prezentare conferinta fiscalitate ey_iasi-4

Modificările legislaţiei fiscale aplicabile din anul 2015

EY România

Conferinţa anuală de fiscalitate

11 februarie 2015

Pagina 2

Agenda zilei

Modificări ale reglementărilor fiscale

1. Sesiunea I

► Impozitarea persoanelor juridice

► Fiscalitate Internaţională şi Preţuri de Transfer

► Impozitul pe venit şi contribuţiile la asigurările sociale

► Sesiune de întrebări şi răspunsuri

2. Sesiunea II

► Modificări din domeniul legislaţiei de TVA aplicabile în 2015

► Noile reglementări contabile aprobate prin Ordinul 1802/2014

► Sesiune de întrebări şi răspunsuri

Pagina 3

Impozitarea persoanelor juridice

► Impozitul pe construcţii

► Scutirea de impozit a profitului reinvestit

► Restituirea creanţelor fiscale colectate prin reţinere

la sursă

► Soluţia fiscală individuală anticipată

► Certificarea declaraţiilor fiscale

► Inspecţiile fiscale – tendinţe şi probleme

► Rescrierea legislaţiei fiscale

Pagina 4

1. Impozitul pe construcţii

► Cota de impozit: 1% (începând cu 1 ianuarie 2015)

► Baza impozabilă: valoarea contabilă a construcțiilor din grupa 1 din Catalogul

privind clasificarea și duratele de amortizare a mijloacelor fixe

► Cine plătește: orice persoană juridică în al cărei patrimoniu se găsesc astfel de

active (inclusiv cele ce fac obiectul unui contract de leasing)

► Noi scutiri:

► Valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care nu beneficiază de scutirea

de la plata impozitului pe clădiri

► Valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere la

construcţii închiriate, luate în administrare sau folosinţă

► Valoarea construcțiilor situate în afara frontierei de stat a României, inclusiv cele din zona contiguă

şi zona economică exclusivă a României

Pagina 5

1. Impozitul pe construcţii

► Obligații administrative

► depunerea declarației 010 pentru luarea în evidență ca și plătitor de impozit pe

construcții (30 ianuarie)

► depunerea declarației privind impozitul pe construcții (25 mai)

► plata impozitului în două tranșe egale (25 mai, 25 septembrie)

► contribuabilii nou înființați plătesc doar începând cu anul fiscal următor

► modificările de valoare a bazei impozabile în cursul anului afectează impozitul

doar pe anul următor

► Posibilităţi de optimizare

Pagina 6

2. Scutirea de impozit a profitului reinvestit

► Facilitatea este valabilă până la 31.12.2016

► Recomandăm să fie utilizată de contribuabili, deoarece poate genera un avantaj în ce

priveşte fluxul de numerar

► Aspecte practice în ce priveşte aplicarea scutirii:

► Contribuabilii cu an fiscal modificat

► Fostele microîntreprinderi

► Contribuabilii cu sistem anual de plată a impozitului pe profit

► Case de marcat electronice

Pagina 7

3. Restituirea creanţelor fiscale colectate prin reţinere la sursă

► Plătitorul de venit (persoana juridică romană) va restitui contribuabilului (nerezident)

impozitul reţinut în plus, la solicitarea acestuia din urmă

► Plătitorul de venit (persoana juridică română)

► Va regulariza sumele restituite contribuabilului cu obligaţiile fiscale de acelaşi tip datorate în

perioada fiscală în care s-a efectuat restituirea (Declaraţia 100)

► Va corecta declaraţiile informative corespunzătoare regularizărilor efectuate

► În cazul în care plătitorul de venit nu mai există, restituirea impozitului se va efectua de

către organul fiscal competent, la solicitarea contribuabilului

Pagina 8

3. Restituirea creanţelor fiscale colectate prin reţinere la sursă

► Modificări semnificative:

► Plătitorii de venit nu mai au obligaţia de a depune o declaraţie rectificativă cu scopul

restituirii impozitului reţinut

► Plătitorii de venit pot regulariza sumele restituite cu obligaţii fiscale curente de acelaşi tip

► S-a dorit adoptarea de reguli generale şi unitare privind restituirea impozitului pe venit,

având în vedere că anterior Codul Fiscal prevedea reguli de restituire numai cu privire la

unele impozite cu reţinere la sursă (de ex. impozitul pe veniturile nerezidenţilor)

Problema de ordin practic!

► Programul de asistenţă pentru completarea Declaraţiei 100 nu e actualizat (nu se pot

introduce sume deduse privind impozitul pe veniturile nerezidenţilor)

► Instrucţiunile pentru completarea Declaraţiei 100 nu includ clarificări în acest sens

Pagina 9

4. Solutia fiscală individuală anticipată (SFIA)

► SFIA = actul administrativ emis de ANAF în vederea soluţionării unei cereri a

contribuabilului referitoare la reglementarea unor situaţii fiscale de fapt viitoare

► Tariful perceput de ANAF pentru emiterea unei soluţii fiscale este de 1.000 euro

► SFIA se emite teoretic în cel mult 3 luni de la obţinerea tuturor informaţiilor

solicitate de ANAF

► Anual se emit câteva zeci de soluţii fiscale anticipate

Pagina 10

4. Solutia fiscală individuală anticipată (SFIA)

► Aspecte practice:

► E vorba de o situaţie viitoare?

► Importanţa discuţiei preliminare

► O singură SFIA sau mai multe?

► Cât durează obţinerea SFIA în practică

► Recomandăm accesarea SFIA, deoarece:

► Garantează contribuabilului că tratamentul fiscal aplicat nu va fi contestat de către un

inspector fiscal în cadrul unei inspecţii

► Transformarea acestei instituţii într-o practică ar face ca riscurile fiscale la care se

expun contribuabilii să fie îndepărtate sau măcar limitate cât de mult posibil

Pagina 11

5. Certificarea declaraţiilor fiscale

► Certificarea declarațiilor fiscale este opțională

► Constituie un criteriu de evaluare în analiza de risc efectuată de autorităţile fiscale

► Acoperă o paletă larga de impozite, deoarece se aplică pentru certificarea tuturor

declaraţiilor fiscale ale contribuabililor (inclusiv rectificative)

► Se poate realiza cu / fără rezerve

► Beneficii:

► Oferă contribuabilului posibilitatea unui control mai bun asupra funcţiei fiscale

► Are un ascendent în privinţa conformării interne viitoare

► Reduce efortul compartimentului fiscal în contextul auditului financiar

Pagina 12

5. Certificarea declaraţiilor fiscale

► Aspecte practice

► Dosarul de lucru

► Pragul de semnificaţie

► Certificarea altor impozite (impozitul pe veniturile nerezidenţilor, impozitul pe construcţii,

fondul de mediu)

► Raportul de certificare

► Nota de certificare

► Recomandarea noastră: nu poate avea decât beneficii!

Pagina 13

6. Inspecţiile fiscale – tendinţe şi probleme

► Tranzacţii intra-grup (servicii, dobânzi, redevenţe)

► Deductibilitatea cheltuielilor cu serviciile

► PFA şi drepturi de proprietate intelectuală - recalificare

► La ce ne aşteptăm în continuare?

► Impozitul pe construcţii

► Tranzacţii cu contribuabili inactivi

► Accent pe analiza substanţei economice

Pagina 14

7. Rescrierea Codului Fiscal

► Codul Fiscal este în curs de rescriere (rescrierea până pe 15 februarie, urmând ca până pe

15 martie să fie trimis în Parlament spre dezbatere)

► Conform declaratiilor Guvernului, nu se vor opera majorări ale taxelor principale şi nu se va

elimina cota unică de impozitare

► Se doreşte o re-corelare între Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală

► Necesitatea unei mai bune structurări a legislaţiei, în vederea creşterii predictibilităţii

sistemului fiscal

► Proiecte în discuţie în acest moment:

► Modificări referitoare la deducerea pentru cheltuieli de cercetare-dezvoltare

► Loteria fiscală

Pagina 15

Fiscalitate Internaţională şi Preţuri de Transfer

► Controale mai riguroase din partea autorităţilor fiscale

► Managementul proactiv al controverselor

► Preţuri de Transfer – Principalele tendinţe la nivel

global vs. România

Pagina 16

Calitatea documentaţiei

(contemporane) - recent

actualizată?

Au fost schimbări în modelul de

afaceri cu reduceri ale profiturilor

impozabile?

Cheltuieli cu redevenţe,

management

Pierderi sau profituri

reduse persistente sau

persistenţa unor

rezultate slabe

Profit mai mic decât cel al industriei

sau al societăţilor din grup • Transferul sau folosinţa intangibilelor?

• Aranjamente de contribuţie a costurilor

Îndatorare excesivă

şi/sau cheltuieli cu

dobânzi

Tranzacţii privind

servicii intra-grup

Tranzacţii cu persoane

afiliate din jurisdicţii cu

impozitare redusă?

