prezentare generala caras-severin
DESCRIPTION
realizat de mine:) sper sa ti fie de folosTRANSCRIPT
5/10/2018 Prezentare Generala Caras-Severin - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-generala-caras-severin 1/18
1
CAPITOLUL I- Prezentare fizico-geografica
Situat in partea de sud-vest a Romaniei, judetul CARAS-SEVERIN se invecineaza la nord-vest
judetul Timis, la nord-est cu judetul Hunedoara, la est cu
judetul Gorj, la sud-est cu judetul Mehedinti, in partea de
vest cu Republica Serbia si Muntenegru, pe o lungime de
70 km, iar in partea de sud-vest cu fluviul Dunarea, pe o
lungime de 64 km.
Judetul Caras-Severin este situat intre urmatoarele puncte
extreme:
- in nord varful Rusca (45°40'10" lat. nordica si
22°26'15" long. estica),
- in sud dealul Capriva (44°35'20"lat. nordica si
long. estica);
- punctul cel mai vestic se gaseste la nord - vest de localitatea Iam (45º1'10 lat. nordica si 21º21'40" lon
estica), iar punctul cel mai estic este Vf. Scarisoara (45º25'00" lat. nordica si 22º43'30" long. estica).
Localitatile extreme sunt: in nord - Ruschita (45º38'30" lat. nordica si 22º25'00" long.estica); in sud Coz
(44º37'30" lat. nordica si 22º01'00" long. estica); in vest – Socol (44º51'30").
Suprafata totala: 851.974 ha, ceea ce reprezinta 3,6% din teritoriul national, situeaza judetul pe locul trei
ierarhia judetelor tarii.
Suprafata agricola reprezinta 47% din suprafata totala a judetului, adica 397.310 ha, din care:127.265 ha arab
183.127 ha pasuni naturale, 74.364 ha fanete naturale, 771 ha vii, 2.329 ha livezi. Structura terenului agric
este redata in graficul urmator.
Padurile ocupa o suprafata de 382.019
ha, ceea ce reprezinta 45% din suprafata
judetului, situand judetul pe locul doi in
tara, fiecarui locuitor al judetuluirevenindu-i un hectar de padure.
5/10/2018 Prezentare Generala Caras-Severin - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-generala-caras-severin 2/18
2
1.1 Relieful
Desi judetul Caras-Severin este preponderant montan, relieful
acestuia se caracterizeaza printr-o
mare diversitate: 65,4% din suprafata o constituie relieful muntos,
16,5% relieful depresionar, 10,8% dealurile si 7,3% campiile.
Zona muntoasa este reprezentata prin Muntii Banatului, ce
apartin Carpatilor Meridionali, Muntii Tarcu-Godeanu (cu varful
Gugu, cel mai inalt din Banat - 2.291 m) si Muntii Cernei, din cadrul
Carpatilor Meridionali. Altitudinile cresc de la vest la est, masivul
Tarcu -Godeanu cuprinzand inaltimi in intervalul 1600-2200 m, in
timp ce grupul Semenic, Anina, Almaj, Dognecea, Locvei au inaltimi
variind intre 600-1400 m.
Muntii Banatului, care se inscriu aproape in intregime inlimitele judetului, apar delimitati de zone joase, care le dau aspectul
unui bloc montan unitar, cu altitudini medii intre 600-800 m. Intre
acestea, o zona aparte o constituie Depresiunea Almajului,
depresiune intramontana, strajuita din toate partile de culmi nu prea
inalte.
Spre vest zona muntoasa este flancata de un relief deluros,
unde pot fi delimitate dealurile Oravitei, Doclinului si Sacos-Zagujeni.
Treapta cea mai joasa de relief o formeaza campia, care ocupa o suprafata restransa din cadrul Camp
Timisului, avand urmatoarele subunitati: Campia Sipetului, Campia Moravitei si Campia Carasului.
1.2 Hidrografia
Raurile Timis, Caras, Cerna, Nera si afluentii lor, precum si ai fluviului Dunarea, formeaza principalele arte
hidrografice.
Timisul - cel mai important dintre raurile banatene, in
lungime de 87 km, isi colecteaza apele din cele mai reprezentative
unitati de relief ale Banatului.Cel mai important afluent din judet este raul Bistra, care
isi aduna apele din zona circurilor glaciare ale Muntilor Tarcu si
pana la confluenta cu Timisul curge printr-un culoar tectonic, pe o
lungime de 46 km.
5/10/2018 Prezentare Generala Caras-Severin - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-generala-caras-severin 3/18
3
Alt afluent al Timisului este Poganisul, care izvoraste din nordul Muntilor Semenic si straba
dealurile Sacos-Zagujeni, Depresiunea Ezeris si Campia Sipotului.
Un alt afluent este raul Barzava care isi are obarsia pe versantii nord-vestici ai Semenicului, in curs
sau superior fiind amenajate lacuri artificiale: Valiug, Gozna si Secu.
Carasul izvoraste din Muntii Aninei prin izbucul Carasului, apele acestuia provenind din paraiele ce strab
Culmea Certej, Puscasul Mare (Muntii Aninei), intalnindu-se cu Dunarea pe teritoriul Iugoslaviei. Cei m
importanti afluenti in cursul superior sunt Comarnicul si Buhuiul, iar in cursul inferior: Garlis, Jitin, Ciclo
si Vicinic.
