principii de conduita antistres si abordari cognitiv comportamentale in depresie
TRANSCRIPT
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Principii de conduita antistres si abordari cognitiv comportamentale
in depresie
ABORDARI COGNITIV – COMPORTAMENTALE IN
DEPRESIE SI PRINCIPII DE CONDUITA ANTISTRES
INTRODUCERE
Un numar de oameni din ce in ce mai mare sufera de tulburari depresive. Costurile
economice pentru tratarea acestei tulburari sunt destul de ridicate, dar suferinta caracteristica
depresiei nu poate fi estimata. Simptomele depresive invalideaza functionarea normala a
persoanei, producand durere si suferinta nu numai celor care se confrunta cu aceasta
tulburarea serioasa, ci si celor din anturajul acestora. Depresiile majore deterioreaza
atmosfera familiala si activitatea profesionala
Cei mai multi oameni depresivi nu cauta nici un fel de ajutor cu toate ca majoritatea -
chiar si cei a caror depresie este extrem de severa - poate fi ajutata. Multumita anilor de
cercetari, in prezent exista noi medicamente si terapii psihosociale (terapia cognitiv-
comportamentala, terapia interpersonala etc.) care usureaza suferinta provocata de depresie.
Din pacate, multe persoane nu vor sa recunoasca faptul ca depresia constituie o tulburarea
tratabila. Daca esti de parere ca o persoana apropiata tie este un depresiv nediagnosticat,
informatiile de mai jos te vor ajuta sa urmezi pasii care-i pot salva viata. Ce este tulburarea
depresiva? Tulburarea depresiva este o boala care afecteaza corpul, starea de spirit si
gandurile. Ea influenteaza modul in care o persoana mananca, altereaza somnul, modifica
maniera de percepere a celor din jur si a persoanei in cauza. Mare atentie pentru a nu
confunda depresia cu o melancolie temporara. Persoanele care prezinta simptomele
caracteristice depresiei nu se pot vindeca imediat chiar daca isi doresc acest lucru. Fara a
urma un tratament specific formei depresive cu care se confrunta, oamenii isi prelungesc
durerea si suferinta cu saptamani, luni si chiar ani. Un tratament corespunzator poate ajuta
Pagina 1 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
foarte multi oameni depresivi.
A doua problema tratata in lucrarea de fata se refera la stresul psihic. Desi este
conditionat psihic stresul are severe repercursiuni asupra fizicului. Pe cat posibil trebuie sa
incercam sa il evitam, chiar daca pretul este de a ne schimba, de a renunta la cele mai dragi
vise pe care le avem.
Reducerea stresului este dificila, intrucat ea tine de inlaturarea situatiilor tensionate pe
care le traim. Si asta este destul de dificil cand avem atatea responsabilitati carora trebuie sa
le facem fata. Din aceasta cauza poate cea mai buna abordare nu este de a schimba mediul
extern, ci de a ne insusi abilitatea comportamentala de a reactiona pozitiv la ceea ce ni se
intampla.
Porneste de la identificarea surselor de stres. Adesea este destul de dificil sa iti dai seama care
sunt evenimentele care iti provoaca anxietate, dar daca esti atent mai multe zile la rand vei
putea sa le identifici. Apoi vezi daca poti modifica acele circumstante sau daca poti sa le
eviti.
CAPITOLUL I
DEPRESIA / TULBURARILE DEPRESIVE
1. Dimensiunile problemei
Depresia afecteaza mai mult de 17 millioane de oameni in SUA si este de multe ori
denumita “gripa” psihiatriei. De multe ori auzim persoane ce spun:” Sunt deprimat”, dar
depresia manifesta clinic difera de ceea ce numim o stare de suparare. Depresia dureaza mai
mult (cel putin doua saptamani) si afecteaza mai mult decat dispozitia individului. Nu este
ceva de care poti scapa ori de cate ori vrei tu.
Exista mai multe forme clinice de depresie:
Depresia majora (simptomele dureaza mai mult de doua saptamani),
Distimia (depresie cronica),
Tulburarea bipolara sau boala maniaco-depresiva (existenta de episoade depresive si
maniacale),
Depresia asociata unui anumit sezon (depresie ce se instaleaza doar iarna).
Pagina 2 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Episoadele depresive pot fi:
• unice:
» episod depresiv uşor
» episod depresiv moderat
» episod depresiv sever, fără simptome psihotice
» episod depresiv sever, cu simptome psihotice
• recurente:
» tulburare depresivă recurentă, episod actual uşor
» tulburare depresivă recurentă, episod actual moderat
» tulburare depresivă recurentă, episod actual sever, cu simptome psihotice
» tulburare depresivă recurentă, în prezent în remisiune
Din motive ce nu sunt complet elucidate, depresia afecteaza mai mult femeile decat
barbatii (aproximativ 2:1). Cercetatorii au emis mai multe ipoteze pentru a explica aceasta
repartitie inegala pe sexe. Una dintre aceasta se bazeaza pe ideea ca este mai probabil ca
femeile sa mearga la medic atunci cand se instaleaza o stare depresiva si astfel ele sunt mai
usor de diagnosticat. Intr-un studiu aplicat unor studenti, acestora li s-a cerut sa bifeze dintr-o
lista acele lucruri pe care le-ar face ei daca ar fi deprimati. Barbatii au raspuns mai frecvent: “
Evit sa ma gandesc la motivele pentru care sunt deprimat”, “ Fac o activitate fizica” sau
“Practic un sport”. Femeile au raspuns mai frecvent: “ Incerc sa aflu cauzele depresiei mele”,
“Impartasesc sentimentele mele cu alte persoane” sau “Plang pentru a mai reduce din
tensiune”. Cu alte cuvinte, barbatii incearca sa-si detaseze atentia de la o stare depresiva, pe
cand femeile tind sa-si concentreze toata atentia asupra ei.
Majoritatea persoanelor cu tentative de suicid sufera de depresie. In grupa de varsta
18-24 de ani, suicidul este a treia cuza de deces. Simptomele depresiei manifeste clinic se
instaleaza la inceputul varstei adulte. Pe langa o dispozitie depresiva, simptomele acestei
afectiuni mai includ:
Modificarea apetitului cu o crestere/scadere semnificativa in greutate
Modificarea somnului (prea mult sau prea putin)
Scaderea interesului pentru viata
Incapacitate de concentrare sau de a lua decizii
Stare de slabiciune
Sentimente de vina nejustificate
Pagina 3 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ganduri legate de moarte si suicid
Modificari fiziologice (cefalee sau constipatie)
Aproximativ 80% pana la 90% dintre pacienti isi vor imbunatati semnificativ starea
in urma tratamentului, in conditiile in care aproximativ toti cei ce urmeaza un asemenea
tratament vor simti o ameliorare a simptomelor. Tratamentul depresiei se poate compune din
psihoterapie (de grup sau individuala) si medicatie. Psihoterapia este realizata de personal
specializat - psihologi sau psihiatri.
Toate antidepresivele utilizate in mod frecvent sunt eficiente pentru depresia
manifesta clinic. Nu determina dependenta, dar necesita o anumita perioada pentru ca efectul
sa se instaleze (in medie 2 saptamani). Sunt medicamente sigure si bine tolerate in general.
Anumite efecte secundare, atunci cand se instaleaza, sunt usoare si tranzitorii. Ori de cate ori
se alege o medicatie antidepresiva, trebuie sa se faca un raport risc/beneficiu - efectele
secundare trebuiesc comparate cu riscurile bolii. Intreaba-ti medicul despre efectele
secundare ale medicatiei pe care ti-o prescrie si nu lua medicamente antidepresive fara avizul
medicului.
Exista numeroase tipuri de medicamente antidepresive . Pe care ar trebui sa il folosesc
(cand sa-l folesesc)? Decizia de a folosi un medicament revine in cele din urma pacientului.
Aceasta este luata in urma consultarii cu medicul.
O clasa de medicamente des utilizata in tratamentul depresiei este cea a inhibitorilor
de recaptare a serotoninei. Aceste medicamente modifica nivelele de serotonina din creier.
Toate medicamentele din aceasta clasa au acelasi mecanism de actiune; diferenta
consta in rectiile adverse pe care le produc. Aceste medicamente sunt utilizate in special in
tratamentul depresiei, dar sunt utile si in tratamentulaltor afectiuni : tulburari anxioase
(tulburarea obsesiv -compulsiva sau atacurile de panica) si conditii asociate cu durere
cronica.
Marea majoritate a tulburarilor psihiatrice raspund la tratamentul medicamentos.
Exista si alte tratamente non-medicamentoase (cum ar fi psihoterapia) pentru aceste afectiuni.
Aceste terapii pot fi combinate. In general, medicatia antidepresiva este sigura si bine
tolerata. Printre reactiile adverse amintim greata, uscaciunea gurii, sedare, cefalee, agitatie,
disfunctie sexuala. De cele mai multe ori, efectele secundare, daca se instaleaza, sunt usoare
si tranzitorii. Riscul trebuie raportat intotdeuna la beneficiul medicatiei, in conditiile in care o
boala ca depresia poate avea complicatii letale (suicidul).
Depresia este o tulburare a starii afective, care duce la aparitia unei trairi de tristete
Pagina 4 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
sau de pierdere a sperantei pentru o perioada indelungata de timp. Fiind mai serioasa decat un
simplu episod de tristete, de suparare sau decat o traire temporara de scadere a energiei,
depresia poate avea un impact semnificativ asupra bucuriei de a-ti trai viata, asupra
capacitatii de munca, asupra starii generale de sanatate si asupra persoanelor apropiate.
Generalitati
Depresia este o tulburare a starii afective, care duce la aparitia unei trairi de tristete
sau de pierdere a sperantei pentru o perioada indelungata de timp. Fiind mai serioasa decat un
simplu episod de tristete, de suparare sau decat o traire temporara de scadere a energiei,
depresia poate avea un impact semnificativ asupra bucuriei de a-ti trai viata, asupra
capacitatii de munca, asupra starii generale de sanatate.
Depresia se manifesta diferit de la o persoana la alta. Unii se simt “daramati” pentru o
perioada lunga de timp, in timp ce la alte persoane trairile de depresie vin si pleaca. In cazul
in care o persoana are episoade scurte de depresie usoara, aceasta poate fi capabila sa isi
continue viata profesionala si sa faca fata activitatilor cotidiene. Totusi, daca persoana in
cauza nu urmeaza o forma sau alta de tratament pentru depresie, este supusa riscului de a
deveni din ce in ce mai depresiva sau de a se imbolnavi fizic. In cazurile severe de depresie,
persoana respectiva poate ajunge la incapacitatea de a comunica, la incapacitatea de a efectua
activitatile de rutina si chiar la suicid. In aceste cazuri, consultul unui specialist si urmarea
unui tratament sunt esentiale. Persoanele cu depresie pot fi refractare la ideea de a cauta
ajutor deoarece considera ca acest lucru este o dovada de slabiciune personala sau un defect
de caracter sau cred ca trebuie sa fie capabili sa iasa singuri din aceasta stare.
Astazi se stie ca depresia, ca si orice alta afectiune medicala, are o baza biologica si chimica.
Tratamentul depresiei este sigur si de regula eficace chiar si in cazul persoanelor cu depresie
severa.
2. Manifestari clinice - Simptome
Persoana care are depresie se poate simti lipsita de speranta si trista sau nu mai poate
simti placere in aproape nimic din ceea ce face. Se poate simti “daramanta” sau descurajata,
plange usor. De asemenea poate fi irascibila sau anxioasa sau poate avea un nivel scazut de
energie. Adeseori simptomele depresiei pot fi subtile la inceput. Poate fi dificil de recunoscut
ca simptomele pot avea legatura intre ele si ca persoana respectiva ar putea avea depresie.
Cele mai semnificative doua simptome ale depresiei sunt:
- tristetea sau lipsa de speranta
- pierderea interesului sau a placerii in efectuarea majoritatii activitatilor din viata de zi cu zi.
Alte simptome pot fi:
Pagina 5 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- pierderea sau luarea in greutate din cauza modificarilor in apetitul alimentar;
- cresterea sau diminuarea nevoii de somn;
- sentiment de neliniste si incapacitatea de a putea sta linistit, sau din contra sentimentul ca
orice miscare necesita un mare efort;
- senzatie de oboseala in tot timpul;
- sentimente de vinovatie sau de devalorizare fara un motiv aparent;
- ganduri recurente de moarte sau de suicid;
In cazul in care o persoana prezinta cel putin cinci din aceste simptome pentru o
perioada de 2 saptamani sau mai lunga, si daca unul din aceste simptome este fie tristetea, fie
pierderea interesului, persoana respectiva este diagnosticata cu depresie majora. Totusi, chiar
daca sunt prezente mai putin de cinci simptome, poate fi vorba de o depresie si este nevoie de
administrarea unui tratament.
In cazul in care sunt prezente 2 pana la 4 simptome pe o perioada de cel putin 2 ani (la copii –
1 an), poate fi vorba de o forma de depresie pe termen indelungat, numita tulburarea
distimica (distimia). Numeroase femei pot avea modificari ale dispozitiei inainte de
menstruatie. Simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera cu relatiile
interpersonale sau cu responsabilitatile cotidiene sunt cunoscute sub denumirea de sindrom
premenstrual (SPM). Totusi, femeile care prezinta simptome premenstruale fizice si
emotionale care interfera serios cu viata cotidiana pot avea o forma de depresie, denumita
tulburare premenstruala disforica.
Consultul de specialitate
Este indicat sa se cheme imediat o ambulanta (961) sau un serviciu de interventie
rapida in cazul in care o persoana:
- nu se poate abtine de la a se vatama pe sine sau pe altcineva ;
- aude voci;
- a avut sau are o tentativa de suicid sau prezinta semne prevestitoare de suicid, cum ar fi
faptul ca vorbeste despre suicid sau despre vatamarea unei alte persoane;
- prezinta semne de detasare de realitate (psihoza);
- consuma alcool in cantitate exagerata sau droguri.
Multi medici, de obicei generalisti, consulta persoane care prezinta simptome generale
care pot fi dificil de atribuit unei depresii.
Aceste simptome, care apar in mod frecvent in depresie, pot fi:
- dureri de cap si alte dureri cu diferite localizari;
- probleme digestive, inclusiv constipatie si diaree;
Pagina 6 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- pierderea interesului in activitatea sexuala sau incapacitatea de a mai avea o viata sexuala
activa;
- sentimente de anxietate sau de ingrijorare fara un motiv evident;
- autoacuzarea sau acuzarea altora pentru starea de depresie;
- lipsa miscarii sau a vorbirii timp de ore intregi;
Alte simptome de depresie pot fi:
- mancatul excesiv si castigul in greutate, care apar mai frecvent decat pierderea poftei
de mancare;
- cresterea duratei de somn, mai frecventa decat insomnia;
- plans facil, manie, stare generala proasta, impreuna cu anxietate si stare de tensiune
interioara;
- uneori, o senzatie de ingreunare a bratelor sau a picioarelor;
- sensibilitate excesiva la rejectie (respingere).
Depresia este o afectiune serioasa la persoanele de orice varsta, si cei mai in varsta
care prezinta simptome de depresie trebuie sa inceapa un tratament cat mai curand posibil.
Depresia la varstnici poate duce la aparitia unei stari de confuzie sau a uitarii (Atentie! Unele
medicamente pot provoca de asemenea aparitia acestor simptome). De asemenea, depresia a
fost identificata ca fiind un factor de risc semnificativ de deces la persoanele varstnice care au
afectiuni cardiace. Este deosebit de importanta recunoasterea din timp a semnelor de
avertizare ale depresiei, pentru ca persoana respectiva sa poata primi un tratament
corespunzator cat mai devreme posibil.
Simptomele depresiei sunt adesea subtile la inceput. Poate fi greu de recunoscut ca aceste
simptome pot avea legatura intre ele si ca ele pot fi datorate unei depresii.
La copii si la adolescenti simptomele depresiei sunt uneori diferite decat cele aparute la
adulti, ceea ca face ca diagnosticarea si inceperea unui tratament sa fie mai dificile.
Depresia poate duce la suicid.
Semnele prevestitoare ale unei tentative de suicid se modifica cu varsta:
- semnele prevestitoare ale suicidului la copii si adolescenti pot fi preocuparea in
legatura cu moartea sau suicidul sau ruperea recenta a unei relatii;
- semnele prevestitoare ale suicidului la adulti pot include abuzul de alcool sau de alta
substanta, pierderea recenta a slujbei sau divortul;
- semnele prevestitoare ale suicidului la varstnici pot cuprinde moartea recenta a partenerului
de viata sau diagnosticarea de curand cu o boala severa, care ii poate scurta durata de viata.
Expectativa vigilenta
Pagina 7 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Expectativa vigilenta este o perioada de timp in care persoana respectiva si doctorul
curant observa simptomele fara sa se administreze un tratament medicamentos.
Expectativa vigilenta poate fi adecvata in cazul in care sunt prezente trairi de tristete,
suparare sau melancolie. Totusi, daca simptomele nu se amelioreaza dupa 2 saptamani, se
recomanda discutarea cu doctorul.
3. Cauze si factori de risc
Ce anume cauzeaza depresia este un subiect intens studiat in prezent.
Expertii considera ca apariritia depresie este conditionata de urmatorii factori: predispozitia
genetica, impreuna cu evenimentele de viata stresante, afectiuni medicale, administrarea de
medicamente sau alti factori, pot determina un dezechilibru al anumitor substante chimice din
creier, denumite neurotransmitatori
Situatiile care pot declansa un episod de depresie sunt:
- unele medicamente, cum ar fi narcoticele folosite pentru indepartarea durerii sau steroizii;
de obicei simptomele depresive dispar odata ce medicamentul este oprit;
- tulburari ale secretiei hormonale, cum ar fi un dezechilibru al gladei tiroide sau suprarenale;
- dezechilibre chimice, precum dezechilibrele in nivelurile sanguine ale calciului sau
nivelurile scazute ale fierului (anemia);
- afectiunile indelungate (cronice), precum artrita, bolile cardiace sau cancerul
- infectiile, cum ar fi infectiile virale sau infectiile ficatului sau ale creierului
- factorii de stres majori, ca de exemplu moartea unei persoane dragi
- factorii de stres cronici, precum saracia, dificultatile familiale, probleme medicale grave
proprii sau ale unei persoane apropiate.
- varstnicii care trec de la o viata independenta la o viata in care depind de ceilalti au adeseori
depresie
- presiuni asupra copiilor si adolescentilor, din partea societatii sau a celor de aceeasi varsta
- consumul de alcool, de substante ilegale sau probleme in legatura cu abuzul de o substanta
- sindromul premenstrual cronic
- menopauza
- durerea cronica
- stresul
- oboseala
- nasterea recenta.
Una din situatiile enumerate mau sus care poate provoca depresia este menopauza la
care ne vom referi in continuare.
Pagina 8 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Secretia hormonala ovarina incepe sa scada, oricand dupa varsta de 40 de ani.
Menstruatia devine neregulata si in final se opreste. Estrogenul are un rol important in multe
procese, cum ar fi reglarea temperaturii corpului, formarea osoasa si echilibrul membranelor
mucoase ale vaginului. Scaderea nivelului de estrogen este responsabila de cele mai multe
simptome ale menopauzei. Scaderea nivelului seric de estrogen este mult mai brusca la
femeile carora ovarele le-au fost extirpate chirurgical. Simptomele apar la scurt timp dupa
interventia chirurgicala. Multe femei se adapteaza usor la aceste modificari, dar cele mai
multe au unul sau mai multe din urmatoarele simptome.
Simptome frecvente:
- bufeuri de caldura, datorita scaderii nivelului de estrogen care regleaza temperatura;
- pertubarea somnului, in general datorata aparitiei bufeurilor de caldura noaptea,
intrerupandu-se somnul profund;
- modificari ale dispozitiei, datorate insomniilor; alte cauze pote fi datorate
modificarilor aparuta in familie (copiii sunt la varsta la care se muta de acasa, partenerii sunt
ocupati cu serviciul, decizii in ceea ce priveste mentinerea locului de munca sau schimbarea
lui etc);
- uscaciune vaginala, datorita scaderii nivelului de estrogen, determinand subtierea
peretilor vaginali; poate apare dispareunie (dureri la contact sexual) si cresterea frecventei
infectiilor vaginale;
- scaderea apetitului sexual, frecvent relatat de femei de toate varstele; motivul nu este
bine cunoscut; oboseala, problemele de cuplu si consumul de alcool contribuie cu siguranta la
aparitia acestui simptom;
- tulburari de memorie, frecvent relatate; motivul este necunoscut.
Alte efecte
Riscul pentru osteoporoza - estrogenul joaca un rol important in prevenirea
osteoporozei; in timp, scaderea densitatii osoase determina fracturi osoase, cel mai frecvent la
nivelul vertebrelor, soldului si articulatiei radiocarpiana (articulatia mainii).
Alte modificari – scaderea elasticitatii tesuturilor, muschilor, ligamentelor,
modificarea aspectului sanilor; toate acestea sunt foarte greu de acceptat de o femeie.
Cum pot fi ajutate femeile in perioada menopauzei?
Femeile ar trebui sa beneficieze de suportul partenerilor. Un pas inainte este
Pagina 9 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
intelegerea cauzei fiziologice a modificarilor prin care trece femeia in aceasta perioada. Alte
moduri de a le ajuta presupun:
- Incurajarea discutiilor despre tulburarile aparute. Comunicarea deschisa este cheia
unei bune relatii.