Venituri substanţiale sau

disproporţionate în state

cu impozitare redusă

Ultimele dezvoltări în fiscalitatea internaţională Pregătire pentru controale mai riguroase

Pagina 17

► Tendinţe actuale globale privind controversele fiscale

► Creşterea activităţilor de verificare a preţurilor de transfer inclusiv analize a substanţei

activităţilor (solicitări de documentaţie suport şi interviuri) şi analize de profit la nivelul

întregului lanţ creator de valoare

► O intensificare a analizelor privind sediile permanente

► O creştere a schimbului de informaţii şi a unor bune practici/experienţe între

autorităţile fiscale

► Acţiuni potentiale ce pot fi luate în calcul:

► Acorduri de Preţ în Avans (APAs)

► Soluţii fiscale anticipate (SFIA)

► Pregătirea pentru potenţiale controverse (actualizarea analizelor funcţionale, pregătirea

unui pachet de răspuns la controalele fiscale)

► Realinierea sau restructurarea activităţilor

► Tendinţe la nivel global în ceea ce priveşte Preţurile de Transfer

Ce se întâmplă în fiscalitatea internaţională

Pagina 18

Ultimele dezvoltări în fiscalitatea internaţională Preţuri de Transfer - Principalele tendinţe la nivel global vs România

Principalele tendinţe în domeniul Preţurilor de Transfer

Creşterea resurselor autorităţilor

fiscale în domeniul preţurilor de

transfer

► Creştere în numărul de solicitări şi controale

► Creşterea numărului de Acorduri de Preţ în Avans (APAs)

soluţionate

Măsurile privind restructurarea

afacerilor din Recomandările

OCDE privind Preţurile de

Transfer

► Atenţie sporită pentru restructurările de afaceri în cadrul

controalelor privind preţurile de transfer

Industrii care atrag o atenţie

deosebită includ sectoarele

tradiţionale

► Farmaceutică (la nivel global)

► Automotive (la nivel global)

► Servicii financiare (în Europa)

► Resurse naturale (anumite state)

OCDE BEPS nu este încă un

aspect cheie de control –

creştere a influenţei şi reflecta

abordările autorităţilor fiscale

► O creştere a cerinţelor de transparenţă (CbC – Acţiunea 13)

şi mai multe informaţii disponibile autorităţilor

► Evaluarea performanţei activităţilor cheie care generează

profituri (o analiză a lanţului creator de valoare)

► Evaluări ale profiturilor din mai multe state şi ale riscurilor

aferente

Pagina 19

Ultimele dezvoltări în fiscalitatea internaţională Preţuri de Transfer - Principalele tendinţe la nivel global vs România

Principalele tendinţe în domeniul Preţurilor de Transfer

Acordurile de Preţ în Avans

(APAs) sunt disponibile într-un

număr crescut de state

► Cea mai bună stategie preventivă pentru a obţine o

siguranţă/certitudine privind preţurile de transfer

► Creştere în asamblu a utilizării APAs

► Timpul pentru încheierea unei APA rămane lung în

anumite state

Rezolvarea situaţiilor de ajustări

transfrontaliere ale preţurilor de

transfer

► Procedura Amiabilă (Mutual Agreement Procedure (MAP))

este folosită la scară largă în Europa şi în jurisdicţiile mai

mature din punct de vedere fiscal

Pagina 20

Impozit pe venit şi asigurări sociale

Pagina 21

Schimbări importante aduse în cursul anului 2014

► Mai 2014: Au fost abrogate prevederile privind restituirea către persoanele

nerezidente a impozitelor reținute ce depăşesc prevederile din convenția de

evitare a dublei impuneri sau din legislația Uniunii Europene, procedura de

restituire a acestora fiind reglementată de Codul de Procedură Fiscală

► Iulie 2014: Actele administrative fiscale pot fi emise și comunicate către

contribuabili și prin mijloace electronice de transmitere la distanță “Spațiul privat

virtual”. Serviciul a devenit activ pentru contribuabilii din București și Ilfov

începând cu luna septembrie, iar din luna decembrie serviciul este activ pe tot

teritoriul țării

Pagina 22

Schimbări importante aduse în cursul anului 2014

► Septembrie 2014: Începând cu veniturile aferente lunii octombrie, cotele de

contribuții de asigurări sociale datorate de angajator în sistemul public de pensii

se reduc cu 5%

► Noiembrie 2014: Armonizarea prevederilor legislative naționale vizând imigrarea

cu directivele europene prin modificări aduse OUG 56/2007 privind încadrarea

străinilor și OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România

► Decembrie 2014: Începând cu 1 ianuarie 2015, va fi obligatorie completarea

Registrului de evidență fiscală pentru contribuabilii care obțin venituri din activități

independente, drepturi de proprietate intelectuală, cedarea folosinței bunurilor și

închirierea în scop turistic în anumite condiții, activități de agricultură, silvicultură

și piscicultură și pentru care determinarea venitului anual se face în sistem real.

Anumite excepții sunt aplicabile: contribuabilii care au venitul determinat pe baza

normei anuale de venit

Pagina 23

Procedura de raportare și plată în 2015

► Începând cu luna ianuarie 2015, informaţiile privind impozitul reținut la

sursă și câștigurile / pierderile realizate, pe beneficiari de venit, vor fi

raportate în cadrul declarației 112 modificate. Se dorește astfel anularea

obligației declarării acestor informații în declarația informativă 205

începând cu veniturile obținute în anul 2015. Însă, deocamdată nu s-a

publicat noul formular 112

► Nu intervin modificări în modelul și conținutul formularelor:

200 – Declaraţie privind veniturile realizate din România

201 – Declaraţie privind veniturile obţinute din străinătate

204 – Declaraţie anuală de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţi

supuse transparenţei fiscale

Pagina 24

Contribuţii sociale Cote

*) Baza impozabilă a contribuţiilor de asigurări sociale este plafonată la 5 câştiguri salariale medii brute. Pe parcursul anului 2015,

cota de contribuţie pentru fondurile private de pensii va fi de 5%. În 2014, cota de contribuţie a fost de 4.5%. Acest procent este

inclus în cota individuală de contribuţie.

**) Reducerea cu 5% a cotei de asigurări sociale se aplică începand cu luna octombrie 2014.

Contribuţii sociale 2014 2015

Angajat Angajator Angajat Angajator

Asigurări sociale – CAS (condiţii de muncă

normale / deosebite / speciale)* 10.5%

20.8%**

25.8%

30.8%

10.5%

15.8%

20.8%

25.8%

Asigurări sociale de sănătate – CASS 5.5% 5.2% 5.5% 5.2%

Fondul asigurărilor de şomaj 0.5% 0.5% 0.5% 0.5%

Concedii şi indemnizaţii de asigurări

sociale de sănătate N/A 0.85% N/A 0.85%

Fondul de garantare pentru plata

creanţelor salariale N/A 0.25% N/A 0.25%

Accidente de muncă şi boli profesionale N/A 0.15% -

0.85% N/A

0.15% -

0.85%

Pagina 25

Contribuţii sociale Indicatori

► Salariul de bază minim brut pe ţară pentru 2015

► 975 RON începând cu 1 ianuarie 2015 şi 1.050 RON începând cu 1 iulie 2015

► Salariul mediu brut pe ţară pentru 2015

► 2.415 RON

► Valoarea punctului de pensie

► 830,2 RON

► Indicele de corecție aplicat persoanelor care se pensionează începând cu

1 ianuarie 2015

► 1,07

► Valoarea Indicelui Statistic de Referinţă (ISR)

► 500 RON

Pagina 26

Contribuţii sociale Alte aspecte

► Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt subiect al contribuţiilor

sociale de sănătate, indiferent dacă există şi alte surse de venit

► Autorităţile fiscale vor fi responsabile atât de calculul contribuţiilor sociale

de sănătate datorate, cât şi de reconcilierea impozitului anual datorat în

urma deducerii acestora

Pagina 27

Contribuţii sociale Aspecte internaţionale

► Începând cu luna iulie 2013 persoanele fizice rezidente în UE sau SEE

care obţin venituri impozabile din România beneficiază de deducerile

fiscale aplicabile contribuabililor rezidenţi în funcţie de regulile aplicabile

fiecărei categorii de venit

► Deducerile se acordă în limitele prevăzute de legislaţia din România, pe

baza documentelor justificative, în cazul în care nu sunt deduse în statul

de rezidenţă

Pagina 28

Probleme practice

► Angajatorii români nu mai au obligaţia de a stabili, reţine şi plăti impozitul

pe veniturile din salarii acordate angajaţilor detaşaţi într-un alt stat, în cazul

în care aceştia sunt prezenţi în statul respectiv pentru o perioadă care

depăşeşte perioada prevăzută de tratat (ţara gazdă având dreptul de a

impozita veniturile din salarii)

► Angajaţii străini detaşaţi în România – analiza şi determinarea nivelului

contribuţiilor sociale plătite în ţările UE/SEE care pot fi deduse în România

Pagina 29

Persoanele cu venituri mari în atenția autorităților fiscale

► Persoanele cu venituri mari sunt cele mai expuse controalelor ce vizează

modalitatea de aplicare a reglementărilor fiscale, de aceea este foarte important

să fie la curent cu toate schimbările din domeniu

► Proiectul “Wealth under the spotlight 2015” a fost lansat de EY pentru clienții

persoane fizice (administrați de obicei printr-un Manager de cont dedicat) și este

de mare interes pentru clienții noștri cu venituri nete ridicate

► Acest proiect cercetează direcția urmată de politica fiscală actuală la nivel

internaţional, precum și creșterea spectaculoasă a nivelului de comunicare între

administrațiile fiscale, privind informațiile legate de contribuabilii persoane fizice

Pagina 30

Sesiune de întrebări şi răspunsuri

Pagina 31

Modificări din domeniul legislaţiei de TVA aplicabile în 2015

► Pachetul TVA 2015

► Rambursarea TVA

► Alte modificări din domeniul TVA şi Intrastat

► Cazuri judecate la CJUE în 2014

Pagina 32

Pachetul TVA 2015 Ce se modifică?