Cerna isi are obarsia pe versantii sud-vestici ai Muntilor Godeanu, intrand pe teritoriul judetului d
judetul Gorj la punctul de confluenta cu paraul Craiova, pe aproape tot cursul sau de 84 km avand caracterul
vale montana. In cursul sau superior s-a amenajat lacul de acumulare Valea lui Iovan. Pana la Baile Hercula
debiteaza in Cerna numeroase izbucuri (rezultate ale “vailor oarbe” din zona calcaroasa) si izvoa
termominerale, iar in aval de oras primeste ca afluent raul Belareca, schimbandu-si directia de curgere spre su
varsandu-se apoi in Dunare la Orsova, in lacul de acumulare Portile de Fier.
Belareca, cel mai important afluent al Cernei izvoraste din Muntii Godeanu si Muntii Cernei, colectand
afluenti raurile Valea Bolvasnita, Mehadica si Sveridin, avand o lungime totala de 35 km.
Lacurile ocupa un loc important in hidrografia judetului.
Lacurile naturale ale judetului Caras-Severin sunt in numar mic si de dimensiuni reduse, cele mai insemna
fiind de natura carstica.
Nera izvoraste din subvarful Piatra Gozna din Masivul Semenic, strabate Depresiunea Almaju
pentru a patrunde apoi in salbaticele si pitorestile sale chei, cele mai lungi din tara (22 km). Are ca afluen
raurile Minis, Lapusnic, Moceris, Prigor, Rudaria, Bania, Sopot si Ducin.
Dunarea formeaza limita sudica a judetului, pe o lungime de 60 km si totodata unul in cele m
impunatoare defileuri din Europa, de la confluenta cu raul Nera si pana in aval de localitatea Cozla. Dunar
colecteaza pe teritoriul judetului Caras-Severin apele raurilor Radimna, Bosneag, Sichevita, Orevita, Berzasca
Sirinia.
Lacul Dracului cu o suprafata de 700 mp este cel mai mare lac carstic
si o adancime de 9,3 m, situandu-se in peretele stang al Cheilor Nerei, la gura
pesterii de la Lacul Dracului. Este alimentat de Nera prin diferitele fisuri dincalcare cat si prin ploi.
Lacul Ochiul Bei se afla la vest de Varful Plesiva din Muntii Aninei la
confluent Beusnitei cu Beul Sec, deasupra unui izvor vaucluzian, avand o suprafata de 284 mp, cu o adancime
3,6 m. Apa lacului avand in permanenta temperatura scazuta cu o cantitate mare de oxigen (peste 10 mg/
favorizeaza existenta pastravului indigen.
5/10/2018 Prezentare Generala Caras-Severin - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-generala-caras-severin 4/18
4
Ambele lacuri constituie puncte de mare atractie turistica incadrate in Rezervatia naturala Cheile Ner
Beusnita.
Lacul crio-nival “Baia Vulturilor” este un lac de mica intindere situat in platoul Semenic.
Carstul banatean mai adaposteste lacuri carstice subterane formate prin bararea naturala a unor galerii
pestera, asa cum se poate constata in pesterile Plopa si Buhui din Muntii Aninei.Lacurile antropice (de baraj) sunt destinate producerii
energiei electrice, alimentarii cu apa potabila a localitatilor etc., astfel au
aparut cele doua lacuri de la Oravita (Lacul Mare si Lacul Mic), barajele
de pe valea Dognecei (Lacul cu Nuferi si Lacul Mare), Lacul Buhui care
serveste la alimentarea cu apa a orasului Anina, cu o suprafata de 9,8 ha,
Lacul Marghitas, tot pe paraul Buhui cu suprafata de 4 ha,utilizat initial
pentru o microcentrala.
Cele mai importante lacuri raman cele de pe Barzava si Timisulsuperior, avand ca scop alimentarea cu apa potabila si industriala a municipiului Resita, producerea de energ
electrica (Centralele Breazova-Cranicel, Grebla, agrement, piscicultura). Pe Barzava sunt amenajate lacur
Gozna,Valiug si Secu,iar pe cursul superior al Timisului s-a construit lacul de acumulare “Trei Ape”, cu
suprafata de 52.612 ha. Lacuri de dimensiuni mici destinate industriei,
mai exista in vecinatatea orasului Bocsa: lacurile Vartoape si Medres.
Dintre apele subterane se remarca izvoarele termo-minerale.
Originea apelor termominerale de la Baile Herculane este in principal
vadoasa, mineralizarea lor se caracterizeaza prin prezenta clorurii de
sodiu, a hidrogenului sulfurat, hiposulfitul si sulfhidratul de sodiu, care
le imprima caracterul sarat si sulfuros. Temperatura izvoarelor
principale variaza intre 40-54o C, iar locul numit ”Sapte Izvoare Calde” are cele mai radioactive ape din ta
Prin efectele curative ale apelor si prin vechimea exploatarii lor, statiunea Baile Herculane este cotata ca u
din cele mai renumite din Europa. Izvoare termominerale mai apar in zonele Mehadica-Cuptoare si Oravita
Ciclova.
1.3 Clima
Clima judetului este continental moderata cu nuante sub-mediteraneene, subtipul climatic banate
caracterizandu-se prin circulatia maselor de aer atlantic si prin invazia maselor de aer mediteranean, ceea
confera caracter moderat regimului termic cu frecvente perioade de incalzire in timpul iernii, cu primave
timpurii si cantitati medii de precipitatii relativ ridicate.
