prezentari sedinta comisiilor de economie si buget finante a pnl
DESCRIPTION
Prezentari sedinta Comisiilor de Economie si Buget Finante a PNLTRANSCRIPT
PARTIDUL NATIONAL LIBERAL
Comisia economicaComsia de buget-finante
Comisia de afaceri europene
7 decembrie 2010
Criza economica a fost mai dura in Romania decat in alte tari ale UE
• In perioada 2004 – 2008 PIB-ul a crescut de la 60 mld. euro la 137 mld. euro• Economia romaneasca este, in mare masura, dependenta de factori externi• Cresterea economica s-a datorat resurselor externe - deficitul de cont curent
a urcat in 2008 la 16 mld. euro (11,7% din PIB, a crescut, de asemenea, datoria externa a sectorului neguvernamental)
• Cea mai mare parte a capitalului privat este de provenienta externa (peste 90% in domeniul bancar, in asigurari, in telecomunicatii, in marile industrii prelucratoare: automobile, siderurgie etc.)
• Bancile au redus, incepand cu octombrie 2008, creditarea mediului privat• Investitiile straine au scazut dramatic ( de la 9,3 mld. euro in 2008 la 4,4 mld.
euro in 2009)• Anul 2009 a fost an electoral, Guvernul evitand adoptarea unor masuri
ferme anti-criza
Acordul cu FMI – bilant 2009 - 2010(I)• Scaderea PIB cu cca 10% in termeni reali• Un deficit bugetar cumulat de peste 70 miliarde de lei ( cca 17 miliarde de euro)• Crestere spectaculoasa a datoriei publice – de la 13,3% din PIB in 2008 la 23,7% in 2009 si 32% (preliminat) in 2010•Deteriorarea nivelului de trai. (PIB/loc) de la 2600 euro/loc in 2004 la 6400 euro/loc in 2008 si la 5400 euro/loc in 2009. Veniturile bugetarilor sunt la 50% in termeni reali in octombrie 2010 fata de decembrie 2008• Prabusirea investitiilor straine directe de la 9,3 mld euro in 2008 la 4,4 mld euro in 2009 si 3,5 miliarde euro (prelim.) in 2010 si a cheltuielilor de capital de la 24 mld lei in 2008 la 14 mld lei (prelim.) in 2010, adica la jumatate in termeni reali
Acordul cu FMI – bilant 2009 - 2010(II)
• Triplarea numarului de proceduri de insolventa deschise prin comparatie cu 2008
• Restrangerea cererii interne• Pierderea a jumatate de milion de locuri de munca in
sectorul privat• Cresterea impozitarii (cresterea CAS cu 3,8 puncte
procentuale, cresterea TVA de la 19% la 24%, introducerea, in perioada mai 2009- septembrie 2010 a impozitului minim etc.)
• Depasirea tintei de inflatie cu cca 4 puncte procentuale in anul 2010
Masuri de reducere sau de evitare a unor dezechilibre
• Relativa stabilitate a cursului de schimb• Consolidarea rezervelor internationale ale BNR• Demararea unor masuri de ajustare a cheltuielilor bugetare (reducerea
personalului bugetar, reducerea ponderii cheltuielilor salariale si de bunuri si servicii in totalul cheltuielilor bugetare, inghetarea pensiilor in 2010 si 2011), desi in opinia mea ele au fost, mai degraba, taieri decat ajustari in adevaratul sens al cuvantului
• Adoptarea unor legi in sensul consolidarii fiscale ( Legea responsabilitatii fiscale, Legea unica a salarizarii, Legea pensiilor). Din pacate, legea salarizarii unitare si cea a pensiilor nu au fost rezultatul unui dialog social si al unor dezbateri serioase in Parlament, raman controversate si susceptibile de schimbari
• Evitarea luarii, mai ales in anul 2010, a unor masuri cu caracter populist
Istoricul acordurilor FMI cu Romania
Tipul acordului
Data aprobarii
Data expirarii
Suma aprobata(mil DST)
Suma executata(mil DST)
Observatii
Stand-by 11/04/1991 10/04/1992 380.5 318.1 Incomplet
Stand-by 29/05/1992 28/03/1993 314.04 261.7 Incomplet
Stand-by 11/05/1994 22/04/1997 320.5 94.27 Incomplet
Stand-by 22/04/1997 21/05/1998 301.5 120.6 Incomplet
Stand-by 05/08/1999 28/02/2001 400 139.75 Incomplet
Stand-by 31/10/2001 15/10/2003 300 300 Complet
Stand-by transformat in precautionary
07/07/2004 06/07/2006 suspendat
01/01/2005
250 0 Incomplet
Acordul cu FMI a fost, permanent, revizuit, de fiecare data in sens negativ
In 2010 tinta de deficit de 5,9% a fost ajustata la 6,8 din urmatorele motive:
• Revizuirea in jos a produsului intern brut aceasta de la -1% la o scadere de 2%
• Colectarea veniturilor bugetare mai redusa decat se astepta
• Cresterea evaziunii fiscale• Depasirea tintei de arierate• Ezitari in ce priveste procesul de ajustare.
