Anulu VIII. — Nr. 85. Pesta, domineca in 4./16 noemvre 1873. &M de dóue ori in septemana: J o l - a . Sominoo'a; éra candu va pretinde im I rUnti'a materielora, va esi de trei BĂI

de patru eri in septemana.

Pretiulu de prenumeratiune, pántra Austria:

pura intregu 8 fl. v. a , diumetate de anu 4 fl. v. a. , patrariu 2 fl. v. a

pentru Romani» sl itralnetate: ^oo intregu 12 fl. v. a. jtiametate de anu 6 fl. v. a.

ALBINA Prenumeratiuni se faeu la toti dd. cores-pundinti ai nostri, si de a dreptulu la Re­dactiune Stat ionagas»« N r . 1, und«

• sunt a se adresa si corespundintiele, ce pnr vescu Redaotiunea, administratiunea séu •peditur'a; câte vor fi pefrancate, nu ee yo-primí, éra cele anonime nu as vor publica

Pentru a n n n o i e si alte oomanieatiuni de interesu privata — se respunde câte 7 or. pe linia; repetirile se faoa cu pretiu sea-diutu. Pretiulu timbrulni câte SO or. pen­

tru ana data se anteoipa.

Din Biserica-alba ni se tra­mite cu datulu 15 1. c. urmatóri'a

T E L E G R A M A : „Éca-ve pre scurtu'decurgerea alege­

rii de ablegatu dietale. Marti spre séra intră Babesiu in ur-

[Ita nóstra, venindu dela Vracevga cu ţmu cortegiu din elit'a Serbiloru. Urmă hnu banchetu mare alu fruntasiloru Ro \mni, Şerbi si Nemţi.

Mercuri dupa optu őre incepu vota Irta, si deodată si şicanele presiedentelui «misiunale; elu luk acuşi unu satu, acuşi ro porte dintr'altulu — apucandu de preto-rtindenea pre cei ce îisciâ cumperati seu slabi

angeru, ér pre alegatorii nostri com­pacţi, din depărtare, lasandu-ii diu'a-Npíea in frigu si imala pre strata, in-\tunjurati de baionete si mari; — intr'a-hm toti cunoscuţii dregători, cortesi ai ţptvernului din pkrtile Timesiului si Ca

siului, incunjurandu-lu cercau a-lu co mpe séu intimida, dar—admirata chiar i contrari a remasu constanţi'a si rab-rea graniceriloru nostri, cu mulţi pri­vi si preoţi în frunte.

32 őre totu contele Bissingen fu sus-utu in mare maioritate. Abia joi dupa

-dî 'lu-ajunseramu, si intrecuramu na catra 10 sér'a. Incependú-se nu-

sarea si calcularea votantUoru — ce

' încredere la noi erau 1194, ér la Bis­yen 1Z06; dupa protocőle inse, unde

intrudusu precum astadi vedemu cu Ui, mulţime de a i nostri, mulţi cu legi-naţiuni, false, unii cate de dóue ori, se atîra 1555 la noi, ér la Bissingen 1545.

Astu-féliu vineri demométí'a la trei'óre $e proclamă :•*»"•»«•»:•-•«•. le ablegatu alu cercului si urbei Bese-rica-alba, de representante a 96000 in­ti, alesu din încrederea Romaniloru, itrbiloru si a celoru mai de frunte 9emtí.

Poporulu, indignatu de portarea domni-itru,dar — eeealtatu de triumf ulu aeu, proces» k moţiuni escesive pentru alesulu aeu, cutrieră ţtSOO de faele orasiulu ai cu strigări ai căn­iţi de bucuria.

Eri tóta diu'a parade ti procesiuni do pe ţi satele vecine. A aera — dupa primirea pro-%vMui banthelu alu fruntasiloru soci Nemţi, íttadt vediuie pe la primari ; de aéra despar-««.• —

Comitetulu natiunalu electorale.

! Sub a c e s t u titlu — a c u m dóue s e p -

kimaue, „Lumina" n ó s t r a b i s e r i c é s c a -ijoolare din Aradu publica i n f r u n t e a s a ura a r t i c l u — d e s p r e a c e e a , câ cum are 'i fie person'a episcopului ce este se se diga; cari adecă ar fi recerintiele cele ykotrate in unu episcopu — dinpuntulu k vedere alu legei si ratiunei?

Acestu a r t i c l u , f o r m a d e semi-ofi-$0811, d e s p r e c a r e l e o c a B i u n a l m i n t e s i n o i «a a m i n t i t u , c h i a r a p r o b a n d u - l u i n s p i -ţitulu seu b i s e r i c e s c u , c u r e n d u n i s'a d e n u n c i a t u a f i esitu d i n c o n d e i u l u i n -ipi ra tu a l u u n u i june d i u n o s t r u d e cevasi r e n u m e l i t e r a r i u ; mai t a r d i u n i l'a p r e s e n t a t u , spre l u a r e la t u n o s c i i n t i a , $ e p i s t o l a l u n g a , a u t o g r a f u a l u a c e l u i a ş i june, e p i s t o l a adresata p ă r i n t e l u i archi-

mandritu Mirone Romanulu, din cărei* sublimele scopuri ale bisericei. Pentru ne-am convinsu despre dóue: un'a, ci - cine cu minte si buna credintia intr'adeveru acelu june, diu 1. Slavicm pote pune in fruntea turmei unu pa-este autoriulu acelui articlu; alt'a, câ —ţriu, insocitu cu lupii, pre unulu pre acelu articlu a fost scrisu cu privire lavele de atâtea ori in viétia l'am vediutu person'a lăudatului d. arckmandritufianău si alergandu cu ei ? / adecădintru.interesulu acestuia. Unde e, unde póté sé fie garanti'a,

( 4-A a S l a m c i u pronunciâ si sustiene, U nu omu, carele inca ca micu si ne'n-cu tota firmitatea unui caracteru rejSO*Lnatu — s'a facutu partasiula poli-lutu, cumca — nime altulu de câtu pa-L a folositu pusetiunea sa in biserica

M \ a r c m mandritu , Mrone Romanu^ a conlucra cu domnii de la potere póté séfie chiamatu a cuprinde scaunulu ) r e scopuri politice, — unde póté sé episcopala din Aradu. £ c e a p

r

u c i n a g a r a n t i a , câ atare Acestu june abia de scurtu timpurii, devenitu in fruntea bisericei, nu

esitu din scóla, abiá de unu anu séu duoiji v a face biseric'a intréga unélta a po-in pusetiunea d'a observa mai de aprópe[ti c ei, a politicei străine si nóa contra-mersulu lucruriloru in eparchia si tie-S e?! nut'a persóneloru din fruntea ei, pronun-[ Si in fine déca creştinii, cari cunos-cia convicţiuni si sentintie, casi cari noi, înduplecările si lucrârile politice ale încărunţiţi m lupta si in studierea afa- târui omu, totu l'ar redicá la culmea cenlorusi persóneloru nóstre bisericesci, úsericei, ar poté ei óre se respunda na-— ia unu Ddieu dicemu, câ n'am pté n tea lui Ddieu si a consciintiei loru ? si pronunciâ cu atât'a positivitate! |L mane-poimane, observanducâ eppulu

Fericite naturele, cari abiá apro- ;otu face politica cu domnii spre reulu piandu-se ceva pucinu numai de csm- poporului si spre degradarea bisericii, pulu lupteloru vietiei publice, in tao- — ar poté ei se iée acést'a in nume de mentu aupetrunsu scopurile cele njdte teu?! ale bisericei, adeverulu, dreptatea, n«ce sitâtile cele absolute si — in renunjshji persóneloru chiamate ai calificate tru acestea.

Frumosu lucru, despre care se l a * da diu Z Şlaviciu câ are convicţiuni. 1 ^ mai pucini ageri, nutrimu o suta de sagt-p . u . u ' . s i — nu scimu sé spunemu cu ţ S . sitivitate — alfa, decâtu acelea ce am vediutu si vedemu noi, si le-a vediuţj le pol!e~negâT;~si —^dupaTJónScfíntra tra cea curata, noi n'am poté sé fa­cemu alt'a si altcum, de câtu sé dedu cernu consecintiele cele simple, cele fi-resci din faptele si intemplârile positive, supunendu tóte controlei si judecăţii opiniunei publice, opiniunii îndreptăţite aintregei intieligintie natiunali, ma chiar a întregului poporu romanu.

Astfeliu facendu noi, credemu a fi corceti, credemu intr'adeveru a vorbi — .,ad rem.11 —

Este afara de tóta dubietatea câ Biseric'a nóstra are scopulu de a lumina prin invetiatur'a adeverului eternu; ast­feliu a morálisa si mangaiâ poporulu ce-dintiosiloru.

In fruntea bisericei nóstre staniu episcopulu,$e 'ntielege câ si elu are aceisî chiamare. Si — fiindu câ politic'a, dti-pa cum ni se manifesta ea sî in teoria, si prin esperinti'a de tóte dilele, nu se in-temeiédia nici pe lumina, nici pe moiala si adeveru, ci urma unu scopu cu totók lumescu, ordenariu, scopulu de a dann; si stepani peste popóra: este pré njtu-ralu câ biseric'a si episcopulu nu ptv sé se faca sluge politicei. Cu unuîu-ventu: amestecarea capiloru bisericei i6ş< tre in politic'a domniloru, este degrada­rea bisericei nostre.