Temperatura medie a iernii are valori ceva mai ridicate decat in zone din tara situate la acee
altitudine. In lunile de vara, temperaturile medii sunt in continua crestere, dar mai moderate de la o luna la al
5/10/2018 Prezentare Generala Caras-Severin - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-generala-caras-severin 5/18
5
comparativ cu lunile de primavara. Analizand temperatura medie pe anotimpuri se constata ca iernile su
relative aspre in regiunile muntoase ( la Cuntu -3,4 grade C, Semenic - 4,8 grade C, iar pe Tarcu - 8,3 grade C
in timp ce la Caransebes si Oravita se inregistreaza valori pozitive.
Anotimpul de vara este in general moderat, comparativ cu cel de iarna in regiunea muntoa
temperatura crescand treptat in depresiuni: Oravita (20,1 grade C), Bozovici (18,8 grade C), Caransebes (20grade C) Clima in Defileul Dunarii este sub mediteraneeana, caracterizata printr-o temperatura medie anua
mai ridicata decat in restul tarii: 10 - 11 grade C, iar la Orsova 11,8 grade C cea mai ridicata valoare din tara.
Temperatura medie a lunii ianuarie variaza intre 0 si - l grad C, iar cea a lunii iunie intre 21 - 23 gra
C. Valoarea maxima a temperaturii inregistrata in judetul nostru a fost de 49,2 grade C in anul 1946, iar c
minima a fost de - 32,2 grade C inregistrata in anul 1929.
1.4 Flora
Judetul Caras-Severin are o floradeosebita, multe specii fiind rare sau declarate
monumente ale naturii. Dintre acestea
enumeram: Zada, Pinul Negru de Banat,
(relicva din era glaciara), Alunul turcesc,
Garofita banateana, Garofita alba, Bulbuci,
Bujorul de padure, Bujorul de Banat, Macesul
de Beusnita, Paducelul negru, Visinul turcesc,
Iederea alba, Angelica, Urechea ursului,
Floarea de colt, Floarea Semenicului, Laleaua pestrita, Narcisa, Stanjenelul, Papucul doamnei, Sange
voinicului, Sabiuta, Brandusa galbena etc.
De la regiunea de campie pana la crestele muntilor se succed urmatoarele zone de vegetatie:
Zona stepei si silvostepei ocupa suprafete restranse in golfurile de campie ale Carasului si Nerei, in care
intalnesc: plopi, salcii, asociatii de fag, stejarul pufos, carpinita, scumpina, liliacul salbatic etc.
Zona padurilor este bine reprezentata si diferentiat etajata: etajul quercineelor in zona Moldova No
imprejurimile Resitei, Bocsei, Caransebesului si etajul fagului in Muntii Banatului, Defileul Dunarii, Mun
Almajului si Locvei, in imprejurimile Resitei si Caransebesului si latura vestica a culoarului Timis - Cerna.
aceasta zona se intalnesc paduri de fag in amestec cu ulmul de padure, paltin, brad si molid.
Zona alpina este formata din: etajul subalpin intre 1700 m si limita superioara a padurilor, in ca
predomina pajistile de iarba campului, paius, garofite de munte, ienupar, tufe de afine, jnepenis si etajul alp
propriu-zis caracterizat prin pajisti de iarba vantului, parusca, plante lemnoase (salcii pitice si azaleea).
5/10/2018 Prezentare Generala Caras-Severin - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-generala-caras-severin 6/18
6
1.5 Fauna
Este de asemenea bogata, cuprinzand multe animale si pasari,
dintre care amintim: Scorpionul, Fasa, Vipera cu corn, Balaurul (cea mai
mare reptila din Europa), Broasca testoasa de uscat, Acvila regala,
Vulturul alb, Acvila tipatoare mare, Acvila tipatoare mica, Corbul, Buha,
Egreta mica, Potarnichea de stanca, Lastunul de stanca, Lastunul mare,
Randunica roscata, Liliacul, Rasul, Ursul etc. Multe dintre aceste specii
traiesc pe Cheile Nerei, Clisura Dunarii, Valea Cernei si in Muntii
Tarcului, Semenic,Godeanu, prezentand o valoare deosebita pentru
judetul nostru.
Dintre animalele specifice padurilor de foioase frecvente sunt: lupul, soarecele gulerat, veverita, pars
jderul de padure, mistretul, caprioara, iepurele, cocosul de munte, iar
numarul speciilor de pesti cunoaste cea mai mare varietate fata de regiuniletarii: pastrav indigen, pastrav curcubeu, zlavoaca, lipan, mreana de munte
(in raurile de munte) si scobarul, cleanul, mreana (in regiunile de campie),
iar in Dunare se intalnesc cega, nisetru, pastruga, morunul, somnul.
Intinse teritorii de pe suprafata judetului de o valoare peisagistica speciala,
au fost declarate rezervatii naturale si au fost integrate in perimetrul
Parcurilor Nationale:
- "Domogled - Valea Cernei" care cuprinde Rezervatiile naturale:
Domogled, Coronini-Bedina, Iauna-Craiova, Iardasita, Belareca,
Pestera Barzoni;
- "Semenic - Cheile Carasului" cuprinde rezervatiile: Cheile
Carasului, Izvoarele Carasului, Izvoarele Nerei, Cheile Garlistei,
Barzavita, Buhui-Marghitas, Pestera Comarnic, Pestera Popovat,
Pestera Buhui, Rezervatia Goposu;
- "Cheile Nerei - Beusnita"cu rezervatiile: Cheile-Nerei-Beusnita,
Valea Ciclovei-Ilidia, Cheile Susarei, Bigar, Lisovacea, Doclin;
5/10/2018 Prezentare Generala Caras-Severin - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-generala-caras-severin 7/18
7
- "Parcul National al Portilor de Fier";
- Alte Rezervatii in afara Parcurilor: Padurea Berzovia, Dognecea, Cheile Globului, Cheile Rudariei, Rezerva
"Sfinxul Banatean", Rezervatia Naturala Bazias si Punctele Fosilifere de la Soceni, Apadia, Delinesti, Ezer
Globu Craiovei, Petrosnita, Tarnova, Tirol, Valeapai, Zorlentu Mare.