- Discutia despre alegerea unei metode contraceptive; chiar si dupa mai multe luni de
amenoree, femeile au sanse de 50% sa ovuleze. Pentru siguranta, trebuie folosita o metoda
contraceptiv timp de un an de la amenoree. Exista motive de sanatate pentru care sarcina
trebuie evitata. Riscul de anomalii ale fatului creste cu inaintarea in varsta.
- Intelegerea motivului pentru care contactul sexual este necomfortabil, chiar dureros.
Femeile si barbatii ajung la orgasm mai tarziu decat inainte. Poate fi necesar un contact
sexual prelungit. Lubrifiantele pot fi folositoare. Uleiurile vegetale pot fi de un real ajutor -
printre acestea se gaseste si uleiul de masline care nu este scump si este folositor. Uleiurile nu
trebuie folosite cu prezervative pentru ca le scade eficienta. Cremele de fata sau vaselina
trebuie evitate pentru ca determina iritatia mucoasei vaginale.
- Sprijinirea unui regim de viata sanatos. O dieta echilibrata, mai putina cafea,
scaderea consumului de sare, toate acestea fac parte din acest regim. Exercitiile fizice si
repausul adecvat sunt foarte importante pentru evitarea stresului.
- Unele femei au nevoie de ajutor in decizia de a initia substitutia hormonala sau nu.
Intelegerea beneficiilor si riscurilor sunt importante atat pentru femei cat si pentru barbati.
- Iubirea si comunicarea sunt foarte importante pentru a trece mai usor prin aceasta
perioada de tranzitie dificila pentru femeie.
Situatii in care menopauza trebuie luata in calcul
In menopauza fiziologica, dupa ce menstruatia devine neregulata si apoi se
opreste, ovarele produc din ce in ce mai putin estrogen (hormon feminin). Aceasta modificare
are loc pe o perioada de 5-7 ani, de obicei intre varsta de 45 si 55 de ani.
In menopauza chirurgicala (extirparea ovarelor), secretia hormonala este brusc
intrerupta. In ambele cazuri, rezultatul deficitul de estrogen. Unele femei nu au nici un fel de
simptome, in timp ce altele au o varietate larga. Cele mai frecvente simptome sunt bufeurile
de caldura, tulburarile dispozitiei, insomniile, uscaciunea vaginala si infectiile urinare. Aceste
simptome, riscurile si beneficiile tratamentului de substitutie hormonala si tratamentele
alternative vor fi discutate in continuare.
Substitutia pe termen lung versus substitutia pe termen scurt
Pagina 10 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Multe femei decid sa foloseasca substitutia hormonala pentru a controla
simptomele, dar nu pentru o perioada de mai putin de 5 ani. Nu exista nici un studiu care sa
demonstreze ca substitutia pe termen scurt (mai putin de 5 ani) creste riscul cancerului
mamar, un cancer frecvent. Nu exista in schimb nici beneficii pe termen lung. De exemplu,
pentru a preveni osteoporoza este necesara substitutia pe mai mult de 5 ani.
Substitutia cu estrogen creste riscul trombozei venoase si trombozei pulmonare.
Acest risc nu depinde de perioada substitutiei. Cu toate acestea, acest risc este relativ mic la
femeile sanatoase. La femeile cu afectiuni care ar favoriza trombozele venoase, nu este
recomandata terapia cu estrogeni. Riscul pentru afectiune biliare creste lent la femeile
substituite. Nici acest risc nu depinde de perioada substitutiei.
Simptome frecvente in perioada de menopauza si premenopauza
Bufeuri de caldura – Estrogenii previn, in cele mai multe cazuri, bufeurile de
caldura. Cand acestea dispar, somnul se imbunatateste. Un somn bun conduce la diminuarea
tulburarilor de dispozitie. In unele cazuri, bufeurile dispar de la sine, dar la multe femei
netratate persista multi ani.
Tulburari de dispozitie – Multe femei raporteaza tulburari ale dispozitiei, ca de
exemplu iritabilitate si depresia. In unele cazuri, acestea sunt rezultatul intreruperii somnului,
datorita bufeurilor de caldura, si se vor ameliora odata acestea tratate. Dar unele sunt cauzate
de modificarile stimulilor nervosi, datorate modificarilor hormonale de la menopauza. Daca
substitutia estrogenica nu amelioreaza aceste simptome, care pot fi chiar severe, trebuie avute
in vedere tratamente alternative (psihoterapie sau medicatie).
Tulburari urinare – Deficitul de estrgen poate detremina incontinenta urinara
(pierdere de urina asociata cu senzatia imperioasa de a urina) si infectii urinare recurente. In
cele mai multe cazuri incontinenta urinara are alte cauze. Adesea, se poate ameliora prin
exercitii Kegel regulate (exercitii ale muschilor pelvieni).
Uscaciune vaginala – Poate cauza jena subpubiana si dureri la contact sexual.
Estrogenii (orali sau cu administrare vaginala) amelioreaza aceste simptome.
Scaderea apetitului sexual – Este raportat de 1-3 femei de orice varsta. Cauzele
cele mai frecvente sunt problemele in relatia cu partenerul, oboseala, depresia sau anxietatea,
excesul de alcool sau consumul de droguri. Se stiu foarte putine despre cum pot influenta
hormonii sau circulatia sangvina apetitul sexual. Desi stim ca testosteronul este in cea mai
mare parte responsabil de apetitul sexual, nu stim sigur daca administrarea lor ar ajuta.
Tulburari de memorie – Multe femei relateaza tulburari de memorie. Nu se stie
Pagina 11 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
daca acestea se datoreaza unui de stil de viata haotic sau modificarilor hormonale. Unele
femei raporteaza ameliorari dupa administrarea estrogenului.
Persoana cu depresie se poate izola social de ceilalti si sa isi piarda interesul in
activitatea sexuala.
Evolutia depresiei variaza de la o persoana la alta. Pot fi prezente simptome usoare
sau severe de depresie pentru o perioada indelungata de timp sau pentru o perioada scurta. Un
procent mic de persoane se simt depresive in marea majoritate a vietii lor; acestea necesita un
tratament de intretinere.
Majoritatea pesoanelor cu depresie pot fi tratate cu succes cu medicamente, consiliere
profesionala sau o combinatie a celor doua. Tulburarile depresive sunt clasificate in functie
de severitatea si de durata lor. Depresia poate fi usoara, moderata sau severa.
Ea poate debuta brusc (depresie acuta) sau poate dura o perioada indelungata (depresie
cronica). De exemplu, tulburarea distimica, este o depresie cronica usoara. Unii oameni pot
avea un episod de depresie majora care se poate suprapune peste o tulburare distimica
(depresie dubla). In cazul unei depresii severe, poate fi necesara o internare intr-un spital
pentru o perioada scurta de timp, in special daca sunt prezente ganduri de sinucidere.
Deoarece depresia creste riscul de tentativa de suicid, persoana respectiva trebuie sa urmeze
imediat un tratament daca sunt prezente idei de autodistrugere.
Tulburarea recurenta
Adeseori depresia reapare. Daca o persoana are un episod de depresie, probabilitatea
ca depresia sa revina iarasi la un anumit moment al vietii acelei persoane este mai mare decat
la restul oamenilor care nu au avut niciodata depresie.
Riscul de aparitie a unui nou episod de depresie creste cu fiecare episod.
Boli asociate
Depresia poate contribui la dezvoltarea anumitor afectiuni, cum ar fi boala arterelor
coronare.
Persoanele depresive care au o afectiune cronica cum ar fi diabetul zaharat sau boala arterelor
coronare sufera mai mult din cauza simptomelor acestor afectiuni, au o capacitate mai scazuta
de functionare, prezinta o scadere a calitatii vietii si suporta costuri medicale mai mari.
Persoanele cu depresie au o probabilitate mai mica de a se autoingriji si acest lucru poate
duce la inrautatirea stariilor de sanatate. Uneori episoadele de depresie pot fi precedate sau
urmate de perioade de crestere a energiei (manie). Daca exista un ciclu de episoade depresive
si respectiv maniacale, este vorba de o afectiune care poarta numele de tulburare bipolara. In
cazul in care simptomele depresive apar numai in anumite anotimpuri din an, cum ar fi in
Pagina 12 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
lunile de toamna si de iarna, este o depresie sezoniera.
Factori de risc
Anumiti factori cresc riscul de depresie. Daca o persoana are o ruda de gradul intai,
cum ar fi tatal sau mama, cu depresie, riscul de aparitie a depresiei la persoana respectiva este
de pana la trei ori mai mare decat in populatia generala.
Daca a existat in trecut un episod de depresie, probabilitatea de a face din nou depresie este
mult mai mare.
Alti factori de risc pentru depresie sunt:
- afectiuni cardiace in trecut, precum boala arterelor coronare;
- o afectiune severa, continua (cronica), cum ar fi diabetul zaharat, cancerul su durerea
cronica;
- probleme maritale;
- consumul de alcool sau de droguri;
- administrarea unor medicamente ce pot provoca simptome depresive, cum ar fi narcoticele
pentru indepartarea durerii sau steroizii;
- un eveniment de viata stresant, ca de exemplu pierderea unei persoane dragi sau intrarea in
somaj. Acest lucru este valabil mai ales la varstnici, care pot avea multi factori stresanti
sociali, cum ar fi faptul de a deveni dependenti de altii pentru a fi ingrijiti;
- anumite conditii medicale generale, precum anemia sau afectiunile tiroidiene;
- o afectiune severa descoperita recent;
- o interventie chirurgicala recenta;
- un istoric de abuz sexual sau fizic in copilarie;
- o ingrijorare excesiva, constanta sau o anxietate excesiva;
- o tulburare de alimentatie;
- o tulburare anxioasa.
Factori de risc suplimentari pentru depresie la femei sunt:
- o nastere recenta;
- folosirea de anticonceptionale orale. Totusi, la unele femei, contraceptivele pot imbunatati
dispozitia;
- un istoric de tulburare disforica premenstruala (sindrom premenstrual sever).
4. Tratament
Primul ajutor
Primul pas pentru a primi ajutor este depasirea atitudinii negative. Multa lume
considera ca a cere ajutor e un semn de slabiciune. Greselile cele mai frecvente se fac in urma
Pagina 13 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
prezumtiilor ca de aceasta boala se scapa usor sau ca unii sunt prea batrani ca sa se mai
vindece. Incepeti prin a discuta cu medicul de familie, el o sa-si dea seama cel mai repede
care ar putea fi cauzele depresiei. Apoi adresati-va unui specialist. Familia si prietenii joaca
un rol important pe parcursul intregului tratament. E foarte important ca ei sa ofere tot
sprijinul persoanei afectate de depresie.
Tratamentul depresiei cuprinde de obicei administrarea de medicamente, unele forme
de consiliere profesionala (psihoterapie) sau o combinare a acestora. Este deosebit de
importanta stabilirea unei relatii terapeutice confortabile si de durata cu doctorul curant
pentru a se putea trata depresia.
Medicii specialisti care pot diagnostica si pot trata depresia sunt medicii psihiatri.
Diagnosticul de depresie mai poate fi pus si de:
- medicii internisti
- medicii de familie
Investigatii
Doctorul curant va face o anamneza (adica va pune intrebari in legatura cu starea
generala de sanatate) si va efectua o examinare fizica completa. De asemenea, el sau ea poate
recomanda si efectuarea unor teste precum:
- examene de laborator, pentru a se vedea daca simptomele nu sunt cauzate de
anumite afectiuni, precum o activitate scazuta a glandei tiroide (hipotiroidism) sau o anemie
- evaluarea starii de sanatate mentale, care implica un interviu cu un profesionist de sanatate
mentala (psihiatru)
- teste verbale sau scrise care pot detecta depresia.
Medicul psihiatru poate pune intrebari pentru a determina cat de mult este afectata
persoana respectiva de starea depresiva pe care o are, inclusiv daca au fost sau sunt prezente
idei de sinucidere. Daca a existat vreodata o perioada de veselie anormala (excesiva,
inadecvata), iritabilitate sau o senzatie de energie intensa care a durat 4 zile sau mai mult,
medicul trebuie informat asupra acestui lucru. Episoadele maniacale, sau episoadele mai
usoare hipomaniacale fac parte din tulburarea bipolara. Unele tipuri de medicamente
antidepresive pot agrava simptomele tulburarii bipolare, de aceea este foarte important ca
simptomele sa fie diagnosticate cu precizie. Atunci cand este consultat doctorul curant, este
important sa se discute cu acesta despre orice simptom care s-ar putea datora depresiei.
Aproximativ jumatate din totalitatea cazurilor de depresie sunt subdiagnosticate si subtratate.
De aceea trebuie ca medicii generalisti si medicii de familie sa puna intrebari de rutina legate
de depresie cu ocazia fiecarui consult efectuat.
Pagina 14 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Tratamentul initial
Tratamentul depresiei poate cuprinde administrarea de medicamente antidepresive,
consiliere terapeutica cum ar fi terapia cognitiv-comportamentala, sau o combinare a celor
doua modalitati de tratament.
Consilierea terapeutica (psihoterapia) poate fi suficienta in cazul depresiei usoare sau
moderate. In cazul in care simptomele de debut sunt severe, cel mai probabil tratamentul
initial va include atat medicamente antidepresive cat si consiliere terapeutica.
Internarea in spital poate fi necesara daca sunt prezente semne prevestitoare ale unui suicid,
ca de exemplu ganduri sau planuri de auto-vatamare sau de vatamare a altei persoane,
detasare de realitate (psihoza) sau un consum excesiv de alcool sau de droguri
Uneori este nevoie de mai multe incercari de a se gasi medicamentul si tipul de psihoterapie
care sunt cele mai eficace la persoana respectiva.
Poate fi necesara o perioada de 4 pana la 12 saptamani pana cand medicamentele sa isi faca
efectul, desi de obicei ele actioneaza mai rapid.
De aceea este foarte important ca persoana cu depresie sa colaboreze cu doctorul curant
pentru a gasi impreuna cel mai bun tratament.
La o femeie care a nascut de curand, invatarea strategiilor de a face fata depresiei
poastpartum poate ajuta la dobandirea mai rapida a vindecarii.
In cazuri rare, terapia electroconvulsivanta (ECT) poate fi optiunea initiala de tratament
pentru persoanele care nu pot lua medicamente antidepresive, care nu au raspuns la alte
modalitati de tratament, sau care au o depresie severa in care sunt prezente simptome
psihotice, comportament sinucigas sau incapacitatea de a se hrani. ECT presupune o
stimulare electrica usoara, aplicata in regiunea tamplelor, care provoaca o scurta convulsie.
Se considera ca acest procedeu poate determina restabilirea echilibrului substantelor chimice
cerebrale, numite neurotransmitatori (al caror dezechilibru a dus la aparitia depresiei).
Tratamentul de intretinere
Cel putin jumatate din cei care au un episod depresiv vor prezenta o recurenta a
simptomelor (recadere). Continuarea tratamentului pe o perioada de cel putin 7 pana la 15
luni dupa recuperare va duce la scaderea riscului de recadere.
De asemenea, tratamentul de intrtinere mai cuprinde si:
- o dieta alimentara echilibrata
- evitarea consumului de alcool
- efectuarea de exercitii fizice in mod regulat
- somn odihnitor.
Pagina 15 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Daca este prezenta si o alta afectiune in afara de depresie, este necesara continuarea
tratamentului si pentru acea afectiune. Depresia poate fi insotita si de alte tulburari ale
dispozitiei, precum anxietatea si tulburarile anxioase, psihoza sau simptome maniacale.
Tratamentul in cazul agravarii
In cazul in care depresia se agraveaza la o persoana care urmeaza doar consiliere
terapeutica, se poate adauga un medicament antidepresiv.
Datele obtinute din experienta arata ca, in cazul depresiei severe, adaugarea de medicamente
la consilierea terapeutica este mai eficienta decat utilizarea doar psihoterapiei. La persoanele
cu depresie recurenta poate fi nevoie de tratament cu medicamente antidepresive pentru tot
restul vietii.
Daca depresia se agraveaza in timp ce persoana respectiva este deja sub tratament
medicamentos si consiliere terapeutica, se pot incerca alte medicamente in locul celui
administrat in prezent sau acestea se pot adauga la tratamentul initial.
S-a demonstrat ca terapia electroconvulsivanta (ECT) este o modalitate de tratament eficienta
pentru depresia severa sau pentru depresia in care alte tratamente nu au avut efect.
ECT trebuie sa fie continuata cu tratament medicamentos si consiliere, deoarece
reaparitia simptomelor este frecventa.
In cazul in care simptomele depresive se accentueaza, este esential ca persoana
respectiva sa discute cu doctorul pentru a se gasi tratamentul eficient.
Depresia majora poate fi un factor de risc in dezvoltarea afectiunilor cardiace precum boala
arterelor coronare sau infarctul miocardic.
Totusi, cel mai mare pericol al depresiei este suicidul. Aproximativ 15% din persoanele cu
depresie mor prin suicid.
De retinut!
Avertizarile Asociatiei de Administrare a Medicamentelor si a Alimentelor din Statele
Unite (Food and Drug Administration, FDA) cuprind:
un avertisment vizavi de legatura intre medicamentele antidepresive si riscul de suicid. FDA
nu recomanda incetarea administrarii de antidepresive, dar recomanda o atentie speciala la
semnele ce prevestesc suicidul in cazul persoanelor aflate in tratament. Acest lucru este
deosebit de important in special la inceputul tratamentului sau la modificarea
dozelor.Administrarea acestui medicament in primele 12 saptamani de sarcina poate creste
riscul de aparitie a defectelor fetale.
Oricine poate face depresie, indiferent de varsta, rasa sau statut social. O persoana la fiecare
10 care solicita un consult medical are depresie, dar adeseori aceasta este trecuta cu vederea,
Pagina 16 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
astfel incat in aproximativ jumatate din aceste cazuri nu este recunoascuta, si prin urmare nu
este tratata.
Netratata, depresia poate duce la scaderea calitatii vietii si la cresterea riscului de
suicid. Mai putin de o treime din persoanele cu depresie urmeaza un tratament profesional. In
multe cazuri, atunci cand persoanele afectate de depresie cauta un tratament, medicii
generalisti atribuie simptomele unor altor afectiuni, mai ales daca aceste simptome nu sunt
foarte clar conturate. Persoana afectata poate sa nu realizeze ca are o depresie sau se poate
simti jenata, astfel ca nu cauta un tratament. Totusi, este foarte important sa se incerce sa se
caute un tratament atunci cand exista suspiciunea ca o persoana draga ar putea avea depresie.
Cu cat tratamentul este inceput mai devreme, cu atat sunt sanse mai mari pentru o
vindecare rapida si completa, de asemenea este importanta prevenirea recaderii.
Depresia nu este normala la nici o varsta, iar tratamentul este important.
- depresia este adeseori subdiagnosticata la copii, la adolescenti si la varstnici. La
copii si adolescenti, depresia poate fi gresit interpretata ca variatii ale dispozitiei datorate
modificarilor hormonale
- persoanele varstnice pot considera ca este firesc sa se simta deprimati odata cu inaintarea in
varsta.
Depresia trebuie identificata si tratata cat mai devreme pentru a se amana cat mai mult
posibil apelarea la serviciile de nursing (de ingrijire) la domiciliu. Riscul de deces datorat
depresiei creste semnificativ in timpul primului an in care o persoana in varsta beneficiaza de
serviciile de nursing (de ingrijire) la domiciliu.
Implicarea membrilor familiei si suportul oferit de acestia in tratamentul depresiei poate fi
extrem de important, in special in cazul copiilor, adolescentilor si a varstnicilor. Uneori
parintii copiilor sau adolescentilor cu depresie pot deveni si ei la randul lor depresivi si pot
necesita un tratament.
Femeile care au nascut de curand sunt sfatuite sa invete din timp cum sa faca fata depresiei
poastpartum; acest lucru le poate ajuta sa se vindece mai repede si sa previna aparitia unei
probleme mai severe si mai de durata legate de depresia postpartum.
Profilaxie
Desi este posibil ca o persoana sa nu poata preveni aparitia unui prim episod de
depresie, se poate preveni aparitia unei recurente (recadere) sau a unei agravari a simptomelor
prin:
luarea cu regularitate a medicamentelor, asa cum au fost ele prescrise. Adeseori
depresia reapare deoarece tratamentul antidepresiv este oprit prea devreme sau nu este luat
Pagina 17 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
asa cum a fost prescris de medicul psihiatru .
- continuarea administrarii medicatiei pentru cel putin 7 pana la 15 luni de la ameliorarea
simptomelor. Luarea in continuare a medicamentelor chiar si dupa ce persoana respectiva a
inceput sa se simta mai bine ajuta la prevenirea reaparitiei simptomelor depresive .
- continuarea terapiei cognitiv-comportamentale chiar si dupa ce tratamentul medicamentos a
fost oprit. Cercetatorii au demonstrat ca persoanele care au continuat sa faca acest tip de
consiliere terapeutica inca 2 ani de zile de la oprirea medicamentelor au avut o rata mai mica
de recadere
- dieta alimentara echilibrata.
- exercitii fizice efectuate cu regularitate;
- cautarea imediata a unui tratament atunci cand persoana respectiva incepe sa observe ca
apar noi simptome de depresie sau ca cele prezente se accentueaza, precum ar fi trairile de
lipsa de speranta sau tristete sau pierderea interesului sau a placerii in majoritatea
activitatilor;
- mentinerea unui program regulat de somn;
- evitarea consumului de alcool sau de droguri.