Cam acést'a s'a scrisu sî in ,,*u mina"; acést'a recunóscemu si am rem noscutu pururiá si noi.

Dar noi — diferimu forte in le ductiuni. „Lumin'a" afirma dupa aei sacra doctrina, câ)la alegerea de episc<pi só nu se caute de feliu la calificatiuej politica, la părerile politice, la portaes chiar politica a persónei.

Noi — credemu érasi câ: tocia pentru câ biseric'a si episcopulu nosri n'au d'a face cu politic'a, n'au d'i unelte politice,— bine trebuie secautâai si sé ne ferimu, ca person'a episcopia se nu fie amestecata si ingagiata in fii tica, ca se nu ni pangarésca si denatre

Ntci de câtu; câci ar fi — cu în­voirea si consemtirea loru.

Atât'a despre punctulu politicu. — Sciintfa si bun'a deprindere in ser-

vitiulu — esternu si internu alu biseri­cei — sunt calificatiuni si postulate re­cunoscute. ,

Nime nu póté sé le desconsidere, si — noi, cei de la „Albina" mai pucinu, câci pururiá le-am cerutu, si predicatu ^WMahnfiTfc- d é ' s t e A e a s e ^ u l S Í * -

intru aceea, câ vom pretinde, cumca numai viéti'a séu portarea din trecutu póté sé ni dée documinte séu argu-minte valibili despre firea persónei,si ga­rantia despre portarea ei in viitoriu.

Cu atât'a ne multiamimu. Am sta-toritu postulatele principali, recerutele calităţi essentiali ale episcopului; am vorbitu sî noi „ad rem" si —; acum sö insirâmu câte-va date positive cunoscu­te — totu ,,ad reni,"1 cu privintia la per­son'a, de care este vorb'a, adecă a archi-mandritului Mirone Romanu.

Nime mai multu de câtu noi i-are-cunoscutu sciinti'a, inteliginti'a si activi­tatea, da cari se bucura intr'o mesura rara. Are si o cultura sociale emininte are si unu esterioru preocupante.

Aste-i sunt însuşirile cele emininti. Ér de aci incoliá ce ni mai aréta trecu-tulu si presintele acestui barbatu dis-tinsu ?r

Eta ce: L'am vediutu, ca pre unu calugaru

in contra svatului mai mariloru sei, la-sandu-si postulu de profesore la teologia si trecendu — ca deputatu dietale gu-vernementalu, pe terenulu politicu, con­trariu chiamârii bisericesci.

L'am vediutu — cu profunda pă­rere de reu, ca preotu si calugaru — pri-mindu unu postu salarisatu guvernialu, contrariu si necompatibile cu principiele bisericei nóstre si a legei nóstre.

Dupa o retacire urita de unu anu i-am intinsu manele si ni a succesu a-lu

nu potu se" ajungă, ci ele trebuie sé core­spunda scopului si necesităţii bisericei; câci altmintrelea ele nu vor face pre archipastoriulu nostru, ci pe — archi-ie-suitulu, adecă archi-celkulu nostru, redi-catu cu braciale nóstre in cârc'a nóstra. pentru ca sé ne venda străinului /

De aci noi dicemu câ: decâtu multa sciintia si deprindere la unu episcopu, fora morala si credintia, mai bine mai pucina, dar aceea inspirata de morala; — câci sciinti'a si dibaci'a sunt arme agere, cari tocmai asiá potu sé taie in noi, déca vor fi intr'o mana fora credin­tia BÍ morala, pre cum ele, conduse de credintia si morala, au sé ni apere biseric'a si pre credintiosii ei de contra­rii loru.

Credemu câ, pentru omenii de pri­cepere si esperiintia practica, n'am spusu nemicu nou, nemic'a ce s'ar poté trage a indoiéla. — Sé mergemu deci mai

de parte. Person'a episcopului TREBUIE sl fie,

modelu de curatienia de anima, de cugetu si — de mani. Episcopulu se nu fie in stare a face nimenui-a nedreptate, cu atâtu mai pucinu bisericei; sé nu fie in stare a vatemá pre nime, — cu atâtu mai pucinu legea. Intrig'a si insielatiunea sé fie străine cugetului seu; lucsulu si resip'a si sburdatiunile cele scumpe,' anume la noi cei atâtu de seraci, sé fie cu totulu necunoscute episcopului. Căci — vai bisericei nóstre, déca in capulu ei ar deveni unu omu, ce are multe tre-buintie, trebuintie ce prin medilócele cele moderate, legali ale sale se nu le póta acopori, ci — numai prin trădare séu spoliatiune ! — In fine person'a episco­pului sé fie scutita de patima, de capritie, de poft'a d'a domni, de despotismu; câci biseric'a nóstra constitutiunale si demo­cratica este. —

Credemu câ nici in acésta privintia nu ni va contradice nimenea, si

continuandu-si multa dorere a

nóstra. continuandu-si slabitiunea d'a cheltui multu mai multu, de câtu ce-i sunt venitele legali; si astfeliu facendu detorii in tóte pârtile, pana si atingen-du-se de banii cu alta menitiune! Multe neplăceri si ne-convenintie s'au nascutu de aci,pre cari insa nu le vom insirá aici.

La sinodulu;anului acestuia,'lu-ve-diuramu intr'unu conflictu aprigu cu representati'a diecesei, care confilictu se-mená a scandalu, si a causatu nespusu necasu episcopului si mai tuturoru depu­tatiloru.

Acestea sunt intemplâri si fapte, pre cari le scimu cu toţii; mai pucinu cunoscutu va fi câ totu pré cuviosi'a sa, sub timpulu congresului natiunalu elec­torale, avu cutesarea d'a luá — fora nici unu dreptu, unu actu alu diecesei si a-lu duce la Sibiiu, si a face ca acel'a sé se deslege prin archiepiscopulu si metropoli-tulu, in locu de competintele consistoriu diecesanu, astfeliu despoiandu dieces'a de unu dreptu alu seu.

Este vorb'a de — propunerea unui individu pentru profesur'a Umbei si li­teraturei romane la liceulu din Aradu. Ministeriulu a cerutu votulu autorităţii diecesane ; parintele archimandritu insa, cu mana frivole a instrainatu actulu de la competinti'a sa si a amagitu pre metro-politulu spre a-lu deslegá elu fora nici unu dreptu, puru numai pentru ca sé propună pre diu protodiaconu Goldisiu, pre carele consistoriulu in veci nu-lu propunea.'

In fine vediuramu pre diu archi­mandritu incoronandu-Bi acestu feliu de merite, resultate ale sciintiei si dibăciei 3ale, prin amăgirea archiepiscopului si metropolitului nostru ca — cu directa calcare a statutului organicu, sé-i dée unu dreptu,pre care dupa canóne si dupa statutu nici insusi nu-lu are, dreptulu de a administra dieces'a Aradului sede va­cante, dreptulu de a presiedé in Conais

toriulu din Aradu, alu cărui nici mem­bru nu e.

Ast'a este o adeverata lovitura de statu, o isbire de mórte in constitutiunea nóstra biBericésca. Si — acést'a curatu numai pentru caus'a, ca sé póta infiuintia asupra alegerei de episcopu.

In fine — despre capritiele si firea despotica a précuviosíei sale, afara de casulu mai susu atinsu, adecă de conflic-tulu ca sinodulu diecesanu, mai sciu povesti multe supuşii sei preoţi si foştii sei discipuli.

Credemu câ aceste date positive vor ajunge, pentru ca — pe temeiulu aces-tor'a sé intrebâmu : Unde este aci câtu de pucina garanţia morale pentru curatie-ni'a cugetului, pentru sentiulu de mora­litate si de dreptu, pentru soliditatea caracteriului bisericescu la acestu omu ? Unde calificatiunea apostolica?!

Cum unu crestinu cu consciintia de santieni'a bisericei si a scopuriloru ei

sl pentru conducerea trebiloru politice niru. Ei au de a lupta din toi» poterile pen-tionale, suprem'a autoritate bisericéca si lumin'a si moraVa poporului. Déca o inde-lapede afara din biserica." i e 8 c u acést'a cu scumpetate, eu credu câ

Acest'a e semburele celoru cuprinse i W a u satósfecutu chiamârii loru. Nu articlulu mentionatu alu „Luminei." trebui deci „Lumina," oa pentru unele