5/10/2018 Prezentare Generala Caras-Severin - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-generala-caras-severin 8/18
8
CAPITOLUL II-Prezentare economic-geografica
2.1 Structura demografica
Conform estimarilor, la 1 ianuarie 2009 populatia stabila (de resedinta) a judetului Caras-Sever
constituia 324236 persoane, 18.03% dintre acestea fiind sub 18 ani, iar densitatea populatiei în limitele judetu
era de 38 locuitori/km2. Cea mai mare densitate a populatiei a fost înregistrata în cele 2 municipii - Resita (3
persoane/km2) si Caransebes (354 persoane/km2). Cea mai mica densitate a populatiei a fost înregistra
în comunele Brebu Nou (4 persoane/km2), Mehadica (5 persoane/km2) si Prigor (7 persoane/km2).
La recensamantul din 2002, populatia stabila a judetului Caras-Severin alcatuia 333219 locuito
48.63% barbati si 51.37% femei. În municipii si orase locuiau 182948 cetateni iar în comune locuiau 1502
cetateni. În 2002 densitatea populatiei la nivelul judetului era de 39 locuitori/km2.
Populatia judetului Caras-Severin din 2002 a scazut cu 11.46% în comparatie cu datele recensamantu
din 1992
Conform recensamantului din 2002, persoanele pana la 14 ani constituiau 17.34% pe cand persoanele
varsta de 60 ani si peste alcatuiau 19.79% din populatia totala.
Populatia pe sexe si varsta în judetul Caras-Severin la recensamantul din 2002(4)
Grupe de
varsta:
Ambele sexe Barbati Femei
Numar
persoane
% fata de
total
Numar
persoane
% fata de
total
Numar
persoane
% fata
total
0 - 14 ani 57,768 17.34% 29,690 8.91% 28,078 8.43%
15 - 59 ani 209,498 62.87% 104,550 31.38% 104,948 31.50%
60 ani si
peste 65,953 19.79% 27,788 8.34% 38,165 11.45%
Total 333,219 100.00% 162,028 48.63% 171,191 51.37%
Locul nasterii si domiciliul populatiei
Din totalul populatiei stabile din judetul Caras-Severin, 107942 locuitori s-au nascut
5/10/2018 Prezentare Generala Caras-Severin - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-generala-caras-severin 9/18
9
municipii si orase, iar 152377 locuitori s-au nascut în comune în judetul de domiciliu conform recensamantu
din 2002. 20003 cetateni s-au nascut în mediul urban, iar 52863 cetateni s-au nascut în mediul rural înafa
judetului de domiciliu. Totodata, 1101 persoane s-au nascut în alta tara.
În 2002, 317435 cetateni aveau domiciliul în localitatea de recenzare, iar 9057 cetateni aveau domicil
în alta localitate din judetul Caras-Severin(6). 6483 persoane aveau domiciliul în alt judet decat cel de recenzaiar 244 persoane aveau domiciliul în alta tara. Din cei cu domiciliul în alta localitate din judetul Caras-Sever
5246 locuiau în municipii si orase, iar 3811 locuiau în comune. Din cei cu domiciliul în alt judet decat cel
recenzare, 2733 locuiau în municipii si orase, iar 3750 locuiau în comune.
Conform recensamantului din 2002, 122903 locuitori din judetul Caras-Severin si-au schimb
domiciliul(7). Anterior, 16043 cetateni locuiau în municipii si orase, iar 36846 cetateni locuiau în comune
limitele judetului Caras-Severin. În comparatie, 20963 cetateni locuiau în mediul urban, iar 48383 cetate
locuiau în mediul rural în alt judet al Romaniei. Totodata, 668 persoane aveau anterior domiciliul în alta tara.
Populatia dupa etnie, limba materna si religie
La recensamantul din 2002, populatia totala a judetului Caras-Severin se distribuie, în dependenta
etnie, în felul urmator(8): romani - 294051, maghiari - 5824, romi (tigani) - 7914, ucraineni - 3526, german
6149, rusi-lipoveni - 41, turci - 27, tatari - 1, sarbi - 6082, slovaci - 340, bulgari - 52, croati - 6273, greci - 1
evrei - 49, cehi - 2479, polonezi - 24, italieni - 55, chinezi - 3, armeni - 3, ceangai - 5, alta etnie - 279, etn
nedeclarata - 28.
În dependenta de limba materna, populatia stabila a judetului Caras-Severin se distribuia astfel
2002(9): romana - 300093, maghiara - 4900, rromanes (tiganeasca) - 5239, ucraineana - 3262, germana - 517
rusa-lipoveana - 36, turca - 20, tatara - 1, sarba - 5662, slovaca - 179, bulgara - 34, croata - 5986, greaca - 1
evreiasca (idis) - 5, ceha - 2257, poloneza - 6, italiana - 32, chineza - 3, armeana - 2, alta limba materna - 30
limba materna nedeclarata - 10.
