prelucrarea lemnului

MINISTERUL EDUCAŢIEI SI CERCETĂRII

Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006

CURRICULUM CLASA A XII - A

NIVEL 3

DOMENIUL: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN

CALIFICAREA: TEHNICIAN IN PRELUCRAREA LEMNULUI

2005

Autori:

Ing. Doiniţa AVRAM, profesor grad didactic I, Grup Şcolar „Ion Vlasiu” Tg. Mureş

Ing. Adela CIULEA, profesor grad didactic I, Grup Şcolar „Ion Vlasiu” Tg. Mureş

Ing. Elvira GEORGESCU, profesor grad didactic I, Grup Şcolar Nr.2 Suceava

Ing. Maria ISOPESCU, profesor grad didactic I, Grup Şcolar Forestier Arad

Ing. Măricuţa MAGDA, profesor grad didactic I, Grup Şcolar „Ioan Ciordaş” Beiuş

Dr. Ing. Maria PENTILESCU, profesor, Grup Şcolar Nr.2 Suceava

Ing. Denisa-Elena SITA, profesor definitivat, Grup Şcolar „Ion Vlasiu” Tg. Mureş

Ing. Tinca STREZA, profesor grad didactic I, Grup Şcolar „Ion Vlasiu” Tg. Mureş

Consultanţi:Prof. dr. ing. Catinca Scrioşteanu expert CNDIPT BucureştiProf. ing. Felicia Neacşu grad I expert local Piteşti

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTLICEUL TEHNOLOGIC

Clasa a XII -a Aria curriculară Tehnologii

Calificarea: Tehnician în prelucrarea lemnuluiCultură de specialitate şi instruire practică săptămânală Modulul I Tehnologia cherestelei

Total ore / an: 60din care: Instruire practică 36

Modulul II Tehnologia mobileiTotal ore / an: 150din care: Instruire practică 90

Modulul III Fabricarea uşilor şi ferestrelor Total ore / an: 60din care: Instruire practică 36

Modulul IV Tehnologia mobilei curbate şi mulate Total ore / an: 60din care: Instruire practică 36

Total ore / an: 10 ore / săptămână x 33 săptămâni / an = 330 ore / an

Stagii de pregătire practicăModulul V Tehnologia semifabricatelor superioare din lemn

Total ore / an: 60

din care: Instruire practică 60

Modulul VI Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnuluiTotal ore / an: 60din care: Instruire practică 60

Total ore / an: 30 ore / săptămână x 4 săptămâni / an = 120 ore / an

Curriculum în dezvoltare localăModulul VII Controlul calităţii

Total ore / an: 66din care: Laborator tehnologic 33

Modulul VIII Întreţinerea şi exploatarea utilajelor Total ore / an: 66din care: Laborator tehnologic 33

Total ore/an: 4 ore / săptămână x 33 săptămâni / an = 132 ore / an

TOTAL ORE: 582 ore / an

ALCĂTUIREA MODULELOR - CLASA a XII –a

Calificarea: Tehnician în prelucrarea lemnului

Unitatea de competenţă Competenţa M.I M.II M.III M.IV

Stagii de pregătire practică

CDL 4 ore /săpt. Verificare

M.V M.VI M.VII M.VIII5. Comunicare 5.1 Moderează dezbateri şi şedinţe.

5.3 Elaborează documente pe teme profesionale

9. Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului

9.1 Asigură aplicarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă

9.2 Monitorizează activităţile de evitare a riscurilor legate de igiena şi protecţia muncii

9.3 Stabileşte activităţile de intervenţie în caz de accident

14. Tehnologia cherestelei

14.1 Coordonează operaţiile din depozitul de buşteni

14.2 Organizează fluxul tehnologic în hala de fabricaţie

14.3 Urmăreşte asigurarea calităţii cherestelei

15 Tehnologia semifabricatelor superioare pe bază de lemn

15.1 Aprovizionează cu materie primă fabricile de furnire

15.2 Urmăreşte procesul debitării buştenilor în furnire

15.3 Urmăreşte procesul de uscare a furnirelor

15.4 Organizează fluxul tehnologic la încleierea placajelor

15.5 Pregăteşte materia primă folosită la fabricarea PAL - ului şi PFL - ului

15.6 Supraveghează linia de formare şi presare a covorului din aşchii PAL

16. Tehnologia mobilei

16.1 Organizează fluxul tehnologic pentru mobila corp.

16.2 Planifică succesiunea operaţiilor de prelucrare a reperelor pentru mobila din cadre

16.3 Coordonează activităţile în sectorul de finisaj

16.4 Monitorizează operaţiile de tapiţare a mobilierului.

16.5 Organizează fluxul tehnologic pentru mobila în construcţie mixtă.

17. Tehnologia mobilei curbate şi mulate

17.1 Stabileşte procedeul optim de debitare a semifabricatelor pentru repere curbe

17.2 Organizează traseele fluxului tehnologic de curbare

17.3 Organizează prelucrarea mecanică a reperelor curbate pentru o linie de fabricaţie

17.4 Coordonează activitatea de asamblare a mobilierului curbat

17.5 Monitorizează fluxul tehnologic de fabricare a mobilierului din elemente mulate

18. Fabricarea uşilor şi ferestrelor

18.1 Elaborează documentaţii tehnice pentru diferite tipuri de uşi şi ferestre

18.2 Stabileşte necesarul de accesorii pentru uşi şi ferestre.

18.3 Organizează fluxul tehnologic de fabricare a uşilor şi ferestrelor.

19.1 Verifică precizia de prelucrare a utilajelor

5

19 Întreţinerea şi exploatarea utilajelor

19.2 Coordonează activităţile de întreţinere a utilajelor în sistem preventiv

19.3 Asigură efectuarea operaţiilor de reglare a utilajelor

19.4 Completează documente de evidenţă tehnică şi funcţională

19.5 Urmăreşte asigurarea calităţii suprafeţelor prelucrate prin folosirea de scule corespunzătoare

23. Controlul calităţii

23.1 Organizează controlul calităţii materiilor prime şi materialelor folosite la fabricarea produselor din lemn.

23.2 Utilizează instrumente şi aparate de măsură şi control.

23.3 Coordonează activitatea de control a calităţii produselor din lemn.

6

MODULUL I. TEHNOLOGIA CHERESTELEI

I. Notă introductivă

Domeniul fabricarea produselor din lemn are o importanţă majoră în cadrul economiei

naţionale, având un aport substanţial în cadrul producţiei industriale, produsele pe bază de lemn

fiind apreciate atât pe plan intern, cât şi pe cel extern.

Fabricarea produselor din lemn este unul dintre principalele domenii în care se

înregistrează investiţii directe de capital străin, ceea ce conduce la înfiinţarea de noi întreprinderi

de profil.

Calificările din domeniul fabricarea produselor din lemn sunt recunoscute la nivel

internaţional şi oferă angajatorilor personal calificat pentru acest domeniu.

Pregătirea tinerilor la nivelul trei în domeniul fabricarea produselor din lemn asigură

obţinerea calificării de tehnician în prelucrarea lemnului.

Elaborarea curriculumului şcolar pentru clasa a XII-a s-a făcut pe baza Standardului de

pregătire profesională, pentru nivelul 3 de calificare, din domeniul fabricării produselor din lemn.

Calificarea tehnician în prelucrarea lemnului oferă posibilitatea dobândirii de către

elevi a cunoştinţelor tehnice de specialitate privind tehnologiile de fabricaţie a principalelor

semifabricate şi produse finite din lemn, a competenţelor de deservire, exploatare şi întreţinere a

utilajelor pentru prelucrarea lemnului, a abilităţilor de organizare şi coordonare a producţiei şi a

muncii, de coordonare a activităţilor de control a calităţii.

Pentru calificarea tehnician în prelucrarea lemnului se parcurg unităţile de competenţă

tehnice generale: Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului, Managementul

calităţii în prelucrarea lemnului, Organizarea producţiei şi a muncii, Elaborarea documentaţiei

tehnice pentru produse simple din lemn, Evidenţa şi gestiunea economică în industria lemnului şi

unităţile tehnice specializate: Tehnologia cherestelei, Tehnologia semifabricatelor superioare pe

bază de lemn, Tehnologia mobilei, Tehnologia mobilei curbate şi mulate, Fabricarea uşilor şi

ferestrelor, Întreţinerea şi exploatarea utilajelor, Prelucrarea reperelor pe maşini cu comandă

numerică, Estetica produselor de mobilă, Marketing şi antreprenoriat şi Controlul calităţii.

Prin calificarea corespunzătoare nivelului 3, elevii vor dobândi abilităţi, cunoştinţe şi

deprinderi care le vor permite să îşi găsească un loc de muncă, integrându-se în viaţa socială, fie

să îşi deschidă propria afacere, sau să-şi continue pregătirea la un nivel avansat, prin accederea

în învăţământul superior.

O pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie şi anume:

Comunicare în limba modernă, Gândire critică şi rezolvare de probleme, Managementul relaţiilor

interpersonale, Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei, Comunicare, Procesarea

datelor numerice, Dezvoltarea carierei profesionale, Iniţierea unei afaceri

Dintre acestea, în curriculumul pentru clasa a XII-a se evaluează doar cele precizate în

tabelul de corelare competenţe-conţinuturi, respectiv Comunicare

Structura de pregătire prin şcoala de arte şi meserii are o formă arborescentă, cu o

pregătire de bază în clasa a IX-a, cu trei pregătiri în clasa a X-a, corespunzător nivelului 1, în

următoarele trei calificări:

• lucrător în fabricarea produselor semifinite din lemn

• lucrător în tâmplărie

• lucrător în sculptură

După parcurgerea clasei a XI-a, anul de completare, se obţin 5 calificări, corespunzător

nivelului 2:

• operator la producerea semifabricatelor pe bază de lemn

• operator la fabricarea cherestelei

• tâmplar universal

• tapiţer - plăpumar – saltelar

• sculptor - intarsier

După parcurgerea claselor a XII-a şi a XIII-a se obţine calificarea tehnician în

prelucrarea lemnului, corespunzător nivelului 3.

Modulul Tehnologia cherestelei este integrat în pregătirea din clasa a XII-a, alături de

modulele: Tehnologia mobilei, Controlul calităţii, Tehnologia mobilei curbate şi mulate,

Fabricarea uşilor şi ferestrelor, Tehnologia semifabricatelor superioare din lemn, Întreţinerea şi

exploatarea utilajelor.

Parcurgerea acestui modul asigură dobândirea de către elevi a competenţelor şi abilităţilor

de coordonare a operaţiilor din depozitul de buşteni, de organizare a fluxului tehnologic în hala

de fabricaţie, capacitatea de a stabili măsuri pentru asigurarea calităţii cherestelei la prelucrarea

după debitare, la stivuirea şi la aburirea acesteia.

8

Modulul Tehnologia cherestelei ocupă prima poziţie în cadrul curriculumului pentru

clasa a XII-a, calificarea tehnician în prelucrarea lemnului, domeniul fabricarea produselor

din lemn.

Modulul Tehnologia cherestelei este constituit din unitatea de competenţă tehnică

specializată cu aceeaşi denumire, iar numărul de ore alocat este de 60 ore/an, din care pregătire

practică 36 ore/an.

Ruta curriculară a pregătirii în domeniul fabricarea produselor din lemn nivelul 3

Tehnician în prelucrarea lemnului

Clasa a XII-a şi a XIII-a

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

Unitatea de competenţă tehnică specializată:

14. Tehnologia cherestelei

Pregătire generală în fabricarea produselor

semifinite din lemnClasa a X-a

Pregătire generală în tâmplărie

Clasa a X-a

Pregătire generală în sculptură

Clasa a X-a

Pregătire de bazăClasa a IX-a

Operator la producerea

semifabricate-lor pe bază de

lemnAnul de

completareClasa a XI-a

Operator la fabricarea cherestelei

Anul de completare

Clasa a XI-a

Tâmplar universal

Anul de completare

Clasa a XI-a

Tapiţerplăpumar-saltelar

Anul de completare

Clasa a XI-a

Sculptor-intarsier

Anul de completare

Clasa a XI-a

9

III. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilorUnităţi de

competenţăCompetenţeindividuale Conţinuturi tematice

14. Tehnologia

cherestelei

14.1 Coordonează

operaţiile din

depozitul de

buşteni

Operaţii în depozitul de buşteni

• operaţii de pregătire a buştenilor în vederea debitării acestora

în cherestea: retezare, secţionare, cojire;

- valorificarea optimă a buştenilor prin operaţiile de

pregătire;

• documente de evidenţă pentru materia primă: aviz de

expediţie, registre de evidenţă a materiei prime pregătite în

vederea debitării;

• alimentarea halei de fabricaţie cu butuci.

14.2. Organizează

fluxul tehnologic

în hala de

fabricaţie

Fluxul tehnologic în hala de fabricaţie

• Sisteme de debitare a buştenilor: debitarea pe plin, pe prismă,

pe sferturi, nordică, slavonă;

• Modele de tăiere

- condiţiile pentru alegerea modelelor de tăiere: comenzi,

specia lemnoasă, calitatea şi diametrul buşteanului;

• Utilaje pentru debitat buşteni

- condiţiile care asigură funcţionarea utilajelor la parametrii

optimi: starea tehnică a sculelor, montarea sculelor, corelarea

vitezelor de avans cu diametrele buştenilor.

14.3. Urmăreşte

asigurarea calităţii

cherestelei

Condiţii pentru asigurarea calităţii cherestelei

• măsuri preventive pentru declasarea cherestelei: reglarea şi

întreţinerea corespunzătoare a utilajelor, ascuţirea şi montarea

corectă a pânzelor;

• urmărirea procesului de aburire a cherestelei: reglarea

consumului de abur, corespunzător etapelor de aburire;

• măsuri pentru asigurarea calităţii cherestelei pe durata

depozitării: curăţirea pieselor de cherestea înainte de stivuire,

respectarea condiţiilor de stivuire pe grosimi şi specii, protejarea

stivelor cu acoperişuri.

10

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Formarea competenţelor prevăzute în programă se poate realiza numai prin aplicarea unor

metode de predare-învăţare active, care asigură participarea directă a elevilor în procesul de

învăţare.

Tehnicile de instruire revin profesorului, care trebuie să adapteze procesul didactic la

particularităţile elevilor.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele:

elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor;

elevii învaţă mai uşor, când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de

învăţare;

elevii au stiluri proprii de învăţare; ei învaţă în moduri diferite, cu ritmuri diferite şi

din experienţe diferite;

participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de

învăţare;

elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a „ordona” informaţiile noi

şi a le asocia cu „cunoştinţele vechi”.

Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest

sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:

► Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:

• gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;

• fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri

diferite;

• fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;

• prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discuţie sau formă grafică).

► Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:

• abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

• formarea de perechi de elevi cu aptitudini şi stiluri de învăţare diferite, care se pot

completa şi ajuta reciproc;

• utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de

studiu.

11

► Diferenţierea răspunsului, prin:

• utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi stabili obiective.

Pentru formarea competenţelor tehnice specializate prevăzute în programă, profesorul

propune elevilor probe practice prin care aceştia demonstrează că sunt capabili să asigure

valorificarea optimă a buştenilor prin operaţiile de pregătire a acestora, să stabilească sistemul de

debitare şi să elaboreze modelul de tăiere buştenilor în funcţie de specie, diametru, clasă de

calitate şi comenzi, să asigure funcţionarea utilajelor de debitat la parametrii optimi, prin

verificarea stării şi montării sculelor şi corelarea vitezelor de avans cu diametrele buştenilor, să

repartizeze sarcini de lucru în sectoarele de activitate, să stabilească măsuri pentru prevenirea

declasării cherestelei, să monitorizeze operaţiile în asigurarea calităţii.