Nu feste trebuintia a mai a p U n e câ u n d 8 Í d e r a t í u n i s i * ó t e i n t e r M e » l ö 8 a l e * ** tientesce „Lumina" prin cele de susu ' N»sca a mistifica lucrulu; ci ea ca organ», ce este lipsa nici de multa analisa, p e n t r u c b u e sé dorésca si se lupte cu arm'a, ce o are sé-i afle cineva scopulu ce genesce, n'avemi mana, ar trebui se lupte numai pentru decâtu seconsiderâmu, câ acestu articlu a a p a i e l e bisericii si numai in favórea ei, ér rutu înaintea publicului intr'unu diuariu rom 9 e B e l a s e a 8 6 c ° n d u c e d e i n t e r e 8 e -si inca bisericescu, tocma pe atunci, pre c a n d ^ s t ' a 0 d i c u e u c a Caransebeaianu, carele unu asemenea articlu a aparutu sl in Re™ m a i putiena causa ar avé la aceste aser-form'a" magiara, diariulu lui Lonyai, firesce- U n u c a 8 u i n 8 a n u d e c i d e - N o i i n M e t r o " imbracatu in altu costumu — dupa natur ' i - i a suntem o apa bí nu trebue se avemu muri lucrului. — Nu e s t e alta deosebire intre ^partiton intre noi. De aceea indrumârile ticlulu din „Lumina" Aradului si celu d i r ' u i n i n e i ) ' ' c â naţionalitatea in alegendu-lu „Reform" a lui Lonyai decâtu a c e e a , câ p r<P i s c o P u t r e b u o u r g i s i t a > t r e b u e s é . i n d i S n e / candu „Lumina" nu cutésa a eBi p e facia, cJ8 P e fie-care romanu o r todoBu bine semti-lasa a se ceti printre sire ceea ce doresce; p<í"u-atunci „Reform" spune limpede si curatu, câ D é o a a r 8 t a a s e r t i u n e a acést'a a „Lu-confesiunea nóstra romana si c e a serba ' t r e - i n « a o a episcopulu n'are de a face, decâtu

LU b!Ím e > ! r P ° t é - f 0 r a g r ea i n g r i g i r e ; j ̂ S T " m a g Í a r Í 8 a t e ' ° â c i a l t f e l i u 8 U f l e t e l e * ™ T \ sé de« V R , T N L „ - „ ~ . X P"°- / 5 ™ este in pericolu; si apoi de ce nu p. poté imita pe eoreligiunarii din Orienta, se dee^votnlu seu pen t ru a ta re episcopu?! [ daca stâ aserţiunea „Luminei" câ Ep i scopu lu t u n c i ' P°* é a l e S e d e ^

ar avé a face numai cu sufletele, care si asi»l9ar^ Strbi, etc- 8 Í fimdu c a n 0 1 p n n g*" ia nu avemu da aceştia; ar urma se alegemu

Cine —iubitoriu de drepturile nÓBtre conBtitutiunali , le-ar poté acelea cu ani­ma liniscita incredintiá unui atare in-grigitoriu si aperatoriu, carele si insusi le desconsidera si calea 'n picióra ? — Cine biét'a pucina avere bisencésca a nóstra, revindicata cu atât'a lupta, ar cutesá a o espune influiutiei unui omu, carele prin viéti'a sa nu ni-a doveditu, câ se pricipe la buna chiverniséla ?

Dóra ómeni, cari au in vedere per-són'a si referintie personali, si — peste acestea uita interesulu comunu celu mare,1

binele bisericei si alu crestiniloru — dóra aceia: noi inse nu !

Noi ne tememu, câ ni-ar secă man'a, ne-ar róde in veci consciinti'a, déca am face acést'a. — De aceea noi — nu po­temu, sé cuprindemu nsiór'a judecata a dlui Slavicvu si a celoru de o séma cu densulu, de aceea noi suntemu cuprinşi de cei mai grei scrupult.

Ér déca ni s'ar obiecta, câ — pre altulu n'am avé, nici asemenea de bunu; noi cu anim'a sfâşiata am respunde: .föpoi wai de I T M M & - j A * « v ^ vai! — déca ar fi asiá.

Inse — noi suntemu de firma cre­dintia, câ — nu este asiá. Avemu noi —

cbaru domnului — barbati,si cu mai pucine, si cu mai mice defepte morali, si pre câtu timpu avemu, — nU vom despera de moral'a bisericei nóstre si a credintiosiloru ei. —

n au naţionalitate.

Nu este trebuintia a aretâ ce voiesce" * . • T 8 . , „ „

„Lumina," déca vomu considera m a i d e p a r t ^ " * l u ^ T ^ ^ - T T Z l Z e cá>a a BCOSU acelu articlu in acela-si t fmpu/™' a d e - d e acer'a cam sé ni fencesc* pre-canduunii bărbaţi de statu începură a c u > f f i a f e n c i t u T * j .Wel nósce mai de aprópe constitutiunea nóstra bi- f c r i É r d « c a f tem" ! noîemu sericésca si a li pare reu, vediendu-o s a n c t i o - a t a l i B P 1 8 C O p i ' D U S C 1 U * ! ° 6 8 é P * nata; câci din tote acestea potemu C Q n 0 8 c e a l e g e si asemenea preoţi adecă : o e m a n v m « -fara îndoiala si isvorulu sl motivele scrierii ̂ e t c - P ° n t r u °* 8 1 a o e 8 t a a n a u d e a f a C 6 '

le Episoopi: Magiari, Germani seu Ruteni ca

sé lasâmu de iâtu numai cu sufletele, cari n'au naţiona­litate ; éta câ atunci am fi implinitu cu cea mai mare acuratetia dorinti'a „Reformei" lui

m f . , y . . - Lóuvai. Remuneratiunea apoi securu n'ar lipsi, motivata temerea „Luminei," case vorn a f l a ^ 0 ^ fiindu c i M £ n u flta s i n u p 6 t e

articlului din cestiune. — Dar acestea si sé trecemu la obiectu.

Nu voiu sé decidu eu, incâtu pote fi

C O A L I T I U N E pentru desnationalisarea bisericei ort. orient, din Ungaria intre „Lumina1' din Aradu si „Reforma" iui Lonyai din

PESTA. Daca am priceputu bine cuprinsulu

articlului din „lumina," referitoriu la ale­gerea Episcopului din Aradu intitulatu : „Ad-rem" apoi nu potu a nu-mi aduce aminte de cuvintele S. Evangelii si sé nu dicu, câ cu­prinsulu aoelui'a ar fi o mare retacire „reta. cirea cea de apoi." Elu este anticanonicu si dusimanu nationalitâtii bisericei nóstre, elu spriginesce tendintiele streine de a ne desna-tionalisâ biseric'a,

Nainte de tote aflu de bine a premite, câ la alegerea de Episcopu in Aradu nu sum intr'altu modu interesatu, decâtu cum trebue se se' intereseze ori care romanu ortodossu bine semtitoriu.

Articlulu din „Lumina" se reduce mai cu séma la acea temere, „câ se voru afla ome­ni, cari la alegerea do JSpiscopu in Aradu, voru fi conduşi mai multu de interesele dil-nice ale politicei, decâtu de cele vecinice ale creştinismului, si asia voru alege unu omu de partida, care apoi n'ar fi alesulu intregei tur­me, ci numai alu unei part ide;" de aceea indémna pe alegatori, ca desconsiderandu ori ce alte merite in alegendulu Episcopu, sé nu caute, decâtu calificatiunea canonica sl cu privire la acést'a sé aléga numai unu pasto-riu sufletescu, dupa cum pré bine facu si co­religionarii noştri din Orientu in asemenea caşuri; ér pe oei, carii cérca a faco politica in biserica, adecă pre cei cari ar cerca a ale­ge de Episcopu pre unu romanu bunu, aptu

ómeni, cari la alegerea de Episcopu in Aradu voru face partida si câ atunci alesulu ar fi numai alu partidei, ér nu alu tuturoru, acést'a dicu o lasu in judecat'a publicului celui mare ; sciu insa securu, că la tote ale­gerile din lume se facu sl partide, pentru câ omenii 'si au convicţiunile loru proprii, dar pentru aceea alesulu pârti i , celei mai mari totu este alesulu tuturoru, pentru câ in con­stitutiune este principiu, dupa care minori-tatga tolnia-aé-aa N L A A A . M A . N T I F p ^ . l ^ X . J acesTa avemu alegerea Arcniepiscopului si Metropolitului nostru de curendu intemplata la Sibiiu, unde tocmai representantii diecesei Aradului au jocatu rol'a de partida conduce-tória, care nu credemu se fie fost condusa — dupa temerile „Luminei" — chiar numai de interesele dilnice ale politicei, ci dupa cum credu de cele ale Moralei si Moralitatei. Scimu si aceea câ Archiepiscopulu si Metropolitulu Procopiu n'a intr 'unitu tote 108 voturile; ci dupa resignarea Archimandritului Popea — érasi din punctu de vedere ale moralităţii — a potutu numera 78 de voturi; asia dara sl densulu a fost alesu numai de o partida, dar pentru aceea nu credu, câ vre unu omu cu minte sanatósa ar negá, câ elu nu este alu tuturora. Asi dori sé ne spună „Luminat" ce politica s'a urmatu la acésta alegere.

