de hidrogen - acidoza celulară cu pH <6,0 – inhibiţia enzimelor glicolizei anaerobe – carență de energie activarea enzimelor hidrolitice lizozomale – autoliza celulei 5. Micşorarea rezistenţei electrice a membranei
citoplasmatice - spargerea electrică a membranei citoplasmatice - citoliza
![Page 50: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/50.jpg)
Consecinţele generale ale leziunilor membranei citoplasmatice
• Distrofii celulare
• Apoptoză
• Necrobioză
• Necroză
![Page 51: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/51.jpg)
LEZIUNILE CITOSCHELETULUI• Componenţa: microtubuli (20-25 nm
microfilamente (15 nm)
filamente de actină şi miozină• Funcţiile citoscheletului:
menţine forma celulei
organizarea citoplasmei
asigură translocarea organitelor
asigură motilitatea celulei
(chimiotactismul, migrarea celulelor,
fagocitoza, pinocitoza).
![Page 52: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/52.jpg)
Leziunile citoscheletului:
• Afecțiuni neurodegenerative (boala Alzheimer)
• Imobilitatea cililor vibratili (bronhoectazie). • Imobilitatea leucocitelor (“leucocite leneşe”)-
dereglarea fagocitozei, imunodeficienţă nespecifică.
• Sistarea mitozei (nu are loc segregarea cromozomilor).
• Modificarea formei eritrocitului (sferocite).
![Page 53: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/53.jpg)
LEZIUNILE NUCLEULUI CELULEI
• Cauzele - factori fizici, chimici, biologici.
• Manifestările morfologice şi funcţionale:
• condensarea şi marginlizarea cromatinei, cariopicnoza, cariorexia, carioliza, mutaţii generative şi somatice,
• tulburările mitozei
![Page 54: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/54.jpg)
LEZIUNILE MITOCONDRIILOR
• Intumescenţa mitocondriilor
• Decuplarea oxidării - fosforilării
• Formarea excesivă a radialilor liberi de oxigen
• Blocada citocromoxidazelor
• Declanșarea apoptozei (calea intrisecă)
Efectul final - deficitul de ATP
![Page 55: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/55.jpg)
LEZIUNILE LIZOZOMILOR
• Destabilizarea memranei -
• ieşirea hidrolazelor lizozomale în
hialoplasmă
Efectul final - autoliza celulei
(moartea celulei prin autofagie).
![Page 56: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/56.jpg)
REACŢIILE CELULARE FIZIOLOGICE ► REACŢIILE CELULARE ADAPTATIVE ŞI COMPENSATORII.
1. Mobilizarea moleculelor şi organitelor „de rezervă”2. Hiperactivitatea metabolică: sinteza c-AMP activarea organitelor celulare - intensificarea oxidării şi sintezei de ATP – crearea rezervelor intracelulare de substanţe şi energie - asigurarea reacţiilor celulare compensatorii şi reparative)
3. Hipertrofia adaptativă a organitelor 4. Hiperplazia mitocondriilor. 5. Atrofia adaptativă a unor organite
Efectul final pozitiv - „însănătoşirea” celulei;
Insuficienţa reacţiilor fiziologice – distrofie, atrofie, apoptoză.
![Page 57: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/57.jpg)
II. REACŢII CELULARE REPARATIVE 1. regenerarea mitocondriilor 2. reparaţia ADN: clivarea secvenţei lezate de ADN (endonucleazele); dezintegrarea secvenţei clivate de ADN (exonucleazele); reconstrucţia secvenţei normale de ADN (ADN-polimerazele); inserarea secvenţei reconstruite în molecula de ADN
(ligazele). 3. reparaţia plasmolemei – reintegrarea fizico-chimică; „amputarea” membranei; resinteza fosfolipidelor, colesterolului şi proteinelor membranare.