Este dificil sa se poata preveni toate recaderile depresiei. Totusi, persoana respectiva
poate reusi sa previna aparitia sau sa reduca severitatea unor episoade viitoare. In cazul in
care urmeaza un tratament de intretinere cu o doza minima eficace de antidepresiv, trebuie sa
se asigure ca ia toate medicamentele asa cum au fost ele presrise de doctorul curant. Este
important sa nu renunte la sedintele de consiliere. De asemenea este important sa apeleze la
ajutor atunci cand observa ca apar primele simptome de depresie, in special daca episoadele
depresive sunt de regula moderate sau severe.
Tratamentul ambulator (la domiciliu)
In timp ce psihoterapia si medicamentele antidepresive sunt cele mai eficiente
tratamente pentru depresie, tratamentul ambulator este de asemenea important.
Sunt mai multi pasi pe care persoana in cauza ii poate face pentru a se ajuta pe sine in timpul
unui episod depresiv si pentru a preveni episoadele viitoare:
- sa stabileasca teluri realiste pentru sine si sa isi asume o parte rezonabila de
responsabilitate;
- sa imparta sarcinile mari in unele mai mici, pe care sa le efectueze treptat, dupa ce a stabilit
mai intai prioritatile;
- sa faca atat cat poate face, atunci cand este in stare;
- sa amane luarea deciziilor majore de viata (ca de exemplu schimbarea profesiei, mutarea in
Pagina 18 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
alta casa sau casatoria sau divortul) atunci cand sunt intr-o perioada de depresie;
- sa incerce sa isi impartsesca sentimentele cu cineva. De obicei este mai bine decat sa se
izoleze sau sa fie secretoasa ;
- sa ii lase pe cei din familie sau pe prieteni sa ii ajute ;
- chiar daca nu se simte motivata, sa incerce sa participe la activitati religioase, sociale sau de
alt tip;
- sa faca cu regularitate exercitii fizice ;
- sa aiba o alimentatie echilibrata. In cazul in care pofta de mancare lipseste, sa consume mai
degraba gustari mici cantitativ decat portii mari de mancare
- sa aiba un somn corespunzator. Daca sunt prezente tulburari ale somnului se recomanda:
- sa mearga la culcare la aceeasi ora in fiecare seara si, mai important, sa se scoale la
aceeasi ora in fiecare dimineata
- sa aiba un dormitor intunecos si ferit de zgomote
- sa nu face exercitii fizice dupa ora 17.00
- sa evite consumul de bauturi cofeinizate dupa ora 17.00
- se evite folosirea de medicamente pentru somn neprescrise de doctor sau consumul de
alcool, deoarece acestea pot provoca un somn neodihnitor si pot interactiona cu
medicamentele antidepresive
- sa aiba rabdare au propria persoana. Sa isi aminteasca si sa isi spuna ca depresia nu este din
cauza ei si ca nu poate fi depasita doar cu propria vointa. Ca tratamentul este necesar in cazul
depresiei, la fel ca in orice alta afectiune
- sa incerce sa aiba mereu o atitudine pozitiva, optimista. Sa isi aminteasca si sa isi spuna ca
este nevoie de timp pana va incepe sa se simta mai bine si ca dispozitia se va ameliora treptat,
putin cate putin.
In comparatie cu alte afectiuni mentale, tratamentul depresiei are cele mai favorabile
rezultate.
Medicamentele utilizate in tratarea depresiei sunt: antidepresivele triciclice,
modulatori ai recaptarii serotoninei si inhibitori ai metabolizarii serotoninei sau altor
mediatori.
Durata tratamentului este de cel putin 5-8 saptamani; daca rezultatele la tratament sunt bune,
este recomandat ca tratamentul antidepresiv sa fie mentinut chiar mai mult timp (6 luni sau
mai mult), pentru a preveni revenirea simptomelor.
Medicul psihiatru tine cont, in stabilirea tratamentului, nu doar de trasaturile particulare ale
afectiunii pacientului, dar si de varsta si sexul pacientului, de debutul afectiunii, de raspunsul
Pagina 19 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
individual la tratament, de eventualele afectiuni asociate.
Exista multe metode de psihoterapie, dar ele se bazeaza pe atentia si suportul acordat
pacientului la nevoie. Constientizarea, suportul si sfatul venite de la o persoana disponibila
asigura cele mai bune rezultate.
Pacientul poate fi deasemenea asistat in ceea ce priveste solutionarea problemelor sale
sociale. Pacientii au nevoie de suportul celor apropiati, daca conflictele in familie si
instabilitatea sociala sunt principalii factori care ar putea grabi vindecarea.
Activitatea fizica este deasemenea benefica pentru imbunatatirea dispozitiei. Efortul
fizic poate determina eliberarea de substante naturale - endorfine. Efectele endorfinelor sunt
similare cu cele ale preparatelor antidepresive sau neuroleptice.
Pe de o parte psihoterapia ajuta oamenii sa depaseasca anumite traume provocate de
schimbari majore in viata. Acest lucru se poate intampla in aproximativ 20 de saptamani de
terapie. Pe e alta parte sunt antidepresivele. Aceste medicamente imbunatatesc somnul si
apetitul, cresc puterea de concentrare si buna dispozitie. Acestea trebuie luate pe o perioada
cuprinsa intre 4 si 12 saptamani pentru ca primele semne de insanatosire sa fie vizibile.
Uneori tratamentul se poate intinde pe 6 luni sau mult dupa ce simptomele nu mai
sunt prezente. Vestea bună este că depresia poate fi tratată. Din nefericire însă, foarte mulţi
oameni ignoră simptomele acetei boli şi ezită să caute ajutor. Dacă crezi că suferi de depresie,
adresează-te medicului de familie şi acesta te va ajuta să găseşti un tratament adecvat.
Cele mai obisnuite tratamente sunt:
- Medicamente care ajută la corectarea dezechilibrelor chimice din creier
- Consilierea efectuată de un specialist psiholog, psihiatru sau neurolog
- Tratament medicamentos plus consiliere şi ajutarea pacientului să facă faţă
problemelor şi crizelor vieţii, dependenţei de alcool/droguri şi altor probleme care se asociază
adeseori cu depresia.
Unele cărţi îi ajută pe pacienţă să înţeleagă mai bine şi să incorporeze armonios
elementele sănătăţii mintale în viaţa lor. Biblia, studiată în profunzime, este extrem de utilă în
acest sens.
Grupele şi cercurile de suport conduse de specialişti competenţi în managementul
depresiei pot fi foarte utile şi eficiente. Identificarea gândurilor exagerat de negative sau de
auto-critice şi dezvoltarea unor atitudini mai realiste, de acceptare de sine. Fărâmiţarea
problemelor copleşitoare din prezent în componente mai mici şi identificarea unor paşi
concreţi de soluţionare a lor. Cereţi ajutor de la alţi membri ai familiei, medic, consilier, preot
sau pastor. Activitatea fizică regulată, cum ar fi mersul pe jos în pas vioi timp de 30-45 de
Pagina 20 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
minute zilnic. S-a demonstrat, prin numeroase studii, că activitatea fizică regulată este
eficientă în prevenirea şi tratamentul depresiei. Programaţi activităţi plăcute, antrenante în
fiecare zi. Căutaţi modalităţi de a colora existenţa şi de a vă bucura de plăcerile curate ale
vieţii.
Unele plante medicinale cum ar fi Hypericum perforatum sau sunătoarea par să aibă
un efect semnificativ împotriva formelor medii de depresie.
Cum pot familia si prietenii sa ajute o persoana depresiva?
Cel mai important lucru (care poate fi facut cu usurinta de catre oricine) este sa-l ajute
pe pacient sa ajunga la un psihiatru, pentru ca astfel pacientul va beneficia de un diagnostic si
un tratament adecvat. Pacientii pot fi ajutati si sustinuti sa nu intrerupa medicatia inainte de
disparitia simptomelor (acest lucru se intampla uneori dupa cateva saptamani).
Un ajutor este si verificarea locului unde pacientul isi tine medicamentele.
Urmatorul lucru important este suportul emotional. Acesta consta in intelegerea, rabdarea si
caldura cu care inconjuram pacientul. Incercati sa implicati pacientul in conversatie si sa-l
ascultati cu atentie. Nu-l contraziceti in ceea ce spune si nu fiti depreciativi, dar incercati sa-i
prezentati situatia reala si sa-i aratati ajutorul sperat. Nu minimalizati gandurile de sinucidere
si informati intotdeauna psihiatru despre ele. Incurajati pacientul sa iasa din casa, luati-l la
plimbare, la cinematograf, implicati-l in orice alta forma de activitate. Daca invitatia
dumneavoastra este respinsa, incercati sa insistati delicat. Evitati sa-i spuneti "descurca-te
singur", "trebuie sa faci asta", "trebuie sa-ti asumi asta", "trebuie sa faci ceva" sau alte lucruri
de genul acesta. Incurajati-l pe pacient sa-si reia activitatile care-i placeau, cum ar fi hobbi-
urile, sportul, muzica, cinematograful, teatrul. Nu incercati sa fortati o persoana depresiva sa
se implice in prea multe activitati si prea repede. Persoanele cu depresie au nevoie de
schimbari si companie, dar aparitia de prea multe schimbari pot intari sentimentul de esec, de
ratare. Nu acuzati pacientul depresiv de faptul ca doar pretinde ca este bolnav din lene, si nu
va asteptati sa-si revina fara ajutor. Cei mai multi dintre pacienti, in masura in care primesc
tratamentul potrivit, se vindeca, revenind la starea lor normala. Amintiti-va acest fapt si
incercati sa aveti incredere in pacient, in timp si cu ajutorul dumneavostra, el se va simti mai
bine si isi va reveni.
Autoajutorul
Afectiunile depresive vor face sa va simtiti epuizat, inutil, lipsit de ajutor si de
speranta.Astfel de ganduri si sentimente determina tendinta de retragere fata de alti oameni,
de evitare. Este important sa fiti constient ca astfel de ganduri negative fac parte din depresie,
dar ele nu reflecta de fapt situatia dumneavoastra exacta. Aceste temeri dispar cand
Pagina 21 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
tratamentul incepe sa-si faca efectul.
In acelasi timp, amintiti-va:
nu trebuie sa va fixati teluri prea dificile sau sa va asumati prea multe responsabilitati;
sarcinine dificile trebuie impartite in unele mai mici, importanta si ordinea realizarii
lor trebuie stabilita clar; ele trebuie realizate in limita posibilitatilor;
nu trebuie sa asteptati prea mult de la dumneavoastra, asteptarile prea mari ar putea sa
acceptueze sentimentul de ratare;
incercati sa nu fiti singur, sa stati in compania altor persoane;
faceti orice va face sa va simtiti mai bine; puteti face miscare, dar fara sa va epuizati,
puteti merge la cinema, sa jucati un joc sau sa participati la activitati religioase; evitati sa
faceti prea multe si nu fiti frustrati daca dispozitia nu s-a imbunatatit inca; dureaza un pic
pana va veti simti mai bine;
nu luati decizii importante, cum ar fi schimbarea locului de munca, casatoria sau
divortul; in orice caz, este mai bine sa amanati luarea deciziilor pana cand starea depresiva a
trecut sau s-a imbunatatit;
nu va asteptati sa va eliberati brusc de starea depresiva; acest lucru se intampla foarte
rar;
ajutati-va cat de mukt puteti si nu va criticati daca nu va simtiti bine.
Este important pentru o persoana cu depresie ca cei din jurul ei sa aiba o atitudine
suportiva si incurajatoare. Pentru cei care nu au avut niciodata depresie, este dificil sa
inteleaga cat de lipsit de speranta si de descurajat se poate simti cineva cu aceasta afectiune.
Este important de reamintit ca depresia este la fel de dezabilitanta ca orice alta afectiune
majora si ca din cauza ei persoana respectiva isi poate indeplini obligatiile sociale, familiale
si profesionale sau scolare/academice cu dificultate.
Ca si alte afectiuni, depresia necesita tratament, timp si rabdare.
Cei din jur sunt sfatuiti sa evite oferirea de sfaturi, dar e bine sa incurajeze persoana
respectiva sa caute tratament si sa il continue. Totusi, in cazul in care observa prezenta de
semne prevestitoare de suicid, cum ar fi faptul ca vorbeste despre suicid sau despre vatamarea
cuiva, semne de detasare de realitate (psihoza) sau consumul de alcool in exces sau de
droguri, este recomandat sa contacteze imediat doctorul persoanei respective. Daca se pare ca
persoana cu depresie este in pericol iminent, este indicat ca cei din jur sa sune la ambulanta
(961) sau la alte servicii de interventie rapida (112).
Medicamente
Adeseori depresia este subdiagnosticata si subtratata. Majoritatea persoanelor cu
Pagina 22 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
depresie au nevoie de medicamente antidepresive.
Antidepresivele pot ameliora sau pot indeparta simptome depresive.
Sunt disponibile cateva optiuni de medicamente. Nu s-a demonstrat ca un medicament ar fi
mai eficient decat altul; totusi, difera efectele secundare ale medicamentelor. Persoana in
cauza poate decide impreuna cu doctorul curant ce medicament este cel mai potrivit pentru
sine. Este bine de retinut ca poate fi nevoie de o perioada de timp de 4 pana la 12 saptamani
de tratament pana ca medicamentul sa aiba eficacitate maxima, desi actiunea poate aparea
mai repede. Daca un medicament anume nu are efect, se pot incerca altele inainte de a se
abandona.
Medicamentele influenteaza substratul chimic al creierului in diferite moduri, de aceea se pot
incerca mai multe medicamente diferite sau o asociere a acestora pentru a gasi cel mai bun
tratament pentru fiecare persoana in parte. La majoritatea oamenilor se gaseste relativ repede
medicamentul eficient, dar la unii depresia poate fi mai dificil de tratat. In unele cazuri, poate
fi necesara o asociere de antidepresive.
Uneori poate fi eficace o asociere intre un antidepresiv si un tip diferit de medicatie, cum ar fi
un stabilizator al dispozitiei sau un anxiolitic.
Atunci cand se administreaza un tratament antidepresiv, este important ca medicamentele sa
fie luate asa cum sunt prescrise de doctorul curant. Pot trece mai multe saptamani pana sa se
observe o ameliorare a simptomelor.
Efectele secundare se pot diminua pe masura ce organismul se acomodeaza cu
medicamentele. Daca persoana respectiva decide sa intrerupa administrarea tratamentului,
este important ca acest lucru sa fie facut treptat, prin scaderea dozei in mai multe etape, de-a
lungul unei perioade de timp de cateva saptamani. Oprirea brusca a antidepresivelor poate
duce la aparitia simptomelor de sevraj. De aceea trebuie ca oprirea sau schimbarea medicatiei
sa se discute cu doctorul psihiatru.
Medicamentele antidepresive sunt:
- inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS, SSRI), precum Prozac, Zoloft,
Fevarin, Seroxat sau Cipralex ;
- antidepresive triciclice si tetraciclice, precum Amitriptilina, Anafranil (clomipramina) sau
Ludiomil (Maprotilina);
- antidepresive atipice, precum Wellbutrin, Efectin, sau Remeron ;
- inhibitori ai monoaminoxidazei (IMAO).
De retinut!
In cazul in care persoana cu depresie decide impreuna cu medicul psihiatru ca este
Pagina 23 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
nevoie de un tratament medicamentos, sunt anumite lucruri care trebuie luate in considerare
in alegerea medicamentului cel mai indicat:
- cunoasterea efectelor secundare ale medicamentului
- informarea doctorului in legatura cu toate afectiunile medicale curente si cu toate
medicamentele administrate in prezent, inclusiv cele care sunt luate fara prescriptie medicala,
cele din plante sau suplimentele nutritive, astfel incat doctorul sa poata aprecia daca exista
riscul unei potentiale interactiuni medicamentoase ;
- persoanele in varsta pot avea nevoie de doze mai mici si poate fi nevoie de o perioada de
timp mai indelungata pana ca medicamentul sa intre in actiune ;
- doctorul va trebui sa monitorizeze evolutia pentru a determina daca un medicament anume
este eficient la persoana respectiva ;
- adeseori primul medicament administrat este eficient in tratarea depresiei; daca nu, exista si
alte optiuni de medicamente care de regula dau rezultate. Se poate intampla sa fie nevoie de
mai multe incercari cu medicamente diferite inainte de a se gasi acela care actioneza cel mai
bine la acea persoana ;
- din momentul in care persoana incepe sa se simta mai bine, poate fi nevoie de continuarea
tratamentului pentru o perioada de 7 pana la 15 luni sau mai mare, pentru a scadea
probabilitatea aparitiei unui nou episod de depresie ;
- unii oameni pot necesita tratament cateva luni pana la cativa ani (tratament de intretinere),
in timp ce altii au nevoie de medicatie pentru tot restul vietii, in special cei care au avut mai
multe episoade de depresie majora.
In luarea deciziei legate de medicamentul pe care trebuie sa il prescrie, doctorul psihiatru va
lua in considerare urmatoarele:
- raspunsul persoanei respective la medicamente in episoadele depresive pe care le-a
avut anterior;
- daca persoana respectiva are si alte afectiuni medicale, astfel incat antidepresivele sa nu
interactioneze cu celelate medicamente administrate concomitent;
- daca antidepresivul administrat va determina inrautatirea unei alte afectiuni medicale
coexistente sau o va face mai dificil de tratat ;
- varsta persoanei si starea generala de sanatate a ei. Varstnicii pot necesita doze mai mici de
antidepresive ;
- cat de deranjante sunt pentru persoana respectiva efectele secundare care ar putea aparea in
cursul tratamentului.
Pagina 24 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Unii oameni cu depresie nu continua administrarea tratamentului antidepresiv sau il
iau sporadic. Este deosebit de important ca medicamentele sa fie luate in continuare, asa cum
au fost ele prescrise, chiar si dupa ce simptome au disparut, pentru a se preveni recaderea sau
agravarea simptomelor depresive.
Efecte secundare
Adeseori este nevoie de administrarea antidepresivelor pentru o perioada de timp de 4
pana la 12 saptamani pana ca acestea sa inceapa sa indeparteze complet simptomele
depresive, desi de multe ori se poate observa aparitia unui beneficiu in 2 pana la 3 saptamani.
In tot acest timp, pot aparea insa efectele secundare ale medicamentelor. Multe din
acestea sunt temporare si dispar in timp ce se continua administrarea tratamentului, insa altele
(cum ar fi uscarea gurii, constipatia si efectele sexuale) pot persista. Persoana respectiva nu
trebuie se opreasca administrarea medicamentului fara sa se consulte cu doctorul curant,
decat cu exceptia cazurilor in care apar dureri in piept, urticarie, scurtarea respiratiei,
tulburari in deglutitie (inghitire) sau tumefierea buzelor. Se recomanda contactarea imediata a
medicului psihiatru in cazul in care apare oricare din aceste efecte secundare severe. In cazul
in care efectele secundare sunt mai putin severe dar sunt suparatoare, este indicata disutarea
acestui lucru cu doctorul psihiatru curant pentru a se vedea daca trebuie continuat tratamentul
cu acel medicament sau acesta trebuie inlocuit cu altul. Exista numeroase modalitati de
contracarare a efectelor secundare ale medicatiei atunci cand acestea sunt deranjante.
Poate fi nevoie ca medicamentele antidepresive sa fie administrate in doze mici la inceput,
apoi sa se creasca gradat, in special la persoanele varstnice. Ele trebuie oprite treptat, prin
scaderea dozei in cursul unei perioade mai lungi de timp.
In cazul in care anumite antidepresive sunt intrerupt brusc, pot aparea efecte negative
sau pot reapare simptomele depresive.
Unele persoane cu depresie, si mai ales cele varstnice, care urmeaza un tratament cu anumite
medicamente pentru alte afectiuni (nelegate de depresie) necesita o monitorizare atenta. Unii
oameni au o probabilitate mai mare de a dezvolta efecte adverse daunatoare din cauza
administrarii mai multor medicamente diferite in acelasi timp.
5. Abordari complementare
Alte tratamente
Consilierea terapeutica este o parte importanta in tratamentul depresiei. Terapii
complementare cum ar fi terapia prin masaj pot de asemenea sa ajute la obtinerea unei
vindecari mai rapide si la imbunatirea calitatii vietii.
Terapia de familie poate fi de ajutor persoanei respective si celor din jurul ei sa faca
Pagina 25 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
fata depresiei.
Terapia electroconvulsivanta (ECT) poate fi folosita in cazul celor care nu pot lua
medicamente antidepresive, care nu au raspuns la alte tratamente sau care au o depresie
severa si prezinta simptome psihotice, comportament sinucigas sau incapacitatea de a se
hrani.
Alte optiuni de tratament
Psihoterapia este o parte importanta a tratamentului depresiei. Tipurile de psihoterapie
care cele mai folosite sunt:
- terapia cognitiv-comportamentala, un tip de psihoterapie care invata o persoana cum
sa aiba o viata mai sanatoasa prin modificarea anumitor modalitati de a gandi sau de a se
comporta. Acest tip de consiliera terapeutica se poate face individual sau in grupuri de terapie
ce cuprind persoane cu probleme asemanatoare.
- terapia interpersonala, care pune accent pe relatiile sociale si interpersonale si pe
problemele asociate cu acestea.
- terapia de tip problem-solving, care pune accent pe problemele actuale cu care se
confrunta persoana respectiva si ajutarea ei in gasirea de solutii la aceste probleme.
- terapia familiala, un tip de consiliere in care este implicata intreaga familie.