Se pare, câ „Lumina"ax fi cam auditu pe la Aradu, vorbindu-se si despre unii candidaţi din Transilvania, si inca pote de bărbaţi sl califica­ţi, dar ai naţionalişti buni, pe cari insa „Lumina nu ar voi bucurosu sé-i véda aleşi, si pentru aceea, nepotendu intr'altu modu a pune pede-ca votului celui liberu a alegetoriloru, caută a infera in candidaţii ardeleni, cari fora esceptiu-ne tienu mortisiu lanatiunilitateabiseríceinóstre sinuo vendu pentru favoruri,precum dóra Bern­te „Lumina" câ ar trebuise o faca nou alesulu episcopu, pentru ca astfeliu sé-si cascige den­s'a merite naintea dusimauiloru noştri. Ne mirámu de acést'a siretía malitiósa a „Lu­minei" cu atâtu mai tare, cu câtu — dupa cele premerse la ultimulu congresu -- nationalis-mulu Ardeleniloru ar trebui inaltiatu, éra nu inferatu. Ardelenii — o Bcie bine tóta lumea — prin actulu alegerii de metropolitu au datu dovedi, câ sciu resigna la ori-ce consideratiuni atunci, candu este vorb'a de acte vitale de ale nóstre. Unu lucru acest'a destulu de insem-natu, pentru ca pres'a nóstra intréga s i fie­care romanu de anima se-si tiena de sacra de­torintia de a-lu apretiui, si inca ceea-ce este mai multu: a cautâ cu ori-ce pretiu a-lu imita. Nu dicu eu si nu voiu dice nici odată câ dig-nitarii noştri biseicesci sé se amestece directe in cele politice. Ei sunt chiamati a lucra pe alta cale la binele si feiicirea poporului

Bt'a, pentru câ Episcopulu unei naţiuni tre­bue chiar dupa canóne sé fia din aceea-si na­ţiune (can. 34 ap.). Fiindu câ tocmai in pote­rea acestoru canóne Biseric'a nóstra mai an­taiu este nationala-romana, apoi confesionala, fiindu câ, Biseric'a dicu, tocmai din acestu motivu s'a despartitu dupa lege de ierar-chi'a serbésca, fiindu câ sl noi mai antaiu ne-am nascutu romani, apoi ne-am cru-

ortodossi; fiindu oâ Bufletulu asia eBte

câtu pastorii sufletesci dispunu sl peste tru-pu, pe carele, candu reta cesce, lu infrena cu multe si feliurite pedepse si in fine, fiindcă sl Ddieu, candu a facutu pe omu, mai antaiu a facutu corpulu, apoi spiritulu : asia dara de aici urmédia câ al episcopii noştri trebue se fie chiar dupa canóne si dupa pracs'a luata in timpulu din urma in România, Serbia chiar sî Ungaria mai antaiu romani si inca romani buni — ér nu streini séu renegaţi — apoi dupa aceea calificaţi dupa canóne, câci altfeliu ne pote aduce „Lumin'a" câţi Greci, Şerbi, Bulgari etc. vâ dori, toti cu califica­tiune canonica de Episcopi. — Credu insa cá nimenui nu i ar trebui nici in Aradu ast­feliu de ormeni, ci mai bine ar preferi a lua unu romanu bunu chiar si candu acel'a ar avé mii putiena calificatiune, pentru câ asia credemu, câ Romanii numai astfeliu vor poté fi mai fericiţi tb aici pre pamentu si din­colo de mormentu.

Dupa cele premise in privinti'a reco-meidârii, cc face „Lumina" autoritâtiloru bisericesci: de a scote afara pe cei ce ar face politica in biserica; nu-mi remane, decâtu ae-ifacu cunoscutu ceea ce scie totu omulu pudnu versatu, câ astadi to tu saténulu — fan deosebire de confessiune —se interesédia si íace óre-care politica; nu o face in Bise rica, ci pe terenulu seu — in comuna, comi-taü etc. — si n'are trebuintia, dar nici luai de a face politica in biserica; insa daca ameschide dela biserica pe cei ce facu politica —dupa svatulu „Luminei" — apoi abia am má remané cu copiii si o parte din femei. Daca —i place acést'a „Luminei;" fie-i de bine.

Dar intrebu, óre Biseric'a n'are chia­marea a dâ credintiosiloru sei sl fericirea pa-meatésca, óre acést'a ferioire se póté fara con-luorare intre marginile legiloru si pe terenulu poiticei? — óre preoţii noştri, cari sunt soci si jarinti de familia, si proprietari, sé se re-triga cu totulu dela chiamarea de a conlucra peitru poporulu nostru sl pe terenu lumescu ? Aunci vai de poporulu nostru si de Biseric'a lui' Unu diecesanu Caransebeaianu.

Uun reaunetu din Transilvania adresata sinodului electorale din Aradu.

In momentulu de facia, candu baserie'a si naţiunea nóstra din dieces'a Aradului se afia in ajunulu unui actu insemnatu, in. ajaf nalu unui actu, dela care depinde forte multu buna starea si vódi'a bisericii nóstre si prii ea sl a scumpei nóatre naţiuni; credemu a ne împlini o sânta detoria,-deca ne vomu face el noi de aici din depărtare unele modeBte M-flesiuni facia de acestu actu insemnatu.

Judecandu lucrulu superficialu s'ar pare poteca la prim'a vedere, eâ noi venimu » vorbi intr'o cestiune, in care ar trebui sé ta-cernu si sé nu ne amestecâmu. Asia este, asii se parejin adeveru si póteca vomu sl intem-pinâ omeni, cari sé ne faca acésta obiectiune. Noi insa privindu lucrulu, pro cum este eluit realitate, trebue se credemu tocma contrariulo, trebue sé credemu adecă, câ facendu acest1» — precum am disu — ne implinimu o * dotorintia facia de biserica si scump'a naţiune. Ca se rectificâmu deci acésta pri dura si amestecu alu nostru, credemu câ trebue sé facemu alt'a, decâtu se aruncimi 0 pr ivire preste legea nóstra biserioéscá preste acea magna charta libertatum a bisei nóstre, care ne infacisiédía acestu «anotr si senguru loca de asilu alu nostru, ca pre aenguru trupu, ca pre o turma si unu P r e bas'a acestei legi dara, carea cu voM! blânda, dar adancu petrundietória ne chil pre toti la lucru in afacerile nóstre pul bisericesci, se ne facemu si noi in modu destu, necondusi de nici unu interesu si

1 mandu numai vocii consoientiei nostre, doreBce cu mare dielu binele si progret^ bisericii nóstre, acesta sânta detorintia.

Mai ieri alaltăieri se afla biseric'a DI t ra in mare ingrigire, standu (înaintea actu mare, asupra câruia erau atientiti tuturoru, nu numai ai noştri, dar sl ai iniloru. Acdsta biserica re'ntinerita a a; iuse prin acesta acta, câ posede in destui bărbaţi si destule caractere, care momente grele, in cestiuni vitali sciu st vinga totulu, si s* urmedie numai preten*i\ loru binelui comunu,

Nu mai ne'nsemnatu este actulu,

lege si de unu sânge din dieces'a Aradul înaintea acestui actu, ca înaintea

cărui actu mare se facu dara combin pres te combinatiuni. Unele din aceste c naţiuni veniră si la urechile nóstre. altele audirâmu sl acea scire, câ o mare din deputaţii sinodali aru fi de părere, pentru prim'a demnitate bisericésca din . cea'a aradana sé se aléga unu transilvania

Marturisimu câ tare batatória' la odj; ni s'a parutu acésta scire. O astfeliu de binatiune se făcea si aici la noi in archidiece« de nesce omeni, carii conduşi de egoismu ia)j intea alegerii de metropolitu, venau deslW din acelu actu mare particularismu. Provedisi ti'a divina a indreptatu insa lucrurile astfelitj incâtu acesta combinaţi une, ca fara de ktí drépta trebui sé dispară cu totulu in momet tulu decidietoriu. Marturisimu mai depărtai! pentru biseric'a nóstra nu pote fi nimici mai revoltatoriu pentru omenii de animi, decâtu atunci candu vedu pe cineva, iuser candu-se a face din biseric'a oea eu caraotetD universalu,locu pentru desvoltarea particular» mului, unu lucru atâtu de neplacutu si can ne a causatu atâtea perderi si atâtea des» tre in timpii trecuţi.

Nu voimu noi, candu sustienemu acu' tea a preocupa opiniunea nimenui, cu atâtij mai pucinu a vatamá pre cineva. Dómne IV reşce! suntemu departe de tote acesteajÜ ceeace dorimu noi este: câ facia de start acte însemnate — cum este si actulu alegerii; de episcopu, ce ne sta inainto — omulu im trebue se se lase a fi precupatu de partica-larismu, ci trebue sé caute totdeuna a afllÜj alege pentru atari demnitâti si posturi înalţii, bărbaţi de acei'a, a eâroru capacitate, zeh si caracteru, desvoltatu in viéti'a lornoV mai nainte se fia destula garanţia, câ redican-du-se [la atari demnitâii, »oru \fi la inaltim misiunei loru. Acést'a este părerea noihri, acest'a principiulu, dupa care am purcesunoi transilvănenii la alegerea trecuta, cânii dandu man'a cu fraţii noştri de o lege ai iö unu sânge din celelalte provincie ala Mi­tropoliei, am alesu cu rosolutiune pre acera,;

oare l'am crediutu a fi mai aptu pentru ducerea bisericii nóstre. —

Conduşi [fiendu noi deci facia de alegerea Aradu numai si numai de binele si prospe 0 bisericei, suntemu departe de 2 'ude de a se alege unu transilvanénu tru ca este nascutu si traiesce aici in medi-'a nostru spre a ne fali dóra cu densulu.