Conform recensamantului din 2002, populatia stabila a judetului Caras-Severin se distribuie,
dependenta de religie, dupa cum urmeaza(10): ortodoxa - 278431, romano-catolica - 23698, reformata - 175
penticostala - 9519, greco-catolica - 2946, baptista - 14051, adventista de ziua a saptea - 650, musulmana - 3
unitariana - 31, crestina dupa Evanghelie - 249, crestina de rit vechi - 93, evanghelica lutherana sinod
presbiteriana - 98, evanghelica - 139, evanghelica de confesiune augustana - 92, mozaica - 66, alta religie - 77
fara religie - 233, atei - 118, religie nedeclarata - 234.
Structura social-economica a populatiei
La recensamantul din 2002, populatia activa a judetului Caras-Severin constituia 121406 persoa
(69153 barbati si 52253 femei), iar populatia inactiva era formata din 211813 persoane (92875 barbati si 1189
femei).Din populatia activa, cea ocupata era alcatuita din 104175 locuitori, 58074 barbati si 46101 fem
Numarul somerilor constituia 17231 cetateni, 11079 barbati si 11079 femei.
5/10/2018 Prezentare Generala Caras-Severin - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-generala-caras-severin 10/18
10
Populatia inactiva a judetului Caras-Severin era distribuita în felul urmator: elevi si studenti - 5451
pensionari - 83797, casnice - 34257, întretinuti de alte persoane - 27491, întretinuti de stat sau de organiza
private - 1563, alte situatii - 10192.
Populatia ocupata dupa statutul profesional si sectorul în care lucreaza La recensamantul din 2002, populatia ocupata din judetul Caras-Severin se distribuia, dupa statut
profesional, în felul urmator(12): 76804 - salariati; 2025 - patroni, întreprinzatori privati; 7721 - lucratori pe co
propriu; 48 - membri ai societatilor agricole/cooperativilor; 17364 - lucratori familiali în gospodaria propr
213 - alta situatie.
Dupa sectorul în care lucreaza, populatia ocupata a judetului Caras-Severin se distribuia în fel
urmator: sectorul de stat - 39449; sectorul privat - 39535; mixt - 3467; gospodaria proprie - 21707; a
gospodarii decat cea proprie - 17.
Populatia ocupata pe grupe de ocupatie si activitati ale economiei nationale
La recensamantul din 2002, populatia ocupata a judetului Caras-Severin se distribuia, dupa principale
grupe de ocupatie, dupa cum urmeaza(14): 4447 - legislatori, membri ai executivului, conducatori d
administratia publica si unitati economico-sociale si politice; 8383 - specialisti cu ocupatii intelectuale
stiintifice; 11534 - tehnicieni, maistri si asimilati; 5893 - functionari administrativi; 9375 - lucratori operativi
servicii, comert si asimilati; 24699 - agricultori si lucratori calificati în agricultura, silvicultura si pescuit; 194
- mestesugari si lucratori calificati; 12163 - operatori la instalatii si masini, asamblori de masini, echipamente
alte produse; 7334 - muncitori necalificati; 850 - fortele armate.
În dependenta de principalele activitati ale economiei nationale, populatia ocupata din judetul CaraSeverin se distribuia astfel(15): agricultura - 25362; silvicultura, exploatarea forestiera si economia vanatulu
1788; pescuit si piscicultura - 51; industria extractiva - 3872; industria prelucratoare - 25785; energie electri
si termica, gaze si apa - 2767; constructii - 4916; comert cu ridicata si amanuntul, repararea si întretiner
autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale si casnice - 9123; hoteluri si restaurante - 197
transport si depozitare - 4764; posta si telecomunicatii - 1427; activitati financiar bancare si de asigurari - 90
tranzactii imobiliare, închirieri si activitati de servicii prestate, în principal, întreprinderilor - 123
administratie publica - 7564; învatamant - 5658; sanatate si asistenta sociala - 4886; alte activitati de servi
colective, sociale si personale - 2067; activitati ale personalului angajat în gospodarii personale - 33; activitale organizatiilor si organismelor extrateritoriale - 2.
Populatia ocupata dupa localizarea locului de munca
Conform recensamantului din 2002, populatia ocupata din judetul Caras-Severin care lucra
localitatea de trai alcatuia 89368 cetateni, 47240 barbati si 42128 femei (16). 12686 locuitori munceau în a
localitate din judet. Dintre acestia, 9652 munceau în municipii si orase, iar 3034 lucrau în comune.Locuito
5/10/2018 Prezentare Generala Caras-Severin - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-generala-caras-severin 11/18
11
care munceau în alt judet alcatuiau 1835 persoane, 1249 barbati si 586 femei. Dintre acestia, 1683 lucrau
municipii si orase, iar 152 lucrau în comune. Înafara Romaniei munceau 286 persoane, 219 barbati si 67 femei
Somerii dupa durata somajului si tipul protectiei sociale
În dependenta de durata somajului, somerii din judetul Caras-Severin se distribuiau în felul urmator 2002(17): sub 6 luni - 2737, de la 6 pana la 9 luni - 4517, de la 9 pana la 27 luni - 4661, peste 27 lun
5316.Conform recensamantului din 2002, 6997 someri au primit ajutor/indemnizatie de somaj, 735 someri
beneficiat de ajutor de integrare profesionala, iar 2375 someri au primit alocatie de sprijin(18). Somerii care nu
beneficiat de nici un ajutor au constituit 7124.