În activităţile organizate pentru predare şi evaluare, elevii sunt puşi în situaţia de a să

stabili sisteme de debitare pentru buşteni, de a elabora modele de tăiere pentru buşteni de

răşinoase şi foioase.

În cadrul activităţilor de instruire practică, elevii se vor putea familiariza cu modul de

completare a documentelor de evidenţă (aviz de expediţie, registre de evidenţă a materiei prime

pregătite), să efectueze operaţii de verificare a stării sculelor, de montare a sculelor, să

urmărească procesul de aburire a cherestelei

Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe

care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri,

iar ca metode de evaluare pot fi utilizate:

• Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea

conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată

• Investigaţia

• Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi

standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare

• Metoda exerciţiilor practice, a aplicaţiilor (de exemplu: reprezentarea în desen a

elementelor decorative, a diferitelor obiecte de mobilier, realizarea unor variante de

mobilare)

Se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu criteriile de performanţă, condiţiile

de aplicabilitate şi probele de evaluare prevăzute în Standardul de pregătire profesională,

corespunzător fiecărei competenţe. Vor fi evaluate numai competenţele evidenţiate în modul.

12

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

• Fişe de observare şi fişe de lucru

• Chestionarul

• Fişe de autoevaluare

• Extemporalul (lucrarea de control)

• Teste cu itemi diferiţi (întrebări cu răspuns scurt, cu răspuns extins, cu alegere multiplă,

cu alegere duală, de tip pereche, de completare ş.a.)

• Proiectul

• Tema de lucru

• Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de

înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.

Probele de evaluare vor reflecta măsura în care elevii au dobândit abilităţile şi

competenţele prevăzute în Standardul de pregătire profesională, corespunzător calificării de nivel

3, tehnician în prelucrarea lemnului.

V. Sugestii metodologice

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate

pentru unităţile de competenţă, care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru

cele două tipuri de instruire.

Pentru modulul Tehnologia cherestelei sunt alocate un număr total de 60 ore, din care

sunt repartizate pentru pregătire practică 36 ore.

Modul de parcurgere a conţinutului acestui modul este prezentat orientativ în tabelul de mai jos:

Conţinuturi tematiceNumăr de ore alocateInstruire teoretică

Instruire practică

Operaţii în depozitul de buşteni

• operaţii de pregătire a buştenilor în vederea debitării acestora în

cherestea: retezare, secţionare, cojire

▪ valorificarea optimă a buştenilor prin operaţiile de pregătire

• documente de evidenţă pentru materia primă: aviz de expediţie,

registre de evidenţă a materiei prime pregătite în vederea debitării;

• alimentarea halei de fabricaţie cu butuci

6 9

13

Fluxul tehnologic în hala de fabricaţie

• Sisteme de debitare a buştenilor: debitarea pe plin, pe prismă, pe

sferturi, nordică, slavonă;

• Modele de tăiere

- condiţiile pentru alegerea modelelor de tăiere: comenzi, specia

lemnoasă, calitatea şi diametrul buşteanului

• Utilaje pentru debitat buşteni

- condiţiile şi operaţii care asigură funcţionarea utilajelor la parametrii

optimi: starea tehnică a sculelor, montarea sculelor, corelarea vitezelor

de avans cu diametrele buştenilor

Condiţii pentru asigurarea calităţii cherestelei

• măsuri preventive pentru declasarea cherestelei: reglarea şi

întreţinerea corespunzătoare a utilajelor, ascuţirea şi montarea corectă a

pânzelor;

• urmărirea procesului de aburire a cherestelei: reglarea consumului de

abur, corespunzător etapelor de aburire:

• măsuri pentru asigurarea calităţii cherestelei pe durata depozitării:

curăţirea pieselor de cherestea înainte de stivuire, respectarea condiţiilor

de stivuire, pe grosimi şi specii, protejarea stivelor cu acoperişuri

12

6

18

9

TOTAL ORE: 60 24 36

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să

repartizeze orele în funcţie de:

• specificul socio-economic al zonei geografice;

• complexitatea şi varietatea materialului didactic existent în şcoală;

• condiţiile agentului economic;

• cerinţele specifice ale calificării;

• dificultatea temelor;

• nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit;

• ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Procesul de predare-învăţare, trebuie să fie axat pe formarea competenţelor cheie, şi

competenţelor tehnice cerute de calificarea de nivel 3.

14

Dintre metodele active, specifice învăţării centrate pe elev, pe care profesorul le poate

utiliza în procesul didactic, pot fi recomandate: problematizarea, observaţia dirijată, studiul de

caz, demonstraţia, exerciţiul.

Organizarea clasei va fi făcută, de preferinţă pe grupe de elevi. Astfel, se va putea urmări

şi formarea abilităţilor cheie legate de comunicare, rezolvarea de probleme, concretizate prin

asumarea responsabilităţii, colaborarea cu colegii, coordonarea activităţii unei grupe.

De asemenea, în timpul activităţii, mai ales a celei de instruire practică, se va pune

accentul pe asigurarea calităţii, lucrul în echipă, asigurarea igienei şi protecţiei muncii.

În activităţile concrete cu elevii se urmăreşte permanent utilizarea normelor de calitate

impuse operaţiilor şi lucrărilor efectuate.

Strategiile didactice pe care cadrul didactic le poate aplica sunt diferite, în funcţie de

metodele abordate şi resursele disponibile.

Un astfel de exemplu îl constituie o lecţie în care se tratează tema referitoare la

“organizarea fluxului tehnologic în hala de fabricaţie” utilizând metode, cum ar fi: studiul de caz,

aplicaţia, explicaţia, observaţia dirijată.

Elevii sunt puşi în situaţia de elabora modele de tăiere pentru buşteni de diferite specii,

dimensiuni şi clase de calitate, corespunzător comenzilor.

Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe

de evaluare, fişe de autoevaluare, teste cu diferite tipuri de itemi .

Exemplu de fişă de evaluare:

FIŞA DE EVALUARE

Numele candidatului:

Clasa:

Locul de evaluare:

Data verificării:

Număr de înregistrare:

Numele evaluatorului:

Semnătura evaluatorului:

Rezultat Feedback

15

Modulul I: Tehnologia cherestelei

Unitatea de competenţă tehnică specializată 14: Tehnologia cherestelei

Competenţa 14.2: Organizează fluxul tehnologic în hala de fabricaţie

Criterii de performanţă:

a) Stabilirea sistemelor de debitare

b) Elaborarea modelelor de tăiere

c) Asigurarea funcţionării utilajelor la parametri optimi

Condiţii de aplicabilitate:

Sisteme de debitare: pe plin, pe prismă, pe sferturi, nordică, slavonă

Elaborare modele: funcţie de comenzi, specie lemnoasă, calitate şi diametrul buştenilor

Asigurarea funcţionării: verificarea stării şi montării sculelor, corelarea vitezelor de avans cu

diametrele buştenilor

Instrucţiuni pentru candidaţi

• Citiţi cu atenţie toate cerinţele fişei de evaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi ;

• Dacă aveţi vreo neclaritate legată de cerinţe, cereţi lămuriri suplimentare evaluatorului

înainte de a începe rezolvarea;

• Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele,

materialele necesare rezolvării cerinţelor;

• Rezolvaţi toate cerinţele înscrise în această fişă;

• În caz de insucces, sarcinile de lucru se pot repeta de maxim 3 ori.

Evaluatorul propune candidaţilor spre rezolvare în scris şi practic, următoarea aplicaţie:

Prin comandă se cere producerea şi livrarea de cherestea de fag în grosimi de 25 mm, 40 mm şi

70 mm, reprezentând în proporţie de 70% cherestea netivită, în clasele de calitate A şi B, iar

lăţimile pieselor de cherestea fiind de la 15 cm în sus.

a) Rezolvaţi următoarele cerinţe şi înscrieţi-le în tabelul de mai jos

Nr.crt. Sarcina de lucru Evaluator Data

1. Enumeraţi patru sisteme de debitare uzuale folosite la debitarea buştenilor de răşinoase şi foioase în cherestea:----

16

2. Scrieţi sistemul de debitare care se va aplica:

3. Grupa de diametre a buştenilor utilizaţi:

b) Determinaţi modelul de tăiere de la gaterul I şi completaţi tabelul de mai jos


1. Formula de calcul pentru grosimea prismei:P =

2. Valoarea determinată prin calcul a grosimii prismei: P =

3. Formula de calcul pentru grosimea piesei de cherestea care se amplasează lângă prismă:G =

4. Valoarea determinată prin calcul a grosimii piesei de cherestea care se amplasează lângă prismă:G =

5. Modelul de tăiere de la gaterul I:Gater I =

c) Înscrieţi în tabelul de mai jos operaţiile de reglare şi corelare care trebuie efectuate

pentru asigurarea funcţionării utilajelor de debitat buşteni la parametrii optimi şi apoi

realizaţi-le practic:


1. Verificare:--

2. Corelare:-viteza…….cu…..

d) Determinaţi modelul de tăiere de la gaterul II şi completaţi tabelul de mai jos:


1. Valoarea lăţimii descoperite a prismei, determinată cu ajutorul formulei de calcul sau din tabelul 1:

b =

17

2.Determinarea grosimilor elementare ale pieselor de cherestea din comandă, a căror grosimi nominale sunt: 25 mm, 40mm şi 70 mm

- grosimea tăieturii:

- supradimensiunea pentru contragere: 25 mm 40 mm 70 mm

- valorile grosimilor elementare ale pieselor de cherestea:

25 +….+…. = …..

40 +….+.… = …..

70 +….+.… = …..

3. Determinarea numărului de scânduri cu grosimi de 25 mm şi 40 mm din modelul de tăiere de la gaterul II:

4. Modelul de tăiere de la gaterul II:

Gaterul II =

Tabelul 1 Lăţimea descoperită a prismei de foioase, în funcţie de diametrul buşteanului şi grosimea prismei

Înălţimea prismei, în cm

Categoria de diametre abuştenilor, în cm

Înălţimea nominală a prismei, în cm

16 17 18 19 20 21 22 23 24

Înălţimea reală a prismei, în cm

16,96 18,02 19,08 20,11 21,19 22,24 23,30 24,36 25,42

31 – 35 25,9 25,2 24,4

36 – 40 31,7 31,1 30,5 29,8 29,1

41 – 45 37,3 36,8 36,3 35,7 35,1 34,4

46 – 50 42,7 42,3 41,8 41,3 40,8 40,3 39,7 39,0

51 – 55 - 47,7 47,2 46,8 46,3 45,9 45,3 44,8 44,2

56 – 60 - - 52,6 52,2 51,8 51,4 50,9 0,4 49,8

18

Tabelul 2 Supradimensiuni pentru contragere la cheresteaua de foioase, având umiditatea iniţială de peste 50%, iar umiditatea de referinţă de 15%

Nr. crt. Supradimensiuni la cheresteaua de foioase, mm

Dimensiunea nominală

a cherestelei, mm

Supradimensiunea pentru contragere, mm

Dimensiunea reală a cherestelei, mm

1. 25 1,8 26,8

2. 32 2,1 34,1

3. 40 2,7 42,7

4. 50 3,2 53,2

5. 60 3,8 63,8

6. 70 4, 74,4

7. 80 5,0 85,0

8. 90 5,6 95,6

9. 100 6,2 106,2

10. 120 7,2 127,2

11. 140 8,4 148,4

12. 150 9,0 159,0

13. 170 10,2 180,2

14. 200 11,9 211,9

15. 220 13,0 233,0

16. 240 14,2 254,2

17. 250 14,9 264,9

18. 280 16,5 296,5

19. 300 17,8 317,8

Notă: Rezolvarea fiecărei sarcini de lucru va fi marcată prin bifarea căsuţei corespunzătoare din tabel. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele evaluarea s-a încheiat. În cazul în care evaluatorul consideră că elevul nu şi-a îndeplinit corect sarcina de lucru face recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei elevului şi propune o reevaluare.

Pentru formarea competenţelor tehnice specializate este necesar ca activitatea să se desfăşoare în spaţiul special amenajat şi dotat, respectiv la agentul economic. Acestea sunt câteva sugestii, rămânând la latitudinea profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materiale de care dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.

19

MODULUL II. TEHNOLOGIA MOBILEI


Proiectarea curriculară pentru clasa a XII-a, pentru ruta Şcoala de Arte şi Meserii, este

realizată pe baza unităţilor de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională. Această rută

de pregătire este singura din sistemul de învăţământ care asigură calificarea progresivă, de la

nivelul unu la nivelul doi şi trei.

La nivelul trei elevii continuă pregătirea de specialitate în domeniul fabricării produselor

din lemn în calificarea tehnician în prelucrarea lemnului în cadrul cărora vor parcurge unităţi de

competenţă pentru abilităţi cheie şi unităţi de competenţă tehnice specializate.





muncii, de coordonare a activităţilor de control a calităţii, de elaborare a documentaţiilor tehnice

pentru produse de mobilier.





unităţile de competenţă tehnice specializate: Tehnologia cherestelei, Tehnologia semifabricatelor

superioare pe bază de lemn, Tehnologia mobilei, Tehnologia mobilei curbate şi mulate,

Fabricarea uşilor şi ferestrelor, Întreţinerea şi exploatarea utilajelor, Prelucrarea reperelor pe

maşini cu comandă numerică, Estetica produselor de mobilă, Marketing şi antreprenoriat şi

Controlul calităţii.





Modulul Tehnologia mobilei ocupă locul 2 în planul de învăţământ de la aria curriculară

tehnologii

20

În cadrul acestui modul elevii vor fi familiarizaţi cu întocmirea şi interpretarea

documentaţiilor tehnice pentru produse de mobilier, cu modul de organizare a locurilor de muncă,

cu organizarea fluxurilor tehnologice de fabricare a produselor de mobilier corp, mobilier din

cadre, mobilier în construcţie mixtă, mobilier tapiţat, dar şi monitorizarea modului de execuţie a

operaţiilor planificate pe aceste fluxuri tehnologice. De asemenea tehnicianul în prelucrarea

lemnului va dobândi abilităţi de planificare a activităţii de control a calităţii mobilierului fabricat

prin stabilirea punctelor de control pe flux şi analizarea rezultatelor controlului efectuat

Modulul Tehnologia mobilei are aceeaşi denumire cu a unităţii de competenţă tehnică

specializată 16, iar conţinuturile sunt corelate cu nivelul de pregătire şi acoperă toate condiţiile de

aplicabilitate.







Clasa a X-a


Clasa a X-a




lemnAnul de



Anul de completare

Clasa a XI-a

Tâmplar universal

Anul de completare

Clasa a XI-a


Anul de completare

Clasa a XI-a

Sculptor-intarsier

Anul de completare

Clasa a XI-a

21



16. Tehnologia mobilei

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de

competenţă

Competenţe

individualeConţinuturi tematice

16. Tehnologia

mobilei16.1 Organizează

fluxul tehnologic

pentru mobila corp

Aplicarea specificaţiile din documentaţia tehnică a

produselor de mobilier: materii prime şi materiale,

dimensiunile reperelor şi subansamblurilor, norme de

consum, norme de timp, soluţii constructive de asamblare,

precizie de prelucrare

Organizarea locurilor de muncă folosind: utilaje, SDV –

uri, spaţii pentru amplasarea locurilor de muncă,

echipamente de protecţie

Aprovizionarea locurilor de muncă cu repere, scule,

materiale tehnologice, accesorii

16. Tehnologia

mobilei16.2 Planifică

succesiunea

operaţiilor de

prelucrare a

reperelor pentru

mobila din cadre.