► Începând cu 1 ianuarie 2015, serviciile digitale prestate către consumatori finali (persoane

neimpozabile) din UE vor fi subiect de TVA în Statul Membru în care consumatorul final

este stabilit, îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită. Această regulă se va

aplica indiferent dacă prestatorul este nestabilit sau stabilit în UE

► Nu vizează comerţul cu bunuri sau tranzacţiile cu persoane impozabile (B2B)

Pagina 33

Pachetul TVA 2015 Teorie versus practică

► Serviciile digitale cuprind:

► Servicii prestate pe cale electronică – servicii furnizate pe internet sau printr-o rețea electronică a

căror natură determină prestarea lor automată, care implică intervenție umană minimă, și imposibil

de realizat în absența tehnologiei informației

► Servicii de televiziune / radiodifuziune – servicii având conţinut audio şi audio-vizual, precum

programele radio sau de televiziune oferite publicului larg prin reţele de comunicare prin şi sub

responsabilitatea editorială a furnizorului de servicii media, pentru ascultare şi vizionare simultană,

în baza unui program

► Servicii de telecomunicaţii – servicii privind transmisia, emisia şi recepţia unor semnale, cuvinte,

imagini şi sunete sau informaţii de orice fel prin cablu, sisteme radio, optice sau electromagnetice,

inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisie, emisie şi recepţie,

inclusiv furnizarea accesului la reţelele mondiale de informaţii

► Aspecte practice

► Identificarea prestatorului (modalităţi diverse de achiziţionare a serviciilor, direct de la deţinătorul

conţinutului sau prin intermediari, platforme de achiziţionare, portaluri) şi identificarea clientului

(persoană impozabilă sau neimpozabilă)

► Identificarea locaţiei clientului

Pagina 34

Pachetul TVA 2015 Consecinţe

► TVA datorată în Statul Membru al consumatorului final

► 28 cote de TVA din 28 de State Membre, reglementări fiscale şi administrative din fiecare

Stat Membru, cerinţe de facturare şi arhivare, penalităţi pentru neconformare (nedeclarare /

declarare cu întârziere, neplată / plată cu întârziere a TVA), scutiri / cote reduse de TVA

specifice fiecarui Stat Membru

► Impact de proporţii asupra prestatorilor stabiliţi în UE (extindere a regulilor deja existente

pentru prestatorii stabiliţi în UE)

► Înregistrare şi plată TVA în mai multe State Membre sau recurgerea la regimurile speciale

pentru prestatorii de servicii digitale către persoane neimpozabile din UE

► Regimurile speciale, fie cel aplicat de prestatori UE (regimul UE) sau cel aplicat de

prestatori non-UE (regimul non-UE) vor permite:

► Înregistrarea într-un singur Stat Membru

► Depunerea unui singur decont de TVA consolidat, cuprinzând tranzacţiile şi TVA datorată în

fiecare dintre Statele Membre de consum

► Plata TVA în mod centralizat (Statul Membru de înregistrare va repartiza fondurile către

Statele membre de consum)

► Rambursarea TVA prin mecanismul Directivei a 9-a sau a 13-a (chiar şi în lipsa de

reciprocitate)

Pagina 35

Pachetul TVA 2015 Regimurile speciale - avantaje

► Declararea tuturor prestărilor de servicii digitale / plată TVA aferentă către un

singur Stat Membru

► Evitarea a până la 28 de înregistrări în scopuri de TVA (27 suplimentare)

► Simplificarea procesului de colectare şi virare a TVA din 28 de State Membre

► Uniformizarea regulilor prestatori UE / prestatori non-UE

► Opţional (un singur punct de înregistrare în UE)

► Prestatori UE – Statul Membru de stabilire (inclusiv în cazul prestatorilor non-UE

care au un sediu fix în UE)

► Prestatori non-UE – opţiune pentru un anumit Stat Membru de înregistrare

Pagina 36

Pachetul TVA 2015 Decontul de TVA consolidat

Decont de TVA consolidat (trimestrial) pentru toate prestările de servicii digitale

către consumatori finali din UE

► Termen de depunere - 20 zile de la sfârşitul fiecărui trimestru calendaristic

► Modelul decontului este reglementat prin legislaţia comunitară

► Depunere chiar dacă nu au fost prestate servicii digitale în perioada de

raportare

► Declararea sumelor în EUR (curs valutar în vigoare în ultima zi a trimestrului,

publicat de Banca Centrală Europeană)

► Conţinut minim obligatoriu, incluzând în principal:

► Codul de înregistrare în scopuri de TVA

► Valoarea operaţiunilor pe fiecare cotă de TVA aplicabilă şi valoarea TVA aferentă –

separat pentru fiecare Stat Membru de consum

► Valoarea totală a TVA datorată Statelor Membre de consum

Pagina 37

Modificări cu privire la rambursarea TVA

Rambursarea TVA către persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România ► Deconturile cu sume negative de TVA depuse de persoanele impozabile care nu au fapte de

natura infracţiunilor înscrise în cazierul fiscal şi nici nu au risc fiscal mare stabilit de organele fiscale, prin care se solicită sume de până la 45.000 RON, se soluţionează prin emiterea deciziei de rambursare în termen de maxim 5 zile de la data depunerii decontului

Rambursarea TVA către persoane impozabile neînregistrate în scopuri de TVA în România ► S-a renunţat la condiţia ca TVA solicitată la rambursare de către persoane impozabile

neînregistrate în scopuri de TVA în România (stabilite în UE sau în afara UE) să fie achitată către furnizorul român

Remarcă: Deducerea TVA aferentă importului este în continuare condiţionată de plata acesteia în vamă, pentru persoane impozabile stabilite/înregistrate în scopuri de TVA în România

Pagina 38

Alte modificări din domeniul TVA

► TVA la încasare – se elimină prevederile cu privire la înregistrarea din oficiu în registrul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA care aplică sistemul de TVA la încasare (sistemul devenind opţional de la 1 ianuarie 2014)

► Inregistrărea în scopuri de TVA – la începutul anului 2015 au fost introduse condiții mai stricte de înregistrare în scopuri de TVA pentru societățile comerciale supuse înmatriculării la registrul comerțului (este necesar sa se dovedească intenția şi capacitatea de a desfăşura activități economice – lipsa de transparență în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor de evaluare)

► Livrări de bunuri / prestări de servicii taxabile – se aduc clarificări cu privire la determinarea TVA colectată (în cazul în care preţul este stabilit fără a face vreo menţiune la TVA, iar furnizorul este persoana obligată la plata taxei). Atunci când prețul unui bun/serviciu a fost stabilit de părți fără nicio mențiune cu privire la TVA, iar furnizorul bunului respectiv este persoana obligată la plata TVA datorate pentru operațiunea supusă taxei, prețul convenit trebuie considerat, în cazul în care furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la dobânditor TVA solicitată de administrația fiscală, ca incluzând TVA.

► Măsuri de simplificare

► prevederi şi clarificări privind depunerea declaraţiei pe propria răspundere de către cumpărătorii de energie electrică (comercianţi persoane impozabile) – condiţie pentru aplicarea taxării inverse

► s-a abrogat prevederea conform căreia dacă o tranzacţie trebuia supusă măsurilor de simplificare însă a fost aplicat regimul normal de taxare, regimul de taxare rămâne valabil aplicat

Pagina 39

Alte modificări din domeniul Intrastat

► Se menţin pragurile valorice valabile pentru 2014 şi în 2015 (i.e. 900.000 RON pentru expedieri intracomunitare de bunuri şi, respectiv, 500.000 RON pentru introduceri intracomunitare de bunuri)

► Începând cu perioada de raportare ianuarie 2015, furnizorii de informaţii Intrastat trebuie să includă în declaraţia Intrastat pentru expedierea de bunuri şi codul de identificare fiscală emis partenerului comercial din UE către care sunt expediate bunurile, precum şi ţara de origine a bunurilor

Pagina 40

Cazuri judecate în 2014 la CJUE

► Welmory sp. z o.o.

► Skandia America Corp. (USA), filiala

Sverige

► Banco Mais SA

► BCR Leasing IFN SA

► Idexx Laboratoires Italia SRL

► Schoenimport ‘Italmoda’ Mariano

Previti vof şi alţii

Pagina 41

Cazul C-605/12 Welmory sp. z o.o.

► Decizie privind conceptul de sediu fix pentru achiziţii de servicii (prin resursele umane şi tehnice ale

prestatorului)

► Cazul vizează o prestare intra-comunitară de servicii şi problematica tratării clientului (stabilit în Statul

Membru 1) ca având un sediu fix din perspectiva TVA pentru achiziţii de servicii în Statul Membru al

furnizorului (Statul Membru 2) - cu consecinţa aplicării TVA în Statul Membru 2 în loc de taxare inversă în

Statul Membru 1 - în situaţia în care clientul nu deţine o infrastructură proprie în Statul Membru 2 şi

o foloseşte pe cea a furnizorului său

► CJUE a apreciat că o companie poate crea un sediu fix pentru achiziţii de servicii B2B într-un alt Stat

Membru daca are un grad suficient de permanenţă şi o structură adecvată din punct de vedere al

resurselor tehnice şi umane care să folosească respectivele servicii pentru activitatea sa