Ponderea veniturilor in PIB – RO si UE(%)
Tara/An 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010(estimat)
Cehia 41,1 41,7 41,5 40,7 39,6 40,2 40,3 41,0
Polonia 39,9 38,6 40,8 40,0 40,0 39,0 37,6 38,6
Romania 29,4 30,0 29,8 31,0 31,3 32,8 31,6 31,6
Ungaria 43,4 44,1 44,5 42,6 43,9 44,7 45,9 45,1
Grecia 43,2 42,0 41,8 39,5 39,4 39,9 37,3 37,2
Spania 38,3 38,7 39,3 40,4 40,2 40,0 34,0 35,6
Portugalia 42,9 43,2 41,8 42,5 42,5 42,8 43,7 43,5
Italia 44,8 44,3 44,0 45,6 46,3 46,3 46,3 45,5
UE15 / UE25 44,7 44,5 45,0 44,9 44,9 44,6 43,4 44,5
Sursa: European Commision, EUROSTAT database, central banks, INSSE, 2009
Ponderea cheltuielilor in PIB – RO si UE
(percentage)
Tara/An 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 (estimate)
Cehia 47,3 45,2 44,9 43,6 43,0 43,0 46,9 46,5
Polonia 44,6 42,6 43,3 43,8 42,7 42,3 44,0 46,1
Romania 30,9 31,5 31,2 32,9 33,6 36,0 38 37,3
Ungaria 49,1 48,9 49,9 51,8 50,3 48,9 50 49,4
Grecia 44,9 45,5 43,0 42,0 42,3 41,8 50 49,4
Spania 38,4 38,9 38,5 38,6 38,4 38,7 45,2 45,6
Portugalia 45,5 46,5 47,8 46,4 45,4 45,4 49,5 50,2
Italia 48,3 47,7 47,2 50,1 48,6 48,6 51,6 50,8
UE 15 / UE 27 47,3 46,7 46,9 46,5 45,9 45,8 50,4 50,6
Sursa: European Commision, EUROSTAT database, INSSE, 2009
Evolutia PIB-ului real
Sursa: www.cnp.ro
Proiectia principalilor indicatori macroeconomici modofocare procentuala fata de anul anterior(%)
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014PIB preturi curente- mil RON -
514,654 491,274 511,582 544,426 599,060 659,429 722,918
PIB preturi curente- Crestere reala (%) -
7.3 -7.1 -1.9 1.5 3.9 4.5 4.7
Industrie 1.9 -4.3 3.6 2.7 3.8 4.3 4.1Agricultura, silvicultura, piscicultura
21.9 -0.4 1.0 1.0 1.7 3.1 2.9
Constructii 26.1 -13.6 -15.9 1.6 4.5 7.1 6.1Servicii 5.4 -6.8 -3.1 0.9 4.1 4.4 4.9Consumul final 9.1 -8.2 -3.5 1.2 3.4 3.5 3.6Consumul individual efectiv al gospodariilor
9.4 -9.2 -3.4 1.5 3.6 3.7 3.8
Consumul colectiv efectiv al administratiei publice
5.4 1.2 -4.6 -1.0 1.5 1.8 2.0
Formarea bruta de capital fix 16.2 -25.3 -1.5 3.0 5.8 7.6 8.4Export de bunuri si servicii 8.7 -5.5 7.0 7.7 7.8 8.3 9.5Import de bunuri si servicii 7.8 -20.6 4.1 7.3 7.7 8.0 9.6
Inflatia - proiectie
Sursa: www.cnp.ro
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014Cresterea preturilor de consum-sfarsitul anului-medie anuala
6.307.85
4.745.59
7.95.9
3.25.3
3.03.5
2.83.2
2.52.8
Deflator PIB 15.2 2.8 6.2 4.8 5.9 5.3 4.8
Inflatia
Venituri si cheltuieli bugetare
Sursa: Strategia fiscal-bugetara 2011-2013, www.mfinante.ro
2008 realizat
2009realizat
2010estimat
2011estimat
2012estimat
2013estimat
Venituri bugetare totale 32.8 32.0 31.6 32.4 32.5 32.4
Cheltuieli bugetare totale 37.7 39.4 38.4 36.8 35.5 34.9
Sold -4.9 -7.4 -6.8 -4.4 -3.0 -2.5
Source: www.cnp.ro
Risc. Evolutia datoriei publice (pondere in PIB)
(Romania - UE)
Tara/anul2008 2009 2010