Organizarea sectorului de prelucrări mecanice cu număr

locuri de muncă, necesar de maşini

Asigurarea funcţionării utilajelor la parametrii optimi:

verificarea sculelor, a modului de montare a acestora, a

sistemelor de reglare, a parametrilor regimului de lucru şi

a echipamentelor de protecţia muncii

Verificarea formei şi a calităţii reperelor prelucrate:

măsurare, comparare

16. Tehnologia

mobilei16.3 Coordonează

activităţile în

sectorul de finisaj

Stabilirea necesarului de materiale de finisare conform

fişelor de consum

Selectarea tehnicilor de finisare în funcţie de comenzi

Verificarea modului de funcţionare a instalaţiilor şi a liniilor

de finisare, a racordurilor de exhaustare, a echipamentelor de

protecţie a muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor

22

16. Tehnologia

mobilei16.4 Monitorizează

operaţiile de

tapiţare a

mobilierului.

Aprovizionarea locurile de muncă cu materiale de

tapiţerie pentru: susţinere şi arcuire, umplutură, acoperire,

legătură şi fixare, decorare şi adezivi.

Calcularea necesarul de materiale de tapiţerie pentru un

produs în funcţie de forma şi dimensiunile produsului.

Stabilirea succesiunii operaţiilor în funcţie de tipul tapiţeriei:

Tapiţerii cu schelet aparent sau acoperit, tapiţerii fixe sau

detaşabile, clasice sau moderne

16. Tehnologia

mobilei16.5 Organizează

fluxul tehnologic

pentru mobila în

construcţie mixtă

Succesiunea operaţiilor pentru obţinerea reperelor şi

Subansamblurilor în funcţie de structura produselor,

materiilor prime şi mijloacele de producţie utilizate

Aprovizionarea locurilor de muncă cu: materii prime,

materiale, SDV- uri

Monitorizarea operaţiilor de execuţie: debitare, curbare,

Ştanţare, burghiere, sudare, finisare, şlefuire, asamblare

IV. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare

Modulul Tehnologia mobilei poate fi parcurs independent de celelalte module ce

alcătuiesc curriculum-ul de nivelul trei, clasa a XII-a, calificarea tehnician în prelucrarea

lemnului, oferind elevilor cunoştinţe, abilităţi şi competenţe referitoare la organizarea fluxului

tehnologic pentru diferite tipuri de mobilier: din cadre, din panouri, tapiţat, în construcţie mixtă.

Conţinuturile prevăzute în modulul prezentat sunt o aprofundare şi o extindere a

conţinuturilor prevăzute la nivelul 2 în unităţile de competenţă tehnice generale şi tehnice

specializate în cadrul calificărilor: tâmplar universal, sculptor - intarsier, tapiţer – plăpumar -

saltelar, alături de conţinuturi noi de organizare, planificare, coordonare, monitorizare şi control a

operaţiilor, locurilor de muncă, utilajelor, SDV - urilor, echipamentelor de lucru şi protecţie a

muncii, materiilor prime şi materialelor folosite la fabricarea produselor din lemn.

Strategiile pe care cadrele didactice le vor aplica trebuie să ofere elevilor posibilitatea de a

se implica activ în procesul de instruire, de a participa la organizarea locurilor de muncă, de a

planifica activităţi de aprovizionare a locurilor de muncă şi de a monitoriza modul de execuţie a

operaţiilor planificate pentru fabricarea mobilei.

23

Alegerea strategiei didactice va avea în vedere utilizarea metodelor ca: studiul de caz,

descoperirea, problematizarea, brainstorming-ul, jocul de rol, lucrul pe ateliere, dezbaterea etc.,

care au eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică ca

şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.

Pentru formarea competenţelor tehnice specializate, probele de evaluare prevăzute în

Standardul de Pregătire Profesională sunt probe practice prin care elevii trebuie să demonstreze

că sunt capabili să:

- urmărească aplicarea cerinţelor impuse în documentaţia tehnică a produselor;

- organizeze locurile de muncă;

- planifice aprovizionarea locurilor de muncă cu materii prime şi materiale

necesare tipului de produs aflat în fabricaţie;

- calculeze necesarul de materii prime şi materiale;

- stabilească succesiunea operaţiilor de prelucrare pe flux;

- monitorizeze modul de execuţie a operaţiilor planificate;

- stabilească punctele de control pe flux;

Evaluarea acestor competenţe folosind metodele enumerate mai sus, va scoate în evidenţă

nivelul de pregătire al elevilor, modul în care aceştia îşi exprimă propriile opinii, abilităţile de

organizare, coordonare şi control, curajul de a face propuneri şi de a le motiva, abilităţile de lucru

în echipă şi de ce nu abilităţile de lider.

Metodele de evaluare utilizate vor fi însoţite de instrumente de evaluare întocmite de

profesor sau de profesor în colaborare cu elevii ca de exemplu: proiectarea unor elemente

constructive, stabilirea dimensiunilor pentru diverse repere de mobilier, tipuri de îmbinări,

amplasare locuri de muncă etc.


Competenţele tehnice specializate: Organizează fluxul tehnologic pentru mobila corp,

Planifică succesiunea operaţiilor de prelucrare a reperelor pentru mobila din cadre,

Coordonează activităţile în sectorul de finisaj, Monitorizează operaţiile de tapiţare a

mobilierului şi Organizează fluxul tehnologic pentru mobila în construcţie mixtă se

formează prin activităţi de instruire teoretică şi instruire practică pe parcursul a 15 săptămâni cu

un număr total de 150 de ore

24


în Standardul de Pregătire Profesională şi corespund numărului de ore din planul de învăţământ.

Modul de parcurgere a conţinutului acestui modul este prezentat (orientativ) în tabelul de mai jos:

Conţinut tematic

Număr de ore alocate

Instruire

teoretică

Instruire

practică

Fabricarea mobilei corp

Fluxul tehnologic într-o fabrică de mobilă corp

Materii prime şi materiale folosite pentru mobila corp

Soluţii constructive de asamblare a panourilor

Aprovizionarea locurilor de muncă cu repere, scule, SDV – uri,

materiale tehnologice, accesorii

Planificarea operaţiilor tehnologice de debitare, prelucrare, asamblare,

montare

Fabricarea mobilei din cadre

Fluxul tehnologic într-o secţie de mobilă din cadre

Soluţii constructive de asamblare a elementelor din lemn masiv

Aprovizionarea locurilor de muncă cu repere, scule, SDV-uri, materiale

tehnologice, accesorii

Planificarea operaţiilor tehnologice de debitare, prelucrare, asamblare,

montare

Tehnici de finisare a mobilei corp şi a mobilei din cadre

Pregătirea suprafeţelor pentru finisare

Tehnologia aplicării lacurilor şi vopselelor

Uscarea şi prelucrarea peliculelor de lacuri şi vopsele

Tehnologia finisării opace

Tehnologii moderne de finisare în flux continuu

Finisarea suprafeţelor cu folii sintetice şi din fibre celulozice

Fabricarea mobilierului tapiţat

Materiale folosite în structura tapiţeriilor

Fabricarea tapiţeriilor clasice

20

16

8

8

30

24

12

12

25

Fabricarea tapiţeriilor moderne

Monitorizarea operaţiilor de tapiţare a mobilierului

Fabricarea mobilierului în construcţie mixtă

Materii prime, materiale, SDV – uri şi mijloace de producţie utilizate

Utilizarea semifabricatelor superioare înnobilate

Soluţii constructive specifice

Condiţii specifice de prelucrare

Tehnologii de fabricare a mobilierului în construcţie mixtă

8 12

TOTAL ORE 60 90

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare – învăţare

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, profesorul putând distribui orele în funcţie

de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic din zonă.

Procesul de predare – învăţare trebuie să fie axat pe formarea competenţelor tehnice

specializate cerute de calificarea de nivel 3, tehnician în prelucrarea lemnului.

Activităţile desfăşurate la nivelul 3 vor folosi metode active centrate pe elevi cum ar fi:

problematizarea, studiu de caz, brainstormingul, exerciţiul etc. metode care să dezvolte la elevi

capacitatea de lua decizii pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor şi asumarea responsabilităţii

în diverse situaţii.

Conţinuturile prevăzute a fi parcurse în cadrul acestui modul cuprind în general teme

legate de organizarea, planificarea, coordonarea, monitorizarea şi controlarea fluxurilor

tehnologice, adică a operaţiilor, calităţii executării acestora şi calitatea produselor finite.

Pentru evaluarea competenţei organizarea fluxului tehnologic pentru mobila în

construcţie mixtă s – a întocmit o fişă de observare prin care elevii vor proba competenţele de

organizare a unui sector de fabricare a mobilierului în construcţie mixtă. Activitatea va fi

desfăşurată pe grupe de 4 -5 elevi care se vor consulta, vor întocmi un desen de ansamblu sau

schiţă pentru măsuţa care va fi fabricată, vor întocmi o fişă cu necesarul de materii prime şi

materiale, vor schiţa fluxul tehnologic apoi vor efectua sarcinile de lucru fiind supravegheaţi de

profesori sau maiştrii instructori care vor aprecia dacă sarcinile au fost îndeplinite.

Exemplu:

26

FIŞĂ DE OBSERVARE


Clasa:

Locul de evaluare:

Data verificării:




Rezultat Feedback

MODULUL II. Tehnologia mobilei

Titlul unităţii 16. Tehnologia mobilei

Competenţa 16.5 Organizează fluxul tehnologic pentru mobila în construcţie mixtă


(a) Stabilirea succesiunii operaţiilor pentru obţinerea reperelor şi subansamblurilor

(b) Aprovizionarea locurilor de muncă

(c) Monitorizarea modului de execuţie a operaţiilor planificate

Condiţii de aplicabilitate

Succesiunea operaţiilor: în funcţie de structura produselor, materiilor prime şi

mijloacelor de producţie utilizate

Aprovizionarea: materii prime, materiale, SDV – uri

Monitorizare operaţii: debitare, curbare, ştanţare, burghiere, sudare, finisare, şlefuire,

asamblare


Citiţi cu atenţie toate cerinţele fişei de observare înainte de a încerca să le rezolvaţi ;

Dacă aveţi vreo neclaritate legată de cerinţe, cereţi lămuriri suplimentare evaluatorului


27

Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele,


Rezolvaţi toate cerinţele din această fişă;

În caz de insucces, sarcinile de lucru se pot repeta de maxim 3 ori.

Profesorul cere elevilor să urmărească şi să coordoneze activitatea de execuţie a unui lot

de măsuţe de hol pe schelet metalic, din ţeavă pătrată, iar placa mesei din PAL - înnobilat de

18mm

Efectuaţi următoarele sarcini de lucru:

Stabilirea succesiunii operaţiilor pentru obţinerea reperelor şi subansamblurilor - criteriul

de performanţă a

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data

Stabiliţi succesiunea operaţiilor pentru obţinerea reperelor măsuţeiPlaca mesei – PAL – înnobilat 18mm - operaţii - - - - cadru metalic – ţeavă pătrată 40 x 40mm-operaţii: - - - -

Aprovizionarea locului de muncă – criteriul de performanţă b


1. Pregăteşte plăcile de măsuţă

2. Identifică modul de îmbinare a plăcii măsuţei cu cadrul metalic

3. Pregăteşte elementele din ţeavă pătrată pentru cadrul metalic

4. Solicită de la magazie accesoriile necesare

5. Aprovizionează locul de muncă cu SDV – urile necesare

6. Verifică calitatea materialelor de finisare

28

Monitorizarea modului de execuţie a operaţiilor planificate - criteriul de performanţă c


1. Verifică dimensiunile plăcilor de măsuţă

2. Monitorizează modul de execuţie a cadrului metalic

3. Verifică calitatea execuţiei operaţiilor de debitare, sudare,

burghiere

4. Stabileşte tehnica de finisare şi materialele folosite

5. Ia măsuri pentru evitarea eventualelor defecte şi eliminarea

cauzelor

6. Urmăreşte respectarea normelor de protecţia muncii şi PSI

29

MODULUL III. FABRICAREA UŞILOR ŞI FERESTRELOR


Domeniul fabricarea produselor din lemn este unul dintre principalele domenii

în care se înregistrează investiţii directe de capital străin, ceea ce conduce la înfiinţarea de noi

întreprinderi de profil sau firme specializate pe un tip de produse finite din lemn cum ar fi şi uşile

şi ferestrele. Aceste produse au evoluat foarte mult în ultimii ani atât din punct de vedere al

formei, tipului constructiv cât mai ales al tipurilor de materii prime şi materiale folosite care

asigură o bună iluminare naturală a încăperilor şi o bună izolare termică şi fonică, fapt care

necesită şi personal calificat în acest domeniu.

















Modulul Fabricarea uşilor şi ferestrelor este construit pe unitatea de competenţă tehnică

specializată numărul 18 din Standardul de Pregătire Profesională cu aceeaşi denumire cu a

modulului şi se va parcurge în 6 săptămâni cu un număr total de 60 de ore, din care 36 de ore sunt

alocate pentru pregătirea practică care se va desfăşura de preferinţă la agentul economic care

dispune de tehnici de lucru moderne.

30

Prin parcurgerea acestui modul viitorul tehnician în prelucrarea lemnului va acumula o

gamă de competenţe, cunoştinţe şi capacităţi de înţelegere mai largi, care să demonstreze

extinderea abilităţilor anterioare în cadrul unor contexte mai puţin predictibile şi structurate şi să

pregătească absolventul să înregistreze viitoare realizări.

Unitatea de competenţă tehnică specializată fabricarea uşilor şi ferestrelor, ce alcătuieşte

modulul cu aceeaşi denumire Fabricarea uşilor şi ferestrelor formează elevilor abilităţi privind:

elaborarea documentaţiilor tehnice pentru diferite tipuri de uşi şi ferestre, stabilirea necesarului de

accesorii pentru uşi şi ferestre şi organizarea fluxului tehnologic de fabricare a acesteia.

Modulul Fabricarea uşilor şi ferestrelor este integrat în pregătirea de specialitate din

clasa a XII-a, iar conţinuturile sunt corelate cu nivelul de pregătire şi acoperă toate condiţiile de

aplicabilitate prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională.







Clasa a X-a


Clasa a X-a




lemnAnul de



Anul de completare

Clasa a XI-a

Tâmplar universal

Anul de completare

Clasa a XI-a


Anul de completare

Clasa a XI-a

Sculptor-intarsier

Anul de completare

Clasa a XI-a

31

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:


18. Fabricarea uşilor şi ferestrelor

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilorUnitatea de

competenţă

Competenţe

individuale

Conţinuturi tematice

18. Fabricarea

uşilor şi

ferestrelor

18.1 Elaborează

documentaţii

tehnice pentru

diferite tipuri de uşi

şi ferestre

Elemente: Cantitatea de lumină necesară încăperii,

schimbul de aer interior /exterior, izolare termică, izolare

fonică.

Mod de deschidere: cu deschidere exterioară, cu

Deschidere interioară, cu deschidere interioară-exterioară,

pivotante, basculante, glisante, culisante, pliante.

Detalii de execuţie: profiluri de ferestre simple, cuplate,

duble, culisante, batante, din lemn, aluminiu, material

plastic, lemn stratificat; detalii de fixare a geamului

simplu şi termopan, profiluri speciale cu garnituri de

etanşare.

18. Fabricarea

uşilor şi

ferestrelor

18.2 Stabileşte

necesarul de

accesorii pentru uşi

şi ferestre.

Accesorii: formă, dimensiuni, culoare, material

Rol: închidere, deschidere, blocare, fixare, manevrare,

susţinere, cuplare, limitare cursă, suspendare şi culisare,

consolidare, etanşeizare, rigidizare, acoperire.