Terapia electrocovulsivanta (ECT – electroconvulsive therapy)
Poate fi folosita in tratarea depresiei severe sau a depresiei care nu a raspuns bine la
asocierea medicamentelor cu psihoterapie.De asemenea, ECT poate fi o optiune de tratament
la o persoana care nu poate tolera efectele secundare ale antidepresivelor. Metoda moderna de
ECT constau in stimularea electrica usoara a creierului in timp ce persoana respectiva este
inconstienta (aflata sub anestezie generala) si reprezinta o modalitate eficace de tratament
pentru depresie.
Efectele secundare ale ECT pot fi pierderea de memorie si confuzia.
Terapii complementare
- preparatele obtinute din planta St. John – s-a demonstrat ca sunt eficiente in depresia
usoara sau moderata, dar pot interactiona cu alte medicamente ;
- uleiul de peste ce contine acizi grasi omega 3 – in prezent sunt in desfasurare studii
pentru a se vedea daca are efect antidepresiv;
- SAM-e ( S-adenozilmetionina), o substanta care, in mod natural, face parte din
plante si din celulele animale – este folosita uneori in tratamentul depresiei. Sunt date care
arata ca SAM-e poate fi utila in ameliorarea simptomelor depresive, dar sunt necesare mai
multe studii pentru a se evalua siguranta si eficacitatea administrarii ei.
Pagina 26 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
De retinut!
Poate fi dificil de luat decizia de a apela la terapia electroconvulsivanta. Desi ECT
poate fi foarte eficienta in tratamentul depresiei, pot aparea pierderi de memorie pe termen
scurt, confuzie, greturi, dureri de cap si dureri in osul maxilar care sa dureze cateva ore –
uneori pot dura chiar cateva zile – dupa aplicarea acesei proceduri.
La unele persoane, ECT poate provoca pierderi de memorie pe termen lung.
Iarba St. John
Iarba St John este in prezent testata in Statele Unite pentru a se determina siguranta si
eficacitatea administrarii ei. Pana acum, rezultatele sunt diferite.
S-a demonstrat ca iarba St. John de inalta calitate are efect in depresia usoara sau moderata;
s-a aratat chiar ca are aceeasi eficacitate ca si alte antidepresive si ca are mai putine efecte
secundare.
Totusi, s-au descoperit unele interactiuni negative si periculoase intre iarba St. John si
unele medicamente, in special cele folosite in tratamentul SIDA.
De aceea este important ca:
- medicul psihiatru curant sa fie instiintat ca persoana respectiva utilizeza iarba St.
John, mai ales daca ia si alte medicamente in acelasi timp
- sa se evite asocierea intre iarba St. John si alte medicamente antdepresive, deoarece se poate
ajunge la o supramedicamentatie, care poate avea efecte secundare severe.
In prezent iarba St. John nu este aprobata oficial de Asociatia pentru Administrarea
Medicamentelor si a Alimentelor (Food and Drug Administration – FDA) din Statele Unite,
iar calitatea – si prin urmare si eficacitatea ei – poate varia.
Acizii grasi omega –3
Sunt putine informatii care sustin ca o doza zilnica, in cantitate mica, de acizi grasi
omega –3, poate fi benefica, fie unica, fie in asociere cu un medicament antidepresiv. In timp
ce datele privitoare la eficacitatea lor in depresie sunt inca neconcludente, cercetarile arata ca
administrarea de acizi grasi omega – 3 poate fi utila in alte afectiuni medicale, precum artrita
si bolile cardiovasculare.
Aasociatia Americana de Cardiologie (AHA – American Heart Association) recomanda
consumul de peste cel putin de doua ori pe saptamana, plus alte alimente bogate in acizi grasi
omega – 3. In cazul persoanelor cu boli cardice, AHA sugereaza consumul de suplimente
nutritive obtinute din ulei de peste, cu acordul doctorului cardiolog curant.
Pagina 27 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL II
STRESUL INAMICUL TUTUROR
O stare accentuata de anxietate are numeroase cauze, printre care tulburari medicale
sau psihiatrice, diverse medicamente, diferite substante de abuz (inclusiv cofeina). Totusi, cea
mai frecventa cauza este incapacitatea individului de a face fata agentilor stresori. Stresul
poate fi definit ca orice solicitare de natura fizica sau psihica la care este supus individul.
Starile anxioase accentuate pot fi cauzate si de tulburari de ordin medical (cum ar fi
afectiunile tiroidei) sau psihiatric (cum ar fi atacurile de panica sau depresia). La populatia
tanara, tulburarile psihiatrice sunt o cauza frecventa de anxietate.
Este adevarat ca o stare anxioasa iti da putere de munca. Dar cateodata simti ca esti
gata sa explodezi.
Da, se poate suferi de prea multa anxietate. In timp ce starea anxioasa este o emotie
normala a organismului este posibil ca aceasta sa fie prea puternica. Atunci cand apare un
exces in aceasta directie apare o compromitere a functiilor organismului.
1. Ce este stresul?
Mentinerea sanatatii necesita o buna capacitate de a face fata stresului. Un agent
stresor nu este intotdeauna un eveniment negativ. O nunta si un deces pot fi in aceeasi masura
stresanti pentru organism. Expunerea la evenimente stresante intense sau extreme, dar si
deprivarea de stimuli pot provoca dezechilibre in organism si astfel probleme majore. Prea
multa caldura, frig, activitate, hrana sau cerinte de ordin social sau din contra, lipsa hranei,
atingerii, interactiunilor sociale sau somnului pot fi nocive pentru sanatatea individului.
Perceptia noastra asupra stresului este importanta; orice factor pe care il putem
considera o amenintare, reala sau imaginara, va creste nivelul de anxietate. Modul cum
reactionam este influentat de o serie de factori, dintre care unii pot fi controlati, in timp ce
altii nu. Sanatatea fizica si metala, predispozitia genetica (“mostenirea”), experientele din
trecut, regimul alimentar, sustinerea sociala determina care stimuli externi vor fi interpretati
de catre organism drept agenti stresori intr-un anume moment al vietii noastre. O persoana
sanatoasa, echilibrata, provenita dintr-o familie armonioasa si fara probleme de sanatate, care
traieste o viata linistita, se hraneste rational si are relatii normale cu cei din jur, va raspunde
mult mai bine la stres si are mult mai putine sanse sa dezvolte o afectiune legata de stres
Pagina 28 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
decat un om la care cel putin unul din factorii amintiti este deviat de la normal.
Atunci cand ne gandim la stres, ne vin in minte termeni ca “tensiune, povara,
solicitare, efort, presiune, incordare, forta, constrangere”. Conceptul de stres a fost studiat si
definit pentru prima data de catre medicul de origine austriaca Hans Selye, in prima jumatate
a secolului 20. Selye a folosit acest termen in 1950 pentru a descrie un ansamblu de reactii ale
organismului fata de o actiune externa exercitata asupra sa de catre o larga serie de agenti
(fizici, chimici, biologici, psihici) constand in aparitia unor variate modificari
morfofunctionale.
Hans Selye a numit acest raspuns la stres, “sindromul general de adaptare”, care
cuprinde toate mecanismele nespecifice capabile sa mobilizeze resursele adaptative ale
organismului in fata agresiunii care ii ameninta integritatea. Sindromul general de adapatare
se caracterizeaza printr-o evolutie in trei etape: de alarma, de rezistenta si de epuizare. In
prima faza, cea de alarama, numita si “de soc” sau raspunsul “lupta sau fugi”, organismul
manifesta raspunsul initial la agentul stresor nou aparut. Se manifesta de obicei prin
hipotensiune si tahicardie, hipotermie si o secretie crescuta de hormoni suprarenalieni
(ACTH, cortizol, adrenalina). Urmatorul stadiu este cel de rezistenta, in care aparent
organismul s-a adaptat la situatie, insa persista modificarile din stadiul de alarma. De fapt,
organismul continua sa lupte cu agentii stresori mult timp dupa ce manifestarile fazei de
alarma s-au estompat. In cazul in care organismul continua sa fie supus stresului fara nici un
fel de ameliorare, se intra in al treilea stadiu, cel de epuizare. In aceasta situatie adaptarea nu
mai poate fi mentinuta si incep sa se instaleze consecintele nocive ale persistentei reactiilor
de aparare ale organismului: boli de inima, accidente cerebrale vasculare, boli digestive cum
ar fi ulcerul gastric si duodenal, migrene si diverse infectii.
Oamenii care sunt supusi stresului continuu perioade lungi de timp devin coplesiti de
tensiune, furie, frica si frustrari, ceea ce conduce la instalarea cronica a unei puternice stari
anxioase. Ca urmare, secretia de adrenalina va creste iar tensiunea arteriala si frecventa
cardiaca si respiratorie vor avea valori marite. O frecventa respiratorie mare va duce la
hiperoxigenarea sangelui, cu instalarea sindromului de hiperventilatie. Acesta poate fi
inceputul atacurilor de panica. Glicemia si nivelul acizilor grasi in sange cresc in stres,
aceasta combinatie favorizand accelerarea procesului de ateroscleroza, cu dezvoltarea bolilor
coronariene. Functiile sistemului imun sunt mai putin eficiente, de aceea organismul nu va
mai putea lupta eficient cu factorii patogeni si celulele canceroase. Pe plan mental se observa
o reducere a capacitatii de memorare si a capacitatii de concentrare. Apar tulburari de somn si
depresie, precum si alte tulburari de dispozitie.
Pagina 29 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Distres si eustres
Distersul este termenul ce desemneaza stresurile care un potential nociv pentru
organism. Principalii hormoni eliberati in cursul distresului sunt: catecolaminele (in special
noradrenalina si adrenalina), care pot favoriza bolile cardiovasculare si cortizolul, care scade
rezistenta organismului fata de infectii si fata de cancer.
Eustresul reprezinta tot o stare de stres, validata printr-o reactie insotitoare moderata
catecolaminica si cortizolica, alaturi si de alte reactii fiziologice.
Diferenta fata de distres este insa fundamantala atat din punct de vedere al agentilor
stresori (stimuli cu semnificatie benefica pentru individ, excitanti placuti ai ambiantei sau
trairi psihice pozitive ori “palpitante”, de la emotii pana la sentimente etc. ) cat si al
consecintelor sale pentru organism care sunt, in general favorabile.1
Evenimentele considerate pozitive, eustresul (casatorie, nasterea unui copil, castig la
loto) necesita tot atat de multa efort de adaptare din partea organismului, ca si evenimentele
negative, distresul (decesul cuiva apropiat, pierderea locului de munca, divort etc).
Un eveniment aparent negativ poate sa nu fie in mod necesar considerat ca stresant
pentru unii indivizi.
Experientele pozitive pot declansa aceleasi modificari biochimice ca si cele negative
Nu toti stimulii cu potential stresor vor declansa acelasi raspuns la toti indivizii (sau
nu vor declansa nici un raspuns)
2. Caracteristicile indivizilor aflati intr-o stare cronica de stres
Probabil ca multi dintre noi ne vom recunoaste in aceasta descriere. Daca aveti cel
putin 3 dintre caracteristicile urmatoare, este timpul sa va ganditi serios la o modalitate de a
reduce stresul
Sentiment constant de urgenta, graba; lipsa timpului pentru relaxare
Tensiune in toate relatiile, rezultand certuri, neintelegeri, jigniri etc.
Mania “evadarii” (in camera personala, masina, parc etc.)
Senzatia ca timpul curge prea repede, copii cresc prea rapid etc.
Dorinta constanta de a avea o viata mai simpla si mai linistita; discutii permanente cu
cei din jur despre vremurile mai bune (care au trecut sau care vor veni)
Prea putin timp dedicat propriei persoane sau cuplului
Sentiment de vinovatie determinat de ideea ca nu ati reusit sa faceti tot ce ati fi putut
pentru cei dragi din jurul vostru.
Cum afecteaza stresul diverse organe si sisteme
1 Ioan Bradu-Iamandescu – Psihologie medicala – Ed. Info Medica, Bucuresti - 2005
Pagina 30 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Tractul digestiv – bolile cate pot fi provocate sau agravate de stres include gastrita,
ulcerul gastric sau duodenal, colita ulcerativa si colonul iritabil
Organele de reproducere – infertilitate, tulburari menstruale sau chiar lipsa ciclului
menstrual la femei, impotenta si ejaculare precoce la barbati
Vezica urinara – iritabilitate, incontinenta, enurezis
Sistem nervos central – probleme mentale si emotionale, anxietate, psihoze, depresie
Par – pierderea parului cu calvitie
Orificiul bucal – ulceratii si lichen plan oral
Plamani – exacerbarea astmului bronsic in perioadele cu stres acut
Inima – tulburari de ritm cardiac, crize anginoase
Musculatura – tensiune musculara dureroasa, agravarea ticurilor nervoase si a
tremorului la bolnavii cu Parkinson
Simptome fizice si psihice legate de stres
Simptome fizice
tensiune musculara
gura uscata
greata
palpitatii
ameteala
palme transpirate
diaree
Simptome psihice
anxietate
iritabilitate
depresie
sentiment de insecuritate
plans
sentimente de vina
dificultatea de a lua decizii
incapacitate de concentrare
lapsus
senzatie de tensiune psihica
Modificari de comportament
apetit alimentar modificat (anorexie sau bulimie nervoasa)
Pagina 31 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
exagerarea consumului de tutun, alcool sau droguri
tulburari ale somnului
3. Cauzele aparitiei stresului si masuri pentru diminuarea acestuia
Psihiatrii au mult de lucru cu sindroamele denumite, .pe vremuri., nevroze, dar care au
si astazi aceeasi expresie clinica: de la astenie, insomnie, anxietate, atacuri de panica pana la
depresie (un fel de 'demisie' de la tot ce ne poate oferi mai bun viata). Omul mileniului III,
animat de o masinarie complex a - corpul sau 'soma' -, care este condusa de un 'sofer bolnav'
(psihicul afectat de stres) reuseste sa-si continue existenta si sa forteze limitele longevitatii,
ambitionandu-se sa atinga varsta centenara. Apar însa obstacole tot mai numeroase în calea
sa: ulcerul, astmul si numeroase forme de alergie, reumatismele, diverse boli de piele etc. Iar
dupa varsta de 50 de ani apar bolile de inima si cancerul, în primul rand, care scurteaza cu
brutalitate firul existentei.
Aceasta patologie, denumita si psihosomatica, în care, alaturi de ereditate, participa si
o serie de comportamente riscante pentru sanatatea individual a are la baza, de asemenea, tot
stresul psihic.
Acest fapt de observatie care nu mai surprinde pe nimeni se poate explica prin
interrela tia dintre 'psyché' si 'soma', dintre minte si trup, prin filiera psiho-somatica (reglarea
neuropsihica si endocrina a organelor interne). Mai mult, fumatul, consumul excesiv de
alcool, sedentarismul si alimentatia defectuoas a (cantitativ/calitativ), dusmani recunoscuti ai
sanatatii, au ca si cauza esentiala, tot stresul psihic.
El, stresul, este cel care ne îndeamna (nu ne obliga!) sa ne relaxam fumand o tigara,
înfulecand un gratar (acompaniat de un 'paharel') sau cufundandu-ne comod si 'greu de urnit'
într-un fotoliu în fata televizorului. Iata schitate cateva dintre comportamentele de risc pentru
îmbolnavire, evidentiate de studiul Alameda, a ca- ror asociere 'pune umarul' la scurtarea
vietii noastre cu 6-8 ani.
Prin urmare, se cuvine ca medicii, psihologii, sociologii si alti specialisti din domenii
surprinzator de diferite sa încerce o abordare interdisciplinar a a acestor boli plurifactoriale,
avand ca nota comuna participarea substan tiala a stresului psihic precum si o vulnerabilitate
crescuta a bolnavilor la actiunea acestuia. Aceasta abordare 'în echipa' este menita sa
sublinieze relatia de reciprocitate dintre factorii psihici si cei somatici.
De exemplu, un divort prelungit si psihotraumatizant poate fi evident responsabil de
aparitia unui infarct miocardic sau a unui ulcer duodenal. La randul sau, infarctul miocardic
Pagina 32 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
poate fi o cauza de aparitie a unei stari depresive. Starea depresiva, la randul ei, poate sa
agraveze infarctul care a generat-o si sa conduca la reinfarctizare sau chiar la deces.2
Solicitarile nu conduc neaparat la stres. Ele pot stimula succesul care conduce
satisfactia in munca. Problemele apar atunci cand solicitarile sunt prea mari si pe termen lung
sau actioneaza din mai multe directii; unele persoane isi pot pierde controlul ceea ce poate
conduce la stres. Stresul poate fi cauzat de diferiti agenti stresori atat la locul de munca cat si
in afara acestuia. El poate avea diferite cauze si diferite forme de manifestare. Unele persoane
se pot adapta mai bine la agentii stresori, altele mai putin, in functie de personalitate si
circumstante. Factorii de stres care actioneaza in viata de familie sau in viata personala pot
afecta comportamentul la locul de munca sau se pot cumula cu cei de la locul de munca,
rezultand probleme de sanatate. Fiecare manager si angajat trebuie sa cunoasca factorii care
conduc la stres (agentii stresori), cum poate fi identificat acesta si ce se poate face pentru
eliminarea sau reducerea lui. Lucrand impreuna si utilizand tehnicile de management pot fi
evitate aceste probleme.
4. Factori de stres la locul de munca:
Stilul de conducere
lipsa unor obiective clare
slaba comunicare si lipsa de informare in cadrul organizatiei
neconsultarea si neimplicarea angajatilor in schimbarile si modificarile de la locul de
munca
lipsa sprijinului din partea conducerii
Statutul, rolul in organizatie
statut neclar in organizatie
obiective si prioritati contradictorii
nivel inalt de responsabilitate la locul de munca
Cariera
incertitudine in evolutia carierei
frustrari in dezvoltarea carierei
statut incert si lipsa recunoasterii
nesiguranta locului de munca
insuficienta programelor de instruire
modificarea statutului in cadrul organizatiei
Decizie si control
2 Ioan Bradu-Iamandescu - Revista Psihosomatica nr. 1- februarie 2006
Pagina 33 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
slaba participare la luarea deciziilor
lipsa controlului asupra propriei munci
Relatiile la locul de munca
izolare fizica sau sociala
legaturi slabe cu superiorii,lipsa de comunicare
conflicte interpersonale
diferite tipuri de hartuire(agresivitate verbala, hartuire sexuala,etc)
Proiectarea locului de munca
sarcini de munca repetitive si monotone
riscuri semnificative de accidentare si imbolnavire profesionala la locul de
munca( tehnologii cu riscuri de accidentare, zgomot, noxe chimice etc)
teama de tehnologie in raport cu responsabilitatea
lipsa de competenta
Sarcina de munca si ritmul de munca
lipsa controlului asupra ritmului de munca
sarcini de munca supra sau subincarcate
lipsa prioritizarii activitatilor
Programul de lucru
program de lucru inflexibil
aparitia imprevizibila a unor supraincarcari ale sarcinii de munca
ore de lucru suplimentare neplanificate
lucrul in schimburi
lucrul suplimentar excesiv
Stresul reprezinta, datorita amplorii pe care a capatat-o in zilele noastre, inca una dintre
"bolile civilizatiei" moderne, iar in ultimii ani s-a scris foarte mult despre acest subiect.
Biroul international al muncii considera stresul "una dintre cele mai grave probleme ale
timpului nostru, nu numai pentru indivizii carora le pune in pericol sanatatea fizica si
mentala, dar si pentru intreprinderi si guverne".
Conceptul de stres vine de la latinescul "strangere" care inseamna a cuprinde, a imbratisa, a
strange, a restrange, a lega, a indurera, a rani, a jigni, si care a dat nastere in limba franceza la
"étraindre" – adica a impresura cu trupul, cu membrele, strangand cu putere. Acest lucru
semnifica lucruri opuse, deoarece poti strange pe cineva la piept dar il poti si sufoca.
Pagina 34 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Termenul de stres a fost folosit mai intai in fizica desemnand constrangerea excesiva
suportata de un material de constructie. Hans Selye a preluat termenul din fizica si l-a folosit
in 1935 in psihologie, cu sensul de raspuns nespecific global al organismului la solicitarile la
care este supus. Exista multe moduri de a defini stresul, in general acceptandu-se ca acesta
reprezinta "incapacitatea individului de a raspunde adaptativ la agentii de mediu, in situatii de
suprasolicitare".
Exista de asemenea mai multe modalitati de abordare ale stresului – astfel:
Stresul conceput ca si stresor, situatie stresanta. Este vorba de acele obiecte, situatii,
agenti, persoane, etc., care provoaca individului o stare interna de conflict ce poate genera
stres. Stresorii nu sunt aceeasi pentru toti oamenii, astfel ca aceeasi situatie reprezinta pentru
unii reala sursa de stres, in timp ce pentru altii, doar o provocare.
Stresorii pot fi:
oamenii – conflictul cu parintii, copiii, iubitii, colegii de munca, sefii sau alte
persoane cu care intram in contact, poate declansa stres;
situatiile – exista numeroase situatii in care ne gasim, mai ales la locurile de munca si
care declanseaza conflicte interne, impulsuri, etc. deci stres;
conditii de mediu – este vorba aici de un stimul extern, un agent oarecare fizic,
zgomot, temperatura, vibratii, etc sau psihologic: doliu, somaj, divort, etc care de asemenea
declanseaza stresul.
Stresul conceput ca acea reactie a individului la stres, adica starea de stres,
consecintele biologice, mentale, psihice ale agentului stresor asupra sanatatii individului.
Stresul privit prin prisma modalitatilor pe care individul le foloseste pentru a se apara
de stres. Individul dezvolta adevarate strategii individuale de raspuns la stres, care pot fi:
fiziologice (acele modificari fiziologice care apar ca raspuns la starea de stres)
comportamentale (modificari de comportamente pentru a face fata stresului)
strategii de control (care implica sau nu si modificari de comportamente).