► Deşi nu este menţionat explicit, decizia indică faptul că nu este necesar ca respectiva companie să fie

proprietara resurselor pentru a crea un sediu fix pentru achiziţii

► Decizia ar putea avea impact asupra persoanelor care îşi desfăşoară activitatea la nivelul UE prin

intermediul reprezentanţelor şi sucursalelor, acestea având structuri adecvate din punct de vedere al

resurselor umane şi tehnice pentru a primi servicii – cu consecinţa aplicării TVA în Statul Membru al

reprezentanţei / sucursalei în loc de taxare inversă în Statul Membru unde persoana beneficiară are

sediul activităţii economice

Pagina 42

Cazul C-7/13 Skandia America Corp. (USA), filiala Sverige

► Cazul analizează dacă prestările de servicii de la o societate stabilită într-o ţară terţă către

sucursala sa dintr-un stat membru UE, parte a unui grup local de TVA, ar trebui considerate

operaţiuni taxabile. În baza Directivei de TVA, conceptul de grup de TVA presupune ca membrii grupului

să fie trataţi ca o singură persoană impozabilă din perspectiva TVA

► Conform CJUE, sediul central din USA şi sucursala sa din UE nu pot fi considerate persoane impozabile

separate. Pe de altă parte, sucursala şi ceilalţi membri ai grupului de TVA formează o singură persoană

impozabilă şi, astfel, serviciile prestate unui membru al grupului trebuie considerate prestate însuşi

grupului de TVA

► Serviciile prestate de sediul central către sucursala sa sunt considerate prestate grupului de TVA, iar

persoana obligată la plata TVA pentru alocările de costuri pentru serviciile efectuate de sediul central

este grupul de TVA (persoană impozabilă distinctă)

► Decizia în acest caz are impact asupra tratamentului de TVA aplicabil alocărilor de costuri efectuate de

sediul central către sucursale (în special dacă părţile nu au drept integral de deducere a TVA), în

cazul în care sucursala este parte a unui grup de TVA

► Deşi conceptul de grup de TVA nu este implementat în legislaţia românească de TVA ca atare, ar trebui

analizată măsura în care decizia ar putea avea implicaţii în cazul alocării de costuri pentru servicii de

la un sediu central (parte a unui grup de TVA în alt Stat Membru) către sucursala sa din România

► De asemenea, este importantă situaţia în care o sucursală din România desfăşoară activităţi pentru

sediul central (parte a unui grup de TVA în alt Stat Membru)

Pagina 43

Cazul C-183/13 Banco Mais SA

► Cazul dezbate dacă autorităţile fiscale naţionale pot impune persoanelor impozabile să determine pro-

rata de deducere a TVA în funcţie de utilizarea efectivă a bunurilor şi serviciilor de folosinţă mixtă, în

locul pro-ratei generale determinate pe baza cifrei de afaceri

► În cazul specific al unei bănci care prestează şi servicii de leasing (efectuând atât operaţiuni scutite de

TVA fără drept de deducere, cât şi operaţiuni supuse TVA), se pune întrebarea dacă numai dobânda

inclusă în rata de leasing ar trebui avută in vedere pentru calcul pro-ratei, mai degrabă decat intreaga

rată de leasing

► CJUE a decis că, în cazul în care legislaţia unui stat membru prevede această posibilitate, autorităţile

fiscale pot impune o pro-rată bazată pe utilizarea efectivă, atât timp cât aceasta determină o acurateţe

mai mare în determinarea TVA deductibilă în legătură cu activităţile care dau drept de deducere a TVA

► Conform CJUE, dobânda reprezintă remuneraţia pentru costurile locatorului cu finanţarea şi gestionarea

contractelor de leasing, acestea fiind activităţile principale pentru care sunt utilizate achiziţiile mixte de

bunuri şi servicii. În aceste condiţii, metoda utilizării efective permite stabilirea cu mai multă

acurateţe (faţă de metoda de stabilire a pro-ratei bazată pe cifra de afaceri) a măsurii în care TVA

poate fi dedusă

► Decizia este relevantă pentru persoanele impozabile mixte care deduc TVA pe bază de pro-rată

deoarece indică faptul că pro-rata stabilită pe baza cifrei de afaceri ar putea să nu asigure de o manieră

suficient de precisă măsura în care persoana este îndreptăţită să beneficieze de deducerea TVA

Pagina 44

Cazul C-438/13 BCR Leasing IFN SA

► Cazul analizează dacă bunurile acordate în leasing, care nu au fost recuperate de locator de la

locatari ca urmare a rezilierii contractelor de leasing financiar, dar pentru care s-au făcut demersuri

de recuperare, pot determina operaţiuni asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată

► CJUE a concluzionat că în situaţia în care bunurile acordate în leasing nu sunt recuperate de la

foştii locatari, în pofida demersurilor efectuate, şi pentru care nu există nicio remuneraţie

primită de către locator în urma rezilierii contractelor de leasing, nu poate fi asimilată unei livrări

de bunuri efectuată cu plată

► Decizia CJUE va avea impact direct asupra industriei româneşti de leasing, dar şi asupra

companiilor care au înregistrat bunuri lipsă din gestiune şi care au fost asimilate livrărilor de bunuri

efectuate cu plată

► Prin urmare, societăţile afectate ar trebui să investigheze posibilitatea de a utiliza hotărârea în

litigii aflate pe rolul instanţelor / în cazul controalelor fiscale în desfăşurare cu privire la

bunurile acordate în leasing nerecuperate / bunurile lipsă din gestiune asimilate livrărilor de bunuri

efectuate cu plată

► În plus, se pot analiza potenţialele modalităţi de recuperare a TVA autocolectată cu privire la

bunurile nerecuperate / bunurile lipsă din gestiune asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată în

baza prevederilor legislative anterioare

Pagina 45

Cazul C-590/13 Idexx Laboratoires Italia SRL

► Cazul aduce în discuţie posibilitatea exercitării dreptului de deducere a TVA în condiţiile

nerespectării anumitor cerinţe de formă impuse de legislaţia naţională de TVA, şi anume

obligaţia de a raporta achiziţiile intracomunitare de bunuri efectuate în jurnalele de TVA

► CJUE a apreciat ca neîndeplinirea cerinţelor formale impuse de legislaţia naţională nu poate

conduce în sine la refuzul dreptului de deducere a TVA atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile

de fond relevante pentru operaţiunile efectuate

► Din contră, CJUE menționează că deducerea TVA poate fi refuzată dacă nerespectarea

condițiilor de formă face imposibilă prezentarea de dovezi concludente din care să rezulte

că au fost îndeplinite condițiile de fond

► CJUE precizează condițiile de fond ale dreptului de deducere în cazul achizițiilor

intracomunitare de bunuri: achizițiile să fie efectuate de o persoană impozabilă, persoana

respectivă să fie obligată la plata TVA datorată pentru respectivele achiziții, bunurile achiziționate

să fie utilizate în scopul activităților taxabile

► Concluziile CJUE în acest caz pot reprezenta argumente utile care să fie folosite de către

societăţile cărora li s-a refuzat/restricţionat dreptul de deducere a TVA de către autorităţile fiscale

ca urmare a neîndeplinirii unor condiţii de formă prevăzute de legislaţia de TVA

Pagina 46

Cazurile reunite C-131/13, C-163/13 şi C-164/13 Schoenimport ‘Italmoda’ Mariano Previti vof şi alţii

► Cazul analizează dacă dreptul de deducere a TVA, dreptul la acordarea scutirii de TVA pentru

livrări intracomunitare de bunuri sau dreptul la rambursarea TVA ar trebui refuzate în situaţia

unei persoane impozabile care a participat, a avut cunoştinţă sau ar fi trebuit să cunoască faptul

că participă la o tranzacţie frauduloasă, în condiţiile în care legislaţia naţională nu conţine

prevederi specifice privind acest refuz

► Conform interpretării CJUE, refuzul acordării drepturilor prevăzute de Directiva de TVA în cazul

unei fraude de TVA este consecința neîndeplinirii condițiilor obiective necesare pentru

dobândirea avantajelor aferente și nu reprezintă o obligație (suplimentară) impusă în sarcina

persoanei impozabile

► În opinia CJUE, o persoană impozabilă nu se poate prevala de principiile protecției

așteptărilor legitime și al certitudinii impunerii în apărarea drepturilor sale, dacă aceste

drepturi au rezultat în urma participării persoanei impozabile la tranzacții frauduloase

► CJUE a concluzionat că drepturile menţionate pot fi refuzate unei persoane impozabile care

ştia sau ar fi trebuit să ştie că participă la fraudă, chiar şi în absenţa unei prevederi exprese ale

legislaţiei naţionale în această privinţă şi indiferent dacă frauda a avut loc în alt Stat Membru, iar

persoana impozabilă a îndeplinit toate cerinţele de formă în Statul Membru respectiv

Pagina 47

Noile reglementări contabile aprobate prin Ordinul 1802/2014

► Categorii de entităţi raportoare şi

obligațiile acestora

► Politici şi tratamente contabile

► Situații financiare consolidate

Pagina 48

Aplicarea noilor reglementări contabile

► Începând cu data de 1 ianuarie 2015 (entitățile al căror exercițiu

financiar corespunde anului calendaristic)

► Începutul primului exerciţiu financiar care începe ulterior datei de 1

ianuarie 2015 (entitățile al căror exercițiu financiar diferă de anul

calendaristic)

► !!! În cazul în care aplicarea noilor reglementărilor contabile impune

modificarea unor tratamente contabile, aceasta nu determină corecţii

ale operaţiunilor contabile generate de evenimente anterioare intrării în

vigoare a noilor reglementări.