Mod de montare: poziţionare, fixare.

18. Fabricarea

uşilor şi

ferestrelor

18.3 Organizează

fluxul tehnologic de

fabricare a uşilor şi

ferestrelor.

Date necesare: denumirea operaţiei, schiţa cu indicarea

fazei de lucru, număr de bucăţi, număr de treceri prin

maşini, maşini-unelte, utilaje, agregate.

Elemente componente: montanţi, traverse, lonjeroane,

foi de uşă, praguri, adaosuri pentru accesorii, plăci,

borduri.

Materii prime şi materiale: lemn masiv, profiluri din

aluminiu şi material plastic, accesorii, adezivi, abrazivi,

materiale de finisare, de etanşare, de fixare, geamuri.

32


Modulul Fabricarea uşilor şi ferestrelor poate fi parcurs independent de celelalte

module şi este construit pe unitatea de competenţă 18 cu aceeaşi denumire cu a modulului, din

Standardul de Pregătire Profesională.

Parcurgerea conţinuturilor acestui modul se face în perioada practicii comasate la finele

anului şcolar, de preferinţă la agentul economic care este specializat pe fabricare de uşi şi ferestre

moderne cu geam termopan.

Strategiile pe care cadrele didactice le vor aplica trebuie să le ofere elevilor posibilitatea

de a se implica activ în procesul de formare a competenţelor prevăzute la acest modul pentru a se

integra eficient la locul de muncă sau pentru a accede la nivelul superior (admiterea în

învăţământul superior profil prelucrarea lemnului).

Procesul de instruire trebuie să aibă în vedere dobândirea următoarelor abilităţi,

cunoştinţe şi competenţe necesare pentru ocuparea unui loc de muncă în domeniu:

- cunoştinţe despre organizarea fluxurilor tehnologice de fabricare a uşilor şi ferestrelor

- competenţe de elaborare a documentaţiilor tehnice pentru diferite tipuri de uşi şi ferestre

- abilităţi de calcul a necesarului de materii prime, materiale şi accesorii specifice uşilor şi

ferestrelor

- cunoştinţe despre estetica uşilor şi ferestrelor

- competenţe de control a calităţii produselor executate

Formarea acestor abilităţi şi competenţe este posibilă prin folosirea tipurilor de învăţare

care folosesc mijloace de învăţământ audio-vizuale (proiecţii fixe, emisiuni radio-TV, filme

didactice), materiale grafice şi figurative, obiecte în formă naturală (uşi şi ferestre), urmărite în

timpul fazelor de lucru pe fluxul tehnologic de la agentul economic.

Metodele de lucru vor avea în vedere stilurile de învăţare ale elevilor. Se vor folosi

metode active bazate în general pe exerciţiu, proiect de cercetare, lucrări practice etc., metode

care vor asigura executarea în ordine logică a tuturor operaţiilor necesare dobândirii aptitudinilor

specifice acestui modul.


Competenţele tehnice specializate: Elaborează documentaţii tehnice pentru diferite

tipuri de uşi şi ferestre, Stabileşte necesarul de accesorii pentru uşi şi ferestre şi

Organizează fluxul tehnologic de fabricare a uşilor şi ferestrelor se formează prin activităţi de

33

instruire teoretică şi pregătire practică pe parcursul a şase săptămâni cu un număr total de 60 de

ore din care 36 de ore sunt alocate pentru pregătirea practică. Locul de desfăşurare a activităţii

practice este preferabil a fi o societate comercială ce fabrică uşi şi ferestre şi deţine maşini unelte

şi tehnici de lucru moderne.




Conţinut tematic Număr de ore alocate

Instruire

teoretică

Instruire

practică

Fabricarea ferestrelor

Sisteme constructive, clasificare

Tipuri constructive de ferestre

Tehnologia de fabricare a ferestrelor

Fabricarea uşilor

Sisteme constructive, clasificare

Tipuri constructive de uşi

Tehnologia de fabricare

12

12

18

18

TOTAL ORE 24 36


Tematica modulului Fabricarea uşilor şi ferestrelor este orientativă ca şi numărul de ore

alocate, catedra tehnică de specialitate din şcoală în colaborare cu agenţii economici pot stabili

teme suplimentare şi conţinuturi noi. Acestea pot fi necesare ca urmare a schimbărilor ce pot

apărea în forma şi tehnicile de fabricare a uşilor şi ferestrelor, iar competenţele forţei de muncă

trebuie continuu actualizate pentru evitarea excluderii sociale.

Procesul de instruire trebuie axat pe formarea competenţelor tehnice specializate

prevăzute de acest modul, ca şi a competenţelor complementare, când este cazul, folosind metode

bazate pe activităţi de proiectare produse, organizare locuri de muncă, aprovizionare cu materii

prime şi materiale, calcule economice, fabricare uşi şi ferestre, dar şi monitorizare flux tehnologic

Spre exemplificare s-a întocmit un instrument de evaluare corespunzător competenţei 18.2

34

FIŞĂ DE OBSERVARE


Clasa:

Locul de evaluare:

Data verificării:




Rezultat Feedback

MODULUL III. FABRICAREA UŞILOR ŞI FERESTRELOR

Unitatea de competenţă tehnică specializată 18. Fabricarea uşilor şi ferestrelor

Competenţa 18.2. Stabileşte necesarul de accesorii folosite la uşi şi ferestre.

Criterii de performanţă:(a) Identificarea accesoriilor metalice şi din material plastic.

(b) Aprovizionarea cu accesorii în funcţie de rolul acestora în produs.

(c) Urmărirea modului de montare a accesoriilor.


Accesorii: formă, dimensiuni, culoare, material

Rol: închidere, deschidere, blocare, fixare, manevrare, susţinere, cuplare,

limitare cursă, suspendare şi culisare, consolidare, etanşeizare, rigidizare,

acoperire.

Mod de montare: poziţionare, fixare.

Instrucţiuni pentru candidat:

Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru şi dacă este cazul solicitaţi lămuriri evaluatorului;

Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipament, instrumente şi

materiale necesare rezolvării sarcinilor de lucru;

Rezolvaţi toate sarcinile din fişa de observare;


35

Identificarea accesoriilor metalice şi din material plastic - criteriul de performanţă a


1. Analizează forma locaşurilor frezate pentru accesorii

2. Stabileşte tipurile de accesorii necesare

3. Alege accesoriile în funcţie de formă, culoare, material

4. Grupează accesoriile selectate în funcţie de modul de montare

Aprovizionarea cu accesorii în funcţie de rolul acestora în produs-criteriul de performanţă b


1. Determină numărul de accesorii necesare pentru închidere,

deschidere şi blocare

2. Solicită de la magazie accesorii pentru acţionare, glisare etc.

3. Alege şuruburi cu filet lung pentru montare accesorii în PAL

4. Alege şilduri, bucşe, chei, tije filetate, piuliţe etc.

5. Aprovizionează locul de muncă cu accesorii, dispozitive, şabloane

Urmărirea modului de montare a accesoriilor - criteriul de performanţă c


1. Verifică existenţa tuturor accesoriilor necesare uşilor şi ferestrelor ce

urmează a se monta

2. Verifică buna funcţionare a accesoriilor înainte de montare

3. Pregăteşte şabloanele de poziţionare a accesoriilor

4. Pregăteşte şurubelniţele manuale, electrice sau pneumatice

5. Poziţionează accesoriile în locaşurile practicate sau aplicat pe

suprafeţe

6. Fixează accesoriile cu şuruburi pentru lemn sau tije filetate şi piuliţe

7. Verifică buna funcţionare a elementelor mobile (foi de uşă sau

cercevele) pe care s-au montat accesorii

36

MODULUL IV. TEHNOLOGIA MOBILEI CURBATE ŞI MULATE


Domeniul fabricarea produselor din lemn a cunoscut o dezvoltare importantă în ultimii

ani, asigurând un climat favorabil pentru investiţii şi oportunităţi legate de export.

În acest context au luat fiinţă un număr mare de IMM-uri şi firme particulare care

necesită forţă de muncă calificată în domeniu.

Dezvoltarea producţiei de mobilă include şi producţia de mobilier curbat şi mulat care

foloseşte tehnici noi de prelucrare şi tratare a lemnului şi a semifabricatelor superioare pe bază de

lemn în vederea curbării şi mulării.

Utilajele, maşinile unelte pentru prelucrarea lemnului echipate cu sisteme de comandă

numerică se întâlnesc în fabricile de mobilă şi cele de cherestea în număr tot mai mare şi în

variante constructive tot mai complexe, ajutând la transformarea materiilor prime şi materialelor

în produse finite de calitate.

La nivelul 3 elevii vor fi familiarizaţi cu aceste tehnologii şi maşini de prelucrare a

lemnului, dar şi cu probleme legate de organizarea şi normarea muncii, controlul calităţii,

evidenţă şi gestiune economică, marketing şi antreprenoriat. De asemenea se va pune accent pe

managementul calităţii, asigurarea igienei şi securităţii muncii.

Dezvoltarea abilităţilor necesare calificării de nivel trei se va realiza, prin parcurgerea

unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie şi a celor tehnice specializate. Fiecare unitate de

competenţă tehnică specializată alcătuieşte un modul cu aceeaşi denumire.

Modulul Tehnologia mobilei curbate şi mulate are aceeaşi denumire cu a unităţii de

competenţă tehnică specializată 17 din Standardul de Pregătire Profesională de nivel 3, calificarea

tehnician în prelucrarea lemnului. Acest modul va fi parcurs în şase săptămâni cu un număr

total de 60 de ore.

Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de către elevi a unor competenţe tehnice

specializate referitoare la: stabilirea procedeelor optime de debitare a semifabricatelor pentru

repere curbe, organizarea traseelor fluxului tehnologic de curbare, organizarea prelucrării

mecanice a reperelor curbate pentru o linie de fabricaţie, coordonarea activităţii de asamblare a

mobilierului curbat şi monitorizarea fluxului tehnologic de fabricare a mobilierului din elemente

mulate în scopul definitivării calificării profesionale de nivel 3 tehnician în prelucrarea

lemnului.

37






17. Tehnologia mobilei curbate şi mulate

Competenţe: 17.1 Stabileşte procedeul optim de debitare a semifabricatelor pentru repere curbe

17.2 Organizează traseele fluxului tehnologic de curbare

17.3 Organizează prelucrarea mecanică a reperelor curbate pentru o linie de

fabricaţie

17.4 Coordonează activitatea de asamblare a mobilierului curbat

17.5 Monitorizează fluxul tehnologic de fabricare a mobilierului din elemente

mulate




Clasa a X-a


Clasa a X-a




lemnAnul de



Anul de completare

Clasa a XI-a

Tâmplar universal

Anul de completare

Clasa a XI-a


Anul de completare

Clasa a XI-a

Sculptor-intarsier

Anul de completare

Clasa a XI-a

38


Unitatea de

competenţă

Competenţe

individuale

Conţinut tematic

17. Tehnologia

mobilei curbate

şi mulate

17.1 Stabileşte

procedeul optim de

debitare a

semifabricatelor

pentru repere curbe

Debitare a semifabricatelor pentru repere curbe

Ordinea operaţiilor: retezare – spintecare, spintecare –

Retezare

Scule şi dispozitive: dispozitiv de avans, ferăstrău circular

de spintecat, pânze circulare

Mod de organizare: în funcţie de metoda de debitare

17. Tehnologia

mobilei curbate

şi mulate

17.2 Organizează

traseele fluxului

tehnologic de

curbare

Organizarea fluxului tehnologic de curbare

Principiile curbării: creşterea capacităţii de deformare,

reducerea zonei tensionate

Reprezentare grafică: simboluri, notaţii, cote

Regim de tratare: parametrii optimi

Eliminare cauze: respectarea tehnologiilor de lucru

17. Tehnologia

mobilei curbate

şi mulate

17.3 Organizează

prelucrarea

mecanică a

reperelor curbate

pentru o linie de

fabricaţie

Prelucrarea mecanică a reperelor curbate pentru o

linie de fabricaţie

Plan de operaţii: tabelar, denumire reper, operaţia, schiţa

operaţiei, utilaj şi SDV - uri

Organizarea: asamblarea raţională a utilajelor, instalaţiilor

şi forţei de muncă

Verificare: dimensiuni, calitatea suprafeţelor

17. Tehnologia

mobilei curbate

şi mulate

17.4 Coordonează

activitatea de

asamblare a

mobilierului curbat

Coordonarea activităţii de asamblare a mobilierului

curbat

Succesiunea operaţiilor: în ordine conform tehnologiei

de lucru

Mod de organizare: în funcţie de metoda de asamblare

Verificare: îmbinări fixe şi demontabile

17. Tehnologia

mobilei curbate

şi mulate

17.5 Monitorizează

fluxul tehnologic de

fabricare a

Monitorizarea fluxului tehnologic de fabricare a

mobilierului din elemente mulate

Succesiunea operaţiilor: în ordinea prescrisă de tehnologia

39

mobilierului din

elemente mulate

de lucru

Utilaje şi SDV - uri: ferăstraie circulare, ferăstrău

panglică, foarfecă ghilotină, maşini de îmbinat, maşini de

aplicat adeziv, presă, matriţe, patriţe, instalaţii CIF

Verificare: ordinea operaţiilor, modul de executare, starea

utilajelor

Tehnici de finisare: în repere, în produse montate


Modulul Tehnologia mobilei curbate şi mulate se va parcurge în 60 de ore pe parcursul

a 6 săptămâni având repartizate un număr de 36 de ore pentru pregătirea practică ce se recomandă

a se desfăşura la agentul economic care are în fabricaţie mobilier curbat şi mulat.

Pentru atingerea obiectivelor acestui modul şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate

recomandăm utilizarea cu precădere a metodelor bazate pe acţiune: problematizarea, studiu de

caz, descoperirea, aplicaţii practice etc.

Elevii folosesc cunoştinţele dobândite la nivelul doi pentru dezvoltarea abilităţilor,

cunoştinţelor şi competenţelor de nivel trei care să le posibilitatea să execute sarcini de

complexitate ridicată, caracterizate prin colaborarea la un nivel mai înalt cu ceilalţi, prin

responsabilitate şi autonomie personală.

Pentru evaluarea acestor competenţe se vor utiliza diverse instrumente de evaluare axate

în special pe activităţi practice, elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi probele de

evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.

Alegerea strategiei didactice va avea în vedere formarea abilităţilor şi competenţelor

legate de :

- organizarea fluxului tehnologic de curbare a elementelor

- stabilirea procedeului optim de debitare a semifabricatelor pentru repere curbe

- organizarea unei linii de fabricaţie pentru prelucrarea mecanică a reperelor curbate

- coordonarea activităţii de asamblare a mobilierului curbat

- monitorizarea fluxului tehnologic de fabricare a mobilierului din elemente mulate

Aceste competenţe pot fi dobândite printr-o bună colaborare cu personalul muncitor din secţia

40

sau sectorul în care se desfăşoară activitatea, cu responsabilii locurilor de muncă, maiştrii şi

inginerii care conduc acele secţii de producţie.


Competenţele tehnice specializate: Stabileşte procedeul optim de debitare a

semifabricatelor pentru repere curbe, Organizează traseele fluxului tehnologic de curbare,

Organizează prelucrarea mecanică a reperelor curbate pentru o linie de fabricaţie,

Coordonează activitatea de asamblare a mobilierului curbat şi Monitorizează fluxul

tehnologic de fabricare a mobilierului din elemente mulate se formează prin activităţi de

instruire teoretică şi practică pe parcursul a 6 săptămâni cu un număr total de 60 de ore în

semestrul al II-lea.