Populatia dupa nivelul educatiei
În judetul Caras-Severin populatia cu varsta de 10 ani si peste alcatuia 299959 persoane, 1448
barbati si 155122 femei. Dintre acestea, 15879 persoane au studii superiore, 9247 persoane au studii postlicea
si de maistri, 196786 persoane au studii secundare, 63045 persoane au studii primare, iar 14847 persoane nu
absolvit nici o scoala.Dintre persoanele cu studii superioare, 13533 persoane au studii superioare de lun
durata, iar 2346 persoane - de scurta durata. Dintre persoanele cu studii secundare, 60818 persoane au stu
liceale, 40917 persoane au studii profesionale si de ucenici, iar 95051 persoane au studii gimnaziale.În jude
Caras-Severin 2.2% (6655 persoane) din populatia cu varsta de 10 ani si peste sunt analfabete. Nivel
analfabetilor printre barbati este de 1.2% iar printre femei de 3.2%.
Conditii de locuit
În Judetul Caras-Severin au fost înregistrate 77113 cladiri, 131030 locuinte si 335750 camere recensamantul din 2002). Numarul cladirilor, locuintelor si camerelor a crescut cu 2.1%, 2.5% si 7.7% respec
în comparatie cu datele recensamantului din 1992. Suprafata camerelor a constituit 5195236 mp în 2002,
11.9% mai mult fata de anul 1992.În 2002, numarul total al unitatilor locuite din necesitate din cadrul judetu
Caras-Severin constituia 88, dintre care 32 unitati erau situate în cladiri (spatii cu alta destinatie din cladire s
în constructii gospodaresti izolate de cladire) iar 56 unitati reprezentau constructii provizorii sau unit
mobile(22). În cadrul unitatilor locuite din necesitate se afla un total de 116 camere (cu suprafata de 1370 mp),
gospodarii si 249 peroane.
Locuinte pe forme de proprietate, dupa destinatia actuala a cladirii si tipul cladirii de locuit
Conform recensamantului din 2002, în cadrul tuturor locuintelor din judetul Caras-Severin se aflau 3343
camere de locuit si 1387 camere utilizate în scopuri profesionale sau comerciale, cu o suprafata totala
5168670 si 26566 mp respectiv. 330338 persoane si 110387 gospodarii au fost numarate în aceste locuin
Numarul camerelor de locuit si numarul gospodariilor pe o locuinta au constituit 2.55 si 0.84 respect
iar numarul persoanelor pe o camera de locuit a constituit 0.99. Suprafata camerelor de locuit pe o locuin
5/10/2018 Prezentare Generala Caras-Severin - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-generala-caras-severin 12/18
12
constituia 39.45 mp, alcatuind 15.65 mp pe o persoana.În judetul Caras-Severin, 130107 locuinte erau situate
cladiri de locuit, 589 locuinte se aflau în cladiri cu alta destinatie decat cea de locuit, iar 334 locuinte er
situate în cladiri cu unitati de locuit în comun. În dependenta de tipul de proprietate, locuintele d
judetul Caras-Severin se distribuiau astfel: 120844 - locuinte cu proprietate privata (particulara), 77 - locuin
cu proprietate privata de grup (cooperatista/asociativa), 9852 - locuinte cu proprietate de stat, 257 - locuinteproprietatea cultelor religioase.
Locuinte neocupate
Conform recensamantului din 2002, în judetul Caras-Severin au fost înregistrate un total de 213
locuinte neocupate, cu un numar de 45741 camere. Permanent neocupate au fost 4190 locuinte, cu 8307 came
Locuintele sezoniere sau secundare au constituit 17126, avand 37434 camere.
În mediul urban au fost numarate 10208 locuinte neocupate, iar mediul rural au fost înregistrate 111
locuinte neocupate.
2.2 Resurse naturale
Subsolul judetului este bogat in minereuri si minerale utile. Exceptand petrolul,exista cantit
insemnate de rezerve reprezentand 130 de zacaminte omologate, din care 64 zacaminte de carbuni si minereu
50 zacaminte de substante nemetalifere si roci utile si 6 zacaminte de ape industriale, termominerale si plate.
De remarcat sunt rezervele de marmura de la Ruschita, care se aseamana cu apreciata marmura
Carrara .
Zacamintele de carbuni se gasesc in zonele Resita-Moldova Noua si in bazinele Rusca-Monta
Caransebes si Almaj, cele metalifere la Bocsa, Oravita, Sasca-Montana si Resita. Exista minereuri de mangan
Delinesti, minereuri de cupru se gasesc la Ocna de Fier, Sasca Montana, Ciclova Romana, Moldova-No
Dognecea, Oravita, zacaminte de plumb si zinc sunt localizate în zona Ruschita, Dognecea, minereuri de aur
argint în zonele Bocsa, Dognecea, Oravita.
Zacamintele nemetalifere, desi larg raspandite pe teritoriul judetului au fost putin exploata
principalele zacaminte fiind: azbest (Muntii si Depresiunea Almajului,Bradisorul de Jos, Voislova, Borlov
mica alba (Tîrnova si Secu), talc (Marga, Voislova); feldspat (Teregova, Armenis si Globu Craiovei); cuart
(Ocna de Fier, Carasova, Moniom, Clocotici); cuart (Delinesti); caolin (Sichevita si Nermed); argile refracta
(Anina); pamanturi colorate (Garnic, Coronini, Tirol, Farliug, Ezeris,Tîrnova); nisipuri metalurgice (Doclin
Surduc); calcar (Resita, Gîrliste, C-tin Daicoviciu); marmura (Bocsa si Ruschita); granit si granodiorit (Surd
si Bradisorul de Jos).