Pagina 49

Categorii de entităţi raportoare

► OMF 1802 introduce următoarele categorii de entităţi raportoare:

► Cursul de schimb utilizat: cursul de schimb valutar publicat în Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene la data de 19 iulie 2013 (1 EUR = 4,4338

RON)

► Entităţile nou-înfiinţate (cu excepția entităților de interes public): în primul

exercițiu financiar acestea pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare

anuale prevăzute pentru oricare dintre cele 3 categorii

► Entitatea schimbă categoria în care se încadrează doar dacă în două

exerciţii financiare consecutive depăşeşte sau încetează să depăşească

criteriile de mărime

Criterii mărime Microentităţi Entităţi mici Entităţi mijlocii şi

mari

a) Total active < 350.000 EUR < 4.000.000 EUR > 4.000.000 EUR

b) Cifra de afaceri netă < 700.000 EUR < 8.000.000 EUR > 8.000.000 EUR

c) Număr mediu de salariaţi < 10 salariaţi < 50 salariaţi > 50 salariați

Pagina 50


Microentităţile:

► întocmesc bilanţ prescurtat

► întocmesc cont de profit şi pierdere prescurtat

► nu au obligaţia elaborării notelor explicative

►Totuşi, microentităţile au obligația de a prezenta informații referitoare la:

► politicile contabile adoptate

► angajamentele financiare, garanţiile sau activele şi datoriile contingente

neincluse în bilanţ

► avansurile şi creditele acordate membrilor organelor de administraţie, de

conducere şi de supraveghere

► achiziţiile propriilor acţiuni

Pagina 51


► Microentităţilor nu li se aplică derogarea referitoare la posibilitatea de a

nu aplica o prevedere a reglementărilor contabile care este incompatibilă

cu conceptul de imagine fidelă a activelor, a datoriilor, a poziţiei

financiare şi a profitului sau a pierderii entităţii

Entitățile mici:

► întocmesc situaţii financiare anuale cu 3 componente

► întocmesc bilanț prescurtat (în formatul aplicabil microentităţilor);

► opțional pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia

fluxurilor de trezorerie

► obligații de auditare a situațiilor financiare : conform vechilor criterii

prevăzute de OMF 3055

► cerinţe reduse în ceea ce privește prezentarea de informații în notele

explicative

Pagina 52


Entitățile mijlocii şi mari:

► întocmesc situaţii financiare anuale cu 5 componente

► prezintă informații suplimentare în notele explicative

► obligația de auditare a situațiilor financiare

► întocmesc şi publică anual un raport asupra plăţilor către guverne

(industria extractivă / exploatarea padurilor primare)

► Entitățile de interes public: societăţile/companiile naţionale, societăţile cu

capital integral sau majoritar de stat şi regiile autonome

► !!! O entitate de interes public este inclusă în categoria entităţilor mijlocii şi

mari, indiferent de cifra de afaceri netă, totalul activelor sau numărul său

mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar

Pagina 53

Auditul situațiilor financiare

Sunt supuse auditului situațiile financiare anuale individuale ale:

► entităţilor mijlocii şi mari

► societăţilor/companiilor naţionale, societăţilor cu capital integral sau

majoritar de stat şi regiilor autonome

► entităților mici care depășesc limitele a cel puţin două dintre cele trei

criterii în două exerciţii financiare consecutive:

► totalul activelor: 3.650.000 EUR

► cifra de afaceri netă: 7.300.000 EUR

► numărul mediu de salariaţi : 50 salariaţi

Pagina 54

Auditul situațiilor financiare

În ceea ce priveşte raportul administratorilor, auditorii statutari sau firmele

de audit

► exprimă o opinie privind:

► consecvenţa raportului administratorilor cu situaţiile financiare pentru acelaşi

exerciţiu financiar

► întocmirea raportului administratorilor în conformitate cu cerinţele legale

aplicabile

► declară dacă, pe baza cunoaşterii şi a înţelegerii dobândite în cursul

auditului cu privire la entitate şi la mediul acesteia, au identificat

informaţii eronate semnificative prezentate în raportul administratorilor,

indicând natura acestor informaţii eronate.

Pagina 55

Raportarea plăților către guverne

Entităţile active în industria extractivă sau în sectorul exploatării

pădurilor primare care sunt obligate să raporteze plăţile efectuate către

guverne sunt:

► entităţile mijlocii şi mari, indiferent de natura acţionarilor

► societăţile/companiile naţionale, societăţile cu capital integral sau

majoritar de stat şi regiile autonome

► entităţile parte a unei asocieri în participaţie care îşi desfăşoară activitatea

în industria extractivă sau în sectorul exploatării pădurilor primare

► Reglementările prevăd şi anumite derogări de la obligaţia de raportare a

plăţilor către guverne

Pagina 56

Principii generale de raportare financiară

Principiul continuităţii activităţii

► entităţile aflate în lichidare prezintă acest fapt în declaraţia care însoţeşte

situaţiile financiare anuale

► reclasificarea creanţelor pe termen lung în creanţe pe termen scurt

► reclasificarea datoriilor pe termen lung în datorii pe termen scurt

►Reclasificarea activelor imobilizate:

► poate fi efectuată dacă şi numai dacă există o modificare a utilizării

imobilizării, evidenţiată de începerea modernizării, în vederea vânzării

► dacă entitatea decide (intenționează) să cedeze o imobilizare corporală

fără a fi modernizată, ea continuă să o trateze ca imobilizare corporală

până la scoaterea sa din evidenţă, şi nu ca element de stoc

Pagina 57


Principiul intangibilității

► „Înregistrarea pe seama rezultatului reportat a corectării erorilor

semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente, precum şi a

modificării politicilor contabile nu se consideră încălcare a principiului

intangibilităţii”

Principiul necompensării

► valoarea brută a creanţelor şi datoriilor care au făcut obiectul compensării

se prezintă în notele explicative

Pagina 58


Principiul prevalentei economicului asupra juridicului

► la întocmirea documentelor justificative (!) şi la contabilizarea

operaţiunilor economico-financiare trebuie să se ţină seama de toate

informaţiile disponibile, astfel încât să fie extrem de rare situaţiile în care

natura economică a operaţiunii să fie diferită de forma juridică a

documentelor care stau la baza acestora

Pagina 59

Modificarea politicilor contabile

► !!! Modificarea politicilor contabile se poate face pe parcursul

exercițiului financiar curent şi pentru exercițiile financiare

anterioare

► efectele modificării politicilor contabile aferente exerciţiilor financiare

precedente se înregistrează pe seama rezultatului reportat (contul 1173

– nou introdus) dacă efectele modificării pot fi cuantificate;

► în situația modificării politicilor contabile aferente perioadelor precedente

se vor avea în considerare efectele fiscale (!)

► efectele modificării politicilor contabile aferente exerciţiului financiar

curent se contabilizează pe seama conturilor de cheltuieli şi venituri ale

perioadei

► dacă efectul modificării politicii contabile este imposibil de stabilit pentru

perioadele trecute, modificarea politicilor contabile se efectuează pentru

perioadele viitoare, începând cu exerciţiul financiar curent

Pagina 60

Reguli generale de evaluare

► Tratamentul reducerilor comerciale aferente unei achiziții de bunuri în

contabilitatea cumpărătorului ajustează costul de achiziţie al bunurilor (în

sensul reducerii acestuia) în următoarele situaţii:

► sunt acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie;

► sunt primite ulterior facturării, însă achiziţia de produse şi primirea

reducerii comerciale sunt tratate împreună, iar stocurile la care se referă

mai sunt în gestiune;

► Dacă stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai

sunt în gestiune, reducerile comerciale se înregistrează în contul 609

„Reduceri comerciale primite”

Pagina 61


► Tratamentul reducerilor comerciale aferente unei vânzări de bunuri în

contabilitatea vânzătorului ajustează veniturile din vânzare (în sensul

reducerii) în următoarele situaţii:

► sunt acordate şi înscrise pe factura de vânzare;

► sunt acordate ulterior, însă vânzarea de produse şi acordarea reducerii

comerciale sunt tratate împreună.

► Dacă reducerile comerciale reprezintă evenimente ulterioare datei bilanţului care conduc la

ajustarea situaţiilor financiare anuale (!), acestea se înregistrează la data bilanţului în

contul 408 „Furnizori - facturi nesosite”, respectiv contul 418 „Clienţi - facturi de întocmit”, pe

baza documentelor justificative; aceste reduceri comerciale corectează costul stocurilor la

care se referă, dacă respective stocuri mai sunt în gestiune

Pagina 62


Costul îndatorării

► Costul îndatorării cuprinde dobânda aferentă capitalului împrumutat pentru

finanțarea achiziției / construcției / producției unui activ cu ciclu lung de

fabricaţie

►(!) Nu se mai includ şi comisioanele bancare aferente

►(!) Capitalizarea costului îndatorării în costul activului cu ciclu lung de

fabricație nu mai este opțională

►Dispoziţii tranzitorii

► prevederile referitoare la costurile îndatorării se aplică acelor active cu

ciclu lung de fabricaţie pentru care data de începere a capitalizării este

ulterioară datei de 1 ianuarie 2015

Pagina 63

Imobilizări necorporale

► Recunoașterea imobilizărilor necorporale

► imobilizarea necorporală să fie identificabilă pentru a fi diferenţiată de fondul

comercial

► controlul asupra beneficiilor economice viitoare (de exemplu, existenţa unor

drepturi legale)

► restricţionarea accesului altora la beneficiile respective

► Dacă un element nu îndeplineşte condiţiile de recunoaştere a unei

imobilizări necorporale, costul acestuia este recunoscut drept cheltuială

în momentul în care este suportat. Dacă este dobândit prin achiziţia unei

afaceri, elementul respectiv va face parte din fondul comercial

recunoscut la data achiziţiei.