' nici decâtu nu potemu pretinde acést'a, din contra credemu câ prin acest'a ne amu

tomai unu testimoniu de paupertate si * D voi a ne intórce cu unu secolu indaraptu 'Inmea civilisata. Apoi noue romaniloru,

. sl asia atâtu de batjocoriţi si sfâşiaţi de 4 in timpii trecuţi, atât'a ne ar mai tre-

acum, candu facia de greutatea impreju-'oru, in care traimu, — se recere dela noi

(b'Iidarltate compacta câtu se pote mai ma­se ne mai sfasiâmu si desmembrâmu si

provincie. Nu este pentru noi óre des-acâ ne certâmu — spre mare ruşine a

a — de atâtea ori pentru lucruri de ni-uumai din caus'a diferintii de uniti si

"ti ? Sé ne pregatimu acum nóua mate-de certa si confusiune, pcntruca unii sun-

banatieni, ér alţii uugureni, ér alţii ilvaneni si asia mai departe ? Tristu, tare tristu lucru ar fi, deca noi gi inca noi de noi, in secolulu luminii nu

privi in cineva numai calităţile lui, atunci 'u este vorb'a de a-i incredintiâ lucruri

nate; ci n e a m uită cu scrupulositate 1 la loculu nascerii lui. Adeverat'a morala — si apoi bine sé ne u, in biserica morala singura trebue sé

fia ingerulu conducetoru — pretinde ca roşele particulari sé cédc totdeuna intere-

binelui comunu. Din considerantele de­ca nu cumva sé créda cineva, cá déca se va

dejepiscopu cutare barbatu de ai noştri, ' pentru câ este nascutu colo seu din colo face pote câ nóue vreo plăcere; ni am libertatea a atrage atenţiunea Venera-

Sinodu electoralu asupra acestui inci-nu pentru câ dóra am fi crediutu noi

eorporatiune ca acest'a, compusa din eli-tiunii s'ar poté induce in eróre ; ci cu-numai. din acelu motivu : ca nu cumva atiésca acestu reu in sinulu bisericii 'unei nóstre.

privesce acum imBöiinrare, e dintre candidaţii pentru episoopi'a

Aradu, ar fi celu mai aptu si celu mai u; apoi in acesta privintia noi nu voimu decâtu a ne amesteca. Pentruca insa au-

câ se vorbesce tare si de candidaţi de a, cari traiescu in mediloculu nostru, pre " firece noi ii cunóscemu si prin urmare ii

u sl judocâ pote câ mai bine; ar trebui se iwamu pucinu sl in descrierea loru. Nu o fa­ll insa acést'a pentru câ scimu,câ , fiindu

'in legătura unii cu alţii si convenindu in congresele si alte adunări ale

; fraţii noştri din Aradu potu cunósce 'u de bine pre bărbaţii noştri din cleru.

suvenirile congresului electorale de de unadi ne sunt la toti asia de recen-memoria, incâtu privindu preste dense-

nu potemu ca se nu dâmu preste barba-aoel'a, care in mediloculu elitei nóstre icesci si naţionali a jocatu celu mai natu si celu mai greu rolu, chiamatu fi-densulu la unu postu insemnatu numai

increderea congresului si cu deosebire in 'a iniţiativei fratiloru Aradani, la pos-de conducetoriu alu acelui memorabilu

f

Ţ6W.

Ni este inca forte recente manier'a cu acestu bravu barbatu a primitu acésta i totu de odată si sarcina grea, incre-

'ata lui prin votulu liberu alu congresu-Modestu si precautu ca totu de una pri-si-si ia asupra-si acésta sarcina grea si

'ace acesta insemnata adunare cu unu : pana la admiraţiune, Dar sé lasâmu acestea tóte la o parte, uca fraţii aradani ni au doveditu mai de ' pre calea publicităţii chiar in colonele

'tei foi, câ le cunoscu si sciu judeca poteca ' bine ca noi.

Sé trecemu acum si sé ne uitâmu pu­ii preste viéti'a lui in familia si in cerculu de activitate,care pentru fraţii aradani nu fi cunoscute. Elu ni se infaciedia aici ca lu, ca omulu, din a cârei mani nu pote

ttfa decâtu numai bine si bunătăţi, asia in-jn cerculu seu de activitate nu numai de

noştri, dar de toti străinii, carii lu cunoscu itimatu pana la adoratiune, asia incâtu i

nu esista omu, carele sé fia fostu vreodată] vatamatu de densulu, precum nu esista nicf de acei'a, cari sé fi alergatu la ajutoriulu den­sului si sé fia esitu nemangiatu.

Câtu privesce acum acea imprejurare câ densulu nu este calugaru, si ca atare omu cu copii, apoi acést'a o credemu noi câ este pentru densulu cu atâtu mai frumosu, cu câtu scimu câ elu ca necalugaru a dusu o viétia adeveratu calugarésca, lucrandu, indreptandu si ajutandu dupa putintia pre toti acei'a, carii alergară vreodată la densulu.

Ceace privesee mai departe acea impre­jurare, câ s'au respandi tu si se respandescu mereu unele faime, care purcediendu din in-tentiuni rele voiescu a detrage din meritele acestui barbatu, in adeveru demnu de tóta stim'a si tientescu a trage o umbra óre care preste viéti'a densului, care pe dreptu o po­temu numi, câ este o viéti'a de modeln; nu potemu dice alt'a, decâtu se amintimu acelu adeveru recunoscutu de tóta lumea, câ fiaco omu, cu câtu este mai karnicu si cu câtu 'si im-plinesoe mai bine si mai cu scnmpetate misiunea sa, cu atâtu are si mai mulţi inimici.

Noi insa avemu multu mai mare incre dere in omenii competinti de a judeca in acésta causa, decâtu ca se potemu crede, câ densii s'ar poté conduce vre odată de nisce vorbe e8Íte de securu din cele mai rele intentiuni.

Ceea ce noi ne sentimu detori a spune francu cu acésta ocasiune, este numai aceea câ: omulu acest'a in pusatiunea sa de pana acum a aretatu câ-si pretiuesce biseric'a si némulu seu multu mai multu, decâtu ca pentru vre unu folosu alu sau personale, fia acel'a câtu de mare, sé-i fia trecutu vreodată ai prin min­te numai de a nebagä in séma interesesele cele mari ale oficiului lui incredintiatu. Că insa starea lui preBente este de atare natura, incâtu omulu cu judecata superficiala ar po­té crede, că elu si-ar fi luatu vreodată refu giulu la mediloce, pote câ neoneste si nemo rale ; apoi nu potemu reflecta alt'a, decâtu câ densulu este unulu din acei omeni rari, carii potu aretá lumii, câ prin zelu si activitate neobosita, cum si prin o economia rationale sciu a fi la inaltîmea misiunei loru ca persóne^ publice si cu tóte aoestea a nu-si negligál nici afacerile loru private. i - Oa Q O J U B U I U ai oawoigom

Diet'a Ungariei Siedinti'a din 10 U c. sub presiediulu

nariu. Autenticandu-se procesulu verbale iedinti'a preoedinte, mai antaiu se pre-ra literele electorali a deputatiloru noi Lazaru Kostics si Wilielmu L o w , precum

jchartia a deputatului Stefanu Eszterhâzy, carea acest'a 'si depune mandatulu de

gatu dietale. Celea se predau comisiunii ficatórie, ér in cerculu electorale deve-ţ vacante se va ordina prin presiedinte ţere nóa. I Presentandu-se dupa aceea mai multe itiuni si avisandu-se acestea la respecti-p comisiuni, — ministrulu justiţiei pro-le: Sé se alega o comisiune de specialitate, ea essamenandu—sé referedie casei despre ţiectele de legi,cari—relative lajreformarea titiei, se presentara casei in anulu treoutu »e vor mai. presentá ai de aci. Propunerea va tipări si pune la ordinea dilei

Ministrulu de financie presenta reportulu

astadi dispune numai prin medilócele cele mai oneste si mai morali, prin munca si sudor», ne potemu convinge forte usioru, déca ne vomu luá ostenéla si vomu intrebâ pre celu din urma saténu din comunele lui incredintia-te, care nu ne va spune dupa drept'a si ne'nfluintiat'a lui judecata alt'a, de câtu câ: Ddieu se-lu tiena, că multu bine ni a facutu la toti, cârti am alergatu la densulu dupa ajutoriu, ca la unu adeveratu părinte alu nostru. Apoi numerulu celu mare alu teneriloru crescuţi la sfatulu si ajutoriulu de tóta natur'a alu densului ni este destula dovéda, câ elu, candu este vorb'a de a face vr'unu servitiu natiunei sale, nu crutia nici unu sacrificiu.

Câtu privesce apoi desteritatea sa in administratiunea bisericii si a scólii nóstre, in acésta privintia ne potu servi de destula garanţia resultatele activitatei lui de pana acum. Elu s'a silitu din tóte puterile, facendu dotatiuni la invetiatori pana la sum'a de 500 fl. si lucrandu din tóte puterile pentru amelio­rarea starei preotiloru de sub sene.

Aceste modeste reflesiuni ne am tienu­tu de detorintia de a le face facia de actulu celu mare, ce li stâ inainte fratiloru noştri din dieces'a Aradului. Dechiaramu insa cu tóta solenitatea, câ nu am fost noi înduplecaţi la acést'a nici decâtu de a face cuiva vreo re-comendatiune ; ci numai din motivulu câ tre­bue sé aretâmu la lume, câ noi stimâmu pre bărbaţii noştri, carii merita in adeveru stima. Acést'a ni o prescrie semtiulu nostru moralu, rogámu deci a nu ni se luá de nimenea in nume de reu.

Sinodulu este organulu competente de-cidietoriu; elu este respunsabilu de actulu sau, noi detori'a nóstra ni o am facutu si nu dubitămu nici decâtu cá acésta corporatiune nu va fi la inaltimea misiunei. Incheiâmu deci esprimandu-ne dorinti'a câ: Motu potin-tiele se luminedie pre acestu sinodu a alege pentru aeésta inalta demnitate bisericésca pre acel'a, carele mai multu va sei a se lupta pen­tru binele si progresuln bisericii si scumpei nó-Htre natiu ni.