5/10/2018 Prezentare Generala Caras-Severin - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-generala-caras-severin 13/18
13
2.3 Arii protejate
Exista un numar de 52 arii naturale protejate, din care de interes national 51 (parcuri nationale
parcuri naturale 1, rezervatii naturale 47)si de interes judetean 1 (rezervatii naturale 1).
Suprafata totala a ariilor naturale protejate din judetul Caras - Severin este de 173.881,8 ha ceea ce reprezin
20,4 % din teritoriul judetului. In cadrul judetului Caras - Severin sunt constituite 3 Parcuri Nationale (Parc
National Cheile Nerei - Beusnita, Parcul National Semenic - Cheile Carasului si Parcul National Domogled
Valea Cernei) si Parcul Natural Portile de Fier. De asemenea in interiorul parcurilor sunt constituite si inclu
25 rezervatii naturale iar in afara parcurilor sunt constituite 22 rezervatii naturale.
Majoritatea ariilor protejate sunt situate in regiunea de deal si de munte, fiind puternic fragmentate de va
raurilor Cerna, Nera, Caras si colectate de fluviul Dunarea. De mentionat este si faptul ca din cele 173.881,8
arii protejate, cca 80 % sunt incluse in fondul forestier national iar restul reprezinta fluviul Dunarea, pajis
naturale si alte terenuri agricole.
Parcul National Cheile Nerei - Beusnita
Are o suprafata de 36 758 ha, in cuprinsul careia se gasesc 5 rezervatii naturale. Vegetatia variata es
interesanta prin valoarea peisagistica, estetica si stiintifica. Principalul element atractiv al parcului il constitu
relieful care se impune atat prin frumusetea peisajelor pe care le genereaza cat si prin posibilitatile pe care
ofera de a fi valorificate turistic.
Aici intalnim formatiuni carstice reprezentate prin forme de suprafata (chei, cascade) sau de adancim
(pesteri) cum sunt: Cheile Nerei pe o lungime de 22 km cuprinse intre Sopotul Nou si Sasca Montana,
constituie un valoros obiectiv turistic prin salbaticia si pitorescul lor, pe intreg parcursul lor reprezentand
stransa imbinare intre stanca ,vegetatie si apa precum si Cheile Minisului, pe o lungime 14 km, unde intaln
izvorul, cheile si Cascada Bigar, pesterile Adam, Stana "Leului" si altele.
Resurse turistice antropice:
1. Monumente de arta de factura religioasa: Biserica in stil baroc vienez din secolul al XVIII -lea din comu
Ciclova Montana.
2. Monumente istorice de arta laica: - Ciclova Montana- beciurile fostei fabrici de bere
Parcul National Semenic - Cheile Carasului
Are o suprafata de 36 214 ha si include 10 rezervatii naturale. Principalul element atractiv al parculu
constituie relieful variat si atractiv pentru turisti. Intalnim formatiuni carstice reprezentate prin forme
suprafata (chei - Cheile Carasului,Cheile Garlistei, doline,lapiezuri), sau de adancime (pesteri - Peste
Comarnic, Pestera Popovat, Pestera Buhui, Pestera Marghitas, Pestera Tolosu Pestera Galatiului, Peste
Liliecilor, Pestera Racovita).
Avenul din Poiana Gropu, Muntii Aninei, intre Resita si Crivaia, este cel mai adanc aven din tara, cu
adancime de 235m.
5/10/2018 Prezentare Generala Caras-Severin - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-generala-caras-severin 14/18
14
Dispunerea reliefului in trepte ofera numeroase puncte de belvedere cum sunt cele din Muntii Semen
Aninei si platouri carstice - Iabalcea, Ravniste si Marghitas.
Resurse turistice antropice
1. Valori folclorice si etnografice:
Manifestari folclorice - Sarbatoarea Liliacului - organizata la Carasova Port popular - Valea Carasu(Carasova) unde bogatia si originalitatea costumului popular s-a pastrat nealterat
2. Obiective de mare interes turistic:
- Lacurile Gozna de pe raul Barzava, Buhui si Marghitas de pe paraul Buhui, Lacul Mare de pe raul Caras, Tr
Ape de pe raul Timis;
Parcul National Domogled - Valea Cernei
Are o suprafata totala de 61 211 ha din care 23 185 ha se afla pe teritoriul judetului Caras - Severin ,
806 ha se afla pe teritoriul judetului Gorj si 8220 ha se afla pe teritoriul judetului Mehedinti. In
cuprinsul parcului sunt constituite 5 rezervatii naturale in judetul Caras- Severin.Principalele elemente atractive ale parcului il constituie relieful variat atractiv turistilor si apele termo -
minerale din statiunea Baile Herculane.
Aceste izvoare au o posesiune arteziana ce poate ridica apa pana la 50 m deasupra solului.
Temperatura izvoarelor principale variaza intre 40 - 54 º C iar apele de la "Sapte Izvoare Calde" sunt dint
cele mai radioactive din tara. Prin efectele curative ale apelor si prin vechimea exploatarii lor, statiun
balneoclimaterica Baile Herculane este cotata ca una dintre cele mai vechi si renumite statiuni din Europa.
Privita in ansamblu, Valea Cernei prezinta, pana la Herculane, versanti abrupti, chei de o deosebita frumuse
cu o verticalitate ce ajunge pana la 400 - 500 m, pesteri, avenuri si altele. Pe Valea Cernei intalnim form
carstice din care amintim: Valea Tesnei, Stanca lui Iorgovan, Pestera Hotilor, Grota cu Aburi.