![Page 58: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/58.jpg)
III. REACŢIILE CELULARE PROTECTIVE
1. Sistemele antioxidante (la acţiunea prooxidanţilor inflamaţia, fagocitoza, razele ionizante, hipoxia, hiperoxia, intoxicaţii2. Antioxidanţii naturali : alfa-tocoferolul Vitamina A Vitamina K Vitamina Q (ubikinonul) superoxid-dismutaza glutationperoxidaza catalaza colesterolul seleniul globulinele fazei acute (ceruloplasmina, transferina) acidul ascorbic în doze mari
![Page 59: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/59.jpg)
3. Stabilizatorii membranei lizozomale –
(la acţiunea labilizatorilor membranei - inaniţia, hipoxia, acidoza celulară, micotoxine, endotoxine, cancerigene, fosfolipaze, radicali liberi de oxigen)
• Stabilizatorii naturali: glucocorticoizii colesterolul alfa-tocoferolul.
![Page 60: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/60.jpg)
4. Proteinele şocului termic - VITAGENE
• hsp 20-110 Kda: protejează celula în condiții de stress • hsp 70-90 Kda – (șaperoane): expresia lor crește rapid în stress formarea şi menţinerea structurii terţiare asigură plierea proteinelor intracelulare previn formarea agregatelor şi denaturarea proteinelor
HPS90 paritcipă în formarea receptorului steroid
induc liza proteinelor denaturate ireversibil şi susțin resinteza proteinelor normale blochează apoptoza în leziuni celulare reversibile induc apoptoza în leziuni celulare ireversibile protejează nucleoproteidele de mutaţii stabilizează citoscheletonul stopează mitoza celulelor afectate
![Page 61: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/61.jpg)
5. Genele reacţiei precoce• Genele jun și fos (proteinele JUN și FOS – formează factorul
de transcripție al răspunsului imediat): în celule mature sunt suprimate; în embriogeneză - reglatori ai proliferării şi morţii celulare în ţesuturile cu activitate mitotică permanentă (epidermis)
c-fos este expresată permanent; în celulele mature se activează la leziuni celulare în neuroni c-fos este „gena morţii” (apoptozei); se activează în ischemie şi bolile
degenerative
• Genele c-myc (cromozomul 8) - reglează multiplicarea celulară (la activitatea excesivă - protooncogen)
• Genele nur-77 (NUR-77 – familia receptorilor nucleari): activizează proliferarea celulară în stres - codifică receptorii steroizi nucleari
![Page 62: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/62.jpg)
6. Antioncogenele (Supresorii tumorilor)
• Antioncogena Rb -
produce proteina p53 –
reglează stabilitatea genetică:
în caz de mutaţii opreşte ciclul
mitotic la faza G1
induce reparaţia greşelei sau
declanșează apoptoza.
![Page 63: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/63.jpg)
7. Antigenul celulei bătrâne – Ag senescenței
(proteină membranară, 911 aminoacizi)
(în celulele tinere acest antigen este „ascuns”)
se expresează doar pe celulele bătrâne la expirarea vieţii ontogenetice);
antigenul expresat (“demascat”) interacţionează cu autoanticorpii naturali – IGg - opsonizarea celulelor bătrâne – fagocitoza de macrofage
moarte violentă programată
![Page 64: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/64.jpg)
8. Demararea reacţiei inflamatoare:
• Componentele celulei bacteriene (“PAMP – Pathogen-associated molecular pattern”): LPS, lipoproteine, acidul lipoteihoic, flagelina, acizii nucleiciprodusele dezintegrării celulare
• Componentele celulelor umane stresate, lezate, infectate sau transformate ((“DAMP – damage (danger) associated molecular pattern”:
proteinele nucleare sau citozolice (e.g. HSP).Efectul PAMP şi DAMP:
activarea factorului nuclear kapa-B (NF-kB) - Inducţia sintezei citokinelor proinflamatoare -
răspuns inflamator specific și nespecific
![Page 65: Prelegerea Nr.1](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061611/563db9d2550346aa9aa04478/html5/thumbnails/65.jpg)
9. Demararea apoptozei:
• Factrori patogeni
• Leziuni celulare ireversibile
• Mutaţii nonvitale
• Infectarea cu viruşi
• Declin pertinent de ATP