Mai mulţi deputaţi ai fostului congresu tlectoraln.

ţ j lui supremu de contabilitate, relativu la jíheiérea socóteloru pre 1872, ca sé ser-jBca de indreptariu la fissarea aooperirii [getului pre 1874, reservandu-si inse—con-rme legii — presentarea mai tardia a obser-ttiuniloru sale, relative la acestu reportu itu acestu ministru presenta unu reportu •spre atarea si manipularea feliuriteloru iprumuturi de statu, precum si unele obser iri, relative la modificatiunile, făcute in joiectulu de lege catastrale, decatra comisiu ţa esmisa, ca se consulte preste acestu ţoiectu. : In urma s'a suplinitu unu postu de no

ifjriu prin A. Beöthy, si s'a alesu Colo

Înu Tisza de membru alu comisiunii finan-ri. Acest'a inse ceru dispensarea de sub

aWa detorintia, ce ae sl primi considerandu ş, câ fratele seu e membru alu ministeriului

íj áedinti'a se inchide. — \ Siedinti'a din 12 novembre. Dupa cele

fermali presiedintele impaitesiesce mai an tiiu casei trecerea din viétia a ablegatului Ioane Vidacs. (Acest'a numera alu 47-lea anu alu etăţii. In 1848 se înrolase in taber'a iasurgentiloru magiari si avansa pana la

-—-^Ätropt'a. de capitanu. Dupa potolirea rescó J ^ ° t W i t l r c a privatu.' flunetatea ammei ai

I eulu foculariu, ce avemu in aceste pârti, re. spanditoriu de lumina ei cultura natiunale, adecă: preparandia din Aradu!

Diu invetiatoriu Tuducescu,in observa­ţia nele sale din nrulu 82 alu „Albinei* rela­tive la cele publicate in nrulu 72, ne dâ aoea indrumatiune, câ — déca este vorb'a de reorganisarea preparandiei, apoi se ne ingri-gimu, ca sé infiintiâmu pe langa ea sl o scóla elementara de modelu, — câci — dice D-Sa, ai ou totu dreptulu, „Poterea invetiato-riului stă in metod'a sa 1" D a ; despre acást'a aserţiune nu ne indoimu, avendu esemple viue, câ pe langa tóte preparandiele ce s'au infiintiatu, se afla si asemenea scoli. Én sé uâmu caus'a mai de aprópe, sl anume: pe

totu anulu absolvédia 20—25 preparandi cursulu pedagogicu, dar' óre esu ei versaţi din destulu in metod'a propunerei practice ? Sciu óre că — de ce au se se apuce mai in-taiu, cându pasiescu peste pragulu scólei din satu ? Avé-vor óre destula cunosciiutia des­

pre cele de urmatu la primirea bâietului,de-spre introducerea lui in scóla, despre păşirea cu elu la instruare si despre manierele, ce tre­buie sé le posiéda unu invetiatoriu la nalti-mea ohiamârei, conformu postulateloru tim­pului de astadi, intru propunerile sale ?

privam, ounetatea anunei si rupi rea de dreptate i câştigară o védia la conatiu nalii sei. In tempulu din urma fii sl presieden tu la o casa de pestrare de aci, carea inse de curundu ban cr o t i . Acést'a fii o mare lovitura pentru elu, si — urmările acestei intemplâri sé-lu fi adusu in starea desperata d'aai cerca insusi mormentulu, aruncandu-se din redica-tur'a a patr 'a a unei case. Report.) Cas'a 'si aprimâ condurerea protocolarminte.

Comunicandu-se dupa acést'a presen­tarea man datelor u unoru deputaţi noi aleşi, cari se predau comisiunei verificâtorie, — BÍ presentandu-se unele petitiuni, cari se avisé-dia la eomisiunea petitiunaria — pasiesce Alessandru Nikolits cu urmatóri'a propunere:

„Considerandu, câ legea din 1868, art. XXI, §. 40, lit. b) BÍ e) prescrie, câ utensiliale necesarie agriculturei nu este ertatu sé se pemnoredia pentru acoperirea contributiunii; considerandu, câ sementi'a e neapărata agri-cultorelui, si câ prin subtragerea acesteia se daunédia nu numai singuratecii, ci si statulu; considerandu in fine, că diet'a e chiamata sé interprete autentice legile tierei — propunu ca on. casa se redica la conolusu, câ in legea din 1868 art. XXI, §. 40, lit. b) si e) intre medilócele necesari pentru cultivarea pamen­tu lui se numera si sememTa." — Propu­nerea se va desbate in siedinti'a viitória.

Dupa acést'a se presenta din partea mi­nistrului militieloru mai multe proiecte de legi, cari se vor tipări si imparti intre de­putaţi.

In urma s'a purcesu la alegerea unui membru in eomisiunea financiare. Resulta­tulu alegereijse va impartesi in siedinti'a vii­tória.

Siedinti'a se inchide la 11 óre a. m. —

Onóre esceptiuniloru, unde s'ar fi á-flandu atari, eu insa afirma cu tota tari'a cu-ventului, câ de comunu cei esi ti din prepa­randia, n'au adusu cu sine nemic'a practicu, si apoi — vai de pacienţii dela cari si prin cari mediculu voiesce a-si câacigâ pracs'a re-ceruta! —

A orbeca 2—3 ani, fara a face destulu sporiu, ma — ce e mai multu, a strica chiar cea-ce altulu cu multa ostenéla a intocmitu, es­te — astadi mai vertosu, o grea lovitura pen­tru naţiunea nóstra. Tinerii noştri absoluţi ii vedemu inca in primulu anu ase apl oâ ca in­vetiatori stabili. In preparandia li s'au pro-pusu oâte de tóte — totu in teoria, câci des­pre metod'a practica a propunerii nici vorba nu potea ae fie, si acum — poftimu sporiu si naintare ! Bietulu pedagogu ne-avendu ideia despre metoda, 'si-ia refugiulu d. e. Ia cea ru­ginita a silabisârii, cu oare elu s'a prooopsitu in tineretie ; — băieţii sunt torturaţi, — pp-gresulu — nicăir i ; nemultiemireabatelauaia

•ai inmtietoriulu msjrj^jm ţeiadţ ce ek 8«

L OnreSÍD, in diu'a stlui m. Dimitrie, 1873. (La cestiunea reorganisării preparandiei

nóstre natiunali din Aradu.) — Multiamita ceriului si ómeniloru iubitori de cultura si progresu, că — dupa atât'a amaru de timpu, venimu a desbate in publicu: in ce modu, pe ce cale, sl pasimu pentru a ni organisá uni-

apnee; — se desgustódia! — ProbJem'a peda­gogilor u moderni este ca: baietulu in restimpu de siesse septemane se scie ceti." Din aceate oon-siderante aflu ou cale ai me alaturu langa propunerea dlui Tuducesou, tienend'o de abso­lutu necesaria.

Vine inse intrebarea, că: — cum sl fie i togmita si organisata acea acóla elementara de modelu ? De asemenea că — preparandia reorganisanda, putea-ar suplini lacun'a sem-tita de toti, daca ar fi inmediatu langa si cu o scóla de modelu ?

Sant întrebări serióse, la cari ae pof tos-ce o cugetare si judecare mai afunda. De-mi aducu bine aminte, foi'a „Lumina" ja publi­catu unu proiectu despre reorganisarea pre­parandiei, dar la care pana in presentu nime n'a refiectatu nemic'a; urmedia deci, câ dom­nii deputaţi sinodali sé-lu caute si studiedie, pentru câ — daca facemu ceva, pé facemu cu buna socotéla, ascultandu ai considerandu opiniunile celoru ohiamati. Ar fi mare pecatu, ca pe langa seraeija ce ne apasă, se ni mai aruncâmu pucinii bani in ventu, fora destulu folosu!

Mi-voru reflecta pote unii onorabili ceti­tori, că cum potemu se si ougetâmu a ne apuca de reorganisarea preparandiei, candu noi n 'avemu bărbaţi bine calificaţi pentru trópt'a profesorale — Éu tienu eâ acesta grige se nu ne impedece in lucrare ; câci eu dicu câ, candu vom fi ajunsu la atât'a, in fine ne vom convinge câ — pote fi mai bine; si déca nu, atunci ce ni-aru stâ in cale, ca se tramitemu vre o trei patru bărbaţi cu sciin-tia si si cu pracsa — la institute străine, spre a-si completa recerintiele — unu anu seu doi ? ! Decisiunele Sinodului eparchiale • sé nu remana numai pe chârtia, ci sé le ve­demu o data realisate mâcar intru atât'a !

Asi recomanda sl eu bunei atenţiuni a Venerabilelui Sinodu eparchiale, ce este se se adune pe 11 novembre a. c. oa fara amânare sé iée sub desbatere acésta cestiune, deóra-ce tempulu intr'adeveru e supremu! — A. . . .