Pagina 64


► Cheltuielile cu mărcile, titlurile de publicaţii, listele de clienţi şi alte

elemente similare în fond generate intern nu sunt recunoscute ca

imobilizări necorporale

► nu pot fi diferenţiate de costul dezvoltării entităţii ca întreg

► Cheltuielile de explorare şi evaluare a resurselor minerale se vor

prezenta separat în contul 206 „Active necorporale de explorare şi

evaluare a resurselor minerale” (cont nou introdus)

► Contractele de clienți se recunosc în categoria „Altor imobilizări

necorporale” la costul de achiziţie al acestora, dacă:

► clienţii respectivi vor continua relaţiile cu entitatea

► contractele pot fi identificate prin număr contract, denumire client, durată

contract

► entitatea dispune de mijloace prin care să controleze relaţiile cu clienţii

Pagina 65


Imobilizări necorporale în curs de execuţie (!)

►Soldul contului 233 „Imobilizări necorporale în curs de execuţie”:

► 1176 „Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor

contabile conforme cu directivele europene”

► 203 „Cheltuieli de dezvoltare”

► 208 „Alte imobilizări necorporale”

► Soldul contului 2933 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor

necorporale în curs de execuţie”:

► 1176 „Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor

contabile conforme cu directivele europene”

► 2903 „Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare”

► 2908 „Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale”

Pagina 66


► Cheltuieli ulterioare sunt recunoscute drept cheltuială atunci când sunt

suportate în următoarele cazuri:

► costurile ulterioare menţin beneficiile economice viitoare preconizate

► nu se pot departaja costurile ulterioare direct atribuibile unei anumite

imobilizări necorporale de costurile activităţii ca întreg (costul menținerii /

majorării fondului comercial, costul de funcționare de zi cu zi)

► costurile ulterioare aferente mărcilor, titlurilor de publicaţii şi elementelor

similare în fond se vor recunoaște întotdeauna ca o cheltuială a perioadei

(nu pot fi diferenţiate de costurile cu dezvoltarea entităţii ca întreg)

Pagina 67


► Cheltuieli ulterioare sunt recunoscute în valoarea contabilă a unui activ

necorporal când:

► îndeplinesc definiția şi criteriile de recunoaștere

► evaluarea probabilităţii producerii de beneficii economice viitoare

preconizate – pe baza unor calcule raţionale şi uşor de susţinut

► evaluarea gradului de siguranţă asociat obţinerii de beneficii economice

viitoare – pe baza dovezilor disponibile în momentul recunoaşterii iniţiale

(cu accent pe dovezile externe)

Pagina 68


Fondul comercial

► În vederea recunoașterii în situaţiile financiare anuale individuale,

valoarea justă a activelelor nete achiziţionate este stabilită de către

evaluatori autorizaţi (!)

► Ajustările pentru deprecierea fondului comercial corectează valoarea

acestuia fără a fi reluate ulterior la venituri

► contul 6817 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea

fondului comercial”

► contul 2071 „Fond comercial pozitiv”

► Deprecierea fondul comercial cumulată până la data aplicării noilor

reglementări contabile se impută valorii acestuia:

► contul 2907 "Ajustări pentru deprecierea fondului comercial„

► contul 2071 "Fond comercial pozitiv"

Pagina 69


Amortizarea imobilizărilor necorporale

►Durata de viaţă utilă a unei imobilizări necorporale:

► nu trebuie să depăşească perioada drepturilor contractuale / drepturilor

legale, dar poate fi mai scurtă, în funcţie de perioada pentru care entitatea

preconizează că va folosi activul.

► durata de viaţă utilă a imobilizării necorporale trebuie să includă perioada

sau perioadele de reînnoire doar dacă există dovezi în sprijinul reînnoirii fără

un cost semnificativ

► durata de viaţă utilă a unui drept redobândit recunoscut drept imobilizare

necorporală într-o combinare de întreprinderi – perioada contractuală

rămasă din contractul prin care a fost acordat dreptul şi nu va include

perioadele de reînnoire.

► Activul imobilizat reprezentând costul de achiziţie al contractelor de clienţi

se amortizează pe durata contractelor respective

Pagina 70


Amortizarea imobilizărilor necorporale

Perioada de amortizare OMFP 3055 OMFP 1802

Cheltuieli de

dezvoltare

perioada contractului sau

durata de utilizare;

se prezintă in notele

explicative situația în care

perioada contractului / durata

de utilizare depășește 5 ani

perioada contractului sau durata

de utilizare;

în cazul în care durata contractului

/ durata de utilizare depăşeşte 5

ani, durata de amortizare nu poate

depăşi 10 ani.

Fond comercial pozitiv

de regulă, pe o perioadă de

max. 5 ani;

pe perioada de peste 5 ani,

cu conditia de a nu se depaşi

durata de utilizare

economică a activului

de regulă, în cadrul unei perioade

de max. 5 ani;

în cazul în care durata de utilizare

a fondului comercial nu poate fi

estimată în mod credibil, perioada

de amortizare poate depasi 5 ani,

cu condiţia de a nu depăşi 10 ani

Pagina 71

Transferul unei afaceri

► În contabilitatea cumpărătorului:

► onorariile de intermediere, de consiliere, juridice, contabile, de evaluare şi

alte onorarii profesionale sau de consultanţă, precum şi alte cheltuieli legate

de dobândirea unei afaceri reprezintă cheltuieli ale perioadei în care sunt

ocazionate

► în cadrul achiziției unei afaceri, se poate recunoaşte drept activ un grup de

imobilizări necorporale complementare, cu condiţia ca activele individuale să

aibă durate de viaţă utilă similare

► În contabilitatea vânzătorului:

► activele şi datoriile cesionate, sunt scoase din evidenţă la valoarea la care

acestea sunt înregistrate în contabilitate, pe seama conturilor de cheltuieli,

respectiv de venituri

Pagina 72

Imobilizări corporale

Cheltuielile cu întreținerea şi reparațiile

► Costurile cu inspecţiile sau reviziile generale regulate pot fi recunoscute

în valoarea contabilă a elementului de imobilizări corporale dacă sunt

respectate criteriile de recunoaştere

► Costurile recunoscute în valoarea activului se amortizează pe perioada

dintre două inspecţii planificate

► (!) Recunoaşterea costurilor cu revizii şi inspecţii drept componente ale

imobilizărilor corporale se aplică în cazul imobilizărilor corporale ale căror

costuri de inspecţie şi revizie sunt semnificative (conform politicilor

contabile aprobate)

Pagina 73


Provizioanele pentru dezafectare imobilizări corporale

► (!) Modificările în evaluarea datoriilor existente din dezafectare, restaurare

şi de natură similară se contabilizează diferit după cum activul aferent este

evaluat la cost sau la valoare reevaluată

►Modelul bazat pe cost

► diminuarea datoriilor : diminuarea provizioanelor şi a costului activului,

însă doar până la nivelul valorii sale contabile

► dacă o scădere a datoriei depăşeşte valoarea contabilă a activului,

excedentul trebuie recunoscut imediat în profit sau pierdere

► creșterea datoriilor : suplimentarea provizioanelor respectiv creşterea

costului activului

Pagina 74



►Modelul bazat pe cost

►Dacă ajustarea respectivă generează o mărire a costului unui activ,

entitatea trebuie să analizeze dacă activul este supraevaluat

(recunoaşterea unor eventuale pierderi din depreciere)

►(!) Ulterior ajustării provizioanelor pentru dezafectarea imobilizărilor

corporale şi respectiv a valorii activului aferent cheltuiala cu amortizarea

activului trebuie ajustată pentru a aloca valoarea contabilă astfel rezultată,

pe o bază sistematică pe parcursul duratei rămase din perioada de

amortizare stabilită pentru acel activ

Pagina 75



►Modelul reevaluării

► diminuarea datoriilor:

► majorează rezerva din reevaluare din capitalurile proprii

► este recunoscută în contul de profit şi pierdere în măsura în care reia o

reducere din reevaluarea aceluiaşi activ, care a fost recunoscut anterior

drept cheltuială

► dacă o scădere a datoriei depăşeşte valoarea contabilă care ar fi fost

recunoscută dacă activul ar fi fost contabilizat conform modelului bazat pe

cost, excedentul trebuie recunoscut imediat în contul de profit şi pierdere

Pagina 76



►Modelul reevaluării

► creșterea datoriilor:

► este recunoscută în contul de profit şi pierdere

► reduce rezerva din reevaluare din capitalurile proprii, în limita oricărui

sold creditor existent pentru acel activ

► Modificare datoriei din dezafectare / restaurare este un indiciu că activul ar

putea să necesite o reevaluare ; dacă este necesară o reevaluare, toate

activele din acea categorie trebuie reevaluate

Pagina 77


Reevaluarea imobilizărilor corporale

►Dacă o imobilizare corporală complet amortizată mai poate fi folosită,

entitatea poate proceda la reevaluarea acesteia

►„Grupă de imobilizări” „Categorie de imobilizări”

► Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din categoria

din care face parte trebuie reevaluate

► Se elimină derogarea prevazută de OMF 3055, potrivit căreia: „dacă un

activ dintr-o grupă de active nu poate fi reevaluat […], activul trebuie

prezentat în bilanţ la cost, minus ajustările cumulate de valoare”

Pagina 78



►Se modifică tratamentul contabil aferent rezervelor din reevaluare:

► atunci când surplusul din reevaluare reprezintă un câştig realizat, acesta

este transferat direct în rezultatul reportat

► In acest sens, se va utiliza contul 1175 „Rezultatul reportat reprezentând

surplusul realizat din rezerve din reevaluare” (cont nou introdus)

►Dispoziții tranzitorii:

► la aplicarea pentru prima dată a prezentelor reglementări, soldul contului

1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”

se transferă asupra contului 1175 „Rezultatul reportat reprezentând

surplusul realizat din rezerve din reevaluare”