Conţinut tematic


Instruire

teoretică

Instruire

practică

Fabricarea mobilei curbate şi mulate

Procesul tehnologic al fabricării mobilei curbate

Prezentarea produselor, materii prime folosite

Debitarea şi prelucrarea mecanică a reperelor

Principiile curbării şi plastifierea elementelor pentru mobila curbată

Curbarea şi uscarea pieselor curbate

Încleierea ramelor şi prelucrarea mecanică pe linii de fabricare

Şlefuirea, colorarea (băiţuirea), asamblarea în produs şi finisarea

produselor curbate

Procesul tehnologic al fabricării mobilei din piese mulate

Particularităţi ale pieselor mulate

Materii prime şi materiale auxiliare

Tehnologia asamblării şi mulării furnirelor

Defecte de mulare, cauze, remedieri

16

8

24

12

TOTAL ORE 24 36

41


Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, profesorii şi maiştrii instructori putând

propune activităţi diferite în numărul de ore dorit, desfăşurate la agentul economic la care se

formează competenţele specializate. Exemplificăm printr-o fişă de observare prin care se va

evalua competenţa 17. 1. Stabileşte procedeul optim de debitare a semifabricatelor pentru

repere curbe.

Scopurile urmărite prin această fişă sunt acelea de a oferi elevilor posibilitatea de a-şi

dezvolta abilităţile de gândire, de rezolvare a unor probleme de organizare a locurilor de muncă,

de luare a deciziilor pentru debitarea reperelor prin metoda spintecare urmată de retezare. Această

metodă face posibilă debitarea reperelor cu fibrele paralele, ceea ce duce la reducerea defectelor

de curbare.

Un alt scop este acela de a oferi elevilor confruntarea cu piaţa muncii, disciplina muncii, lucrul în

echipă, preocuparea pentru asigurarea calităţii produselor.

Exemplu de fişă de observare:

FIŞĂ DE OBSERVARE


Clasa:

Locul de evaluare:

Data verificării:




Rezultat Feedback

MODULUL IV. TEHNOLOGIA MOBILEI CURBATE ŞI MULATE

Titlul unităţii 17. Tehnologia mobilei curbate şi mulate

Competenţa 17.1 Stabileşte procedeul optim de debitare a semifabricatelor pentru repere

curbe

Criterii de performanţă:(a) Stabilirea ordinii operaţiilor de debitare a semifabricatelor pentru repere curbe

(b) Simbolizarea sculelor şi dispozitivelor folosite la debitarea materiei prime

(c) Stabilirea modului de organizare a locului de muncă

42


Ordinea operaţiilor: retezare – spintecare, spintecare – retezare

Scule şi dispozitive: dispozitiv de avans, ferăstrău circular de spintecat, pânze circulare

Mod de organizare: în funcţie de metoda de debitare


Citiţi cu atenţie toate cerinţele fişei de evaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi ;






Stabilirea ordinii operaţiilor de debitare a semifabricatelor pentru repere curbe –

criteriul de performanţă a


1. Verifică piesele de cherestea din stiva cu piese uscate

2. Sortează piesele care pot fi supuse curbării

3. Debitează piesele cu fibrele cât mai paralele prin spintecare

4. Retează piesele eliminând şi eventualele defecte

5. Măsoară dimensiunile reperelor debitate (au supradimensiuni)

6. Stivuieşte reperele debitate

Simbolizarea sculelor şi dispozitivelor folosite la debitarea materiei prime - criteriul de

performanţă b


1. Selectează dispozitivele şi sculele necesare debitării

2. Verifică starea tehnică a dispozitivelor

3. Verifică modul de ascuţire şi ceaprazuire a pânzelor circulare

4. Foloseşte simboluri pentru scule şi dispozitive la întocmirea

schemelor de organizare a locurilor de muncă

43

Stabilirea modului de organizare a locului de muncă - criteriul de performanţă c


1. Aplică tehnologia de debitare prin spintecare – retezare

2. Stabileşte modul de amplasare a maşinilor

3. Respectă distanţa prevăzută în normele de protecţia muncii

4. Asigură maşinile cu dispozitivele şi echipamentele necesare pentru

reducerea efortului fizic şi protecţia lucrătorului

5. Urmăreşte folosirea raţională a spaţiului de lucru

Notă în atenţia evaluatorului: Rezolvarea fiecărei sarcini va fi marcată de către evaluator prin

bifarea căsuţei corespunzătoare. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele evaluarea s-a

încheiat. În cazul în care evaluatorul consideră că elevul nu şi-a îndeplinit corect sarcina de lucru

face recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei elevului şi propune o reevaluare.

Pentru formarea abilităţilor cheie şi a competenţelor tehnice specializate este necesar ca

activitatea să se desfăşoare în spaţiul special amenajat şi dotat, respectiv la agentul economic.

Acestea sunt câteva sugestii, rămânând la latitudinea profesorului să-şi instrumenteze lecţia în

funcţie de resursele umane şi materiale de care dispune. Recomandăm folosirea frecventă a

aplicaţiilor practice.

44

MODULUL V. TEHNOLOGIA SEMIFABRICATELOR SUPERIOARE DIN LEMN


Elaborarea curriculum-ului şcolar pentru clasa a XII-a s-a făcut pe baza Standardului de

Pregătire Profesională, pentru nivelul 3 de calificare, din domeniul fabricării produselor din lemn.












pregătire de bază în clasa a IX-a, cu trei pregătiri în clasa a X-a, corespunzător nivelului 1 de

calificare, 5 calificări după parcurgerea clasei a XI-a, anul de completare, corespunzător nivelului

2 de calificare, iar după parcurgerea claselor a XII-a şi a XIII-a se obţine calificarea tehnician în

prelucrarea lemnului, corespunzător nivelului 3.

Modulul Tehnologia semifabricatelor superioare pe bază de lemn este integrat în

pregătirea din clasa a XII-a pentru calificarea tehnician în prelucrarea lemnului şi se parcurge

în perioada practicii comasate, de preferinţă la agentul economic.


specializate privind: aprovizionarea cu materie primă a fabricii de furnire, urmărirea procesului

debitării buştenilor în furnire, urmărirea procesului de uscare a furnirelor, organizarea fluxului

tehnologic la încleierea placajelor, pregătirea materiei prime folosită la fabricarea PAL-ului şi

PFL-ului, supravegherea liniei de formare şi presare a covorului din aşchii pentru PAL, în scopul

definirii calificării profesionale.

Producerea acestor semifabricate superioare pe bază de lemn este importantă deoarece

prin tehnica de ameliorare a lemnului prin tăiere în foi subţiri, asociate în plăci cu ajutorul unui

45

adeziv se obţin produse stratificate cu dimensiuni mari şi cu proprietăţi aproximativ egale pe mai

multe direcţii (un loc principal îl ocupă placajul). De asemenea produsele aglomerate PAL - ul şi

PFL – ul au apărut şi s-au dezvoltat, ele impunându-se ca principali înlocuitori ai lemnului masiv,

în multe şi variate domenii de utilizare.

Importanţa produselor aglomerate este cu atât mai mare cu cât producerea acestor plăci

utilizează lemnul de calitate inferioară şi rămăşiţele industriale de material lemnos, asigurând

astfel o mai bună valorificare a masei lemnoase.

Modulul Tehnologia semifabricatelor superioare pe bază de lemn ocupă poziţia a V-a

în planul de învăţământ şi este construit pe unitatea de competenţă tehnică specializată 15 cu

aceeaşi denumire cu a modulului.







Clasa a X-a


Clasa a X-a




lemnAnul de



Anul de completare

Clasa a XI-a

Tâmplar universal

Anul de completare

Clasa a XI-a


Anul de completare

Clasa a XI-a

Sculptor-intarsier

Anul de completare

Clasa a XI-a

46



15. Tehnologia semifabricatelor superioare pe bază de lemn


Unitatea de

competenţă

Competenţe

individuale


15. Tehnologia

semifabricatelor

superioare pe

bază de lemn

15.1 Aprovizionează

cu materie primă a

fabricile de furnire

Aprovizionarea cu materie primă a fabricii de furnire

Consumul specific de materie prima la fabricarea

Furnirelor estetice: relaţii de calcul în funcţie de

comenzile fabricii, sortimente (placaj, furnir estetic,

tehnic)

Capacitatea de producţie a maşinilor de derulat,

determinări pe baza duratei ciclului de derulare a unui

butuc, relaţii de calcul

15. Tehnologia

semifabricatelor

superioare pe

bază de lemn

15.2 Urmăreşte

procesul debitării

buştenilor în furnire

Procesul debitării buştenilor în furnire

Operaţii de prismuire sau fasonare: pe patru feţe, în

jumătăţi, în sferturi, segmenţi şi tratare termică a

buştenilor: aburire directă, aburire indirectă, tratare

hidrotermică, (fierbere)

Verificarea grosimii furnirelor la debitare: grosimi

standard în funcţie de destinaţia furnirelor, verificare cu

micrometrul

Verificarea calitativă a furnirelor: fără aşchieri, rupturi,

fisuri şi cantitativă în m2 furnire / m3 buşteni

15. Tehnologia

semifabricatelor

superioare pe

bază de lemn

15.3 Urmăreşte

procesul de uscare a

furnirelor

Procesul de uscare a furnirelor

Pregătirea instalaţiilor de uscare: cu bandă, cu role, cu

duze relaţii de calcul, diagrame, nomograme pentru

determinare.

Stabilirea parametrilor regimului de uscare: temperatură,

durată de uscare, umiditatea relativă a aerului, umiditate

furnir, viteza de circulaţie a aerului în uscător. în funcţie

47

de specie şi grosime.

Verificarea instalaţiilor de uscare; coşuri de ventilaţie,

clapete de reglare, parametrii regim de uscare.

15. Tehnologia

semifabricatelor

superioare pe

bază de lemn

15.4 Organizează

fluxul tehnologic la

încleierea placajelor

Fluxul tehnologic la încleierea placajelor

Succesiunea operaţiilor la încleierea placajelor în ordinea

prescrisă de tehnologia de încleiere

Calcularea duratei de presare; în funcţie de grosime,

temperatură, tipul adezivului, relaţii de calcul

Verificarea valorilor parametrilor regimului de presare

15. Tehnologia

semifabricatelor

superioare pe

bază de lemn

15.5 Pregăteşte

materia primă folosită

la fabricarea PAL-

ului şi PFL-ului

Materia primă folosită la fabricarea PAL-ului şi a

PFL-ului

Obţinere aşchii prin tocare: folosind tocătoare,

aşchietoare, mori de mărunţit, sortatoare de aşchii

Defibrarea lemnului folosind defibratoare şi rafinarea

pastei pentru PFL în rafinatoare

Uscarea aşchiilor în uscătoare, sortarea mecanică şi

pneumatică şi însilozarea aşchiilor în buncăre sau silozuri

15. Tehnologia

semifabricatelor

superioare pe

bază de lemn

15.6 Supraveghează

linia de formare şi

presare a covorului

din aşchii pentru PAL

Presarea covorului din aşchii şi fibre pentru PAL Verificarea instalaţiilor de presărare a aşchiilor; starea de

funcţionare a instalaţiilor, grosimea şi structura

covorului, umiditatea

Controlul presei hidraulice; uzură platane, distanţiere,

depuneri

Urmărirea diagramei de presare; valori temperatură,

durată de presare, presiune.


Formarea competenţelor prevăzute în acest modul se poate realiza numai prin aplicarea

unor metode active, care asigură participarea directă a elevilor în procesul de învăţare.



48

Pentru formarea competenţelor tehnice specializate ale acestui modul, profesorul va

propune elevilor în cadrul activităţilor probe practice prin care aceştia să demonstreze că sunt

capabili să coordoneze activităţi de aprovizionare cu materie primă a fabricilor de furnire, să

calculeze consumuri specifice de materii prime şi să verifice încadrarea în limitele acestor

consumuri, să determine capacităţile de producţie ale maşinilor de derulat şi a celor de tăiat plan

furnire, să urmărească procesul de uscare a furnirelor şi buna funcţionare a instalaţiilor de uscare,

să organizeze fluxul tehnologic la încleierea placajelor, să supravegheze ciclurile de lucru la

presarea covoarelor din aşchii de lemn pentru PAL şi fibre de lemn pentru PFL să verifice starea

de funcţionare a instalaţiilor de presărat, a preselor hidraulice şi să urmărească diagramele de

presare pentru obţinerea plăcilor din aşchii şi a celor din fibre de lemn de calitate

corespunzătoare.


care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din Standardele

de Pregătire Profesională, iar ca metode de evaluare recomandăm:

Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea

conceptelor, capacităţilor, atitudinilor acestora faţă de o sarcină dată;

Investigaţia;

Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi

standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare;

Metoda exerciţiilor practice.

Se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu criteriile de performanţă, condiţiile de

aplicabilitate şi probele de evaluare menţionate în SPP-uri la fiecare competenţă. Vor fi evaluate

numai competenţele evidenţiate în modul.


Fişe de observare şi fişe de lucru;

Exerciţiul practic (proba practică);

Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de


Evaluarea va scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice

specializate din Standardul de Pregătire Profesională.

49


Competenţele tehnice specializate se formează prin activităţi de instruire practică.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru

unitatea de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ.

Pentru modulul Tehnologia semifabricatelor superioare din lemn sunt alocate un

număr de 60 de ore ce se vor parcurge în perioada practicii comasate la finele anului şcolar.

Modul de parcurgere a conţinutului acestui modul este prezentat orientativ în tabelul de

mai jos cu precizarea că numărul de ore alocat fiecărei teme şi ordinea parcurgerii conţinuturilor

rămâne la latitudinea profesorului în funcţie de specificul şi resurselor materiale ale şcolii şi ale

agentului economic.

Tematica modulului V: Tehnologia semifabricatelor superioare pe bază de lemn

Conţinuturi tematiceNumăr de

ore alocate

Fabricarea produselor stratificate din lemn (furnir, placaj şi panel)

Materii prime folosite pentru fabricarea furnirelor tehnice şi estetice

Pregătirea materiei prime: secţionare, fasonare (prismuire), tratare termică,

detectare incluziuni metalice, cojire buşteni

Debitarea furnirelor prin derulare sau prin tăiere plană

Uscarea şi sortarea furnirelor

Prelucrarea, depozitarea, ambalarea şi transportul furnirelor

20

Fabricarea placajului şi a panelului

Clasificare, condiţii tehnice, proprietăţi

Încleierea furnirelor pentru fabricarea placajelor

Presarea placajelor

Finisarea placajelor

Fabricarea placajelor speciale

Fabricarea panelelor

10

Fabricarea plăcilor din aşchii de lemn

Clasificare, procedee de fabricare a plăcilor din aşchii de lemn

Depozitul de materie primă

Debitarea aşchiilor pentru plăci din aşchii de lemn

20

50

Uscarea aşchiilor pentru plăci din aşchii de lemn

Sortarea aşchiilor pentru plăci din aşchii de lemn

Însilozarea tocăturii şi a aşchiilor

Încleierea aşchiilor

Formarea covorului de aşchii

Presarea plăcilor din aşchii de lemn

Condiţionarea şi finisarea plăcilor din aşchii de lemn

Controlul fabricaţiei plăcilor din aşchii de lemn

Fabricarea plăcilor din fibre de lemn

Clasificare, procedee de fabricare a plăcilor din fibre de lemn

Materia primă şi pregătirea acesteia pentru fabricarea plăcilor din fibre de lemn

Fabricarea plăcilor din fibre de lemn dure şi semidure prin procedeul umed

Fabricarea plăcilor din fibre de lemn moi prin procedeul umed

10

TOTAL ORE 60

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să repartizeze

orele în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în

funcţie de:

cerinţele specifice ale calificării;

dificultatea temelor;

nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit;

complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat;

ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului

instruit.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare

Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină

conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor

specializate.

Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, metodele de

învăţare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu

51

pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai

puţin pe cele teoretice.

Pentru dezvoltarea la elevi a competenţelor tehnice specializate vizate de parcurgerea

modulului, recomandăm ca în procesul de instruire să se utilizeze cu precădere metode bazate pe

acţiune, cum ar fi: efectuarea unui număr mare de aplicaţii şi lucrări practice, demonstraţia.

Dintre metodele active specifice învăţării centrate pe elev se mai pot folosi: studiu de caz, joc de

rol, rezolvări de probleme şi simulări, observaţia dirijată.

Strategiile didactice pe care cadrul didactic le poate aplica sunt diferite în funcţie de


- Un exemplu ar putea fi o lecţie de aplicaţii practice în care se vizează formarea

competenţei; 15.3 Urmăreşte procesul de uscare a furnirelor utilizând metode cum ar fi

explicaţia, observaţia dirijată, demonstraţia şi exerciţiul practic. Organizarea activităţii de

instruire practică are rolul atât de învăţare cât şi de evaluare a capacităţilor elevilor de a stabili şi

regla parametrii regimului de uscare în funcţie de specia şi grosimea furnirelor, de a verifica

starea tehnică a instalaţiilor de uscare, coşurile de ventilaţie, clapetele de reglare şi de a folosi

diagrama de uscare cu ajutorul căreia vor stabili durata de trecere a furnirului prin uscător în

funcţie de specia şi grosimea foilor.

Instrumentele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de lucru, fişe

de observare, chestionare de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi,

semiobiectivi, subiectivi), portofolii, temă de lucru, probe practice.

Se dă un exemplu de întocmire a unui instrument de evaluare (fişă de observare):

FIŞĂ DE OBSERVARE


Clasa:

Locul de evaluare:

Data verificării:




Rezultat Feedback

52

Modulul V: Tehnologia semifabricatelor superioare din lemn

Unitatea de competenţă tehnică specializată 15: Tehnologia semifabricatelor superioare din

lemn

Competenţa 15.3: Urmăreşte procesul de uscare a furnirelor


(a) Pregătirea instalaţiilor de uscare

(b) Stabilirea parametrilor regimului de uscare

(c) Verificarea instalaţiilor de uscare


Instalaţii de uscare: instalaţii de uscare cu bandă, cu role, cu duze

Parametrii: temperatură, durată de uscare, umiditate relativă a aerului,

umiditate furnir, viteza aerului în uscător

Stabilire: în funcţie de specie şi grosime

Verificare: coşuri de ventilaţie, clapete de reglare, parametrii regim de uscare







Evaluatorul pune la dispoziţia elevilor în cadrul activităţii o fişă de lucru pe care este

trasată diagrama pentru stabilirea duratei de uscare la uscătorul cu role şi o tabelă de verificare în

care se prezintă unele date orientative privind regimurile de uscare a unor furnire indigene în

uscătoare cu role.

53

2 0 1 2 3 4 5 6

Grosimea furnirului, mm

Pregătirea instalaţiilor de uscare - criteriul de

performanţă a

Determinaţi capacitatea de producţie a

instalaţiilor şi a duratei de uscare, rezolvând

următoarele probleme:

1. Ştiind că un uscător de furnir usucă 2,8

m3 / oră furnir de fag de 1,5 mm grosime,

care va fi capacitatea lui de uscare pentru

furnir de 1 mm în aceleaşi condiţii de

umiditate.

2. Un uscător are viteza de înaintare de 12

m / min şi funcţionează cu 4 etaje. Care

va fi viteza uscătorului când funcţionează

numai cu trei etaje dar are aceeaşi

productivitate de furnir uscat ?

Tabela 1

Specia

Grosimea

furnirului,

în mm

Temperatura

de lucru,

în 0C

Durata de

uscare,

în min

Fag

1,0

130…140

7

1,5 10

2,0 16

3,0 23

Plop1,5

120…14012

2,0 17

Răşinoase 2,0 120 19

Regimuri de uscare pentru unele specii indigene

Dur

ata

de u

scar

e, m

in

50

46

42

34

30

26

22

18

16

14

10

6

54

Stabilirea parametrilor regimului de uscare - criteriul de performanţă b

Folosind diagrama din imaginea de pe fişa de lucru stabiliţi parametrii regimului de

uscare pentru un lot de furnire de fag cu grosimea de 2,5 mm

Verificarea instalaţiilor de uscare - criteriul de performanţă c


1. Verifică grosimea furnirelor supuse uscării (să nu fie sub 1,0

mm grosime pentru că se îndoaie, ajung sub role, blocându-le)

2. Verifică buna funcţionare a clapetelor de reglare a coşurilor de

evacuare a aerului utilizat

3. Verifică instalaţia de ventilaţie (ventilatoare centrifugale)

4. Verifică instalaţia de încălzire a aerului (baterii din ţevi cu

aripioare plasate în exterior şi baterii din ţevi lise în serpentină

montate în interior)

5. Controlează parametrii regimului de uscare cu aparatele de

măsură şi control (termometre, dispozitive pentru determinarea

vitezei de trecere a furnirului prin uscător)

6. Reglează temperatura aerului în instalaţia de uscare în limitele

150…160 0C

7. Reglează viteza de circulaţie a aerului de 2…8 m/sec.

8. Stabileşte durata de trecere a foilor de furnir prin uscător

9. Urmăreşte (conduce) procesul de uscare pe toate câmpurile de

uscare (de alimentare, de uscare, de răcire, de evacuare)

10. Verifică buna funcţionare a colectorului pentru evacuarea

foilor de furnir uscate.

Notă în atenţia evaluatorului: Rezolvarea fiecărei sarcini va fi marcată de către evaluator fie

prin acordarea unui număr de puncte ce se vor converti apoi în note, fie prin bifarea căsuţei

corespunzătoare în cazul criteriului de performanţă c. În momentul în care au fost bifate toate

căsuţele evaluarea s-a încheiat. În cazul în care evaluatorul consideră că elevul nu şi-a îndeplinit

corect sarcina de lucru face recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei elevului şi propune o

reevaluare.

55



Acestea sunt câteva sugestii, rămânând la latitudinea profesorului să-şi instrumenteze

lecţia în funcţie de resursele umane şi materiale de care dispune.

Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice

56

MODULUL VI. IGIENA ŞI PROTECŢIA MUNCII ÎN DOMENIUL PRELUCRĂRII

LEMNULUI


Elaborarea curriculum-ului şcolar pentru clasa a XII-a s-a făcut pe baza Standardului de

Pregătire Profesională, pentru nivelul 3 de calificare, din domeniul fabricării produselor din

lemn.








pregătire de bază în clasa a IX-a, cu trei pregătiri în clasa a X-a, corespunzător nivelului 1 de

calificare, 5 calificări după parcurgerea clasei a XI-a, anul de completare, corespunzător

nivelului 2 de calificare, iar după parcurgerea claselor a XII-a şi a XIII-a se obţine calificarea

tehnician în prelucrarea lemnului, corespunzător nivelului 3.

Modulul Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului este integrat în

pregătirea din clasa a XII-a pentru calificarea tehnician în prelucrarea lemnului şi se parcurge

în perioada practicii comasate, de preferinţă la agentul economic.

Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de către elevi a unor competenţe

tehnice generale şi specializate prin asigurarea aplicării legislaţiei privind securitatea şi sănătatea

la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor, monitorizarea activităţilor de evitare a

riscurilor legate de igiena şi protecţia muncii, stabilirea activităţilor de intervenţie în caz de

accident, astfel încât executarea tuturor operaţiilor de prelucrare a lemnului pe maşini-unelte,

utilaje şi agregate să se realizeze în condiţii de securitate a muncii.

Modulul Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului ocupă poziţia a

VI-a în planul de învăţământ şi este construit pe unitatea de competenţă tehnică generală 9 cu

aceeaşi denumire cu a modulului, agregată cu unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie

comunicare.

57





Unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie:

5. Comunicare (competenţa 5.2 şi 5.3)Unitatea de competenţă tehnică generală:





Clasa a X-a


Clasa a X-a




lemnAnul de



Anul de completare

Clasa a XI-a

Tâmplar universal

Anul de completare

Clasa a XI-a


Anul de completare

Clasa a XI-a

Sculptor-intarsier

Anul de completare

Clasa a XI-a

58

III Tabel de corelare competenţe - conţinuturi

Unităţi de competenţă

Criterii de performanţă Conţinuturi

5. Comunicare


5.2 Moderează dezbateri şi şedinţe.

9.3 Stabileşte activităţile de intervenţie în caz de accident.

Întocmirea unui plan de acţiune în caz de accident la o situaţie dată, având la bază pregătirea şi participarea la o dezbatere şi/sau şedinţă pe o temă dată:

- eliminarea cauzelor, evacuarea accidentaţilor, anunţarea organelor abilitate, acordarea primului ajutor

- face observaţii constructive, are în vedere obiectivul propus, raţionează, dă dovadă de receptivitate

Stabilirea sarcinilor pe echipe de intervenţii, prin exprimarea opiniilor şi ideilor în condiţii de respect reciproc:

- sarcini individuale şi de grup- ascultă cu atenţie, invită interlocutorul să

vorbească, încurajează discuţia prin întrebări, argumente, aprobări, acceptă opinii diferite de cele proprii, nu face discriminări

Aplicarea planului de acţiune în caz de accident şi prezentarea succintă a conţinutului, concluziilor, deciziilor şi acţiunilor:

- intervenţie, încadrarea în timp, viteză de reacţie, estimarea pagubelor

- exprimare concisă, clară, conciliantă, corectă din punct de vedere lingvistic şi gramatical

5.3 Elaborează documente pe teme profesionale.

9.2 Monitorizează activităţile de evitare a riscurilor legate de igiena şi protecţia muncii.

Identificarea factorilor de risc din sectorul supravegheat:

- noxe, zgomote, temperatura şi umiditatea aerului, vibraţii, radiaţii

Ţinerea evidenţei locurilor de muncă periculoase, prin scrierea unui document clar şi corect:

- jurnale, registre, statistici, accidente de muncă, boli profesionale, avarii

- respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie, a regulilor gramaticale, a coerenţei, folosirea imaginilor, a schemelor, graficelor şi diagramelor

Stabilirea necesarului de echipament individual de protecţie:- pentru cap, corp, mâini şi picioare


Criterii de performanţă Conţinuturi

Instruirea persoanelor din subordine asupra

59


9.1. Asigură aplicarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor.

riscurilor la care acestea sunt expuse la locul de muncă:- instructaje: introductiv general, periodic, la

locul de muncă, atenţional, norme specifice industriei lemnului, afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante

Controlarea modului de aplicare a măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice:- utilizarea echipamentelor de lucru şi de

protecţie, truse de prim ajutor, materiale igienico-sanitare, alimentaţia de protecţie

Verificarea sistemelor şi dispozitivelor de protecţie:- specifice locului de muncă (apărători de

protecţie)


Formarea competenţelor prevăzute în acest modul se poate realiza numai prin aplicarea

unor metode active, care asigură participarea directă a elevilor în procesul de învăţare.



Pentru formarea competenţelor tehnice generale ale acestui modul, profesorul va

propune elevilor în cadrul activităţilor probe practice prin care aceştia să demonstreze că sunt

capabili să asigure aplicarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă,

prevenirea şi stingerea incendiilor, să monitorizeze activităţile de evitare a riscurilor legate de

igiena şi protecţia muncii, să stabilească activităţile de intervenţie în caz de accident.


care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din Standardele

de Pregătire Profesională, iar ca metode de evaluare recomandăm:


conceptelor, capacităţilor, atitudinilor acestora faţă de o sarcină dată;

Investigaţia, joc de rol;




Se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu criteriile de performanţă, condiţiile

de aplicabilitate şi probele de evaluare menţionate în SPP-uri la fiecare competenţă. Vor fi

evaluate numai competenţele evidenţiate în modul.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:60






Competenţele tehnice generale se formează prin activităţi de instruire practică.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru

unitatea de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ.

Pentru modulul Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului sunt

alocate un număr de 60 de ore ce se vor parcurge în perioada practicii comasate la finele anului

şcolar.




agentului economic.

Tematica modulului VI: Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului

Conţinuturi tematice Număr de ore alocate

Noţiuni generale cu privire la actele normative Prevederi privind dreptul de muncă Prevederile codului muncii şi a altor normative cu privire la timpul de muncă

şi de odihnă, munca tinerilor şi a femeilor, asigurarea socială de stat.

Legislaţia protecţiei muncii Legislaţia primară Legislaţia secundară Legislaţia terţiară

6

6

61

Principii de organizare a locului de muncă Amplasarea maşinilor, utilajelor Spaţiul de lucru, limitele stocurilor tehnologice de materiale pe flux. Transportul şi depozitarea materiilor prime, materialelor la locul de muncă

şi a produselor finite în depozit.

Măsuri de protecţia muncii pentru transportul intern Acte normative care reglementează transportul intern Folosirea căilor de circulaţie Sisteme de semnalizare a pericolelor.

Noţiuni de ergonomie pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale

Principii ergonomice de bază Oboseala organismului uman (factorii care o influenţează şi măsuri de

diminuare a oboselii) Boli profesionale

Accidente de muncă Clasificarea accidentelor de muncă Cauzele care conduc la apariţia accidentelor de muncă Declararea, cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă Consecinţele sociale şi economice ale accidentelor de muncă Măsuri de prim ajutor în caz de accident Mijloace de protecţie a capului, a ochilor şi a feţei, protecţia mâinilor şi a

braţelor, a corpului (a pielii), protecţia picioarelor

Apărarea împotriva incendiilor Incendii şi explozii Măsuri de protecţia muncii la transportul, depozitarea şi manevrarea

materialelor explozive Măsuri de prevenire a incendiilor Organizarea locului de muncă. Materiale şi mijloace de stingere a incendiilor

Noţiuni de igiena muncii Igiena locului de muncă şi igiena personală Microclimatul industrial Ventilaţia, iluminatul industrial, zgomotele şi vibraţiile Radiaţiile Materialele igienico-sanitare Alimentaţia de protecţie

6

6

6

12

12

6

TOTAL ORE 60

62

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să

repartizeze orele în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului

economic. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei

teme în funcţie de:






instruit.



conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a

competenţelor generale.


învăţare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu

pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai

puţin pe cele teoretice.

Pentru dezvoltarea la elevi a competenţelor tehnice generale vizate de parcurgerea

modulului, recomandăm ca în procesul de instruire să se utilizeze cu precădere metode bazate

pe acţiune, cum ar fi: efectuarea unui număr mare de aplicaţii şi lucrări practice, demonstraţia.

Dintre metodele active specifice învăţării centrate pe elev se mai pot folosi: studiu de caz, joc

de rol, rezolvări de probleme şi simulări, observaţia dirijată.



Un exemplu ar putea fi o lecţie de aplicaţii practice în care se vizează formarea

competenţei; 9.1 Asigură aplicarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de

muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor utilizând metode cum ar fi explicaţia, observaţia

dirijată, demonstraţia şi exerciţiul practic. Organizarea activităţii de instruire practică are rolul

atât de învăţare cât şi de evaluare a capacităţilor elevilor de a instrui persoanele din subordine

asupra riscurilor la care acestea sunt expuse la locul muncă, de control a modului de aplicare a

măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice, cât şi de verificare a sistemelor şi dispozitivelor de

protecţie. 63

Instrumentele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de lucru,

fişe de observare, chestionare de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi,



FIŞĂ DE OBSERVAŢIEInstruire practică comasată

Unitatea de competenţă : Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului

Numele şi prenumele elevului

Data:

Numele evaluatorului

Semnătura evaluatorului

Competenţa 9.1. Asigură aplicarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă

şi prevenirea şi stingerea incendiilor.