Din Buoovina. Incidentele intemplatu prima ver'a

trecuta in satulu Calinesciî de langa Siretu, in Bucovina, întrece scirile grozave despre persecutiunile locuitoriloru din pasialicuri, eBsecutate de başii putredei Turcie. Gendar-mii baronului Pino, ai pasiei din Bucovina, omorira 14 tierani si o copila, vulnerară pre alti 30, cari fura transportaţi in spitale, si arestară 30. Satulu Calinesci avea vr 'o suta de gospodari, adi mai are 26, — apoi cele 14 veduve ale omoritiloru, 30 ale vulneratiloru, si 30 ale arestatiloru. Fie care dintre aceste veduve are 5 - 15 copii si chiar mai mulţi, cici Bucovinenii sunt productivi. Arestaţii fura liberaţi, dupa ce trecu primavér'a si vé r'a. Dintre vulneraţi se afla maioritatea inca in spitalu; unii dintre ei vor remané nepo-tintiosi pentru totu deauna. Persecutaţii din Bosnia si Hertiogovina fugu in Austria si sunt ocrotiţi de contele Andrássy ; incotro sé fuga locuitorii Bosniei austriaco — ai Bu­covinei — si unde sé afle aperare ?

Macelulu din Bucovina e faptulu guver­nului centralistu. Uniculu lucru alu baronului Pino e, ca* sé grigiésca pentru alegeri cen­traliste ; ér administratiunea a ajunsu sub elu in stadiulu celu mai deplorabile. Auers-perg si Lasser sunt cu densulu de totu mul-tiamiti, caci elu li-a adusu cu sene numai centralisti in Reichsrath. Impusce deci b. Pino chiar tóta tieranimea din Bucovina, stepanii n'au téma,cá vre unulu dintre depu­taţii bucovineni va aduce cestiunea acést'a in Reichsrath, fiindu'câ toti-su masine órbe alo regimului.'

Pentru bursianii centralisti din Vie­n a , cari bancrotara prin insesi misie-llele si nisuinti'a loru d'a insiélá pre totu omulu de omenia, va votálteichsrath-ul 100 de milióne ; câtu inse pentru copiii, aduşi in starea de orfani prin omenii* regimului, din Bucovina ? —Poporulu bucovinénu nu are re­presentanti adeverati in Reichsrath, figuran-du ca atari insusi Pino cu sierbulu seu atotu-pusu,cusu renegatulu Benei de Hersieni sicupró intieleptulu dr. Tomasciucu. Ei toti vor votá ajutoriulu pentru bursiani, pre carele-lu vor plaţi apoi alegetoriijoru; — dar nu vor dice nici unu cuventu contra abusuriloru din Ca-liuesci. , . .. i

Sé nu créda on. cetitoriu, câ in Cali­nesci a fost o lupta intre tierani si gendarmi, câci nici unulu dintre gendarmi nu e vulne-

Daca intri pe satele nóstre in biserica, afli o disordine si disgustu mai in tote, dar mai cu séma cu finea servitiului

a la propunerea comitetului parochialu — cres-stinii noştri oferiră venitulu trei-lunariu de cârciumaritu {"dela 300—400 fl. v, a. anu-

vinu—candu te surprinde unu bietu cantora atim) — ca dreptu eschisivu alu fostiloru cu câte o „Cazania la dominec'acutare* cetiobagi si concesu de atare chiar si dela locu-d'o, impedecandu-se casi orbetiulu ce are rile maiinalte—pentru infiintiarea unui fondu tréca, fora conducatoriu, prin grópele ce-i st scolastecu. — Dar ce sé vedi/ acést'a inainte. — La loculu acest'a mi adusei ametbatü la ochii dloru proprietari diu locu. de obsarvarea ce o facu intr'unu locu d. Axe Dloru sale nu le cadiii la socotéla, câ noi tien-te Severu. „Tote ar fi cum ar fi" — ditimu prin acestu medilocu sé ne scapâmu amentitulu d. — „dar cu un'a nu sum nici scól'a de sub influinti'a guvernului, de aceea cum impecatu, adecă cu aceea, câ preoţii a ofertulu nu fii primitu, si numai cu greu l'au stri nu tienu cuventâri poporului in biserica computatu intre spesele comunali. — Éta Si dorere câ acést'a este asiá; — dar reu deci câ stepanirea, care ne imputa, câ scólele acest'a s'ar poté delaturá, daca o indetori nóstre nu corespundu cerintieloru legii, — stricta s'ar impune preotiloru de pe sate este aceea, care totu odată ne impedeca in asta privintia din partea competinte, si an totu tipulu, naintarea in cultura, nisuinti'a d'a me daca ordinariatele respective a ambeloj ne asecurá scólele. Locuitorii comunei nóstre nóstre confesiuni ar tiené o stricta controj i n ae nu se indestulira cu acést'a, ei pentru

ratu, si toti tieranii omoriti sunt impuscati in spate,nu in facia. Dar sé nu cugete on. publicu cetitoriu nici aceea, câ gendarmii ar fi apli-catu cele 45 puscaturi contra unoru bandiţi, séu omeni reutatiosi. Lucrulu sta altu cum, si adecă asiá : baronulu Kapr i castigä in in­stantia ultima 60 jugere pasiune, ca proprie­tate pe otärulu comunei Calinesci. Latindu-se faim'a câ tieranii din Calinesci ar avo de cugetu sé se opună intruducerii in j osesiune a numitului baronu, amploiatulu tramisu, ca sé intruduca pre posesorele nou, lud cu sene câţiva gendarmi. Din poporu se arunca o petra; gendarmii numai decâtu dedera focu spre poporu, care apuca fug'a. Gendarmii nu se indestulira, ci persecutară mulţimea, dandu 45 focuri. In unu statu de dreptu nu póté sé T i n a înainte o atare usiurintia, ca pentru unu atare conflictu ne'nsemnatu sé se puna in jocu viéti'a atâtoru capi de familia. Guvernulü contralistu cu tote acestea rema­ne surdu, câci făptuitorii reului sunt coman­daţi de favoritul u seu, de b. Pino. Statulu, in care se intempla astu-feliu de lucruri, e maturu de numele : Turcia nr. 2.

Dr. Smintila.

ca fiacare preotu sé-si faca destulu detormt: sale de pastoriu sufletescu, luminandu pop rulu in multele intrebári de viétia.

Ori-cine se póté incredintiá, câ un preotulu 'si implinesce eu acuratótia chiam rea sa de parente adeveratu alu poporalii acolo creştinii noştri se coaduna in nume) cu multu mai mare in biserica,^ si cu diecitu gustu si pietate asculta cele ce pr dica preotulu. In atari comune tote trebe nóstre mergu mai bine. —

Cum stâmu acuma cu scól'a pe sat/ Am poté dice preste totu rev.

Daca intri in atare scoli de prin sate nóstre, se observa mai nainte de tote —> negrigintia si disordine — dreptu efecte e desinteresare a invetiatoriloru comuna, vor dice mulţi, ér alţii vor imputa rem altu-cuiva. Bine, dara sé scrutâmu — caé fimu drepţi si nepartiali — câ in adeveru u de jace reulu ? porta vin'a invetiatoriulu su poporulu, care l'a alesu de atare ?

Eu asi respunde : nici unulu , nici altmi — Curios i ! — va dice cineva seu pote mufci chiar; — cum se pote ast'a ?

Dorere - - lucrulu sta asiá , dupa cum disei, si éta pentru ce: Creştini noştri de pe sate au o datina învechita si de carea nu se lasa, desl este ea totu odată sl ratecita; ei adecă candu vine mandatulu de la protopopulu, séu de la inspectorele co ffiLteÎŞnsu^ jpenţru alegerea _ d ^ J ^ v e t i a ^ toriu, atunci provoca indata pe cutare car­

ii. Alba-Illlia, in optomvre 1873. {Scól'a si Biseric'a.) Dóue cestiuni de

viétia ni stau inaintea nóstra, si o mustrare de consciintia chiar ne petrece si urmaresce in totu loculu, spunendu-ni: câ suntemu nepăsători si pré putienu ingrigitori de ace­ste sânte institute, unicele cari ni mai dau óre care terenu de activitate.

Mulţi cărturari de ai noştri au datin'a d'a demustrâ in asta privintia multu zelu si natiunalismu — de pe budie, pe candu faptele loru, relative la cestiunile nóstre scolastice si bisericesci, ni aréta cea mai mare laşitate si nepăsare.

turariu din locu, ca sé li fia invetiatoriu, in multe locuri chiar pe câte unu soldafu licen-tiatu (obsitariu.)

Omenii noştri aci nu caută la aceea, daca cutare individu a invetiatu pedagogi'a séu ba, si de aci câ s'a calificatu elu pentru asta chiamare seu nu, — ci ceea ce se caută in candidatu este : se se tocmésca cu lófa câtu mai pucina, si apoi firesce acel'a reesa de in­vetiatoriu, care se indeatulesce cu mai puci­na léfa.

Ca sé fiu dreptu si nepartialu, precum am disu, voiu produce, din multele, unu ase­menea casu de tocmóla. In anulu espiratu scolasticu in comun'a Stremtiu, cottulu Al-bei-inferióre, se aplica de invetiatoriu pe asta cale unu individu — (care altu-cum are sl clase gimnasiali si sl cunosciintie pedagogice,) numai pentru o léfa de 80 fl. v. a. Desl creş­tinii de aci sunt petrunsi de insemnetatea in-vetiamentului, ei totuşi — dupa daten'a cea rea, se lasara in tocmóla, si éta de ce:

Creştinii de aci n'au nici unu fondu de unde sé-si platésca invetiatoriulu. De aceea fii silitu invetiatoriulu a-si cerşi, asia dicendu, ne'nsemDatulu salariu si totuşi abiá a po­tutu incasa sum'a de 15 fl. órrestulu a trebu-itu sé-lu scóta cu esecutiune de la acei părinţi, cari au avutu prunci deobligati pentru scóla.