(estimated)Bulgaria 19,0 15,1 16,2
Cehia 30,9 36,5 40,6
Polonia 49,1 51,7 57,0
Romania 13,3 23,7 32
Ungaria 68,1 79 80
Grecia 97,6 113 125
Spania 34,6 66 74
Portugalia 65,8 78 85
Italia 103,1 115 117
UE15/Ue-27 58,3 73 79
Source: EUROSTAT, 2009
Romania post-criza. Risc social
Romania post-crizaRisc. Criza sistemului de pensii
Forta de munca
Sursa: www.insse.ro
Situatie la nivelul trimestrului II 2010
AnchetaAMIGO
mii persoane
Populatia totala: 21,462
Populatia de peste 15 ani si peste:18,210Sub 15
ani: 3,252
Populatia activa:10,185 Populatia inactiva de 15 ani si peste:8,025
Populatia ocupata:9,488Someri
BIM: 697
Pensionari: 5,675
Alte persoane inactive:
2,350
Salariati: 6,088 Alte categorii: 3,400
Asig soc stat: 4,759
Agricult: 744
Milit&avoc&altii: 176
Salariati cu carte
de munc
a: 4.550
Sector inform
al-munca la
negru: 1.538
Agricultori: 2.00
0
Muncitori in strainatate: 1.000
Persoane
fizice autorizate: 400
Somajul. Castigul salarial
Sursa: www.cnp.ro
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014Numarul mediu de salariati – mii persoane
5,046.3 4,774.3 4,665 4,690 4,735 4,775 4,830
% 3.3 -5.4 -2.3 0.5 1.0 0.8 1.2Numarul de someri inregistrati(la sfarsitul anului) – mii persoane
403.4 709.4 760 720 690 650 600
% 4.4 7.8 8.5 8.0 7.6 7.1 6.5Castigul salarial mediu brut– RON
1,761 1,845 1,910 2,022 2,125 2,232 2,338
% 26.1 4.8 3.5 5.9 5.1 5.0 4.7Castigul salarial mediu net– RON
1,309 1,361 1,393 1 472 1,546 1,622 1,697
% 25.6 4.0 2.4 5.7 5.0 4.9 4.6Castigul salarial real 16.5 -1.5 -3.3 0.4 1.5 1.7 1.8
Romania post-crizaRiscul mentinerii unui mediu de afaceri nepredictibil
De ce este necesar un nou acord cu FMI
• Procesul de consolidare fiscala este abia la inceput• Sustenabilitatea constructiei bugetare nu este
convingatoare• Presiunile de natura politica risca sa compromita
procesul de consolidare fiscala• Necesarul urias de finantare a datoriei publice si a
deficitului bugetar pentru anul 2011 (cca 16 miliarde de euro) nu poate fi asigurat de pe piata interna. Romania are nevoie de un plus de credibilitate pe pietele financiare internationale
Romania post-crizaRisc. Criza datoriei
Sursa: Ministerul Finantelor Publice
CT 3 luni19,4%
CT 1 luna 11,6%
CT 6 luni 32,9%
CT 12 luni18,0%
Obligatiuni de tip benchmark 5 ani
5,2%
Obligatiuni de tip benchmark 4 ani
2,5%
Obligatiuni de tip benchmark 3 ani
10,4%
Necesar de finantare 2011
• IN 2011, ROMANIA VA AVEA UN SERVICIU AL DATORIEI PUBLICE DE 55,7 MLD LEI, ADICA 10,5% DIN PIB
• 85% DIN SERVICIUL DATORIEI PUBLICE (47,3 MLD LEI) REPREZINTA RATELE DE CAPITAL, IAR 15% DOBANZILE SI COMISIOANELE
• 87% DIN SERVICIUL DATORIEI PUBLICE ESTE INTERN, IAR RESTUL EXTERN
• IN TOTAL, GUVERNUL ARE NEVOIE DE APROXIMATIV 16 MLD EURO IN 2011 (13% din PIB):
i. 5 MLD EURO PENTRU ACOPERIREA DEFICITULUI BUGETAR (INCLUSIV DOBANZI);
ii. 11 MLD EURO PENTRU RATELE DE CAPITAL SCADENTE.