(a) Instruirea persoanelor din subordine asupra riscurilor la care acestea sunt expuse la locul de

muncă.

(b) Controlarea modului de aplicare a măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice.

(c) Verificarea sistemelor şi dispozitivelor de protecţie.


Instruire: instructaje: introductiv general, periodic, la locul de

muncă, atenţional, norme specifice industriei lemnului

afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante

Control: utilizarea echipamentelor de lucru şi de protecţie, truse de

prim ajutor, materiale igienico-sanitare, alimentaţia de

protecţie

Sisteme, dispozitive şi echipamente de protecţie: specifice locului de muncă (apărători de

protecţie)

64

(a) Instruirea persoanelor din subordine asupra riscurilor la care acestea

sunt expuse la locul de muncă.


1. Enumeraţi mijloacele folosite pentru efectuarea instructajului la locul de muncă.

……………………………………

……………………………………

……………………………………

(b) Controlarea modului de aplicare a măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice.:

Nr.

crt.Sarcina de lucru Evaluator Data

1 Verificaţi modul de utilizare a echipamentului de lucru şi de protecţie la maşina de şlefuit cu bandă orizontală.

2 Verificaţi dotarea trusei de prim ajutor existentă în atrelier/secţie.

(c) Verificarea sistemelor şi dispozitivelor de protecţie.

Nr. crt. Sarcina de lucru Evaluator Data

1 Verificaţi existenţa şi funcţionarea corectă a dispozitivelor de protecţie din dotarea maşinii de rindeluit la grosime.

Notă: Evaluarea competenţelor din standardul de pregătire profesională se va face la agentul

economic sau în atelierul şcoală.

Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru. Realizarea acestora

de către elevi se marchează prin bifarea căsuţelor respective. În momentul în care au fost

bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

În cazul în care competenţa nu s-a validat, se fac recomandări de către evaluator şi se va

face o reevaluare

65

MODULUL VII. CONTROLUL CALITĂŢII


Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul trei, s-a făcut după un model nou centrat

pe competenţe pentru abilităţi cheie şi competenţe tehnice specializate, cerute de nivelul de

formare şi de calificarea tehnician în prelucrarea lemnului.

În cadrul acestui curriculum, procesul de învăţare va oferi elevilor experienţă practică în

domeniul fabricarea produselor din lemn, experienţă care va fi dobândită în cadrul activităţilor

practice la locul de muncă, prin realizarea unor proiecte, dar şi prin intermediul unor activităţi de

instruire în cadrul formal al şcolii.

Obiectivul strategic al pregătirii prevede creşterea calităţii şi eficienţei sistemelor

educaţionale şi de formare profesională, facilitarea accesului pentru toţi tinerii la sistemele de

educare şi formare şi deschiderea către lume a acestor sisteme.

Calitatea sistemului educaţional atrage după sine şi asigurarea calităţii produselor de

mobilier, produsele cele mai importante ale industriei de prelucrare a lemnului.

Calitatea mobilierului depinde de calitatea materiilor prime şi materialelor folosite în

procesul de fabricaţie, de calitatea prelucrării, dar şi de calificarea şi disciplina personalului de

execuţie şi control.

Activitatea de control a calităţii va fi organizată şi coordonată, respectând prevederile

standardelor naţionale şi internaţionale în vigoare referitoare la calitate.

Modulul Controlul calităţii este construit pe unitatea de competenţă 23 din Standardul

de Pregătire Profesională cu aceeaşi denumire Prin parcurgerea modulului Controlul calităţii

elevii vor dobândi abilităţi şi cunoştinţe, care le vor permite să ia toate măsurile organizatorice

pentru ca activitatea de producere a mobilierului să se desfăşoare în regim de asigurare a calităţii.

Numai produsele de mobilier corespunzătoare calitativ vor fi competitive şi vor rezista

concurenţei de pe piaţă.

Modulul Controlul calităţii este integrat în pregătirea de specialitate de la nivelul 3, clasa

a XII-a, calificarea tehnician în prelucrarea lemnului şi ocupă poziţia a şaptea în planul de

învăţământ fiind integrat în cadrul curriculumului în dezvoltare locală. Conţinuturile acestui

modul sunt corelate cu criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate din Standardul de

Pregătire Profesională şi se vor parcurge în 33 săptămâni cu un număr total de 66 de ore de

instruire teoretică şi laborator tehnologic.

Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:

lărgirea domeniului ocupaţional şi dezvoltarea abilităţilor cheie;

dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind

de la formarea profesională într-o calificare;

promovarea valorilor democratice în curriculum care să le permită viitorilor

absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise .









Clasa a X-a


Clasa a X-a




lemnAnul de



Anul de completare

Clasa a XI-a

Tâmplar universal

Anul de completare

Clasa a XI-a


Anul de completare

Clasa a XI-a

Sculptor-intarsier

Anul de completare

Clasa a XI-a

67

23. Controlul calităţii

Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de

competenţă

Competenţe

individualeConţinut tematic

23. Controlul

calităţii

23.1 Organizează

controlul calităţii

materiilor prime şi

materialelor folosite

la fabricarea

produselor din

lemn.

Controlul calităţii materiilor prime şi a materialelor folosite

la fabricarea produselor din lemn

Cerinţe de calitate pentru: produse finite din lemn,

cherestea, produse aglomerate, produse stratificate,

materiale abrazive, materiale de finisare, materiale de

încleiere, materiale de tapiţerie, materiale de ambalare.

Recepţionarea calitativă şi cantitativă a materiilor prime şi

a materialelor

Completarea documentelor: de intrare de ieşire,, fişe de

consum, buletine de analiză şi încercări, certificate de

calitate, certificate de calitate şi garanţie

23. Controlul

calităţii23.2 Utilizează

instrumente şi

aparate de măsură

şi control

Instrumente şi aparate: rigle, şublere, micrometre,

Comparator cu cadran, optimetru, cale, raportoare, echere

şi nivele

Verifică: dimensiuni, paralelism, perpendicularitate,

rugozitate

Întreţinerea: depozitare, păstrare, ordonare, pliere, gresare,

Curăţare

23. Controlul

calităţii

23.3 Coordonează

activitatea de

control a calităţii

produselor din

lemn.

Scopul activităţii de control: satisfacerea cerinţelor

beneficiarilor

Activităţi de control: controlul total al calităţii,

autocontrolul, controlul în lanţ, controlul integral, controlul

statistic, curba lui Gauss

Documente de control: buletine de analiză şi încercări,

certificate de calitate şi garanţie


68

Conceperea şi realizarea activităţilor didactice vor fi orientate spre formarea

competenţelor prevăzute în modulul Controlul calităţii dar şi spre evaluarea formativă a

acestora.

Profesorii şi maiştrii instructori vor utiliza metode active de învăţare care orientează elevii

spre acţiuni de descoperire şi achiziţionarea de cunoştinţe referitoare la asigurarea calităţii

produselor din lemn.

Metodele active/interactive, cum ar fi: descoperirea, problematizarea, studiul de caz,

proiecte de lucru, portofolii, conversaţia, activităţi practice, utilizate corespunzător în cadrul

activităţilor proiectate consolidează cunoştinţe, dezvoltă atitudini şi comportamente şi determină

elevii să respecte disciplina tehnologică la locul de muncă. Această disciplină trebuie respectată

atât de personalul de execuţie, care are şi obligaţia controlului, cât şi de personalul specializat în

controlul calităţii pe întregul flux de fabricaţie, de la recepţia materiilor prime şi materialelor

până la încărcarea mobilierului în mijloacele de transport în vederea livrării la beneficiar.

Pentru a realiza o evaluare cât mai completă a activităţilor desfăşurate şi respectiv a

competenţelor prevăzute în modulul Controlul calităţii, se vor folosi instrumente de evaluare

formative care vor urmări atât achiziţionarea de cunoştinţe, cât mai ales atitudinile dezvoltate şi

implicarea elevilor în luarea de măsuri tehnico-organizatorice pentru ca activitatea de producere a

mobilierului să se desfăşoare în regim de asigurare a calităţii.

Numai prin implicarea directă a elevilor în procesul de învăţare şi evaluare sau

autoevaluare, se vor înregistra rezultate bune, relevante şi se va asigura corelarea instrumentelor

de evaluare continuă cu criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate şi probele de

evaluare menţionate în Standardul de Pregătire Profesională la fiecare competenţă a modulului.

Evaluarea va scoate în evidenţă la ce nivel se află elevii, dacă aceştia au dobândi

suficiente cunoştinţe şi deprinderi pe care să le poată folosi, fie pentru a accede spre nivele

superioare de calificare (admitere la facultate), fie pentru a se integra eficient la locul de muncă.

Metodele de evaluare utilizate trebuie să beneficieze de o serie de instrumente de evaluare

elaborate sub formă de: fişe de observare, probe practice, proiecte, portofolii, fişe de evaluare şi

autoevaluare etc.


69

Competenţele tehnice specializate: Organizează controlul calităţii materiilor prime şi

materialelor folosite la fabricarea produselor din lemn, Utilizează instrumente şi aparate de

măsură şi control şi Coordonează activitatea de control a calităţii produselor din lemn se

formează prin activităţi de instruire teoretică şi laborator tehnologic pe parcursul a 33 săptămâni

cu un număr total de 66 de ore




Conţinut tematic


Instruire teoretică

Laborator tehnologic

Conceptul de calitate

Evoluţia istorică a conceptului de calitate

Satisfacerea nevoilor societăţii în condiţiile protecţiei

consumatorilor şi a mediului înconjurător. Scopul principal al

asigurării calităţii produselor şi serviciilor.

Contribuţia calităţii produselor şi serviciilor la dezvoltarea

economiei naţionale.

Rolul calităţii în asigurarea competitivităţii produselor din

industria de prelucrare a lemnului.

Calitatea produselor şi controlul acestora

Caracterul dinamic al calităţii

Indicatorii de calitate

Metode pentru controlul calităţii

Precizie de prelucrare. Metode şi mijloace de măsurare şi

control

Definirea preciziei de prelucrare.

Metode şi mijloace de măsurare şi control

Controlul calităţii produselor în industria de prelucrare a

lemnului

Sortarea lemnului rotund pentru industrializare

4

8

8

13

4

8

8

13

70

Controlul calităţii la fabricarea cherestelei

Controlul calităţii la fabricarea placajului

Controlul calităţii la fabricarea furnirelor estetice

Controlul calităţii la fabricarea plăcilor din fibre de lemn

(procedeul umed)

Controlul calităţii la fabricarea plăcilor din aşchii de lemn

Controlul calităţii la fabricarea mobilierului din lemn

TOTAL ORE 33 33


Întregul demers didactic trebuie axat pe formarea competenţelor tehnice specializate

cerute de calificarea de nivelul 3, tehnician în prelucrarea lemnului.

Pentru formarea competenţelor cerute prin modulul Controlul calităţii, metodele de

predare-învăţare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe

elev cu pondere sporită pe activităţi de învăţare, activităţi practice şi nu pe cele de predare.

Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de

modulul Controlul calităţii se recomandă utilizarea cu precădere a metodelor bazate pe acţiune

cum ar fi: jocul de rol, exerciţiul practic, problematizarea şi observarea dirijată.

Spre exemplificare s-a întocmit un instrument de evaluare prin care se urmăreşte,

formarea şi evaluarea competenţei 23.2 Utilizează instrumente şi aparate de măsură şi

control. Activitatea presupune evaluarea celor trei criterii de performanţă (a), printr-o probă

scrisă, iar (b) şi (c) printr-o activitate practică desfăşurată în sector, la agentul economic sau în

laboratorul tehnologic.

Prima parte a fişei presupune completarea spaţiilor punctate cu informaţiile corecte pentru

identificarea şi descrierea aparatelor de măsură şi control, iar a doua parte presupune operarea cu

instrumentele şi aparatele de măsurat pentru verificarea reperelor, subansamblurilor şi a

produselor finite din lemn.

Această activitate stimulează elevii şi îi obligă să folosească şi alte cunoştinţe de la

modulele Tehnologia cherestelei şi Tehnologia mobilei pentru a face faţă sarcinilor de lucru

prevăzute în fişa de observare. Profesorul sau maistrul va urmări dacă elevul îşi îndeplineşte

sarcinile, dacă urmăreşte rezultatele, dacă sesizează conducătorii locurilor de muncă în cazul

71

depistării unor defecte de execuţie a reperelor sau unor operaţii şi solicită luarea de măsuri pentru

diminuarea numărului de defecte ce apar pe fluxul de fabricaţie, eliminarea cauzelor sau

înlăturarea defectelor.

Completarea şi interpretarea rezultatelor acestui instrument de evaluare îi determină pe

elevi să-şi completeze cunoştinţele şi să fie interesaţi de controlul calităţii mobilierului, iar ca

viitori tehnicieni să fie capabili să ia măsuri în ce priveşte:

- introducerea în fabricaţie şi promovarea pe flux numai a materiilor prime,

materialelor şi semifabricatelor care se încadrează în parametrii prescrişi;

- menţinerea sistemei de maşini la precizia de prelucrare necesară;

- calificarea şi disciplina personalului de execuţie şi control, care trebuie să

cunoască operaţia executată şi să nu promoveze sub nici un motiv pe flux

repere, subansambluri sau materiale tehnologice ce nu se încadrează în

parametrii tehnico-calitativi prescrişi.

Exemplu de fişă de evaluare

FIŞĂ DE EVALUARE


Clasa:

Locul de evaluare:

Data verificării:




Rezultat Feedback

Modulul VII: CONTROLUL CALITĂŢII

Titlul unităţii 23. Controlul calităţii

Competenţa 23.2 Utilizează instrumente şi aparate de măsură şi control


(a) Operarea cu instrumente şi aparate de măsură şi control

72

(b) Verificarea reperelor şi subansamblurilor ce intră în alcătuirea produselor de

mobilă

(c) Întreţinerea aparatelor de măsură şi control

Condiţii de aplicabilitate

Instrumente şi aparate: rigle, şublere, micrometre, comparator cu cadran, optimetru,

cale, raportoare echere şi nivele, cupa STAS, vîscozimetru,

umidometru

Verifică: dimensiuni, paralelism, perpendicularitate, rugozitate, umiditate

Întreţinere: depozitare, păstrare, ordonare, pliere, gresare, curăţare


Citiţi cu atenţie toate cerinţele fişei de evaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi ;







Profesorul împarte elevilor fişa de evaluare în care sunt specificate sarcinile de lucru .

Operarea cu instrumente şi aparate de măsură şi control – criteriul de performanţă a

Completaţi spaţiile punctate cu informaţiile care lipsesc:

1. Pentru verificarea preciziei de execuţie a reperelor se folosesc următoarele aparate şi

instrumente:

a________________________ b____________________________

c________________________ d____________________________

2. Dispozitivele pentru verificarea execuţiei reperelor sunt denumite ________________

3. Pentru verificarea şi recepţia lacurilor, emailurilor, diluanţilor, adezivilor etc. se folosesc

________________________________________________________________________

73

Verificarea reperelor şi subansamblurilor ce intră în alcătuirea produselor de mobilă –

criteriul de performanţă b


1. Măsoară dimensiunile de gabarit ale dulapului de haine cu două uşi: lungime, lăţime şi înălţime

2. Compară şi notează dimensiunile conform cu documentaţia tehnică pusă la dispoziţie

3. Verifică dimensiunile subansamblurilor şi reperelor: uşi, poliţe, pereţi laterali, plăci superioare şi inferioare, socluri etc.