Urmările acestei esecutiuni fura triste.

realisarea dorintiei loru juste recurseră dupa dreptate la nai tu 1« ministeriu. Vederemo!

I. P.

SlomCUta mare, in 7 noemvre 1873. Invetiatorii romani din Chioruautienutu

adunarea generale a reuniunii in prim'a no­emvre a. c La 10 óre á. m. adunandu-se unu numeru frumosu de invetiatori ia scól'a con­fesionale romana din Siomcuta mare, invetia­toriulu Teodoru Blaga citesce epistol'a dlui protopopu Niceforu Osianu, prin carea aces t'a face cunoscutu, câ fiindu bolnavu den sulu nu pote veni la adunare, unde avea a duce presidiulu. Adunarea, pre langa espri-mare a părerii de reu, se vede necesitata a-si alege unu presiedinte ad hoc, carele se si alese in persón'a dlui Theodoru Blaga. Ocu-pandu-si presiedintele locu, deschide adu narea, cetindu-se mai antaiu statutele, ca fia­care sé-si scie oblegamentele sale facia de reuniune, — comitetulu 'si da apoi reportulu despre activitatea sa, facendu cunoscutu adu­nârei câ mulţi dintre membri se afla in res-tantia cu solvirea tacsei. Cei de facia se pro vóca a solvi, cu carea ocasiune s'a si adunatu sum'a de 17 fl. v. a. éra pentru cei absenţi se decise ca dnii protopopi sé-i provóce a solvi pana in finea lunei curente. Bibliotecariulu reportódia câ a primitu gratuitu nisce opuri

yiela dnii Dr. Ioane Dragescu si Paulu Cotutiu - » J » N » « ™ aanrirűfl. cea m a l mare.

tnultiemita dniloru donatori. Adunarea a decursu pana sér'a, candu s'a tienutu apoi sl unu baiu in favorulu reuniunei. De sl tem-pulu a fost cam nefavoritoriu, toţusi am asceptatu o spriginire mai caldurósa nu numai dela ai noştri, ci chiar si din partea strainiloru, cu atâtu mai vertosu, cu câtu sciu câ spre unu astfeliu de scopu nu s'a mai arangiatu canduva vr'unu baiu. Spre mare durere insa audirâmu din gur'a multor'a ca de dispretiu espresiunea: „balulu Dascaliloru." Sermani invetiatori, mare e ur'a unor'a asupra vóstra, cari sunteţi dotaţi dóra mai reu ca pastorii dela sate, desl vóue vi se impune o grea, dar sublima detoría: de a cresce omenimea.—Dar „tomanulu tiene mente.11 senotâmu deci numele aceloru onorab. persóne, care au contribuitu la acelu baiu!

Dn'a Rosa Colceriu 2 . ; Otilia Cosmutia 1 fl; Clara Nilvanu 3 fl; Dsiór. Iulia Colceriu 1 fl; Bertha Oroslanu 2 fl; Esteru Oroslanu 2 fl; diu capitanu supremu, Iosifu Földvári 5 fl; diu Paulu Dragosiu, vice-capit. 3 fl.; Dr. Ioane Colceriu 1 fl.; Andreiu Medanu 1 fl.; Nicolau Nilvanu 2 fl.; Ioane Cosmutia sen. 1 fl.; Ignatiu Sandru 1 fl.; Sandru Popu 2 fl ; Florianu Nilvanu 2 fl; Iuliu Popu 1 fl.; Hersch Nathan 1 fl; Georgiu Timofy 1 fl ; Gregoriu Tamasiu Miculescu 1 fl.; Feldmar»

I n s o l i i i t i a r e . Am onóre a aduce la cunosciinti'a t

râtului publicu, cumca din cause familialii prevediute, sum silitu a-mi schimba 1» ti'a de aici la Oravitia; deci dela 15 1. ci aflu in Oravitia, unde sunt avisati OHMJ

mei comitenţi a se adresa. Cu privire la cârti si recuisite scoli

şentru invetiamentu, promitu onorat publicu tóta promptitatea sî de acolo suferi ceva scăderi, seu din caus'a indi ţârii} urcarea pretiului, ma din contra tiurile se vor face câtu se pote de ratu, spre îndestularea si multiumire»/ rabilulu publiou romanu de prin tote ] Banatului si Ungariei.

Timisióra, 8 noemvre 1873. I. E .Tim

A V I S U La intrebârile, ce mi-se facúiij

partea mai multoru dni protopopi ii t iatori , grabescu a respunde câ: Ta! de părete cu tipuri colorite, 20 la nua

si Indreptariu pentru invetiatori densele, precum sî Geografi'a tieralon sub coron'a Ungariei — se potu preiw dela subscrisulu p.u. Lapusiulu ung. {MA urmatóriele pretiuri: Tabelele de pai Indreptariu costa 4 fi v- a. ér Ge regatului Ung. — fl. 30 c. a.

Demetriu

Károly 1 fl.; Ignácz Gherghely invetiat. 1 ' fl.; rGabrielu Buda 2 fl.; Ioane Chircu 1 fl.;

Poporenii s'au mversiunatu nu numai asupra , g e n 1 fl. O r 0 8 , a n u I o 8 Í f u j u n . invetiatoriului, ci sl asupra preotului, care ii 1 fl.; Paulu Cotutiu 1 fl.; Ioanu Bentiescu 1 admoniá sé-si implinósca detorinti'a facia de " ' ^ ^ ^ 1 fl I o a n e F a r c a f > i u 1 fl . * ± '- ~ 1 * . . Q! ,1 „ n n nnAni-^n O "NT,-. /] A M O _ \ ' invetiatoriu. Si de ce acést'a ? — Nu dóra câ poporulu ar fi inderetnicu, séu câ dóra nu ar pricepe insemnetatea invotiamentului, — ci pentru câ nu potu plaţi nici acesta suma. Miseri'a, sub a cărei greutate gememu cu to­ţii si la carea ne a condusu reutatea stepanirii de astadi, este caus'a cea mai însemnata a acestui reu st carea aştepta curare.

Comun'a nostra inse vediendu câ totu asia nu póté sé merga spre bine, 'si incerâ

noroculu la infiintiarea unui fondu, adecă*

Elia Popu 6 fl. 24 cr. Teodoru Blaga 8 fl, 20 cr.; Vasiliu Dragosiu candidatu de advo­catu 13 fl. Astfeliu sum'a incurs&face 70 fl, 44 cr. v. a. Spesele făcute 66 fl. 88 cr. Si asia venitulu curatu e 3 fl. 56 cr. v. a. cari p'au admanuatu comitetului reuniunei.

Unulu din arangiatori si ofioialu alu reuniunei.

Publicatiuni tacsaMl

Concursu. La cancelari'a natoriale-oerou

Kiszetó se poftesce unu adiunctu nod Doritorii de a dobândi acestu postu documentarea pracsei in agendele noti in limb'a romana si magiara si a depr de pana acuma, in epistole private adresa catra subscrisulu, observandu onorariulu se va plaţi, seu numai in 1 seu in bani gata,victu si cortelu liberu,«( sl ono rariulu poftitu a se numi. —

Kiszetó in 11 noemvre 1873. 1—3 Dionis. Cadariu m. j |

Notariu cercuale in Kiszetó, per Tsj

Concursu. pentru vacant'a staţiune invet

dela scól'a confesiunala din comuni laculu mare, Comitatul u Temesiului, ratulu Versietiului, se esorie concursă t minu pana la 21 noembre st, vechiu, candu va fi si diu'a de alegere.

Emolumintele sunt: 300 fr. v. bani gata, 2 jugere de pamentu aratorilj lantiu gradina, cortelu liberu si gradis legume, lemne si paie de incalditu.

Concurenţii au a-si adresa recoj loru, instruate in sensulu statutul» catra comitetulu parochiale din Semlu a-le trimite Dlui protopopu alu Versüti Ioane Popoviciu in Mercina per Varadul

Mercina, in 20/10 1873. in contielegere cu Comitetukp

chialu protopresbiterulu districtuale. 2—3 Ioane Popom

Concursu. Devenindu vacanta staţiunea iavef

reşca din comun'a Luncani, protopopii Făgetului, prin acést'a se escrie concnh terminu de siesse septemana de Iau publicare in acesta foia.

Emolumentele sun t : 42 fl. v. a. in gat 'a; 10 meti de grau; 20 meti de oucant 50 lb. de sare; 100 lb. de lardii; lb. luminări: 8 orgii de lemne; 3 jugerş pamentu aratoriu, cortelu liberu si '/jji de gradina.

Doritorii de a ocupa acestu postu, i avisati, oa pana la terminu se si dee reari loru, instruite in sensulu statutului org adresate comitetului parochialu, - dlui pj popu Atanasiu Ioanoviciu in Fegetu.

Luncani, in 12 ootomvre 1873. Comitetulu parodie

Cu scirea mea Atanasiu Ioanoviciu, m,|

3—3 Protopresbiteru.

RBDACTORU RESPüNDiETORiü Vincentiii Babeiii.