Forma optima a unui nou acord este cea de tip precautionary
• Rezervele internationale ale Bancii Nationale nu necesita o finantare suplimentara
• Fondul Monetar International a decis sa nu mai finanteze deficitul bugetar
Obiectivele unui nou acord cu FMI
• Continuarea procesului de consolidare fiscala si de ajustare structurala
• Reforma marilor sisteme publice (sistemul de pensii, sanatate)
• Reducerea arieratelor• Restructurarea si privatizarea marilor
companii de stat• Reluarea cresterii economice
Rata de absorbtie a fondurilor europene (I)
• Plăţile totale către beneficiari din fonduri UE (reprezentand pre-finanţări şi rambursări), se ridica la aproximativ 1,451 miliarde euro. Plăţile interne din fonduri UE reprezintă 16,67 % din alocarea 2007 – 2010 si 7,5 % din alocare 2007 – 2013;
• Din suma de 1,451 miliarde euro, 427 milioane euro reprezinta rambursari interne din fonduri UE, aproximativ 4,9 % din alocarea 2007 – 2013 si 2,2 % din alocarea 2007 – 2013;
Rata de absorbtie a fondurilor europene (II)
• Până la data de 30 noiembrie 2010 s-a primit de la Comisia Europeana suma de 2,41 miliarde euro, care reprezintă 27,8% din alocarea UE 2007 - 2010 şi 12,55% din alocarea UE 2007 – 2013;
• Din aceste fonduri, plăţile intermediare rambursate de Comisia Europeana reprezinta 277 milioane euro, ceea ce reprezintă 3,2% din alocarea UE 2007 - 2010, respectiv 1,5% din alocarea UE 2007-2013 !!!
Situaţia contractării de proiecte
8699
13099
28721792
8418
17325
85708237 7255
29494
87287824
6550
35845
13801
10710
5192
26043
42263221
5591547
317264 346 269216 2160
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
Mili
oane
lei
Transport Mediu Regional Resurse Umane Competitivitate Capacitateadministrativă
AsistenţăTehnică
Alocare 2007-2010 Val. Depuse Val. Aprobate Val. Contractate
Plăţi către beneficiari (din fonduri UE)
8699
1792
159,66
8418 8237
1040,8
7255 7824
2161,49
6550
10710
1770,53
5192
3221
964,81559264 35,97 346 21636,67
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
Mili
oane
lei
Transport Mediu Regional Resurse Umane Competitivitate CapacitateAdministrativă
AsistenţăTehnică
Alocare 2007-2010 Val. Contractate Val. Plăţi contrib.UE
Evolutia cursului de schimb si aderarea la
euro (I)• Incheierea acordului de finantare externa cu UE si
FMI a redus presiunile de depreciere asupra leului• Cvasi-stabilizarea leului a fost sustinuta si de
corectia peste asteptari a deficitului de cont curent• Din pacate, procesul de dezinflatie a fost stopat,
temporar, in perioada octombrie 2009 – decembrie 2010 .Printre motive: devansarea cresterii accizelor la tigari si la combustibili, cresterea TVA, tensionarea mediului politic intern
Evolutia cursului de schimb si aderarea la euro (II)
• Iesirea din procedura de deficit excesiv• Epuizarea efectelor adverse ale crizei economice globale• Insanatosirea fundamentelor economiei nationale• Continuarea procesului de convergenta• Alinierea graduala a rezervelor minime obligatorii in lei si
valuta la standardale BCE• Reluarea trendului de apreciere a monedei nationale in
raport cu euroRomania si-a stabilit tinta pentru integrare in zona euro
anul 2015. Ea pare, in acest moment, irealizabila.
