primul an de viaţă - dezvoltare cognitivă -
DESCRIPTION
Primul an de viaţă - dezvoltare cognitivă -. Percepţia feţelor umane Preferinţa pentru stimuli de tip feţe umane – de la naştere Aparent către luna a doua e mai puţin eficientă, ca să reapară imediat după aceea (Morton & Johnson, 1991) - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
Primul an de viaţă Primul an de viaţă - - dezvoltare cognitivă -
• Percepţia feţelor umane
– Preferinţa pentru stimuli de tip feţe umane – de la naştere
– Aparent către luna a doua e mai puţin eficientă, ca să reapară imediat după aceea (Morton & Johnson, 1991)
– După luna a 2-a se manifestă constant în multe studii (Nelson, 2001)
– La 4 luni recunosc mai uşor feţe în poziţia tipică decât feţe rotite la 180 º (Fagan, 1972), la fel ca şi adulţii
– Chiar dacă discriminează mama de un străin din prima lună, această abilitate devine robustă în perioada 3-7 luni (Maurer & Salapatek, 1976)
– Este faţa umană o categorie specială de stimuli care necesită o arie specializată pentru a fi procesată (fusiform “face area”, regiuni din jurul gyrusului fusiform – cortexul inferotemporal)?
Modele explicative pentru recunoaşterea feţelora) Farah (1995, 2002)
• distincţia feţe – non-feţe = abilitate specificată în genom
b) Johnson & Morton, 1991• sub 2 luni – mecanism vizual-motor
înnăscut, controlat subcortical – CONSPEC• după 2 luni – înlocuire cu sistemul cortical
- CONLERN.
c) De Schonen (1989)• rolul emisferei drepte în procesarea
configurală timpurie a feţelor
d) Modele alternative (Nelson, 2001; Simion et al., 2005)
• similaritate cu dezvoltarea percepţiei sunetelor – specializare (Pascalis, De Haan, & Nelson, 2002) – proces de tip experience-expectant (cortex temporal inferior) perceptual narrowing
• preferinţa nou-născuţilor reflectă activitatea unor constrângeri perceptive generale înnăscute (Simion et al., 2005):
Asimetria sus-jos – nou-născuţii preferă elemente mai multe în partea de sus, “top-heavier configurations” (scrambled faces)
NU preferinţă pentru stimuli de tip faţă
– La 3 luni preferă faţa – proces de tip experience-expectant: constrângeri
generale + experienţe relevante (Simion et al., 2005)
Abilitate matură de recunoaştere a feţei şi a expresiilor faciale abia în adolescenţă
Rol în cogniţia socială...
• Gust, miros, simţ tactil
• Nou-născuţii preferă mirosul laptelui matern (Porter et al., 1991)
• Disting acru – dulce – amar expresii faciale diferite
• Preferă mirosul mamei (1-2 săptămâni)• Explorarea oculo-motorie a obiectelor –
de la 4 luni – film…
• PERCEPŢIA INTERMODALĂ
• Meltzoff - bebeluşilor de 4 săptămâni li s-a dat fie o suzetă obişnuită, fie una cu protuberanţe.– Apoi, li s-au prezentat doi stimuli vizuali, două mingi
potocalii, una netedă şi una cu protuberanţe.
preferinţa vizuală pentru stimulul similar celui care a fost explorat tactil anterior integrarea informaţiei tactile cu cea vizuală.
Permanenţa obiectelor – trecerea spre reprezentări...• Fenomen evidenţiat prima dată de Piaget – 9
luni • Dovezi ale apariţiei fenomenului de la 3-4 luni –
Spelke; Baillargeon – violarea expectanţelor
2. MEMORIA/ÎNVĂŢAREA
• Habituare• Imitaţie amânată• Învăţarea contingenţelor (Rovee-Collier)
• Dacă la 2 luni copiii pot reţine 3 zile informaţia, la 6 luni o pot reţine 2 săptămâni
• Memoria explicită propriu-zisă intră în funcţiune la 1 an - permite performanţa la sarcini de recunoaştere a obiectelor; sunt implicate hipocampusul, cortexul enthorinal şi arii din temporalul inferior.
• Explicaţii pentru amnezia infantilă
3. Rezolvarea de probleme• Planificarea simplă – către sfârşitul
primului an de viaţă• Analiza mijloace-scopuri
Film...