4. Verifică distanţa dintre poliţe5. Controlează paralelismul şi perpendicularitatea suprafeţelor plane6. Verifică precizia de executare a dimensiunilor găurilor şi

locaşurilor pentru broaşte, balamale, opritori etc. şi poziţionarea acestora faţă de suprafaţa de referinţă

7. Verifică precizia de montare a uşilor 8. Apreciază calitatea finisajului

Întreţinerea aparatelor de măsură şi control – criteriul de performanţă c


1. Mânuieşte corect aparatele de măsură şi control2. Verifică buna funcţionare a aparatelor de verificat3. Curăţă aparatele şi instrumentele la terminarea lucrului 4. Pliază, gresează sau ordonează aparatele şi instrumentele de

măsură şi control5. Asigură condiţii optime de depozitare a aparatelor şi

instrumentelor de măsură şi control

Notă în atenţia evaluatorului: Rezolvarea fiecărei sarcini va fi apreciată de către evaluator prin

acordarea unui număr de puncte pentru fiecare item, puncte care apoi vor fi convertite în

note. În cazul în care evaluatorul consideră că elevul nu şi-a îndeplinit corect sarcina de

lucru face recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei elevului şi propune o reevaluare.


activitatea să se desfăşoare în spaţiul special amenajat şi dotat, respectiv la agentul

economic. Acestea sunt câteva sugestii, rămânând la latitudinea profesorului să-şi

instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materiale de care dispune.

Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.

74

MODULUL VIII. ÎNTREŢINEREA ŞI EXPLOATAREA UTILAJELOR (CDL)


Domeniul fabricarea produselor din lemn are o importanţă majoră în cadrul economiei

naţionale, cu un aport substanţial în cadrul producţiei industriale, produsele pe bază de lemn fiind

apreciate pe plan intern şi pe plan extern.

Fabricarea produselor din lemn este unul dintre principalele domenii în care se

înregistrează investiţii directe de capital străin, ceea ce conduce la înfiinţarea de noi întreprinderi

de profil.





Elaborarea curriculum-ului şcolar pentru clasa a XII-a s-a făcut pe baza standardului de

pregătire profesională, pentru nivelul 3 de calificare, din domeniul fabricării produselor din lemn.























Modulul întreţinerea şi exploatarea utilajelor este integrat în pregătirea din clasa a XII-

a pentru calificarea tehnician în prelucrarea lemnului şi este parcurs pe parcursul întregului an

şcolar în curriculum-ul în dezvoltare locală.

Prezentul modul presupune participarea mai multor factori implicaţi în procesul de

educaţie: elevi, cadre didactice, parteneri sociali (agenţi economici, instituţii şi organizaţii locale

sau regionale)

Opţiunea pentru astfel de componentă a curriculum-ului şcolar se integrează strategiei de

descentralizare conform căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în

învăţământul profesional şi tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de

cetăţeni.


specializate: verifică precizia de prelucrare a utilajelor, coordonează activităţile de

întreţinere a utilajelor în sistem preventiv, monitorizează operaţiile de reglare a utilajelor,

completează documente de evidenţă tehnică şi funcţională, urmăreşte asigurarea calităţii

prin folosirea de SDV - uri corespunzătoare, în scopul definirii calificării profesionale.

Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:

lărgirea domeniului ocupaţional şi dezvoltarea abilităţilor cheie;

dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind

de la formarea profesională într-o calificare;

promovarea valorilor democratice în curriculum care să le permită viitorilor

absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise .

76






19. Întreţinerea şi exploatarea utilajelor




Clasa a X-a


Clasa a X-a




lemnAnul de



Anul de completare

Clasa a XI-a

Tâmplar universal

Anul de completare

Clasa a XI-a


Anul de completare

Clasa a XI-a

Sculptor-intarsier

Anul de completare

Clasa a XI-a

77



Competenţe individuale


19. Întreţinerea

şi exploatarea

utilajelor

19.1. Verifică

precizia de

prelucrare a

utilajelor

Precizia geometrică şi tehnologică a utilajelor:

Precizia de prelucrare: dimensională, precizia formei, precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor, rugozitatea suprafeţelor; Stabilitatea şi rigiditatea utilajelor: determinare

deformaţii cu ajutorul comparatoarelor cu cadran şi a

dinamometrelor cu arc;

Sursele de zgomot şi mărimile care le caracterizează,

măsuri de reducere; asigurarea unor nivele de presiune

acustică limită

Măsuri necesare evitării vibraţiilor: echilibrare scule,

verificare defecţiuni transmisii.

19. Întreţinerea

şi exploatarea

utilajelor

19.2 Coordonează

activităţile de

întreţinere a

utilajelor în sistem

preventiv

Activităţi de întreţinere în sistem preventiv

Asigurarea curăţirii şi predării utilajelor zilnic, la

terminarea schimbului

Controlul utilajelor: lanţuri cinematice, fixare scule,

comenzi, stare echipament de protecţie, funcţionare

instalaţie de exhaustare

Supravegherea comportării utilajelor în timpul

funcţionării: respectare regim de lucru, comportare în

exploatare

19. Întreţinerea

şi exploatarea

utilajelor

19.3Asigură

efectuarea operaţiilor

de reglare a utilajelor

Principii de bază ale reglării tehnologice:

Metode de reglare: statică manuală, după piesa de

probă, după etaloane;

Reglare lanţuri cinematice: viteze de aşchiere, viteze

de avans, continuu şi în trepte;

Regimuri de lucru optime: adaptare viteze de

aşchiere şi avans funcţie de tipul operaţiei şi specia

lemnoasă ce se prelucrează.

19. Întreţinerea 19.4. Completează Documente de evidenţă tehnică a utilajelor

78

şi exploatarea

utilajelor

documente de

evidenţă tehnică şi

funcţională

Înregistrarea timpului de funcţionare a utilajelor,

completarea fişei „U” şi a livretului utilajului.

Respectarea ciclului de reparaţii: revizii tehnice,

reparaţii curente, reparaţii capitale pentru evitarea

avariilor, accidentelor de muncă şi a bolilor

profesionale.

19. Întreţinerea

şi exploatarea

utilajelor

19.5 Urmăreşte

asigurarea calităţii

suprafeţelor

prelucrate prin

folosirea de scule

corespunzătoare

Scule, dispozitive şi verificatoare pentru utilajele

din industria lemnului:

Scule: pânze de gater, pânze circulare, pânze

panglică, freze, burghie, cuţite;

Calitate scule: ascuţire corectă, ceaprăzuire,

îndreptare şi tensionare pânze;

Calitate suprafeţe prelucrate: rugozitate.

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Formarea competenţelor prevăzute în programă se poate realiza numai prin aplicarea unor

metode de predare-învăţare active, care asigură participarea directă a elevilor în procesul de

învăţare.



Pentru formarea competenţelor tehnice specializate prevăzute în programă, profesorul va

propune elevilor în cadrul activităţilor de laborator tehnologic probe practice prin care aceştia să

demonstreze că sunt capabili să verifice precizia de prelucrare a utilajelor, să coordoneze

activităţi de întreţinere a utilajelor în sistem preventiv, să monitorizeze operaţii de reglare a

utilajelor, să completeze documentele de evidenţă tehnică şi funcţională a utilajelor, să asigure

calitate prin utilizarea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor (SDV - urilor) corespunzătoare.


care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar

ca metode de evaluare recomandăm:

79


conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată;

Investigaţia;




Se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu criteriile de performanţă, condiţiile de

aplicabilitate şi probele de evaluare menţionate în SPP-uri la fiecare competenţă. Vor fi evaluate

numai competenţele evidenţiate în modul.


Extemporalul (lucrarea de control), cu diverşi itemi de evaluare (cu alegere multiplă, cu

răspuns extins, cu răspuns restrâns, cu răspuns scurt, cu răspunsuri multiple, cu alegere duală, de

completare, de tip grilă, de tip pereche);



Chestionarul;

Fişe de autoevaluare;



Evaluarea va scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice

specializate din standardul de pregătire profesională.


Competenţele tehnice specializate se formează prin instruire teoretică şi laborator

tehnologic. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite

acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de

învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.

Pentru modulul Întreţinerea şi exploatarea utilajelor sunt alocate un număr de 66 de

ore din care 33 de ore revin laboratorului tehnologic.



80


agentului economic.

Tematica modulului VIII: Întreţinerea şi exploatarea utilajelor



Instruire

teoretică

Laborator

tehnologic

Precizia geometrică şi tehnologică a utilajelor:

Precizia de prelucrare: dimensională, precizia formei, precizia poziţiei

reciproce a suprafeţelor, rugozitatea suprafeţelor ;

Stabilitatea şi rigiditatea utilajelor: determinare deformaţii cu ajutorul

comparatoarelor cu cadran şi a dinamometrelor cu arc;

Sursele de zgomot şi mărimile care le caracterizează, măsuri de reducere;

Măsuri necesare evitării vibraţiilor: echilibrare scule, verificare defecţiuni

transmisii.

12 12

Principii de bază ale reglării tehnologice:

Metode de reglare: statică manuală, după piesa de probă, după etaloane;

Reglare lanţuri cinematice: viteze de aşchiere, viteze de avans, continuu şi

în trepte;

Regimuri de lucru optime: adaptare viteze de aşchiere şi avans funcţie de

tipul operaţiei şi specia lemnoasă ce se prelucrează.

12 12

Documente de evidenţă tehnică şi funcţională a utilajelor:

Fişa „U” şi livretul utilajului;

Ciclul de reparaţii al utilajelor.

2 2

Scule, dispozitive şi verificatoare pentru utilajele din industria

lemnului:

Scule: pânze de gater, pânze circulare, pânze panglică, freze, burghie,

cuţite;

Calitate scule: ascuţire corectă, ceaprazuire, îndreptare, tensionare;

Calitate suprafeţe prelucrate: rugozitate.

7 7

TOTAL ORE: 66 33 33

81

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să repartizeze

orele în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în

funcţie de:






instruit.



conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor

specializate.


învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe

elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice

şi mai puţin pe cele teoretice.

Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor tehnice

specializate vizate de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare - predare să

se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi: efectuarea unui număr mare de

aplicaţii şi lucrări practice, demonstraţia. Dintre metodele active specifice învăţării centrate pe

elev se mai pot folosi metode de predare învăţare sub formă de: studiu de caz, joc de rol,

rezolvări de probleme şi simulări, observaţia dirijată.



Un exemplu ar putea fi o lecţie de laborator tehnologic în care se vizează formarea

competenţei de monitorizarea operaţiilor de reglare a utilajelor, utilizând metode cum ar fi

explicaţia, observaţia dirijată demonstraţia şi exerciţiul practic. Combinaţia metodelor bazate

pe acţiune cu metode explorative şi expozitive poate conduce la dobândirea de către elevi a

82

competenţelor specifice calificării. Concretizând cele spuse sugerăm pentru lecţia cu tema:

monitorizarea operaţiilor de reglare a utilajelor următorul scenariu didactic:

- efectuarea instructajului de protecţie muncii de către profesor;

- deplasarea la atelierul şcoală;

- prelucrarea cu elevii a regulamentului de ordine interioară specific atelierului şcoală;

- împărţirea clasei în grupe de 3-4 elevi;

- repartizarea grupelor de elevi la locurile de muncă;

- repartizarea fişelor de lucru, întocmite de către profesor;

- studierea de către elevi a cerinţele fişelor de lucru;

- demonstrarea din partea profesorului, prin realizarea sarcinilor practice în faţa elevilor,

după care şi elevii vor efectua operaţiile, grupaţi la locurile de muncă deja stabilite;

- rezolvarea sarcinilor de lucru de către elevi prin probe practice şi orale, sub supravegherea

atentă a profesorului;

- realizarea feed-back-ului.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Instrumentele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de lucru, fişe

de observare, chestionare de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi,



FIŞĂ DE OBSERVARE


Clasa:

Locul de evaluare:

Data verificării:




Rezultat Feedback

83

Modulul VIII: ÎNTREŢINEREA ŞI EXPLOATAREA UTILAJELOR

Unitatea de competenţă tehnică specializată 19: Întreţinerea şi exploatarea utilajelor

Competenţa 19.5. Urmăreşte asigurarea calităţii suprafeţelor prelucrate prin folosirea de scule

corespunzătoare


(a) Asigurarea sculelor pentru utilaje

(b) Verificarea stării sculelor

(c) Controlarea calităţii suprafeţelor prelucrate


Scule: pânze de gater, pânze circulare, pânze panglică, freze, burghie, cuţite

Verificare: ascuţirea sculelor, ceaprazuirea dinţilor, îndreptarea şi tensionarea pânzelor

Control: rugozitatea suprafeţelor







Evaluatorul pune la dispoziţia elevilor în cadrul laboratorului tehnologic următoarele

tipuri de scule: pânze de gater, pânze circulare, pânze panglică, freze, burghie, cuţite pentru

îndreptat şi rindeluit şi trei repere din lemn prelucrate prin ferăstruire, îndreptare - rindeluire şi

frezare şi solicită rezolvarea următoarelor sarcini de lucru:

a) Alegeţi pentru fiecare dintre utilajele din tabelul de mai jos, scula necesară şi înscrieţi

denumirea acesteia în tabelul de mai jos

Nr. crt. Asociere utilaj-sculă Evaluator Data

1. Gater -

2. Ferăstrău panglică -

3. Ferăstrău circular -

4. Maşină normală de frezat -

84

5. Maşină de burghiat şi scobit -

6. Maşină de rindeluit -

7. Maşină de îndreptat -

b) Verificaţi starea calitativă a două scule: pânză de ferăstrău circular şi cuţite pentru

îndreptare

Nr. crt. Starea calitativă a sculelor Evaluator Data

1.Pânză de ferăstrău:

- ascuţire:

- ceaprazuire:

2.Cuţite pentru maşina de îndreptat:

- ascuţire:

- parametri unghiulari:

c) Analizaţi suprafeţele a trei repere din lemn masiv prelucrate cu diferite scule şi înscrieţi

în tabel operaţia care a fost executată

Nr. crt. Număr reper Operaţia Evaluator Data

1. Reper nr.1

2. Reper nr.2

3. Reper nr.3

Notă în atenţia evaluatorului: Rezolvarea fiecărei sarcini va fi marcată de către evaluator prin

bifarea căsuţei corespunzătoare. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele evaluarea s-a

încheiat. În cazul în care evaluatorul consideră că elevul nu şi-a îndeplinit corect sarcina de lucru

face recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei elevului şi propune o reevaluare.



Acestea sunt câteva sugestii, rămânând la latitudinea profesorului să-şi instrumenteze lecţia în

funcţie de resursele umane şi materiale de care dispune.

Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.

85

Tabel de corelare a modulelor

Domeniul Fabricarea produselor din lemn, clasa a XII-a–tehnician în prelucrarea lemnului

Săpt. M I M II M III M.IV (CDL)MVII MVIII

Sem

estr

ul I

1. Total

ore

60

Instr.

pract.

36

2.

3.

4.

5.

6.

7.

Total

ore

150

Instr.

pract.

90

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14. Stagii de pregătire practicăM V

Sem

estr

ul II

15.

Total

ore

66

Total

ore

66

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23. Total

ore

60

Instr.

pract

36

24.

25.

26.

27.

28.

29. Total

ore

60

Instr.

pract

36

30.

31.

32.

33.

34.

35.

Stagii de pregătire practică M V; M VI.36.

37.

prelucrarea lemnului

Documents