PERSPECTIVE
• Criza economica din Romania va necesita cinci ani pentru inlaturarea efectelor sale
• In 2013 Romania va ajunge la potentialul economic din 2008, dar pe baze mai sustenabile
• Obiectivul privind aderarea la zona euro a fost amanat pentru anul 2015
• Anul 2011 ar putea fi anul stoparii declinului economic• Tot in 2011 Romania ar putea incheia un nou acord cu
FMI si CE avand ca obiective consolidarea fiscala si reluarea cresterii economice
Evaluările Consiliului Fiscal •Creşterea cu 17% a veniturilor din contribuţii sociale de
sănătatea pare ca nerealistă,nefiind posibilă fără măsuri legislative care să genereze încasări suplimentare.
•Cheltuielile cu asistenţa socială sunt prevăzute să scadă pe baza unor propuneri legislative neclarificate, deci cifrele nu pot fi considerate realiste.
•Ţinta privind cheltuielile de personal este ameninţată atât timp cât legislaţia privind noua politică salarială nu este adoptată.
•Fundamentarea proiecţiilor pentru unele venituri şi cheltuieli se bazează pe intenţii de modificări legislative care nu sunt menţionate în strategia fiscal-bugetară a Guvernului, nu au fost dezbătute public, iar executivul nu le-a aprobat până în prezent.
•Adoptarea unor modificări ad-hoc şi în mod netransparent a unor modificări de legislaţie încalcă principiul stabilităţii din Legea responsabilităţii fiscale.
•Strategia fiscal-bugetară adoptată cu întârziere de Guvern este mai degrabă un document formal, nu un instrument de predictabilitate, nefiind aprobată de Parlament.
•Obiectivele de investiţii asumate pentru principalele sectoare nu pot fi considerate credibile, neavând prevăzute termene clare şi nici resursele financiare implicate.
•Bugetul nu include o listă de priorităţi de investiţii naţionale detaliate şi cu alocări multianuale de fonduri.
•Responsabilitatea fiscală înseamnă mai mult decât reducerea deficitului, trebuie şi transparenţă şi stabilitate legislativă.
Evaluările Consiliului Fiscal
Amendamente de fond la Legea Bugetului 2011
I In ceea ce priveste politica fiscala:
Obiective 2011-2012:1. Stoparea declinului economic şi reluarea creşterii economice
astfel încât, la sfârşitul perioadei, potenţialul economic al României, exprimat prin evoluţia reală a Produsului Intern Brut, să-l depăşească pe cel al anului 2008
2. Crearea unui cadru favorabil mediului economic.3. Cresterea veniturilor bugetare
• 1. Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (în prezent printre cele mai ridicate din UE) cu 4 puncte procentuale, pentru a diminua costurile de personal şi a recâştiga competitivitatea cu ţările din zona UE în atragerea investiţiilor străine directe.
• 2. Reducerea integrală a cotelor de contribuţii sociale în anul 2011, pentru angajatorii care creează locuri de muncă şi angajează persoane aflate de peste trei luni în şomaj. În anul 2012 reducerea respectivă a cotelor de contribuţii sociale se va situa la un nivel de 50%;
• 3. Scutirea de impozitare a dividendelor care vor fi reinvestite sub forma majorării capitalului social la societăţile unde sunt acţionari, sau participarea la capitalul social al altor societăţi comerciale şi care conduc la crearea de noi locuri de muncă.
• 4. Reintroducerea impozitului de 3% asupra cifrei de afaceri pentru IMM-uri. Această măsură va contribui la sporirea potenţialului de creştere economică a clasei mici şi mijlocii, precum şi la simplificarea sistemului fiscal pentru această categorie de contribuabili.
Amendamente de fond la Legea Bugetului 2011
5. Reducerea TVA pentru construcţiile şi tranzacţiile de locuinţe noi la 5%, pentru stimularea industriei construcţiilor şi a pieţei imobiliare.
6. Revenirea asupra majorării cotei standard TVA, readucând-o la nivelul initial de 19% pentru a menţine competitivitatea economiei româneşti în UE;
7. Reaşezarea redevenţelor şi taxelor de concesiune, ceea ce ar putea dubla veniturile statului din aceste surse;
8. Creşterea capitalizării Fondului de Garantare pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii pentru a acorda garantii IMM-urilor pentru asigurarea fondurilor financiare cu diferite destinatii, cum ar fi: pentru export, pentru cofinantarea proiectelor cu finanţare europeană, obictive de investiţii etc.