Pagina 79



► Se introduc conturi distincte pentru recunoașterea cheltuielilor şi a

veniturilor rezultate din reevaluarea imobilizărilor corporale:

► contul 755 „Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale”

► contul 655 „Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale”

► Deprecierile aferente imobilizărilor corporale (a căror evidenţă este

efectuată la cost şi nu la valoare reevaluată):

► contul 6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea

imobilizărilor”

► contul 7813 „Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor”

Pagina 80

Investiții imobiliare

► (!) Investiţia imobiliară este proprietatea (teren / clădire) deţinută (în

proprietate / contract de leasing financiar) pentru a obţine venituri din

chirii sau pentru creşterea valorii capitalului

► Nu se includ în definiția investițiilor imobiliare, proprietăţile:

► utilizate în producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii ori în scopuri

administrative

► deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii

► Recunoașterea investițiilor imobiliare (contul 215 „Investiţii imobiliare”) se

va face conform unor criterii proprii, elaborate de entitate în conformitate

cu definiţia investiţiei imobiliare

► Contabilizarea investiţiilor imobiliare în curs de execuţie (contul 235

„Investiţii imobiliare în curs de execuţie”)

Pagina 81


Situaţii specifice

► Proprietăţi care includ o parte care este deţinută pentru a fi închiriată / cu

scopul creşterii valorii capitalului şi o altă parte care este deţinută pentru a fi

utilizată:

► dacă aceste părţi pot fi vândute separat – sunt contabilizate separat

► dacă nu pot fi vândute separat – este investiție imobiliară doar dacă partea

deținută spre utilizare este nesemnificativă

►Furnizarea de servicii auxiliare ocupanţilor unei proprietăţi imobiliare:

► Investiție imobiliară – dacă serviciile furnizate sunt o componentă

nesemnificativă a contractului

► Proprietate imobiliară – în cazul opus (un hotel administrat de proprietar)

► În cazul grupurilor, o proprietate poate avea tratamente diferite în situațiile

financiare anuale individuale şi cele consolidate dacă este închiriată către

societăţi din grup

Pagina 82


Transferurile în sau din categoria investiţiilor imobiliare

► Transferurile trebuie făcute dacă şi numai dacă există o modificare a

utilizării:

► începerea / încheierea utilizării de către posesor (investiţii imobiliare vs.

proprietăţi imobiliare)

► începerea procesului de amenajare în perspectiva vânzării (din investiţii

imobiliare în categoria stocurilor)

► începerea unui leasing operaţional (din categoria stocurilor în categoria

investiţiilor imobiliare)

Pagina 83


Transferurile în sau din categoria investiţiilor imobiliare (continuare)

► Dacă se decide cedarea unei investiţii imobiliare fără amenajări

suplimentare, entitatea continuă să trateze proprietatea imobiliară ca

investiţie imobiliară până în momentul în care aceasta este scoasă din

evidenţă

► Dacă se începe procesul de reamenajare a unei investiţii imobiliare

existente, în scopul utilizării viitoare continue ca investiţie imobiliară,

atunci proprietatea imobiliară rămâne investiţie imobiliară şi nu este

reclasificată drept proprietate imobiliară utilizată de posesor în cursul

reamenajării

Pagina 84

Active biologice productive

► Activele biologice productive evidențiate în contul 217 „ Active biologice

productive” sunt orice active, altele decât activele biologice de natura

stocurilor (de exemplu, animalele de lapte, viţa-de-vie, pomii fructiferi şi

copacii din care se obţine lemn de foc, dar care nu sunt tăiaţi)

► Activele biologice productive se diferențiază de produsele agricole prin

faptul că sunt active auto-regeneratoare

► Activelor biologice productive li se aplică regulile generale de evaluare,

aplicabile imobilizărilor corporale.

Pagina 85

Activele biologice de natura stocurilor / Produse agricole

► Activele biologice de natura stocurilor (ct.361) sunt acelea care urmează

a fi recoltate ca produse agricole sau vândute ca active biologice

► animalele destinate producţiei de carne în vederea vânzării

► peştii din fermele piscicole

► culturile, cum ar fi cele de porumb şi grâu

► Produsele agricole (ct.347) sunt produsele rezultate la momentul

recoltării de la activele biologice ale entităţii

► lână, copaci tăiaţi, bumbac, lapte, struguri, fructe culese etc.

► Recolta reprezintă separarea produselor agricole de un activ biologic sau

încetarea proceselor vitale ale unui activ biologic

Pagina 86

Active de explorare şi evaluare a resurselor minerale

► Societățile trebuie să stabilească o politică contabilă specificând ce

cheltuieli sunt recunoscute drept active de explorare şi evaluare şi

trebuie să aplice acea politică în mod consecvent.

► La recunoaşterea acestor active se va ţine cont de gradul în care

cheltuiala poate fi asociată cu descoperirea unor resurse minerale

specifice.

Active de explorare

şi evaluare OMFP 3055 OMFP 1802

Drepturile de forare

Contul 203 "Cheltuieli de

dezvoltare"

Contul 206 „Active necorporale de

explorare şi evaluare a resurselor

minerale”

Instalaţiile de forare

Contul 2131 "Echipamente

tehnologice (maşini, utilaje şi

instalaţii de lucru)"

Contul 216 „ Active corporale de

explorare şi evaluare a resurselor

minerale”

Pagina 87

Costuri de descopertă

► Descoperta reprezintă activitatea de îndepărtare a sterilului pentru a

obţine accesul la zăcăminte de minereu

► Tratamentul contabil al costurilor de descopertă suportate în etapa de

producție diferă în funcție de natura beneficiilor obținute:

Beneficiul obţinut în urma activităţii de

descopertă

Recunoaşterea costurilor de

descopertă

- minereu care poate fi folosit pentru a

produce stocuri

Stocuri

- acces mai bun la cantităţi suplimentare

de minereu care vor fi exploatate în viitor

Activ imobilizat, dacă se îndeplinesc

condiţiile de recunoaştere

Pagina 88

Costuri de descopertă

► Activul imobilizat aferent activităţii de descopertă trebuie să fie

contabilizat ca parte a unui activ existent (un element suplimentar sau o

îmbunătăţire), şi nu ca un activ de sine stătător

► Clasificarea activului aferent activităţii de descopertă se efectuează în

funcţie de natura activului de bază aferent existent:

► imobilizare necorporală

► imobilizare corporală

Pagina 89

Imobilizări financiare

► Interesele de participare (procentul de deținere depășește 20%) se vor

contabiliza ca:

► acţiuni deţinute la entităţi asociate (contul 262)

► acţiuni deţinute la entităţi controlate în comun (contul 263)

► (!) Se aduc modificări în ceea ce privește tratamentul contabil al

acțiunilor si al altor imobilizări financiare primite cu titlu gratuit:

OMFP 3055 OMFP 1802

Acţiunile şi alte

imobilizări financiare

primite cu titlu gratuit

contul 1068 "Alte rezerve" contul 768 "Alte venituri

financiare"

Acţiunile pe termen

scurt primite cu titlu

gratuit

contul 768 "Alte venituri

financiare"

contul 768 "Alte venituri

financiare"

Pagina 90


► (!) Se aduc modificări în ceea ce privește tratamentul contabil al

participării în natură la capitalul altor entităţi:

Obiectul participării în natură OMFP 3055 OMFP 1802

Active imobilizate

Diferenţa dintre valoarea titlurilor primite şi valoarea

neamortizată a imobilizărilor aportate:

• contul 106 "Rezerve" • contul 768 "Alte venituri

financiare"

Creanţe

Diferenţa dintre valoarea titlurilor primite şi valoarea creanţelor

aportate:

• nu existau prevederi

specifice

• contul 768 "Alte venituri

financiare"

• contul 654 "Pierderi din

creanţe şi debitori diverşi"

Mărfuri

Diferenţa dintre valoarea titlurilor primite şi valoarea mărfurilor

aportate:

• contul 758 "Alte venituri din

exploatare"

• contul 758 "Alte venituri din

exploatare"

Pagina 91


Dispoziţii tranzitorii

► Sumele care au fost înregistrate în contul 106 "Rezerve", reprezentând

diferenţa dintre valoarea acţiunilor dobândite şi valoarea neamortizată a

imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul

entităţilor la care se deţin respectivele titluri se reiau la venituri (contul

768 "Alte venituri financiare") la data scoaterii din evidenţă a

respectivelor titluri (!)