Cel ai frecvent si totodata cel mai devastator factor stresant il constituie situatia de
munca, viata profesionala, ce are consecinte nemijlocite atata asupra activitatii profesionale
cat si asupra sanatatii celor care presteaza munca.
Stresul profesional a existat dintotdeauna. El nu este o caracteristica a epocii moderne, a
ultimilor ani, dar pe masura ce munca a dobandit noi valente cu accente pe incarcatura
psihologica, iar problemele muncii s-au suprapus celor de natura socio-economica si politica
cu conotatie negativa, stresul ocupational si-a amplificat forta de penetratie, iar consecintele
sale au devenit din ce in ce mai devastatoare pentru individ. De aceea in ultimii 30 de ani
Pagina 35 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
majoritatea cercetarilor – medici, ergonomi, psihologi, au abordat problema stresului
ocupational.
Pentru Romania, ultimii ani au insemnat o perioada de profunde transformari si restructurari
sociale, politice, economice, care s-au extins si la nivelul socio-organizatiei militare.
Implicatiile psihologice ale acestor transformari sunt dintre cele mai variate, relatiile
psihosociologice foarte diversificate si din pacate impredictibile si cu finalizari
surprinzatoare.
Desi in plan organizatoric schimbarile presupun interventii simultane, efectele
acestora apar succesiv, iar in plan individual, se produc cel mai greu. In plan individual exista
inca o succesiune a schimbarilor. Cunostintele, prin acumulari si restructurari se schimba
primele si relativ usor. Nu acelasi lucru se intampla cu atitudinile, mentalitatile,
comportamentele care se schimba mult mai greu. De aceea apare o discordanta intre
mentalitatile anterioare si noile cerinte impuse, ceea ce determina imposibilitatea adecvarii
persoanei la mediu. Acest lucru induce stresul profesional. Stresul profesional este declansat
ca urmare a impactului omului cu procesul muncii fizice si intelectuale. Nu orice forma de
stres este negativa. Intre anumite limite stresul – numit eustres – joaca un rol pozitiv in
dezvoltarea si afirmarea personalitatii, in optimizarea performantelor si cresterea
randamentului muncii. Depasind aceste limite, stresul (devine distres) are efecte
dezadaptative.
Sursele stresului profesional sunt redate sintetic de modelul propus de C.I.Cooper Astfel
pentru mediul militar posibilele surse de stres ar putea fi:
Surse legate nemijlocit de munca
Este vorba in primul rand de ambianta fizica a muncii, de acei factori de natura fizica
ce actioneaza in cursul activitatii profesionale: zgomot, temperaturi inalte sau joase, vibratii,
iluminat insuficient sau exagerat, noxe chimice, umiditate, presiune atmosferica.
Avand un program bine stabilit cu mult timp inainte, militarii isi desfasoara activitatea
conform orarului, indiferent de acesti factori, indiferent de anotimp. Factorii fizici de mediu
interactionand intre ei isi pot spori efectul negativ, intensificand caracterul stresant al
activitatii. Tot factor legat nemijlocit de munca este incarcarea sau deficientele in munca.
Excesul de munca fie de natura cantitativa, fie de natura calitativa (munca considerata grea)
reprezinta un real factor stresant. Supraincarcarea determina instalarea oboselii care poate
duce la stres psihic intens. Si deficientele in munca, activitatile putin stimulatoare pot
declansa stresul. Adecvarea Persoana – Mediu – adica acea concordanta dintre caracteristicile
psihosociale ale individului si conditiile de munca din mediul sau, reprezinta un alt criteriu de
Pagina 36 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
determinare al stresului. Neconcordanta determina anxietate depresie nemultumire.
Conflictul sau ambiguitatea rolului, exercitarea responsabilitatii. Lipsa de claritate in ceea ce
priveste rolul individului la locul sau de munca, obiectivele propuse, dimensiunile
responsabilitatii sale ordinele neclare, contradictorii, reprezinta surse posibile de stres.
Conflictele si ambiguitatea de rol duc la absenta initiativei – o caracteristica – din
pacate – a studentilor – care dau dovada de aceasta doar cand este vorba de interesele
personale.
Relatiile interumane, calitatea raporturilor dintre superiori si subordonati, sau dintre
colegi intre ei, pot sa reprezinte surse de stres. Aceste relatii sunt predominant formale, iar
atunci cand ele nu se bazeaza pe corectitudine, intelegere, respect, pot determina relatii
anxioase, depresii, stres. Lipsa de intelegere din partea superiorilor, birocratia, multitudinea
de aprobari necesare rezolvarii problemelor personale ii mentine pe studenti intr-o stare de
incordare declansatoare de stres. La aceste posibile surse de stres, specifice mediului militar,
se pot adauga inca multe altele determinate de viata cotidiana, familiala, de schimbarile din
mediul social, politic, economic etc.
Desi toti indivizii sunt obligati sa faca fata evenimentelor stresante ca cele enumerate
mai sus, nu toti sunt atinsi de boli cronice sau dezordini mentale. Este de la sine inteles ca
sursele de stres nu declanseaza ele singure boli si ca trebuie luati in considerare si alti factori
cum ar fi caracteristicile situatiei stresante calitatile psihologice si biologice ale individului,
caracteristicile sociale, care actioneaza ca adevarate bariere protectoare.
O stare accentuata de anxietate are numeroase cauze, printre care tulburari medicale
sau psihiatrice, diverse medicamente, diferite substante de abuz (inclusiv cofeina). Totusi, cea
mai frecventa cauza este incapacitatea individului de a face fata agentilor stresori. Stresul
poate fi definit ca orice solicitare de natura fizica sau psihica la care este supus individul.
Starile anxioase accentuate pot fi cauzate si de tulburari de ordin medical (cum ar fi
afectiunile tiroidei) sau psihiatric (cum ar fi atacurile de panica sau depresia). La populatia
tanara, tulburarile psihiatrice sunt o cauza frecventa de anxietate.
Asemanator durerii, anxietatatea poate fi un semnal pentru individ. Acest semnal il
avertizeaza ca organismul este suprasolicitat.
Cea mai buna modalitate de a te confrunta cu acest tip de anxietate consta in
reducerea agentilor stresori si cresterea capacitatii de confruntare cu acestia. Printre
modalitatile de reducere a stresului, enumeram renuntarea la un curs, reducerea orelor de
lucru la serviciu sau refuzarea unor obligatii sociale.
Modalitatile de crestere a capacitatii de confruntare cu stresul includ exercitiul fizic,
Pagina 37 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
perioade de somn adecvate, o dieta sanatoasa, o programare mai buna a timpului si cresterea
perioadelor de relaxare. Strategiile de relaxare includ activitati precum relaxare musculara,
sedinte de meditatie sau ascultarea de muzica. Aceste strategii sunt eficiente atunci cand sunt
aplicate in mod constant, evitandu-se astfel aparitia unei stari anxioase accentuate. (Este greu
sa te relaxezi atunci cand exista o stare anxioasa accentuata!)
Marea majoritate a tulburarilor anxioase raspund la tratament. Tratamentul poate
include pe langa strategiile enumerate mai sus o medicatie specifica si/sau psihoterapie.
Pe fiecare om care afla ca sufera de o boala fizica il trece un fior de teama. Mai slab
sau mai intens, in functie de gravitatea afectiunii. E o reactie fireasca si spontana. Dar ce se
intampla atunci cand persoana isi hraneste constant temerile, construind in minte scenarii
negative legate de evolutia bolii?
Simplu : sporirea anxietatii si instalarea depresiei.
Sa le luam pe rand:
- anxietatea e senzatia ca esti in pericol, ca urmeaza sa ti se intample ceva neplacut,
grav; esti nelinistit, chiar disperat; gandurile, emotiile si corpul tau sunt cuprinse adesea de
panica ,uneori o panica fara un motiv clar.
- depresia inseamna tristete sufleteasca, pierderea apetitului pentru viata, tendinta de
izolare; pe scurt: vezi totul in gri.
Sa revenim la boala fizica. Mai precis, vorbim de boli tratabile si vindecabile. Poate
sunt de vina societatea si ritmul alert, chiar haotic, de viata. Sau poate sunt de vina mesajele
negative transmise prin mass-media.
Cert este ca tot mai multe persoane dezvolta sindroame anxios-depresive (imbinarea
celor doua tulburari de dispozitie) pe fondul unor afectiuni medicale vindecabile.
Rezistenta psihica si emotionala a omului modern e destul de labila, de aceea anxietatea si
depresia au o incidenta si un impact tot mai mare.
Cum luptam, totusi, cu sindromul anxios-depresiv?
Cai sunt mai multe, dar aici ne vom opri asupra metodelor psihoterapeutice, dintre
care cele mai accesibile si relativ usor de invatat sunt relaxarea, autosugestia si vizualizarea .
Psihologia si medicina au demonstrat clar conexiunile minte-corp. Astfel se explica eficienta
relaxarii fizice (realizata prin diverse tehnici) in reducerea starii de incordare interioara si
anxietate.
In ceea ce priveste autosugestia, majoritatea oamenilor considera ca e o forma de
autoamagire. Practicata insa dupa reguli clare si sub indrumarea unui specialist, autosugestia
permite inlocuirea modelelor negative de gandire cu modele mai optimiste. E adevarat, e
Pagina 38 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
nevoie de un dram de disciplina si rabdare, dar rezultatele merita cu siguranta efortul depus.
Vizualizarea este, pe scurt, folosirea imaginatiei pentru a crea scenarii pozitive de viata, in
locul celor pesimiste. Si ea cere o tehnica anume, perseverenta si rabdare, iar efectele
benefice au fost in multe cazuri dovedite stiintific.
“Important este nu ceea ce ti se intampla, ci felul in care reactionezi”
Un cantec la moda in urma cu cativa ani spunea “Life is a rollercoaster”… Pentru cine
nu stie, un rollercoaster este acel trenulet din parcurile de distractie, care merge pe o sina
suspendata, avand o multime de suisuri si coborasuri, unele dintre ele foarte abrupte, incat
trebuie sa te gandesti de multe ori inainte de a-ti lua inima in dinti pentru a incerca senzatia.
La fel este si viata noastra. In permanenta suntem nevoiti sa urcam si sa coboram, fie ca
vrem, fie ca nu. Sarcina noastra cea mai dificila este sa facem fata acestor incercari adesea
neprevazute, pastrandu-ne sanatatea fizica si metala. Agentii stresori sunt factorii care
modeleaza “sina” pe care circula trenuletul in care ne aflam fiecare dintre noi.
5. Ce e de facut cu stresul?
Trebuie sa intelegem ca stresul psihic este cauzat doar de noi insine, de reactiile
noastre la actiunea mediului inconjurator: cantitatea stresului resimtit depinde doar de natura
gandurilor noastre! Alungati din mintea voastra gandurile sumbre, nehotararea si sovaiala.
Inlocuiti-le cu ganduri pozitive, vesele, constructive. Inceteaza sa te invinovatesti pe tine si pe
cei din jur pentru cele trecute, trage doar invataminte pentru viitor si apoi tine cont de ele!
Nu fii ingrijorat pentru ziua de maine: sa te preocupe e ok, dar sa nu ajunga sa te
streseze viitorul. Gandeste-te doar ca astazi este ziua pentru care te ingrijorai ieri. Cat s-a
adeverit din temerile tale? Traieste doar pentru ziua de azi, scoate maximul din ea. Doar asa
iti poti pregati viitorul.
Fii tu insuti! Nu incerca sa ii imiti pe altii. Aminteste-ti ca esti unic: ceea ce poti face
tu, nu poate nimeni in afara de tine!
”Ceea ce nu ne omoara, ne face mai puternici" - a spus Nietzche. Profita de orice
situatie grea pentru a te perfectiona.
Nu incerca sa schimbi inevitabilul! Exista unele situatii care trebuie sa fie asa, si nu
pot fi altfel - accepta-le asa cum sunt. Aceasta nu inseamna sa cedezi indata ce apar
greutatile, doar incearca sa distingi improbabilul de imposibil.
Fii atat de ocupat, incat sa nu ai timp sa-ti macini grijile. Gaseste-ti un hobby, o a
doua slujba, o preocupare ce te pasioneaza, fiindca ocupatia este cel mai ieftin medicament si
cel mai eficient.
Sa nu te supere criticile: inseamna ca ai fost remarcat! Mai bine asculta-le si
Pagina 39 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
multumeste celor ce te critica. Astfel dai doua lovituri deodata: iti dezarmezi criticul si ai o
sansa sa iti corectezi greselile si sa te perfectionezi.
Inainte e a te agita pentru ceva, pune-ti intrebarea: "Merita?" In 99,99% din cazuri
sigur vei raspunde "NU".
Alcatuieste-ti un program de actiune pentru fiecare zi si urmareste-l riguros. Vei evita
astfel pierderea inutila de timp cu visarea sau ezitarea, si vei avea certitudinea ca nu ai uitat
nimic din ce ai facut.
Rezolva-ti problemele, una dupa cealalta, dupa importanta lor; termina mai intii cu
cele mai importante. Daca ai ceva de neplacut sau plictisitor de facut, incepe cu aceasta, apoi
treci la activitatile pe care le agreezi. Si ce este cel mai important: rezolva-le atunci cand apar,
nu le amana nici o secunda. Lucrand conform acestor trei principii, vei scuti o gramada de
nervi si timp.
Inca nu a murit nimeni prin lipsa de somn. Nu insomnia te distruge, ci ingrijorarea din
cauza ei. Mai bine scoala-te si citeste ceva sau lucreaza pana devii somnoros. Cand te culci sa
nu te intereseze ca vei dormii, doar inchide-ti ochii, relaxeaza-ti muschii si odihneste-te.
Daca simti ca lucrurile incep sa se incurce, inseamna ca ai ajuns la un impas. Inainte
de a-ti smulge parul din cap, scoate o coala goala de hartie si noteaza-ti aceste trei intrebari:
"Ce ma nelinisteste?", "Ce pot face?", "Cum voi actiona?". Tot aici, raspunde la ele si apoi
actioneaza!
Misca-te! Stiai ca 2/3 din structura organismului tau este destinat miscarii? Aparatul
locomotor este format din aproximativ 400 de muschi scheletici si 208 oase ce trebuie puse la
treaba, altfel 2/3 din tine "moare". Orice forma de sport, jogging, tenis, inot, culturism,
aerobic sau fotbal, etc - in afara de faptul ca imbunatateste starea generala a organismului, te
descarca total de tensiunile acumulate in timpul activitatii de zi cu zi, adica de stres.
Relaxeaza-te in mod regulat. Asa vei induce o stare de calm si liniste in organism, ce
te vor detasa de presiunea psihica, uneori devenita insuportabila.
Masajul in lupta cu stresul
Tot mai multi oameni cauta sprijin in tratarea simptomelor legate de stres. De multe
ori, un diagnostic precis este dificil de stabilit, deoarece fiecare dintre noi raspundem diferit
la stres. Astazi, medicina recunoaste stresul intens si/sau de lunga durata ca pe o cauza
importanta a imbolnavirilor de tot felul, deoarece asa cum s-a constatat, stresul are un efect
distructiv asupra homeostaziei, adica starii de echilibru la nivelul diverselor sisteme si
organe. In lupta cu stresul, s-au impus metode precum acupunctura, meditatia, relaxarea prin
respiratie, muzica, hipnoza, exercitii fizice, masajul clasic si shiatsu precum si altele.
Pagina 40 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Considerate de catre unii ca fiind depasite, aceste metode stravechi au dovedit o eficienta
chiar mai mare decat a tehnicilor moderne. Masajul are capacitatea de a micsora nivelul
plasmatic de cortizol si de a reduce starea de excitare a sistemului nervos simpatic, ceea ce va
reinstaura starea de echilibru interior a organsimului. Se considera ca masajul supune corpul
unei forme mai “blande” de stres, care poate fi suportata; aceste semnale induc un fel de
resetare a sistemelor (ca atunci cand oprim si repornim computerul), permitand astfel
instalarea starii de echilibru. Ritmul linistitor al masajului are capacitatea de a organiza si
sincroniza ritmurile biologice ale corpului. Astfel masajul se dovedeste un mijloc eficient de
lupta cu stresul, insa trebuie retinut ca abordarea cazurilor pe termen lung trebuie sa fie
multidisciplinara, incluzand aici in mod particular consilierea psihologica. Stresul este reactia
pe care oamenii o pot avea atunci cand simt ca nu se pot adapta solicitarilor si presiunilor
carora trebuie sa le faca fata in viata de familie, personala sau la locul de munca.
CAPITOLUL III
ABORDARI COGNITIV – COMPORTAMENTALE IN DEPRESIE SI
PRINCIPII DE CONDUITA ANTISTRES
1. Modele psihologice
Ipoteze privind originea şi tratamentul depresiilor au fost emise de majoritatea şcolilor
psihoterapeutice şi prezinta o oarecare organizare. Abordarile cele mai sistematice şi cele mai
bine confirmate empiric au fost totuşi dezvoltate in contextul terapiei comportamentale şi al
terapiei interpersonale, motiv pentru care ne vom limita la acestea.
1. Modelul etiologic al depresiei propus de Lewinsohn (1974) se inspira din teoria
învăţării operante a lui Skinner, din care acesta reia ipotezele privind intarirea pentru a
explica geneza depresiilor.
Sunt activate progresiv activitati de întarire ce sunt mai întai recompensate direct.
Planurile de activitate, sarcinile progresive şi stabilirea de protocoale de zi sunt ajutoare
importante în realizarea programului, şi sunt de catva timp completate cu procedee cognitive
de tratament, cu stimuli înconjuratori şi cu tehnici de control al stresului. Aplicat in maniera
clinica şi competent, acest tratament are drept efect dispariţia deficitului de întarire, o mai
mare dispozitie de a-si asuma riscuri si o largire a repertoriului comportamental ce
favorizeaza Intarirea şi care pot avea o valoare preventiva.
2. Modelul lui Beck, mentionat deja mai sus, face parte din modelele de depresii
numite "cognitive". El explica dezvoltarea depresiei prin procese mai ales cognitive pe care
Pagina 41 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
terapia işi propune sa le schimbe.
Dupa Beck, originea depresiei este conditionată de structură (scheme cognitive) şi de
procese (moduri de a gandi) cognitive care antreneaza distorsiuni mai mult sau mai putin
importante ale realitaţii. În timpul examenului unor persoane depresive, schemele cognitive,
triada numita cognitiva sunt în mod deosebit frapante. Aceasta triada se caracterizeaza printr-
o viziune negativa despre sine, despre mediu şi viitor. Viziunea negativa despre sine
înseamna ca persoana se vede plina de defecte, nesatisfacatoare şi fara valoare. Ea trage
concluzia din aceasta situatie ca evenimentele negative nu pot fi atribuite decat acestei lipse
de valoare personală. 5 Vom gasi o prezentare franceza detaliata a acestui model şi a terapiei
lui Beck in Blackburn &. Cottraux (1988). Viziunea negativa privind viitorul nu lasa loc unor
timpuri mai bune, dar anticipeaza o rezolvare nefavorabila din toate cele posibile.
Activarea acestor scheme de gandire negative este de asemenea responsabila, dupa
Beck, de simptomele cum ar fi frica, tristeţea, pasivitatea, mania si iritarea. La aceste scheme
de gandire negative se adauga greselile de gandire tipice care explica persistenţa triadei
cognitive negative in ciuda evidentei contrare: generalizari abuzive, exagerari pozitive si
negative, o gandire absolutistă, dihotomizarea etc. Aceste scheme cognitive si erori de
gandire îşi au originea, dupa Beck, in experience precoce nefavorabile care raman in stare
latenta si pot fi reactivate ulterior de evenimente similare. Acest model de baza al etiologiei
depresiei a fost dezvoltat ulterior (vezi Beck, 1983) folosindu-se factorii de personalitate
pentru a diferentia geneza tulburarilor depresive.
Efectele terapiei TCD a lui Beck asupra simptomatologiei depresive au fost scoase in
evidenţa prin mai multe anchete care au aratat ca reducerea simptomelor operata de TCD este
superioara celei observata la pacienţii ce se gaseau pe lista de aşteptare.
3. Modelul lui Seligman (1974) face parte, ca şi cel a lui Beck, din modelele
cognitive. Totuşi la origine el a fost dezvoltat nu in practica clinica, ci într-un laborator de
psihologie. Ceea ce face din el un model cognitiv este ipoteza dupa care depresia este
declanşata de o aşteptare, o expectanta, de exemplu expectanţa unui eveniment negativ a
carui apariţie nu poate fi influenţată. Teoria etiologica a depresiilor propusa de Seligman se
bazeaza pe noţiunea de "disperare invatata" care este datorata unei observaţii intamplatoare.
Modelul de intervenţie propus de Seligman vizeaza diminuarea depresiei dobandite,
adica stabilirea unor probe de control adecvate. In acest scop se recomanda apelul la tehnicile
generale ale terapiei comportamentale şi cognitive: planificarea, sarcinile progresive,
antrenamentul pentru afirmarea sinelui şi dobandirea de competente sociale. Vom fi atenţi in
Pagina 42 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
mod deosebit la tendinţele disfuncţionale de a-şi atribui sie însuşi cauzele esecurilor.