9. Promovarea unui sistem de stimulente pentru export (asigurarea exportului, acordarea de credite cu dobanda bonificata etc.) de catre EXIMBANK;
Amendamente de fond la Legea Bugetului 2011
II Obiective de investitii
1. Realizarea de către autorităţile publice locale de investiţii, în primul rând în domenii prioritare (alimentare cu apă, tratarea apelor uzate, canalizare, transport, sănătate şi educaţie);
2. Instituirea obligativităţii ca instituţiile publice centrale şi locale să elaboreze proiectele de investiţii cu respectarea cerinţelor aplicabile proiectelor finanţate din fondurile europene, cuprinzând în finanţarea acestora, în mod obligatoriu, şi o cotă parte de finanţare europeană;
3. completare cu obiective majore de investitii ce vor fi propuse in urma discutiei de astazi
Amendamente de fond la Legea Bugetului 2011
4.Alocarea resurselor bugetare pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural, care se vor repartiza pe judeţe şi proiecte eligibile prin hotărâre a Guvernului, potrivit Ordonanţei Guvernului nr.7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.71/2007, cu modificările ulterioare, in functie de stadiul fizic de realizare al obiectivului de investitii si a vechimii sumelor solicitate si nealocate.
Amendamente de fond la Legea Bugetului 2011
5.Alocarea resurselor bugetare catre unitatile administrativ teritoriale pentru finantarea lucrarilor de investitii in infrastructura se face in urmatoarea ordine: achitarea facturilor restante recunoscute de ordonatorii principali de credite, asigurarea cofinantarii proiectelor cu finantare nerambursabila din fonduri europene
Amendamente de fond la Legea Bugetului 2011
6.Introducerea la finantare a proiectelor din cadrul fiecarui program national se face in functie de ordinea in care acestea au fost aprobate
7.Guvernul, prin Ministerul Finantelor Publice, va informa trimestrial Parlamentul Romaniei, in legatura cu modul de alocare a resurselor bugetare catre unitatile admnistrativ-teritoriale, pe programele nationale de infrastructura. Parlamentul Romaniei va dezbate in plenul sau, raportul comun al comisiilor de buget, finante si banci ale celor doua Camere, intocmit pe baza informarii Guvernului”
Amendamente de fond la Legea Bugetului 2011
Comisiile de specialitate ale Partidului Naţional Liberal
VIZIUNEA PNL CU PRIVIRE LA PRIORITĂŢILE INVESTIŢIONALE ALE ROMÂNIEI – “INFRASTRUCTURĂ ŞI COMPETITIVITATE” –
PROGRAMUL CELOR 100 DE MILIARDE DE EURO
Competitivitate în Uniunea Europeană – locul României
-“Strategia 2020” este documentul care continuă obiectivele fundamentale stabilite în “Strategia Lisabona”;
- La prima vedere obiectivele “Strategiei 2020” au un caracter preponderent social ceea ce crează impresia contradicţiei dintre obiectivul competitivităţii –orientat către investiţii - şi obiectivul social – orientat către cheltuieli pentru prestaţii sociale. - Pentru clarificarea problemei trebuie evaluate nu numai ţintele ci şi acţiunile ce vor putea duce la atingerea obiectivelor
Comisiile de specialitate ale Partidului Naţional Liberal
Ariile prioritare de acţiune ale“Strategiei 2020”1. “O uniune inovativă” - crearea unui cadru favorabil pentru accesul la
finanţare pentru cercetare şi inovare în scopul creşterii economice şi creării de locuri de muncă;
2. Încurajarea tinerilor – pentru educaţie şi intrarea mai rapidă a acestora pe piaţa forţei de muncă;
3. O agendă digitală pentru Europa – creşterea ponderii Internetului de mare viteză pentru a beneficia de avantajele Pieţei Unice atât din punct de vedere al firmelor cât şi a consumatorilor;
4. Utilizarea eficientă a resurselor – decuplarea creşterii economice de creşterea consumului de resurse – spre o economie mai redusă în emisii de carbon, creşterea ponderii resurselor regenerabile, eficienţa energetică şi modernizarea transportului;
5. O politică industrială pentru era globalizării – pentru un mediu de afaceri îmbunătăţit în special pentru IMM, dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile competitivă global;