Pagina 92

Certificatele verzi

► Prin excepţie de la regulile generale de înregistrare a deprecierilor, la

sfârşitul exerciţiului financiar, pierderea de valoare aferentă certificatelor

verzi amânate se recunoaşte pe seama veniturilor înregistrate în avans

OMFP 1802 OMFP 3055

472 = 266 686 = 296

"Venituri înregistrate

în avans"/analitic

distinct

"Certificate verzi

amânate"

"Cheltuieli financiare

privind amortizările şi

ajustările pentru

pierdere de valoare"

"Ajustări pentru

pierderea de valoare

a imobilizărilor

financiare"

Pagina 93

Casa şi conturi la bănci

► Depozitele bancare pe termen de cel mult 3 luni pot fi incluse în numerar

şi echivalente de numerar doar în măsura în care acestea sunt deţinute

cu scopul de a acoperi nevoia de numerar pe termen scurt, şi nu în scop

investiţional

► Conturile la bănci nu includ creditele bancare pe termen scurt

Pagina 94

Conturile de terţi

► La aplicarea pentru prima dată a reglementărilor contabile aprobate prin

OMF 1802, sumele reprezentând avansuri acordate pentru imobilizări

corporale (contul 232), respectiv necorporale (contul 234), se preiau în

conturile 4093 "Avansuri acordate pentru imobilizări corporale" şi 4094

"Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale", la valoarea rezultată

din evaluarea efectuată la 31 decembrie 2014

► (!) Nu mai fac obiectul evaluării în funcţie de cursul valutar sumele

înregistrate în conturile:

► 4091 „Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”

► 4092 „Furnizori - debitori pentru prestări de servicii”

► 4093 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”

► 4094 „Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”

► 419 „Clienţi – creditori”

Pagina 95

Conturile de terţi

► Concediile de odihnă, respectiv bonusurile cuvenite angajaţilor, se

înregistrează pe seama:

► datoriilor , când suma lor este comensurată în baza statelor de salarii sau a

altor documente care să justifice suma respectivă

► provizioanelor , în lipsa documentelor justificative

► Beneficii acordate sub forma acțiunilor proprii se recunosc in contabilitate

în conturile:

► 643 "Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii"

(OMF3055: contul 644)

► 1031 "Beneficii acordate angajaţilor sub forma instrumentelor de capitaluri

proprii" (OMF 3055: contul1068 "Alte rezerve")

Pagina 96

Datorii pe termen scurt

Reclasificarea împrumuturilor pe termen lung în categoria datoriilor curente:

► când o entitate încalcă, la sau înainte de finalul perioadei de raportare, o

prevedere dintr-un acord de împrumut pe termen lung şi această încălcare

are drept efect faptul că datoria devine exigibilă la cerere

► inclusiv în situaţia în care creditorul a fost de acord, după perioada de

raportare şi înainte ca situaţiile financiare să fie autorizate pentru emitere, să

nu ceară plata ca urmare a încălcării acesteia

►Excepții de la obligația de reclasificare:

► creditorul a fost de acord, până la finalul perioadei de raportare, să ofere o

perioadă de graţie care să se încheie la cel puţin douăsprezece luni după

perioada de raportare, în cadrul căreia entitatea poate rectifica abaterea şi în

timpul căreia creditorul nu poate cere rambursarea imediată

Pagina 97

Datorii pe termen lung

► Tratamentul contabil aplicabil primelor pentru rambursarea obligațiunilor

se extinde şi asupra altor împrumuturi pe termen lung, în situaţia în care

debitorul are obligația de a rambursa o sumă mai mare decât suma

împrumutată:

► Atunci când suma de rambursat pentru o datorie este mai mare decât suma

primită, diferenţa se înregistrează în contul 169 "Prime privind rambursarea

obligaţiunilor şi a altor datorii”

► Valoarea acestei diferenţe trebuie amortizată printr-o sumă rezonabilă în

fiecare exerciţiu financiar, astfel încât să se amortizeze complet, dar nu mai

târziu de data de rambursare a datoriei

Pagina 98

Provizioane

► Provizioanele pentru terminarea contractului de muncă

► se constituie pentru obligaţiile asumate de entitate în relaţie cu angajaţii,

pentru terminarea contractului de muncă (de exemplu: obligaţii rezultate din

contractul colectiv de muncă, de a plăti o sumă în corelare cu numărul de

ani lucraţi în entitate)

► se recunosc atunci când există certitudinea achitării lor într-o perioadă

previzibilă de timp

► se contabilizează în contul 1517

Pagina 99

Provizioane

► Actualizarea provizioanelor

► (!) Cheltuielile cu actualizarea provizioanelor reprezintă cheltuieli

financiare – contul 6861 „Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor”

► Actualizarea provizioanelor se efectuează de către persoane

specializate, la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar pentru care se impune

o asemenea actualizare (în cazul în care efectul valorii-timp a banilor

este semnificativ)

► Rata de actualizare utilizată trebuie să reflecte evaluările curente pe

piaţă ale valorii-timp a banilor şi ale riscurilor specifice datoriei

Pagina 100

Contul de profit şi pierdere

► (!) Nu se vor recunoaște elementele de cheltuieli extraordinare (fostul

cont 671) şi de venituri extraordinare (fostul cont 771)

► Conform OMFP 1802, se vor folosi următoarele conturi de cheltuieli şi

venituri:

► contul „6587 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare”

► contul „7417 Venituri din subvenţii de exploatare în caz de calamităţi şi alte

evenimente similare”

Pagina 101


Programe de fidelizare a clienților

► Valoarea punctelor-cadou se va înregistra ca venituri în avans în

condiţiile în care programul de fidelizare practicat de entitate permite

cunoaşterea, în orice moment, a următoarelor informaţii:

► valoarea punctelor cadou acordate

► termenele la care expiră valabilitatea acestora

► valoarea punctelor cadou onorate

► valoarea punctelor cadou existente, ce urmează a fi onorate în perioada

următoare

Pagina 102


Programe de fidelizare a clienților

► Dacă entitatea nu dispune de un sistem de evidenţă a punctelor-cadou

care să permită cunoaşterea informaţiilor menţionate sau dacă practică

alte sisteme de fidelizare a clienţilor, atunci aceasta recunoaşte:

► venituri curente în clasa 7 "Conturi de venituri" pentru suma totală a

vânzărilor

► un provizion aferent costurilor estimate a fi suportate pentru onorarea

obligaţiilor asumate

Pagina 103


Venituri din prestarea de servicii

► În cazul în care preţul de vânzare include o valoare distinctă, specificată

contractual, destinată prestării ulterioare de servicii, acea sumă:

► este înregistrată în contul 472 "Venituri înregistrate în avans"

► este recunoscută ca venit pe parcursul perioadei în care se prestează

serviciile, dar nu mai târziu de încheierea perioadei pentru care a fost

contractată prestarea ulterioară de servicii

Pagina 104


Stimulente acordate la încheierea sau la renegocierea unor contracte

► Stimulentele acordate pentru încheierea unui contract de leasing

operaţional nou sau reînnoit trebuie recunoscute drept parte integrantă

din valoarea netă a contraprestaţiei convenite pentru utilizarea activului

în regim de leasing, indiferent de natura stimulentului, de forma sau de

momentul în care se face plata

► Costurile suportate de locator drept stimulente pentru încheierea unui

nou contract de leasing sau pentru reînnoirea unuia existent nu se

consideră ca făcând parte din costurile iniţiale care sunt adăugate la

valoarea contabilă a activului în sistem de leasing

Pagina 105



► Exemple de stimulente acordate includ situaţii precum cele în care

locatorul este de acord:

► să plătească costurile de reamplasare ale locatarului

► să contribuie la plata unor cheltuieli de amenajare/modernizare efectuate de

locatar

► este de acord ca pentru o perioadă să nu încaseze nicio chirie de la locatar

(acordarea unei perioade de graţie)

► (!) Atât locatorul, cât şi locatarul vor recunoaşte valoarea netă a

contraprestaţiei, de-a lungul duratei contractului de leasing, utilizând o

singură metodă de amortizare.

Pagina 106



► Recunoașterea se face pe o bază liniară, cu excepţia cazului în care o altă

bază sistematică este reprezentativă pentru eşalonarea în timp a

beneficiului

► Prevederile referitoare la suportarea liniară a cheltuielilor pe durata

contractului se aplică şi în cazul stimulentelor acordate cu ocazia

încheierii de contracte de închiriere

►Dispoziții tranzitorii

► Prevederile nu se aplică pentru contractele în derulare la data trecerii la

aplicarea prezentelor reglementări

Pagina 107


► Onorariile şi comisioanele bancare achitate în vederea obţinerii de

împrumuturi pe termen lung se recunosc pe seama cheltuielilor

înregistrate în avans

► Cheltuielile în avans urmează să se recunoască la cheltuieli curente

eşalonat, pe perioada de rambursare a împrumuturilor respective

► Tratamentul de mai sus nu se aplică pentru operaţiunile în derulare la

data trecerii la aplicarea prezentelor reglementări

Pagina 108

Situaţii financiare consolidate

Categorii de grupuri

►Cu anumite excepții, grupurile mici şi mijlocii sunt exceptate de la obligaţia de

a întocmi situaţii financiare anuale consolidate şi un raport consolidat al

administratorilor

► În cazul scutirilor aplicabile grupurilor mari, se elimină posibilitatea ca o

societate-mamă să fie exceptată de la întocmirea situațiilor financiare

consolidate atunci când ea însăşi este o filială, iar propria sa societate-mamă

este înfiinţată în conformitate cu legea unui stat membru EU

► (!) Atât entităţile asociate, cât şi entităţile controlate în comun sunt

consolidate prin metoda punerii în echivalenţă

Criterii mărime Grupuri mici şi

mijlocii Grupuri mari

a) Total active < 24.000.000 EUR > 24.000.000 EUR

b) Cifra de afaceri netă < 48.000.000 EUR > 48.000.000 EUR

c) Număr mediu de salariaţi < 250 salariați > 250 salariați

Pagina 109

Sesiune de întrebări şi răspunsuri

Pagina 110

Contact

► Gabriel Sincu

Director Executiv, Asistenţă Fiscală

► Petrică Musteaţă

Manager în cadrul biroului de Audit

din Iaşi

► Geanina Ciorata

Manager, Asistenţă Fiscală

► Mihaela Bucurenciu

Senior Manager, Asistenţă Fiscală

► Octavian Bratu

Senior Manager, Contabilitate şi

Conformitate fiscală

EY Romania – Biroul din Iaşi

United Business Center 3, et.1

Str. Palas nr. 7D-7E, Iasi

Tel: +40 232 708 143

Fax: +40 332 730 372

Email: [email protected]

prezentare conferinta fiscalitate ey_iasi-4

Documents