4. "Ipoteza autocontrolului", avansata de Rehm (1977) in problema genezei şi a
terapiei tulburarilor depresive, a tost dezvoltata pornind de la teoria autocontrolului a lui
Kanfer (1970, 1971). Ea pleaca de la ipoteza care explica depresia ca fiind consecinţa unui
deficit de autocontrol. O persoana ar deveni astfel depresiva atunci cand ea sufera de o
pierdere de intarire ca urmare a unor circumstanţe exterioare si nu dispune de competente de
autocontrol care i-ar permite sa compenseze aceasta pierdere. Sarcina terapiei va fi deci sa
ajute pacientul sa caştige aceste competenţe.
Conceptul terapeutic vizeaza dezvoltarea unui control mai bun a sinelui pentru a face
pacientul mai independent de recompesele exterioare. Aceasta se obţine printr-o munca
sistematica asupra proceselor de autocontrol. In acest scop, pacientul este antrenat spre
autoobservare (de exemplu prin protocoale privind starea de spirit si activitatea), se
examineaza si se modifica atitudinile selective in materie de percepţie si de memorie. Se
clarifica autoevaluarea, se modifica autoatribuirile inadecvate privind succesul si esecul şi se
elaboreaza scopuri adecvate pentru comportament. Autointarirea este exersata sistematic,
aratand pacientului cum s-o conceapa si cum sa aplice planurile.
5. McLean (1976) a propus un model al depresiei bazat pe controlul
stresului, in care tulburarea depresiva este analizata din punct de
vedere al interactiunii sociale. Dupa acest model, originea
depresiilor se gaseste in situatiile in care persoana nu dispune de
aptitudini sociale eficiente pentru a trata evenimentele nefavorabile
şi situaţiile de viaţă stresante.
Obiectivul terapiei este de a dezvolta competenţe de control specifice, acordandu-se o
atenţie speciala relatiilor interumane. Aceasta terapie se deosebeşte de cele precedente prin
asocierea la terapie a persoanelor apropiate. Realizarea terapiei, care include atat tehnici
cognitive, cat şi comportamentale, se concentreaza pe exerciţii in urmatoarele sase domenii:
comunicare, productivitate comportamentala, interacţiune sociala, autoafirmare, luare de
decizii rezolvare a problemelor. McLean & Hakstian (1979) subliniaza importanţa pe care o
au, in terapia pacienţilor depresivi, o puternica structurare, orientarea spre un scop şi creşterea
interactiunii sociale.
6. Terapia interpersonala a lui Klerman & Weissman (1982), menţionata deja in
legatura cu manualele de
terapie, subliniaza, la fel ca şi McLean, importanţa pe care o are
interacţiunea sociala pentru dezvoltarea tulburarilor depresive. Ea nu-şi dezvolta totuşi teoria
Pagina 43 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
etiologica in cadrul psihologiei cognitive
sau a învăţarii, ci sprijinindu-se pe concepţia psihobiologica a
psihiatriei a lui Meyer, pe teoria relaţiilor interpersonale a lui H.S.
Sullivan si pe cercetarile empirice facute in psihiatria sociala. Ea se
sprijina si pe teoria afectivitatii, pe lucrari privind rolul jucat in
dezvoltarea depresiilor de relaţiile interumane intime şi de stresul
social, cat şi pe cercetari proprii ale autorilor asupra relatiei dintre depresia clinica şi relatiile
interumane tulburate (în casatorie, în familie, la lucru). Autorii ajung la concluzia ca relaţiile
interumane intime (intimacy) joaca un rol important în prevenirea tulburarilor depresive.
Problemele care apar în cadrul relatiilor au o mare importanţă in dezvoltarea acestor tulburari,
dar nu sunt cauza lor. 3
2. Terapia cognitiv-comportamentala in depresii
Depresia este un fenomen atat de raspandit incat a fost, pe drept cuvant,
numita ,,guturaiul psihiatriei" (Seligman, 1975). 15-20% din populatia adulta a suferit de o
simptomatologie depresiva si peste 12% a trait o depresie suficient de puternica pentru a
necesita tratament (Melanie Fennel, 1989).
In tarile vestice, rata depresiei este de 2/1 in favoarea femeilor (Brown si Haris,
1978).
Cauzele depresiei sunt multiple (Weissman, 1982):
tulburari la nivelul neurotransmitatorilor;
tulburari depresive sau alcoolism in familie;
pierderea unui parinte;
neglijarea in copilaria timpurie;
evenimente de viata negative;
un partener ostil sau/si critic;
lipsa unei relatii apropiate;
absenta unui suport social;
lipsa stimei de sine pe termen lung.
In clinica exista numeroase clasificari ale tulburarii depresive:
tulburare afectiva bipolara si unipolara-depresiva;
tulburare depresiva;
3 Irina Holdevici – Psihoterapia cognitiv-comportamentala – Managementul stresului pentru un stil de viata optim – Editura Stiintelor Medicale – Bucuresti 2005;
Pagina 44 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
endogena (avand cauze interne, inca insuficient cunoscute);
reactiva (nevrotica, produsa de actiunea factorilor stresanti).
Depresia se caracterizeaza prin:
trairea sentimentului de tristete;
plans frecvent;
sentimente de culpabilitate;
iritabilitate;
anxietate;
tensiune psihica;
subiectul nu se mai bucura de activitatile normale;
nivelul energiei psihice e redus si orice actiune, cat de mica, presupune efort;
tendinta de retragere;
pacientii petrec mult timp in pat sau in fotoliu;
activitati obisnuite si agreabile, cum ar fi lectura ziarelor sau vizionarea unor
programe TV, devin dificile si plictisitoare, pentru ca subiectul nu se mai poate concentra;
subiectul este absorbit de starea sa proasta sau de dificultatile insolubile cu care se va
confrunta;
somnul este dificil;
apetitul scade;
nevoile sexuale diminua.
In majoritatea cazurilor, episodul depresiv este limitat in timp, durand 3-7 luni. Cu
toate acestea, recaderile sunt frecvente si la 15-20% dintre pacientii depresivi simptomele se
cronicizeaza. Din acest motiv, terapia urmareste nu numai sa grabeasca revenirea, ci si sa
mentina ameliorarea si, daca este posibil, sa previna recaderile. Terapia cognitiv-
comportamentala in depresii a fost dezvoltata de Beck şi colaboratorii (Beck, Rush, Shaw si
Emery, 1979).
Modelul cognitiv al depresiei (Beck, 1967, 1976)
Experiente (timpurii)
Formarea unor convingeri disfunctionale
Incidentul critic (S)
Activarea convingerilor
Ganduri negative automate
Simptomele depresive
Pagina 45 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Comportamentale
Motivational
Afective
Cognitive
Somatice
Convingerea disfunctionala nu produce simptomul prin ea insasi, ci doar atunci cand
anumite incidente (evenimente externe) vin s-o intareasca. Astfel, convingerea ca valoarea
personala depinde de succes poate conduce la tulburare depresiva in caz de esec. Pe masura
ce tulburarea depresiva se dezvolta, gandurile negative automate devin tot mai frecvente si tot
mai intense si tind sa estompeze gandurile rationale. Acestea produc simptomele depresiei,
care, la randul lor, intaresc modul negativ de gandire si astfel se formeaza un cerc vicios.
Psihoterapia cognitiv-comportamentala sparge cercul vicios, invatand pacientul sa
adreseze intrebari provocatoare gandurilor negative pentru a verifica daca fundamentarea lor
este corecta. Faptul ca cognitia influenteaza starea afectiva nu inseamna neaparat ca o gandire
negativa conduce la depresie. Depresia este rezultanta unui cumul de factori biologici, de
dezvoltare ontogenetica, sociali, de predispozitii psihologice si de variabile precipitatoare.
Cognitia are insa o prioritate, in timp, in declansarea depresiei si poate actiona ca declarator,
factor de intarire si mentinere a simptomelor. Din acest motiv, cognitia reprezinta un punct
ideal de interventie psihoterapeutica.
Caracteristicile psihoterapiei cognitiv-comportamentale
(Beck si altii 1979)
1. Are la baza o conceptie teoretica coerenta (modelul cognitival depresiei) si nu
este o simpla colectie de tehnici.
Este scurta si limitata in timp, incurajand pacientul sa
dezvolte abilitati de autoreglare (,,self-help skils").
Este structurata si directiva.
Este orientata pe problema si pe factorii (cauze) care o
mentin, mai mult decat pe originile acestora.
Are la baza un proces de chestionare care sa dirijeze
descoperirea (,,guided discovery", Young şi Beck, 1982)
Se bazeaza pe metode inductive, astfel incat pacientii invata
sa considere gandurile si convingerile ca pe niste ipoteze care trebuie
verificate.
Are un caracter educational, considerand tehnicile cognitiv-
Pagina 46 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
comportamentale ca pe niste deprinderi care trebuie achizitionate
de subiect prin exercitiu si transferate in viata cotidiana prin interme-
diul temelor pentru acasa.
Psihoterapia cognitiv-comportamentala poate fi definita ca un fel de rezolvare de
probleme, depresia fiind ea insasi o problema.
O atentie deosebita trebuie acordata:
lipsei de speranta;
intentiilor suicidare;
expectatiilor negative in legatura cu tratamentul.
Factori care trebuie luati in considerare:
1. Dorinta de cooperare a pacientului.
2. Capacitatea pacientului de a intra in relatie de colaborare
cu psihoterapeutul. Apar dificultati la pacientii care:
se tem sa-si dezvaluie gandurile si sentimentele;
insista asupra faptului ca se pot descurca singuri;
considera, dimpotriva, ca terapeutul trebuie sa faca totul singur.
In astfel de cazuri, psihoterapia nu este contraindicata, dar demersul terapeutic va fi
mai lung, terapeutul dedicand primele sedinte construirii relatiei terapeutice. Terapeutul
trebuie sa-l ajute pe pacient sa reevalueze acele ganduri si convingeri care stau in calea unei
colaborari active in cadrul terapiei. Exemplu: ,,Daca ii spun cum ma simt cu adevarat, ma va
respinge" sau ,,Este treaba lui sa ma faca bine fara nici un fel de efort din partea mea".
3. Cat de extins este repertoriul de abilitati de a face fata
vietii (,,coping skills") pe care il are pacientul? Pacientii cu repertoriu
mai bogat de deprinderi de a face fata stresului vor raspunde mai
repede si mai bine la psihoterapia cognitiv-comportamentala (Simons,
Lustman, Wetzel, Murphy, 1985).
Structura tratamentului (Melanie Fennell, 1989)
I. Interviul initial (1-1,5 ore) urmeaza dupa interviul de evaluare, care stabileste daca
pacientul este potrivit pentru psihoterapie. Schema interviului initial :
a) Evaluarea dificultatilor curente:
simptome;
probleme de viata;
ganduri negative asociate;
debut, evolutie si contextul in care a aparut tulburarea depresiva;
Pagina 47 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
lipsa de speranta;
idei suicidare.
Stabilirea scopurilor terapiei.
Prezentarea programului de terapie:
detalii practice;
problema cercului vicios: ganduri negative-depresive;
posibilitati de schimbare.
d) Inceperea tratamentului:
- specific:
selectionarea primelor sarcini;
acordul cu privire la temele pentru acasa.
- general:
- pacientului i se furnizeaza cunostinte cu privire la stilul terapiei cognitiv-
comportamentale.
Obiective:
Stabilirea relatiei psihoterapeutice.
Trezirea sperantei pacientului.
Pacientul trebuie facut sa inteleaga, la nivel preliminar,esenta modelului.
Se obtine acordul pacientului ca va testa in practica cele invatate.
Dificultatile si problemele curente sunt schematizate si apoi notate in lista de
probleme, ca in exemplul urmator:
Experience timpurii traumatizante
Comparatii nefavorabile cu sora mea geamana. Tatal (suportul familiei) a decedat
Convingeri disfunctionale
Sunt inferioara ca persoana.
Valoarea mea depinde de ceea ce cred altii despre mine.
Daca nu fac ceea ce vor ceilalti oameni de la mine, ei ma vor respinge. Incidentul
critic Casatoria a esuat
Gdnduri negative automate
Este vina mea: am stricat totul.
Nu-mi pot conduce viata.
Voi ramane singura pentru totdeauna si va fi ingrozitor.
Sunt proasta.
Simptom
Pagina 48 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Comportamentale: tonus scazut al activitatii; tendinta de retragere.
Motivational: lipsa interesului si a sentimentului placerii; totul se face cu efort.
Afective: tristete, anxietate, culpabilitate, rusine.
Cognitive: slaba capacitate de concentrare, indecizie, ruminatii interioare, autocritica,
ganduri suicidare.
Somatice: insomnii, inapetenta.
Lista de probleme
1. Incapacitatea de a ma exprima:
dificultatea de a spune ,,Nu";
dificultatea de a spune ce doresc daca altii vor altceva.
Sentimente de inferioritate.
Dificultatea de a accepta esecul casatoriei.
- nu voi fi capabila sa ma descurc singura cu lucrurile practice.
- nu voi gasi niciodata o relatie satisfacatoare pe termen lung.
4. Depresie:
- ma simt depasita de cerintele vietii de zi cu zi;
evitarea contactului cu oamenii;
stau si macin ganduri triste;
- nu fac nimic;
nu ma pot concentra;
nu ma bucura nimic etc.
5. Sentimentul de deprimare pentru ca sunt deprimata:
Este vina mea ca am stricat totul;
Merit sa ma simt astfel.
Lista de probleme trebuie sa includa simptomele si problemele de viata. Acestea din
urma se refera la:
- probleme practice (exemplu: dificultati in gospodarie,somaj);
- probleme interpersonale (dificultati in formarea unor relatii apropiate);
- probleme intrapersonale (lipsa increderii in sine).
Terapeutul prezinta un rezumat al celor spuse si asteapta un feedback de la pacient. Lista de
probleme realizeaza o oarecare ordine intr-un haos pentru ca un numar mare de experience
negative sunt reduse la cateva dificultati specifice. Aceasta reprezinta procesul ,,reducerii
Pagina 49 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
problemelor", care trezeste speranta pacientului pentru ca se intrevede posibilitatea unui
control asupra acestora.
Ideile suicidare trebuie puse in evidenta de la primul interviu. Cand acestea au fost
evidentiate, terapeutul trebuie sa se asigure daca pacientul a elaborat planuri in acest sens si
sa afle ce anume l-a impiedicat sa le puna in aplicare. Daca lipsa de speranta si ideile
suicidare sunt serioase, atunci acestea trebuie sa reprezinte obiectivul primelor interventii.
Unii terapeuti considera ca nu este bine sa vorbeasca de suicid pentru a nu baga astfel de idei
in capul pacientilor lor. Dar observatiile au aratat ca, mai curand, discutiile deschise pe
aceasta tema pot produce pacientului un sentiment de usurare. Suicidul este reactia obisnuita
la ideea ca situatia este intolerabila si ca nu poate fi facut nimic pentru a o schimba.
Autodistrugerea apare in acest caz ca un fel de rezolvare a problemei. In acest caz, discutiile
pot deschide perspectiva gasirii unei solutii alternative.
Stabilirea scopurilor
Se realizeaza prin intermediul unor intrebari de genul: ,,Cum ai vrea sa stea lucrurile
in problema X?" sau ,,Sa presupunem ca tratamentul va avea efect; cum vezi desfasurarea
diferita a lucrurilor in problema ta?" Scopurile se modifica adesea pe parcursul tratamentului.
Stabilirea scopurilor il ajuta pe terapeut sa corecteze expectatiile nerealiste cu privire la
psihoterapie, furnizeaza cateva standarde in raport cu care se poate monitoriza progresul si
focalizeaza atentia spre viitor.
Prezentarea tratamentului
Pacientilor li se dau informatii despre aspectele practice, cum ar fi numarul de sedinte,
durata si frecventa acestora, cat şi despre temele pentru acasa. Li se explica clar faptul ca
depresia trebuie inteleasa in termenii cercului vicios pe care il produc gandurile negative care,
la randul lor, genereaza o dispozitie proasta ce alimenteaza, la randul ei, gandurile negative.
Trebuie sa se explice, de asemenea, ca schimbarea este posibila daca pacientul invata sa
surprinda şi sa testeze (verifice) gandurile negative pentru a sparge cercul vicios prin gasirea
unor alternative mai realiste la gandurile negative.
Pacientul este invitat sa-şi exprime deschis indoielile, şi acestea sunt discutate cu
psihoterapeutul. Acesta este solicitat sa-şi monitorizeze activitatile, dispoziţia şi gandurile
negative automate intr-o agenda personala. Agenda include:
trecerea in revista a evenimentelor de la ultima şedinta;
feedback-uri referitoare la ultima şedinţă;
temele pentru acasa.
Fiecare şedintă este dedicată unei anumite probleme, denumita tema majora, care este
Pagina 50 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
defmita de pacient in colaborare cu terapeutul. Ea presupune o strategie cognitiv-
comportamentala specifica, cum ar fi de pilda adresarea de intrebari de verificare a gandurilor
negative, discutarea dificultatilor care au aparut in ultima saptamana sau dezbaterea unor
probleme pe termen lung (exemplu: dificultati materiale).
Temele pentru acasa au menirea de a-l ajuta pe pacient sa-şi insuşeasca tehnici de
autoajutorare.
Ele sunt utile daca:
urmeaza logic ceea ce s-a petrecut in timpul şedintei de psihoterapie;
sunt precis şi concret definite, astfel incat succesul este uşor de inregistrat;
au o baza logica, inteleasa şi acceptata atat de terapeut, cat şi de pacient;
sunt definite ca situatii din care nu se pierde nimic pentru ca se invata chiar daca
scopul nu a fost atins.
Pentru a evita orice neintelegere este util atat pentru terapeut, cat şi pentru pacient sa
noteze sarcina trasata şi obiectivul urmarit.
Strategiile cognitiv-comportamentale de psihoterapie
(Melanie Fennell, 1989)
1. Strategii cognitive:
tehnici de distragere;
numararea gandurilor.
2. Strategii comportamentale:
monitorizarea activitatilor, placerii şi autocontrolului;
realizarea unor orare;
stabilirea unor sarcini gradate.
3. Strategii cognitiv-comportamentale:
identificarea gandurilor negative;
adresarea de intrebari gandurilor negative;
experimente in sfera comportamentala.
4. Strategii preventive:
identificarea convingerilor;
adresarea de provocari pentru viitor;
pregatirea pentru viitor.
Pentru a incuraja speranta şi angajarea pacientului in psihote-rapie este important ca
in cadrul şedintelor de psihoterapie, cat şi al temelor pentru acasa sa fie obtinute unele
succese, oricat de mici, pe care pacientul trebuie sa şi le atribuie lui însuşi şi care sa
Pagina 51 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
demonstreze ca depresia poate fi controlata prin efort personal. Acest lucru este important
indeosebi la începutul tratamentului.
Strategii cognitive
Sunt prezentate ca modalitati de a stopa ,,ruminatiile" depresive care nu fac decat sa
inrautateasca situatia, in loc sa contribuie la o rezolvare constructiva a problemei.
Acestea sunt utile mai ales la inceputul tratamentului, inaintc ca pacientul sa capete
abilitatea de a gasi alternative la gandurile negative automate. Ele nu produc o modificare
cognitiva esentiala, dar prin reducerea frecventei gandurilor depresive contribuie la
ameliorarea dispozitiei care, la randul ei, poate inlesni rezolvarea de probleme. Unii pacienti
utilizeaza spontan metoda distragerii pentru a evita sa se gandeasca la lucmri dureroase
(,,evitare cognitiva"). Acestora trebuie sa li se explice avantajele (se simt bine pe termen
scurt) şi dezavantajele (problemele raman nerezolvate pe termen lung) aplicarii acestei
tehnici ca unica metoda.
Tehnicile de distragere:
1. Concentrarea pe un obiect:
Pacientilor li se cere sa se concentizeze asupra unui obiect şi sa-1 descrie pentru ei
inşişi cu cat mai multe detalii.
2. Conştientizarea senzoriala:
Pacientii sunt invatati sa se concentreze asupra mediului inconjurator ca un tot unitar,
utilizand vazul, auzul, gustul, pipaitul şi mirosul. Concentrarea poate viza şi corpul propriu
(,,Ce simti in interiorul corpului tau? Ce poti atinge? Iti simti trupul pe scaun? Iti percepi
hainele, ochelarii, parul? etc. Ce vezi in jurul tau? şi ce mai vezi? Ce auzi?" etc.
3. Exercitii mentale:
a numara de la 1000 la 1 din 7 in 7 (din 5 in 5);
a numi oraţele al caror nume incep cu o anumita litera;
reamintirea in detaliu a unei vacante.
4. Amintiri şi imagini placute:
- amintirea unei situatii placute, cand subiectul a avut un
mare succes;
- ce ai face daca ai caştiga o maşina sau o suma mare de
bani.
Dezavantajul consta in faptul ca la depresivi accesul la amintiri placute poate fi dificil
de realizat, iar gandurile pozitive sunt repede sufocate de cele negative.
5. Activitati care il absorb pe subiect:
Pagina 52 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Este important sa fie selectate acele activitati care ocupa atat mintea, cat şi trupul:
rebus, tenis, asculta radioul in timp ce calca etc.
6. Numararea gandurilor (Burns, 1980):
Au menirea sa produca o anumita distanta fata de gandurile negative. Subiectul este
invatat sa noteze aparitia gandurilor negative bifand cate un punct intr-un tabel. Dezavantajul
acestei tehnici consta in aceea ca ea poate avea ca efect imediat intensificarea gandurilor
negative, ceea ce duce la accentuarea depresiei, mai ales daca pacientul nu şi-a format inca
deprinderile de a le modifica.