6. O agendă pentru noi deprinderi şi noi locuri de muncă – modernizarea pieţei muncii încurajarea lucrătorilor pentru pregătirea continuă, mobilitatea forţei de muncă;
7. O platformă europeană împotriva sărăciei- utilizând instrumentele de coeziune socială şi teritorială
Indicatorii principali pentru evaluarea competitivităţii Strategia Lisabona a utilizat pentru evaluarea eficienţei reformelor
14 indicatori statistici care pot fi concentraţi la 8 pentru o evaluare mai operatică a gradului de competitivitate a economiilor UE:
1. Societatea informaţională - gradul în care economiile ai integrat TIC în scopul creşterii productivităţii industriale;2. Inovare, cercetare şi dezvoltare – modul în care există cadrul pentru introducerea rapidă a inovării în produse şi servicii;3. Liberalizare - integrarea pe Piaţa Internă cele 5 libertăţi de circulaţie, Politica Ajutorului de Stat şi Politica şi cea concurenţială; 4. Industriile de reţea – gradul de integrare/fragmentare şi liberalizare a industriilor de reţea cu accent pe telecomunicaţii şi transporturi;5. Serviciile financiare – gradul de integrare şi reglementare a serviciilor financiare în scopul accesării rapide a capitalului şi în alte SM;6. Mediul de afaceri – calitatea mediului de afaceri, “start-up”-uri cadrul de reglementare (costurile administrative, accesul la finanţare etc.);7. Incluziunea socială – accesul lucrătorilor la piaţa muncii, modernizarea sistemului de protecţie socială etc.8. Dezvoltarea durabilă – gradul de aplicare al reglemantărilor de mediu, calitatea mediului etc.
Comisiile de specialitate ale Partidului Naţional Liberal
Comisiile de specialitate ale Partidului Naţional Liberal
Comisiile de specialitate ale Partidului Naţional Liberal
Comisiile de specialitate ale Partidului Naţional Liberal
Comisiile de specialitate ale Partidului Naţional Liberal
Comisiile de specialitate ale Partidului Naţional Liberal
Comisiile de specialitate ale Partidului Naţional Liberal
Comisiile de specialitate ale Partidului Naţional Liberal
Masuri pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene (I)
• modificarea cadrului legislativ referitor la achiziţiile publice pentru: facilitarea semnării contractelor de achiziţii publice, creşterea responsabilităţii autorităţilor contractante, clarificarea modului în care se pot modifica contractele de achiziţii;
• semnarea contractelor de achizitii publice odata cu decizia autoritatii contractante de atribuire a contractelor (dupa expirarea termenului legal de contestare si solutionare de catre autoritatea contractanta);
• eliminarea ofertelor sub/supraevaluate, stabilirea si impunerea unui algoritm de eliminare a preturilor neobisnuit de scazute/mari (eliminarea ofertelor cea mai iefitina si a celei mai scumpe, eliminarea ofertelor bugetate la sub 60% din pretul estimat, etc);
• infiintarea in cadrul Curtilor de Apel, a unor complete de judecata specializate in domeniul achizitiilor publice, sprijinite de un corp de experti acreditati in domeniul achizitiilor publice;
Masuri pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene (II)
• transferul fondurilor în mod direct, de la nivel central către contractori, evitând astfel un circuit financiar prelungit;
• acordarea avansului pentru IMM-uri făra obligaţia prezentării garanţiei de avans, dar cu obligaţia efectuării plăţilor din contul de avans doar pentru facturi aferente proiectului aprobat;
• verificările cheltuielilor pentru proiectele publice se vor realiza după efectuarea integrală a plăţilor, asigurând astfel un rulaj ridicat al fondurilor publice;
• posibilitatea acordarii unui bonus financiar (cresterea contributiei publice nationale) pentru situatiile in care proiectele europene sunt finalizate in avans fata de termenele contractuale;
• instituirea obligativitatii ca institutiile publice centrale si locale sa elaboreze proiectele proprii cu respectarea cerintelor aplicabile proiectelor finantate din fondurile europene, cuprinzand in finantarea acestora in mod obligatoriu si o cota parte de finantare europeana;
SFARSIT