Resurse turistice antropice
1. Monumente istorice de arta laica
- Complexul Balnear realizat in stil baroc (Sec. XVIII - XIX) din Gara Baile Herculane:
2. Monumente de arta plastica si conservativa
- Statuia lui Hercule din Baile Herculane
- Muzee: Muzeul judetean de istorie , sectia Baile Herculane, Muzeul statiunii si istoria statiunii Ba
Herculane;
3. Obiective economice de interes turistic:- Lacul de acumulare Baile Herculane situat in amonte de "Sapte Izvoare "
- Baza Tehnico - Materiala a turismului din zona;
Parcul Natural Portile de Fier
Are o suprafata de 128 160 ha din care 70 023 ha se afla pe teritoriul judetului Caras - Severin si 48 888 ha
afla pe teritoriul judetului Mehedinti. In cuprinsul parcului de pe teritoriul judetului Caras - Severin su
constituite 4 rezervatii naturale.
5/10/2018 Prezentare Generala Caras-Severin - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-generala-caras-severin 15/18
15
Defileul Dunarii dispune de o biodiversitate impresionanta (peste 4000 taxoni vegetali). Algele su
reprezentate prin 549 specii , lichenii 375 specii, ciupercile prin 1077 specii, briofitele prin 296 specii
cormofitele prin 1707 specii. S-au identificat peste 5 300 specii de animale, unele grupe taxonomice nefiind in
studiate in tara noastra. Cercetarile efectuate pun in evidenta faptul ca din punct de vedere faunistic , teritori
din zona lacului de acumulare Portile de Fier, face parte din regiunea dacica, cuo fauna caracteristica central - europeana in care se interpun elemente ale faunei eurasiatice si mediteraneene.
Spatiul geografic din zona este foarte favorabil conservarii elementelor stravechi (unele cu statut de relic
glaciare cum sunt tisa, iedera alba, pinul negru de Banat) iar altele sunt specii endemice cum sunt: murul
Banat, mararul de stanca, laleaua de Banat, bujorul de Banat si altele.
Principalul element atractiv al parcului il constituie relieful montan, variat, atractiv turistic si in special Defile
Dunarii cu valente estetice si recreative deosebite printre care mentionam: Muntii Locvei, Defileul Dunar
pesterile Voinicovat si Gura Gornii, Socolovat , Mosnic, Gura Ponicovei si Veterani, Gura cu Musca, Zo
Umeda Balta Nera- Dunare, Stana Babacaia (Coronini).
Resurse turistice antropice
1. Monumente de arta de factura religioasa: Manastirea Bazias din localitatea cu aceleasi nume;
2. Muzee: Muzeul de istorie - Sectia Moldova Noua se constituie in expozitie permanenta de istorie - arheolog
si etnografie a Clisurii Dunarii.
Totodata mai exista 48 de rezervatii naturale in suprafata de 32.809,50 ha calsificate astfel: botanice (
forestiere (6), mixte (20), geologice (5), speologice (4), paleontologice (10).
Judetul Caras-Severin are si o bogata mostenire istorica si etnografica care se concretizeaza intr-o lista
monumentelor din patrimoniul cultural national ca obiective de importanta locala si nationala.Sunt
numar de 572 de astfel de obiective arheologice, care se subimpart astfel:
- monumente si situri arheologice: 129,
- monumente si ansambluri de arheologie: 257,
- monumente memoriale si funerare: 34,
- monumente de arta plastica: 13,
5/10/2018 Prezentare Generala Caras-Severin - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-generala-caras-severin 16/18
16
- ansambluri urbanistice: 15,
- monumente si ansambluri etnografice si de tehnica populara: 122,
- ansambluri industriale monumentale: 3.
In Judetul Caras Severin intalnim numeroase vestigii si monumente de arhitectura
- Ruinele Cetatii Carasova
- Castrul roman Centum Putei, Surduc-Banat
- Ceatea Buza Turcului, Bocsa
- Teatrul vechi din Oravita
- Statuia lui Hercule si Complexul balnear
- Ruinele Cetatii feudale Mehadia
Trasee turistice montane
- Resita - Secu - Cuptoare -Dealul Piatra Alba - Culmea Certej - Paraul Valiug - Comuna Valiug - Inseuarea
Prislop - Semenic
- Resita - Valiug - Crivaia
- Semenic - Baile Mari si Mici ale Vulturilor - Varful Piatra Nedeii - Culmea Cracu Pietros - Culmea Capul
Muntelui - Paraul Beg - Poiana Begului - Cantonul Silvic Crivaia
- Sopotu Nou - Cheile Nerei - Sasca Romana
- Semenic - Crivaia - Poiana Betii - Pestera Comarnic - Poiana Betii - Vila Klaus - Semenic- Steierdorf - Lacul Ochiul beiului - Cascada Beusnitei - Podul Beiului - Sasca Romana
- Crivaia - Pestera Comarnic - Podisul Iabalcei - Prolaz - Cheile Carasului - Carasova
5/10/2018 Prezentare Generala Caras-Severin - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-generala-caras-severin 17/18
17
Bibliografia
http://www.placelook.com/article/judetul-caras-severin-romania-descriere
http://www.placelook.com/article/judetul-caras-severin-romania-descriere
http://www.util21.ro/util21/judete-Romania-informatii.htm
http://www.ro.all.biz/regions/?fuseaction=adm_oda.showSection&rgn_id=13&sc_id=8
http://www.carasseverin.insse.ro/main.php?id=404
http://www.prefcs.ro/
http://www.tourismguide.ro/x/judetul_caras_severin/
5/10/2018 Prezentare Generala Caras-Severin - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-generala-caras-severin 18/18
18