Strategii comportamentale
O serie de activitati - cum ar fi automonitorizarea, realizarea şi urmarirea unor
programe (orare) şi a unor sarcini gradate - au drept scop antrenarea subiectului in actiuni
menite sa imbunatateasca dispozitia.
1. Monitorizarea activitatilor.
Pacientilor li se cere sa noteze ce fac, ora de ora, şi sa evalueze activitatile in functie
de doi parametri:
placere - P;
grad de realizare (maiestrie) - R.
Aceste protocoale il ajuta pe pacient sa verifice veridicitatea unor ganduri, cum ar
fi ,,Eu nu am facut nimic". De asemenea, acest gen de inregistrari surprinde relatia dintre
dispozitie şi activitate. Evaluarea diverselor activitati la indicatorul ,,placere" poate ajuta la
infirmarea unor ganduri negative de tipul ,,Orice aş face, mi-e indiferent" (gand ce reflectă
dificultatea de a percepe experienţe pozitive).
2. Realizarea unor orare (programe).
Se utilizeaza pentru planificarea activitatilor viitoare dupa acelaşi model (ora de ora).
Scopul consta in a crea nivelul de activism al subiectului şi de a maximiza eficienta şi
placerea.
Avantajele tehnicii:
reduce numarul prea mare de sarcini la o lista ce poate fi indeplinita;
inlatura nevoia unor decizii repetate (,,Ce voi face acum?");
- accentueaza sentimentul ca activitatile respective pot fi indeplinite;
- create proportia activitatilor de pe urma carora subiectul obtine satisfactie;
- mareşte nivelul sentimentului de autocontrol al subiectului asupra propriei sale
existente.
Pagina 53 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Sarcinile gradate vizeaza realizarea unor exercitii in paşi mici, accesibili subiectului,
fiecare pas fiind intarit prin feedback.Accesul la fiecare etapa este facilitat prin identificarea
şi adresarea unor intrebari cu caracter provocativ fiecarui blocaj (Blocajele sunt de tipul: ,,Nu
voi fi capabil sa fac aceasta"; ,,Este prea mult pentru mine" etc.). Tehnica este utila pentru a-l
ajuta pe pacient sa depaşeasca inertia şi sa faca fata unor situatii care produc anxietate.
Depresivii relateaza faptul ca de cele mai multe ori ei eşueaza in indeplinirea unor sarcini pe
care 51 le-au trasat singuri şi folosesc aceste fapte ca pe o dovada a inadecvarii lor personale.
Aceasta se intampla pentru ca ei aşteapta prea mult de la propria persoana, considerand ca ar
trebui sa se comporte ca şi cum nu ar fi depresivi.Sarcinile gradate combat lipsa de speranta,
incurajand pacientul sa reduca sarcinile la proportii rezonabile şi marind frecventa
recompenselor.
Strategii cognitiv-comportamentale
Şedintele de psihoterapie şi temele pentru acasa au ca obiectiv sa-1 invete pe pacient
sa identifice, sa adreseze intrebari şi sa testeze autenticitatea gandurilor negative. Continutul
gandurilor negative a fost clasificat in ceea ce Beck (1967) numea ,,triada cognitiva":
Ego-ul (,,Sunt lipsit de valoare").
Experientele curente (,,Nimic din ceea ce fac nu este bine").
Viitorul (,,Niciodata nu ma voi simti mai bine").
Gandurile depresive automate au o serie de particularitati care influenteaza psihoterapia şi
afecteaza relatia terapeut-pacient:
sunt habituale şi deci greu de identificat;
sunt automate şi involuntare şi deci greu de controlat;
au un caracter plauzibil (mai ales atunci cand sunt insotite de emotii
puternice), deci este greu sa li se adreseze o provocare;
se refera la o gama larga de stimuli, incluzand chiar psihoterapia, iar
tratamentul poate fi respins pentru ca pacientul prevede eşecul acestuia.
Aceste ganduri negative in legatura cu psihoterapia trebuie identificate şi chestionate
ca oricare alte ganduri negative. Gandurile negative reprezinta rezultatul unor erori in
procesul de percepere şi interpretare a experientelor vietii. Aceste erori se refera la:
suprageneralizare: subiectul trage concluzii generate
pornind de la situatii particulare (,,tot ceea ce fac este greşit");
abstragere selectivd: se acorda atentie doar aspectelor nega
tive ale vietii (,,nu am avut nici o clipa placuta astazi").
Momentele agreabile nu au fost conştientizate;
Pagina 54 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
rationamente dihotomice: subiectul gandeşte in extreme
(,,Daca nu fac acest lucru perfect, mai bine nu-1 fac deloc");
personalizarea: subiectul işi asuma responsabilitati pentru lucruri care nu au sau au
de-a face in mica masura cu persoana lui (exemplu: daca prietenul a trecut pe strada fara sa-l
observe, din neatentie, depresivul işi spune: ,,probabil ca am facut ceva care l-a suparat”);
inference arbitrare: se trag concluzii pe baza unor rationa
mente neadecvate (cineva care nu a reuşit sa duca la bun
sfarşit prima tema pentm acasa poate trage concluzia: ,,acest
gen de psihoterapie nu mi se potriveşte").
Identificarea gandurilor negative automate
Pacientii invaţa sa identifice aceste ganduri intai impreuna cu psihoterapeutul, apoi
dezvolta aceste capacita|i prin intermediul unor teme pentru acasa. Aceştia invaţa:
sa identifice emoţiile neplacute;
sa recunoasca situatiile in care acestea apar;
sa identifice gandurile automate asociate.
Modificarea dispozitiei este un semnal ca gandurile negative automate sunt prezente este mai
uşor ca la inceput pacientul sa evalueze dispozitia decat gandurile negative). In cazul
pacientilor care nu agreeaza evaluarile numerice, pentru ca au impresia ca demersul
terapeutic este prea mecanicist, se pot utiliza scale de evaluare calitativa (ma simt foarte rau,
rau, aşa şi aşa, bine, foarte bine).
Gandurile automate negative nu se refera numai la cuvinte, ci şi la imagini, care
trebuie descrise in detaliu.
Dificultati in identificarea gandurilor negative
1. Pacientii evita sa-şi inregistreze gandurile.
Depresia face ca unii pacienti sa intampine dificultati in distantarea de gandurile
negative. Mai mult, concentrarea asupra gandurilor negative atata timp cat subiectul nu este
capabil sa le controleze poate fi aversiva şi dureroasa. In astfel de cazuri este indicat sa fie
limitat timpul de concentrare asupra gandurilor negative pentru a se realiza un oarecare
control asupra acestora.
2. Subiectul nu identifică gandurile negative.
In aceste situatii, este bine sa se adreseze intrebarea: ,,Ce semnificatie are situatia
respectiva pentru dvs.?"
3. O eroare frecventa a terapeutului consta in a pune intrebari
Pagina 55 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
in legatura cu cauza unor stari afective negative (de ce?) şi nu cu ce
ganduri ii vin in minte subiectului. In aceste situatii, el pierde ocazia
sa obtina o inregistrare a gandurilor negative.
Intrebarea corecta este: ,,Ce ti-a trecut prin minte in momentul acesta?"
Testarea (verificarea) gandurilor negative automate
Adresarea unor intrebari cu caracter provocativ.
Experimentarea in sfera comportamentala.
1. Intrebarile cu caracter provocativ au drept scop sa-1 invete pe subiect sa-şi
reevalueze modul de gandire pentru el insuşi. Acest obiectiv nu va fi atins daca terapeutul
face toata treaba singur, in locul pacientului. Cu alte cuvinte, trebuie sa se urmareasca
extragerea unor alternative de la subiect şi nu oferirea unor alternative.
Intrebarile uzuale sunt:
- Pe ce te bazezi cand afirmi ca lucrurile stau aşa?
Ce puncte de vedere alternative pot fi gasite aici?
Care sunt avantajele şi dezavantajele acestui mod degandire?
Ce erori de logica am facut?
Intrebari menite sa puna in evidenta punctele de vedere alternative:
Ce ai fi gandit despre aceasta inainte de a fi deprimat?
Ce ar fi gandit cineva in care ai incredere despre aceasta?
Ce i-ai spune altei persoane care ar veni sa-ti ceara sfatul
intr-o problema asemanatoare?
Intrebarea legata de avantajele şi dezavantajele modului negativ de a gandi se refera la
acei pacienti care considera ca gandurile cu caracter autocritic sunt folositoare şi constructive.
Intrebarea referitoare la ,,ce eroare logica fac" se refera la pacientii care fac in mod frecvent
aceeaşi greşeala, cum ar fi suprageneralizarea, abstractia selectiva sau altele.
2. Experimentarile in sfera comportamentala se refera la gasirea unor modalitati mai
eficiente de a reactiona la o situatie externa care nu poate fi ameliorata. Uneori subiectul are
in interiorul sau modalitatile eficiente de actiune, dar acestea sunt blocate de modul negativ
de gandire. De pilda, un pacient ştie cum sa-şi exprime dezacordul, dar işi inhiba reactia prin
ganduri de tipul: ,,Daca imi voi exprima dezacordul, ei nu ma vor agrea".
In alte cazuri, pacientul chiar nu ştie cum ar putea actiona mai eficient. In astfel de
situatii el trebuie sa-şi insuşeasca noi modele de comportament, cum ar fi comportamentul
asertiv, abilitatile sociale, rezolvarea de probleme sau deprinderi de studiu.
Etapele experimentarii in sfera comportamentala:
Pagina 56 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
1. Predictia specifica: ce gand va fi testat in practica (exemplu:
,,Ii voi spune soţiei mele ce rau ma simt şi ea se va supara pe mine".)
2. Trecerea in revista a argumentelor şi contra gandului
respectiv.
Experimentarea practica pentru testarea validitatii ipotezei
(predictie). Terapeutul şi pacientul trebuie sa ştie foarte precis ce
anume trebuie facut. Mai mult, experimentarea trebuie astfel
organizata pentru a maximiza şansele unui rezultat pozitiv (se poate
repeta sub forma de jocuri de rol ce anume va spune pacientul).
Notarea rezultatelor. Ca şi temele pentru acasa, experimen-
tarile in plan comportamental trebuie astfel conduse incat sa nu se
piarda nimic: cu alte cuvinte, pacientul sa caştige chiar in cazul in
care situatia nu a luat intorsatura pe care o doreşte el. In aceste
cazuri, caştigul consta in a invata ceva. Daca sotia nu s-a suparat,
este cu atat mai bine. Daca s-a suparat, se pot obtine noi informatii:
Ce nu este in regula?
A facut pacientul ceva ce nu trebuia? etc.
Dupa definirea problemei se elaboreaza planuri pentru a face fata situatiei mai bine
data viitoare şi astfel rezultatele negative pot avea un caracter constructiv.
5. Concluziile. Este bine ca acestea sa fie formulate sub forma
unei reguli (exemplu: ,,nu face presupuneri in legatura cu modul in
care se vor purta ceilalti cu tine, mai bine verifica singur").
Strategii preventive
Avantajul major pe care il are psihoterapia (mai ales cea cognitiv-comportamentala)
fata de medicatia antidepresiva este ca reduce riscul de recadere. Aceasta se intampla pentru
ca subiectul işi insuşeşte o serie de deprinderi de a face fata depresiei, ceea ce ii scade
vulnerabilitatea fata de episoadele viitoare, deoarece deprinderile respective zdruncina
convingerile negative de baza pe care se fundamenteaza depresia.
Identificarea şi adresarea de provocari convingerilor negative
Dupa ce pacientul şi-a insuşit abilitatea de a identifica gandurile negative automate, se
poate trece la abordarea convingerilor negative.
Acestea au urmatoarele caracteristici:
Nu reflecta realitatea experientiala. De exemplu, convin-
Pagina 57 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
gerea ,,voi fi totdeauna puternic" ignora vulnerabilitatea umana.
Din acest punct de vedere, asemenea convingeri sunt irationale.
Sunt rigide, suprageneralizate şi extreme, pentru ca nu tin
seama de variatia circumstantelor.
Mai curand stopeaza decat faciliteaza atingerea unor
scopuri, pentru ca standardele perfectioniste produc anxietate, care
inhiba şi blocheaza performantele.
Incalcarea (violarea) lor este asociata cu emotii extreme si
excesive (depresie si disperare, mai curand decat tristete si regret).
Sunt relativ nemodificabile sub influenta experientelor
obisnuite. Aceasta se intampla pentru ca subiectul actioneaza ca şi
cum ele ar fi adevarate si pentru ca ele nu sunt explicit formulate,
actionand la nivel inconştient.
Abandonarea lor prezinta pentru subiect riscuri inacceptabile. De exemplu: Daca voi
inceta sa-i pun pe ceilalti pe primul plan, nimeni nu o sa ma mai placa". Beck, Hollon,
Young, Bedrosian şi Budenz (1985) au grupat convingerile disfunctionale in functie de trei
domenii:
realizare (nivel inalt de performance, nevoie de succes);
acceptare (nevoia de a fi agreat, iubit);
control (nevoia de a controla evenimentele, nevoia de a fi puternic).
Beck, Epstein şi Harrison (1983) au grupat aceste convingeri şi in functie de o
dimensiune supraordonata in:
sociotropie - care pune accentul pe relatiile interpersonale;
autonomie - care pune accentul pe independent şi libertatea alegerii.4
Aceasta clasificare poate inlesni demersul psihoterapeutic. Astfel, o persoana cu grad
mare de autonomie va accepta cu dificultate sugestiile terapeutului şi va avea tendinta sa
incheie in mod prematur psihoterapia pentru ca este convinsa ca se poate descurca şi singura.
Dimpotriva, o personalitate sociotropa poate manifesta dorinta exagerata de a face pe plac
terapeutului şi va avea dificultati sa actioneze independent intre şedinte. Ambele modalitati
habituale de raspuns pot fi speculate in avantajul psihoterapiei:
in primul caz, terapeutul pune accent pe aspectele de
autoajutorare (self-help) ale tratamentului;4 Irina Holdevici – Psihoterapia anxietatii – Abordari cognitiv-comportamentale – Editura Dual Tech – Bucuresti 2002;
Pagina 58 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
in al doilea caz, dorinta pacientului de a-i fi pe plac
terapeutului poate fi utilizata pentru a-1 mobiliza pe acesta
inainte de a-i fi incurajata independenta.
3. Principii de conduita antistres
Obiective si clasificare
Trebuie sa invatam sa traim cu stresul care adesea este inevitabil. Secretul rezida in a
transforma stresul in energie invingatoare.Este intotdeauna bine sa invatam sa ascultam
propriul corp si sa ni-l facem prieten. Baza oricarui comportament cu obiectivul de a face fata
stresului psihic e construita de indeplinirea urmatoarelor obiective:
reglarea optima a nivelului de aspiratii in raport cu nivelul de posibilitati ( diferenta
minima in favoarea nivelului de aspiratii )
asigurarea celor 3 nevoi psihologice fundamentale: nevoia de afiliere, de securitate pe
termen lung , si de noutate a experientei
formarea unei gandiri pozitive, bazate pe :
acceptarea stresului psihic ca pe o sfidare, abordabila de pe pozitia unui loc de control
intern (prin asumarea responsabilitatii personale), dar incluzand si apelul judicios la suportul
social
evaluarea corecta a caracteristicilor stresorului, in raport cu resursele personale
cresterea autoeficacitatii prin raportari repetate la realizarile personale anterioare
Sanatatea psihica si somatica sunt interconditionate, ambele fiind supuse actiunii
stresului, dar acestea trebuie apreciate din perspectiva unei rezultante, de tipul unei sume
algebrice, dintre actiunile nocive (sau cel putin provocatoare) ale distresului si cele benefice
ale eustresului.
Tipuri de conduite:
evitarea sau limitarea/inlaturarea consecinteleor
provocarea de eustresuri
provocarea de distresuri contolate
activitati in sfera loisir-ului
muzica, activitate fizica de relaxare, promovarea rasului
Principii de conduita zilnica
ierarhizarea obiectivelor intr-o perioada limita ( zi, luna, trimestru, an) in obiective
Pagina 59 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
majore sau minore, cotand realizarea lor cu un punctaj proportional, astfel incat realizarea
unui obiectiv major sa fie compensata de neindeplinirea mai multor obiective minore si
invers
planificarea eficienta a timpului
a face ceva din placere cel putin o data pe saptamana
a rezerva in fiecare zi un moment de liniste
a realiza un echilibru intre munca / recreatie, munca si familie
a dormi 7-8 ore pe noapte cel putin doua zile pe saptamana
a folosi procedee de relaxare, inclusiv a oferi si a primi cu regularitate afectiune, a
discuta dificultatile cu altii, prieteni carora sa le poti face confidente
a cultiva trairi si sentimente pozitive si a recurge la umor
a practica exercitii fizice ( cel putin la sfarsit de saptamana si zilnic mersul pe jos)
a depasi momentul de stres, facand altceva (interesant)
a-si armoniza aspiratiile cu aptitudinile
cultivarea activitatilor spirituale si transcedentale
evitarea stresurilor inutile (ex. vizite agasante)
reflectarea asupra scopurilor majore si sensului vietii
“a invata sa spuna nu” (a nu promite cu usurinta lucruri ce se vor dovedi ulterior un
balast de preocupari stresante)
a-si face un obicei din a ajuta pe altii
CAPITOLUL IV
STUDII DE CAZ
Prezentare de caz
Ioana, femeie divortata, in varsta de 34 de ani, designer la o fabrica de confectii si
mama a doi copii sufera de depresie majora cronica de 2 ani.
Dupa internari repetate in spital, tratamentul antidepresiv nemaiavand rezultate
eficiente pacienta s-a indreptat din proprie initiativa catre psihoterapie.
Ioana a suferit un episod de depresie majora tratat in spital prin tratament
medicamentos, care a aparut in urma divortului. Sotul, Florin in varsta de 36 ani, a parasit-o
Pagina 60 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
motivand faptul ca nu-si mai indeplinea sarcinile de mama, sotie si gospodina.
Pacienta a ajuns in aceasta situatie in urma neintelegerilor cu sotul si datorita
neajunsurilor financiare.
Asa cum am mentionat mai sus, Ioana are doi copii, Elena in varsta de 12 ani si
Bogdan in varsta de 7 ani.
Sotul a parasit-o in urma cu 2 ani si s-a recasatorit intre timp. Ioana se mai intalneste
cu Florin doar cand acesta vine sa-si vada copii. Florin le plateste pensie alimentara celor doi
copii.
Pacienta a lucrat la Fabrica de Confectii “Textila Dacia” – Bucuresti , dar acum
nemaiputandu-se achita de exigentele profesionale lucreaza doar acasa cand poate, in ultimul
timp foarte rar.
Locuieste impreuna cu mama sa si cei doi copii la casa cu curte. Au o casa cu trei
camere si dependinte in Bucuresti, proprietate a mamei sale. Tatal Ioanei a decedat cand ea
avea 14 ani, o varsta destul de critica pentru o adolescenta.
S-a casatorit la 20 de ani cu Florin pe care-l cunostea de un an de la o petrecere
organizata de o prietena de a ei.
Pacienta nu-si aminteste cu placere nici un moment din viata ei, nici chiar nunta sau
bucuria de a aduce pe lume un copil, datorita gandurilor negative disfunctionale care o
urmaresc, acestea urmand sa duca la modificarea comportamentului, starilor afective, dar si a
reactiilor in plan fiziologic.
Ioana refuza sa vorbeasca cu vecinii, prietenii si sa iasa din casa, pretextand starea in
care se afla.
De copii se ocupa cum poate mama ei, pentru ca ea marea majoritate a timpului si-o
petrece in pat.
Izolarea sociala îi accentueaza gandurile negative referitoare la faptul ca ceilalti nu o
agreaza.
Familia ei are dificultati tot mai mari in ceea ce priveste relationarea cu ea.
Sedintele 1-3
Schema interviului initial a fost realizata dupa modelul cognitiv al depresiei, elaborate
de Beck
Modelul cognitiv al depresiei (Beck)
Pagina 61 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Experiente timpurii
Formarea unor convigeri disfunctionale
Incidentul critic (S)
Activarea convigerilor
Ganduri negative automate
Simptome depressive: comportamentale, motivationale, afective, cognitive, somatice.
La interviul din prima sedinta, Ionana era concentrata asupra propriei persoane si
vorbea cu lux de amanunte despre simptomele ei. Am provocat-o sa gaseasca explicatii
pentru atitudinea ei, faptul ca s-a gandit sa vina la psihoterapeut.
Ioana era comunicativa, dar nu crede ca are mari sanse sa se vindece: “Am venit aici
cu gandul ca este ultima me a sansa sa ma vindec, dar nu am prea mare incredere. Am zis sa o
fac si pe-asta.”
Interviul a decurs normal si dupa doua sedinte au fost identificate problemele
simptom . Faptul ca ea a reusit sa decida pentru ea ca trebuie sa faca psihoterapie, a insemnat
ca terapia va functiona mai usor, deoarece exista si dorinta ei de vindecare.
Spune ca vrea sa-si refaca viata si sa-i ajute pe copii, sa se apropie din nou de ei.
O atentie deosebita am acordat faptului ca exista totusi o lipsa de speranta si
expectatiile sale sunt ca psihoterapeutul sa faca totul singur. Cu toate acestea are dorinta de
cooperare cu terapeutul. Desi ideile de suicid i-au trecut adesea prin minte nu a avut pana
acum vreo intentie siucidara.
Dupa ce s-a construit relatia terapeutica am ajutat-o sa reevalueze acele ganduri si
convingeri negative care stau in calea unei bune colaborari cu terapeutul.
In timpul celor doua sedinte s-au identificat urmatoarele probleme simptom:
Simptome comportamentale: izolare sociala, tendinta de retragere, neglijare, petrece
mult timp in pat, restrangerea activitatilor.
Simptome din sfera motivationala: scaderea interesului si a sentimentului placerii,
apetit sexual redus, orice actiune cat de mica presupune un efort pentru ea.
Simptome afective: anxietate, iritabilitate, plans frecvent, sentimente de culpabilitate,
Pagina 62 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
tristete, lipsa de speranta.
Simptome cognitive: activitatile obisnuite au devenit dificile pentru ca nu se mai
poate concentra, stima de sine scazuta, activitatile obisnuite ii par de nerezolvat, autocritica.
Simptome fiziologice: insomnii, nevoi sexuale diminuate, lipsa de energie.
Pentru a realiza o oarecare ordine in amalgamul de probleme pe care pacienta le are,
am ajutat-o sa le imparta in trei mari categorii:
Probleme intrapersonale:
se simte inferioara si crede ca nu este agreata de ceilalti;
rumineaza ganduri negative legate de situatia actuala;
devine tot mai deprimata pentru ca este deprimata.
Probleme interpersonale:
dificultati in familie: faptul ca sotul a parasit-o, iar familia trebuie sa duca
povara depresiei pacientei;
teama ca ea nu se poate descurca singura cu cei doi copii;
dificultatea de a-si educa si creste cei doi copii;
izolare sociala;
teama de a relationa cu vecinii si prietenii.
Probleme legate de functionarea in viata curenta:
- lipsa oricarei satisfacii legate de activitatile cotidiene;
- se simte depasita de sarcinile simple din gospodarie;
- tendita de a evada : evitarea contactelor sociale, petrece foarte mult
timp in pat.
O atentie speciala trebuie acordata si anxietatii care acompaniaza expectatiile negative
ale pacientilor depresivi, aceasta fiind, la randul sau, abordata prin intermediul unor strategii
cognitive.
Sedinta s-a terminat cu un exercitiu simplu de relaxare.
Pagina 63 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Fixarea obiectivelor:
Tehnica Obiective
Identificarea
gandurilor negative
Subiectul este instruit sa constientizeze gandurile cu continut
depresiv de indata ce acestea se manifesta.
Trasarea de sarcini
in sfera
comportamentala
Subiectul va fi solicitat si incurajat sa realizeze acele activitati pe
care are tendinta de a le evita (intalniri cu prietenii, participare la
evenimente culturale etc.).
Testarea validitatii
gandurilor si
convingerilor
negative
Selectarea si trasarea unor sarcini menite sa infirme veridicitatea
gandurilor si convingerilor negative (ex.: a telefona unui prieten
pentru a verifica gandul ca nimeni nu doreste sa vorbeasca cu
persoana depresiva).
Repetare cognitiva
(Antrenament
cognitiv)
Subiectul va repovesti terapeutului toate etapele unei activitati pe
care are tendinta sa o evite, evidentiind gandurile si sentimentele pe
care le incearca. Obiectivul acestei tehnici consta in identificarea
blocajelor, gasirea unor eventuale solutii pentru depasirea acestora si
imaginarea unor succese viitoare.
Tehnici terapeutice
alternative/
Relaxare Hipnoza
Antrenament
mental
Subiectul este instruit sa-si imagineze o situatie care il supara si sa
genereze strategii de a-i face fata, in stare de relaxare .
Abordarea
convingerilor
negativedebaza
Terapeutul va investiga modul in care schemele cognitive
disfunctionale s-au structurat de-a lungul timpului, precum si modul
in care acestea influenteaza viata de zi cu zi a pacientului.
Sedintele 4-5
Am invitat pacienta sa-si exprime deschis indoielile, sa-si monitorizeze activitatile,
dispozitia, gandurile negative automate intr-o agenda personala. Agenda sa includa trecerea
Pagina 64 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
in revista a evenimentelor de la ultima sedinta, temele pentru acasa, feed-back-uri referitoare
la ultima sedinta.
Am examinat impreuna cu pacienta gandurile negative referitoare la eficienta
psihoterapiei, iar pacienta era sigura de reusita terapiei in proportie de 30 %, ceea ce era
foarte imbucurator.
Am continuat cu realizarea ca obiectiv a unor sarcini simple legate de igiena
personala. Impreuna cu pacienta am realizat un program in care sa s ocupe de aspectul sau
fizic, dandu-i si cateva sugestii referitoare la cum sa se coafeze sau sa se machieze.
I-am sugerat sa faca asta in momentul in acare are tendinta de a se retrage in camera
ei si de a sta in pat. Am discutat si cu mama Ioanei, o persoana destul de intelegatoare cu
problemele Ioanei si am rugat-o sa-i monitorizeze activitatile, mai exact sa observe care sunt
perioadele din timpul zilei in care pacienta avea tendinta de a evada din realitate.
Ioana a acceptat programul pe care l-am stabilit impreuna si mi-a marturisit ca simte
mai bine dupa ce se ingrijeste de propria ei infatisare.
Fiecare sedinta s-a incheiat cu un exercitiu simplu de relaxare.
Sedintele 6-8
Am reluat discutia referitoare la atitudinea pacintei fata de terapie si Ioana mi-a
marturisit ca in mintea ei s-au mai asezat gandurile, se simte mai bine si ca nu mai este in
haosul in care se afla la inceput, fapt ce este destul de incurajator.
I-am cerut sa-si inventarieze activitatile mai putin placute si cele neplacute si sa
reduca pe cat posibil perioadele de timp petrecute in pat.
Am discutat despre dificultatile ei in activitatile cotidiene si pacienta spune ca a reusit
sa se integreze usor in viata de familie.
Ioana a inceput sa o ajute pe fiica ei la pregatirea hainelor pentru scoala si a inceput sa
se intereseze daca copii se descurca la scoala.
Pacienta spune ca acum se simte inteleasa de ceilalti si ca nu se simte fortata sa
accepte planul pe care l-a stabilit impreuna cu terapeutul.
I-am cerut pacientei sa faca o comparatie cu atitudinea ei inainte de inceperea terapiei
si cea pe care o are in momentul de fata, pentru a o determina sa constientizeze ca situatia sa
s-a ameliorat simtitor.
Sedintele 9-11
Pagina 65 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
In sedintele urmatoare am decis ca este momentul sa discutam despre tensiunile care
au aparut in cadrul cuplului si care a fost momentul care a declansat episodul depresiv.
Am evaluat sentimental excesiv al resposabilitatii despartirii de sotul ei. Ioana desi
castiga destul de bine era oarecum dependenta financiar de sotul ei care aducea mai multi
bani in casa. In momentul in care sotul ei nu a mai manifestat interes pentru relatia lor, au
aparut tot felul de tensiuni in cadrul cuplului care degenerau in certuri.
Florin le trimite celor doi copii bani in fiecare luna si cu salariul pe care-l avea Ioana
se putea trai decent, dar criza prin care a trecut ea a lasat urme foarte adanci si Ioana nu se
mai putea ocupa de indatoririle ei de mama si chiar de femeie.
Am analizat impreuna cu pacienta aspectele pozitive si negative din cadrul cuplului si
am examinat convingerea negativa a pacientei ca este o mama ineficienta, rugand-o sa faca
comparatie intre comportamnetul ei fata de copii inaite si dupa inceperea terapiei pentru a
constientiza ca gandurile negative legate imaginea de sine a pacientei s-au ameliorat, iar
pacienta se simte mai sigura pe sine.
Ameliorarea dispozitiei pacientei a facut-o sa inteleaga ca se poate descurca si fara
Florin sau chiar fara ajutorul unui alt barbat si ca faptul ca ajuns in aceasta situatie nu este
vina ei. Acest lucru a permis accesul la unele probleme legate de viata familiala.
Am abordat problema izolarii sociale. Dupa o perioada de timp Ioana si-a recapatat
locul ocupat in cadrul familiei. Am sfatuit-o pe Ioana sa se revada cu fostele prietene sis a
restabileasca legaturile cu prietenii apropiati.
Pacienta a realizat ca inregistrat unele progrese in activitati diverse fapt de adus la
accentuarea idei ca ea este si a fost o persoana responsabila, o persoana care are multe de
oferit si merita sa fie apreciata si iubita de cei din jur.
Prezentare de caz 2
Stan Mariana in varsta de 51 de ani din Bucuresti este casatorita si are doi copii.
A lucrat ca asistent medical, dar acum este pensionata medical din anul 2000 cu
diagnosticul sindrom depresiv anxios.
A fost internata in spital de mai multe ori, unde a urmat tratament medicamentos cu
Xanax si Eutirox.
Pacienta a fost diagnosticata cu depresie severa anxioasa, dar are si un nodul mamar
Pagina 66 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
drept, aparut ca urmare a intrarii la menopauza.
Simptomele pacientei au legatura directa si cu perioada de menopauza prin care trece,
care se manifesta prin :
- bufeuri de caldura, datorita scaderii nivelului de estrogen care regleaza temperatura;
- pertubarea somnului, in general datorata aparitiei bufeurilor de caldura noaptea,
intrerupandu-se somnul profund;
- modificari ale dispozitiei, datorate insomniilor; alte cauze pote fi datorate
modificarilor aparuta in familie (copiii sunt la varsta la care se muta de acasa, partenerii sunt
ocupati cu serviciul, decizii in ceea ce priveste mentinerea locului de munca sau schimbarea
lui etc.):
dispozitie afectiva scazuta, tristete;
lipsa de inters, epuizare fizica si psihica ( “N-as face nimic”);
incapacitate de finalizare a activitatilor incepute;
stare apatica ce alterneaza cu agitatie;
lispa poftei de mancare, urmata de scadere ponderala;
- uscaciune vaginala, datorita scaderii nivelului de estrogen, determinand subtierea
peretilor vaginali; poate apare dispareunie (dureri la contact sexual) si cresterea frecventei
infectiilor vaginale;
- scaderea apetitului sexual, frecvent relatat de femei de toate varstele; motivul nu este
bine cunoscut; oboseala, problemele de cuplu si consumul de alcool contribuie cu siguranta la
aparitia acestui simptom;
- tulburari de memorie, frecvent relatate; motivul este necunoscut.
Ca urmare a starii depresiv anxioase, pacienta a relatat faptul ca nu mai are incredere
in Dumnezeu, i-a scazut interesul pentru sine si pentru cei din jur, este pasiva (“Stau numai in
pat si nu mai fac treaba”). Crede ca este vinovata de faptul ca nu mai face nimic si soacra
trebuie sa le faca pe toate. Se simte inutila si obosita.
In situatiile pe care le-a prezentat mentioneaza ca la trezire simte gura amara si
se sperie, apar palpitatiile, lipsa de aer si zice ca moare. Intra in panica si simte ca se sufoca,
simte racirea extremitatilor si apoi fierbinteli. A folosit si un tratament naturist pe baza de tei
si valeriana.
Starea se mentine din iulie 2003 cand a slabit 9 kg.
Pagina 67 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Mariana a avut o copilarie nefericita, facand parte dintr-o familie in care existau
certuri si violente. Tatal era betiv, violent si scandalagiu.
Relatia cu sotul sau nu este tocmai buna datorita faptului ca sotul este dezinteresat de
starea ei, este pasiv, are o fire inchisa, morocanoasa.
Pacienta urmeaza in acelasi timp un tratament hormonal dupa urmatoarea schema:
Estrogenul se poate administra per os (oral) sau sub forma de plasture schimbat
de 1-2 ori pe saptamana. Plasturii sunt mai scumpi si pot avea ca efect advers, iritatia pielii la
nivelul unde a fost aplicat.
Schema ciclica
Estrogen (E) zilnic
Progesteron (P) 1-12 zile/luna
Ziua 1 E+P
Ziua 2 E+P
Ziua 3 E+P
Ziua 4 E+P
Ziua 5 E+P
Ziua 6 E+P
Ziua 7 E+P
Ziua 8 E
Ziua 9 E
Ziua 10 E
Ziua 11 E
Ziua 12 E
Ziua 13 E
Ziua 14 E
Ziua 15 E+P
Ziua 16 E+P
Ziua 17 E+P
Ziua 18 E+P
Ziua 19 E+P
Ziua 20 E
Ziua 21 E
Ziua 22 E
Ziua 23 E
Pagina 68 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ziua 24 E
Ziua 25 E
Ziua 26 E
Ziua 27 E
Ziua 28 E
Ziua 29 E
Ziua 30 E
Sedintele 1-3
Terapia s-a desfasurat dupa modelul cognitiv al depresiei si al anxietatii. Pe parcursul
terapiei s-au realizat evaluari permanente pentru a verifica in ce masura s-au ameliorat
sipmtomele sau au disparut. In paralel pacienta urmeaza tratamentul medicamentos pentru
nodulul mamar.
Schema interviului initial a fost realizata dupa modelul cognitiv al depresiei, elaborate
de Beck
Modelul cognitiv al depresiei (Beck)
Experiente timpurii
Formarea unor convigeri disfunctionale
Incidentul critic (S)
Activarea convigerilor
Ganduri negative automate
Simptome depressive: comportamentale, motivationale, afective, cognitive, somatice.
Pacienta s-a prezentat la psihoterapeut din proprie initiative, dar cu foarte putine
sperante sa se vindece: “Mi-e frica de boala, ca nu ma fac bine. Nu am putere.” Nu a avut nici
o tentative de siucid pana in prezent, datorita faptului ca ii este frica de moarte.
In primele doua sedinte au fost identificate problemele simptom .
Dupa ce s-a construit relatia terapeutica am ajutat-o sa reevalueze acele ganduri si
convingeri negative care stau in calea unei bune colaborari cu terapeutul.
In timpul primelor doua sedinte s-au identificat urmatoarele probleme simptom:
Pagina 69 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
1. Simptome comportamentale: izolare sociala, neglijare, epuizare fizica si psihica,
petrece mult timp in pat.
2. Simptome din sfera motivationala: lipsa de interes, apetit sexual redus, incapacitate
de finalizare a activitatilor incepute.
3. Simptome afective: stare apatica ce alterneaza cu agitatie, anxietate, iritabilitate,
plans frecvent, sentimente de culpabilitate, tristete, lipsa de speranta.
4. Simptome cognitive: activitatile obisnuite au devenit dificile pentru ca nu se mai
poate concentra, stima de sine scazuta, activitatile obisnuite ii par de nerezolvat, autocritica.
5. Simptome fiziologice: racirea extremitatilor sau fierbinteli, palpitatii, lipsa de aer,
insomnii, nevoi sexuale diminuate, lipsa de energie.
Dupa identificarea problemelor simptom am impartit lista de probleme in:
Probleme intrapersonale:
se simte vinovata ca nu mai poate indeplini sarcinile de mama si sotie;
ganduri negative legate de situatia ei;
reactii anxioase in diferite situatii.
Probleme interpersonale:
dificultati in familie: sotul este necomunicativ, copii sunt casatoriti si nu locuiesc in
aceeasi casa cu ea;
dificultati de a relationa cu sotul si mama soacra;
izolare sociala;
teama de a relationa cu vecinii si prietenii.
Probleme legate de functionarea in viata curenta:
- lipsa oricarei satisfacii legate de activitatile cotidiene;
- nu are capacitatea de a finaliza sarcini simple din gospodarie;
- tendita de a evada : evitarea contactelor sociale, petrece foarte mult
Pagina 70 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
timp in pat.
Terapeutul a discutat despre reactiile anxioase si starea depresiva in care se afla
pacienta si am ajutat-o sa inteleaga ca sunt simptomele cele mai frecvente ale menopauzei,
dar ca se pot ameliora daca urmeaza programul pe care il stabililesc impreuna.
O atentie speciala trebuie acordata si anxietatii care acompaniaza expectatiile negative
ale pacientilor depresivi, aceasta fiind, la randul sau, abordata prin intermediul unor strategii
cognitive.
Sedintele 2 si 3 s-au terminat cu un exercitiu simplu de relaxare.
Fixarea obiectivelor:
Tehnica Obiective
Identificarea
gandurilor negative
/ Oprirea gandurilor
specifice anxietatii.
Subiectul este instruit sa constientizeze gandurile cu continut
depresiv de indata ce acestea se manifesta si sa-si administreze
autocomanda STOP.
Trasarea de sarcini
in sfera
comportamentala
Subiectul va fi solicitat si incurajat sa realizeze acele activitati pe
care are tendinta de a le evita (intalniri cu prietenii, participare la
evenimente culturale etc.).
Testarea validitatii
gandurilor si
convingerilor
negative
Selectarea si trasarea unor sarcini menite sa infirme veridicitatea
gandurilor si convingerilor negative (ex.: a telefona unui prieten
pentru a verifica gandul ca nimeni nu doreste sa vorbeasca cu
persoana depresiva).
Repetare cognitiva
(Antrenament
cognitiv)
Subiectul va repovesti terapeutului toate etapele unei activitati pe
care are tendinta sa o evite, evidentiind gandurile si sentimentele pe
care le incearca. Obiectivul acestei tehnici consta in identificarea
blocajelor, gasirea unor eventuale solutii pentru depasirea acestora si
imaginarea unor succese viitoare.
Tehnici terapeutice
alternative/
Relaxare Hipnoza
Antrenament
mental
Subiectul este instruit sa-si imagineze o situatie care il supara si sa
genereze strategii de a-i face fata, in stare de relaxare .
Pagina 71 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Abordarea
convingerilor
negative de baza
Terapeutul va investiga modul in care schemele cognitive
disfunctionale s-au structurat de-a lungul timpului, precum si modul
in care acestea influenteaza viata de zi cu zi a pacientului.
Sedintele 4-5
In sedintele 4-5 am revazut datele obtinute in urma interviului si autoevaluarii
pacientei si am verificat reactia ei fata de sedintele anterioare de psihoterapie. Am stabilit
planul sau agenda de lucru in care pacienta trebuie sa inscrie deschis indoielile, dispozitia,
gandurile negative automate. Agenda sa includa trecerea in revista a evenimentelor de la
ultima sedinta, temele pentru acasa, feed-back-uri referitoare la ultima sedinta. Mariana spune
ca si-a mai facut ordine in ganduri si ca ii este mai usor sa descrie intr-o agenda gandurile si
dispozitia sa.
Am identificat impreuna cu pacienta gandurile negative automate si a supozitiilor
disfunctionale si am testat gradul lor de adevar:
reamintirea unui episod recent cand s-a simtit anxioasa.
T: “Cand te-ai simtit ultima data speriata?”
P: “ De dimineata cand m-am trezit.”
T: “Ce simptome au aparut?”
P: “Am simtit gura amara si m-am speriat, au aparut palpitatii, senzatie de sufocare,
frica.”
T: “Ce ganduri ti-au trecut prin minte?”
P: “Am zis ca o sa mor.”
T: “ Este intr-adevar un lucru inspaimantator sa gandesti astfel. Cat de mult crezi ca se
va intampla asta?”
P: “Dupa modul in care ma simt cred ca ar fi posibil sa se intample.”
T: “ Apreciaza pe o scala de la 1 la 100, cat de mult crezi ca lucrul de care te temi s-ar
putea intampla.”
P: “ Cred in proportie de 40%.”
T: “De ce nu s-a produs catastrofa?”
P: “ A intrat fetita mea si m-a intrebat daca merg la masa si am uitat de probleme.”
T: “ Deci, tu poti sa-ti cotrolezi gandurile? Ce concluzie tragi de aici?”
P: “ Asta inseamna ca daca ma gandesc la altceva s-ar putea sa nu mai simt starile
Pagina 72 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
acelea?
Pe baza fisei de evaluare am invitat pacienta sa-si noteze gandurile negative automate
asociate cu starile afective negative pentru a obtine informatii cu privire la la continutul
acestor ganduri si pentru a o ajuta pe pacienta sa sesizeze legatura dintre acestea si starile
afective si erorile de logica din propria ei gandire.
Situatii in
care apar
ganduri
negative
Ganduri
negative
automate 0-100
Identificarea
distorsiunilor
cognitive
Ganduri realiste
alternative 0-100
Cat de mult mai
credeti in
adevarul
gandului
negative initial?
0-100
Aceasta este si una din temele pentru acasa.
I-am explicat pacientei ca depresia trebuie inteleasa ca un cerc vicios pe care-l produc
gandurile negative care genereaza o dispozitie proasta si le alimenteaza pe cele initiale.
Pentru a sparge cecul vicios trebuie sa invete sa le identifice si sa le testeze gradul de
veridicitate.
Fiecare sedinta s-a incheiat cu un exercitiu simplu de relaxare.
Sedintele 6-8
In fiecare sedinta am facut un rezumat al sedintelor anterioare si am intrebat pacienta
daca considera ca a facut vreun progres fata de starea anterioara inceperii terapiei. Mi-a
marturisit ca in mintea ei s-au mai asezat gandurile, se simte mai bine si ca nu mai este in
amalgamul de probleme in care se afla la inceput, fapt ce este destul de imbucurator.
Dupa ce si-a insusit tehnici simple de relaxare si a invatat sa-si monitorizeze gandurile
negative i-am solicitat sa incerce sa realizeze acele activitati pe care are tendinta sa le evite si
sa reduca pe cat posibil perioadele de timp petrecute in pat.
Una din activitatile cotidiene pe care pacienta spune ca a inceput sa-i devina agreabila
se refera la ingrijirea florilor din curte. Mariana se simte foarte bine daca petrece putin timp
in gradina printre flori. Nu mai sta toata ziua in pat si a inceput sa se preocupe si de propria
persoana.
Pacienta spune ca acum se simte inteleasa de ceilalti si ca nu se simte fortata sa
Pagina 73 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
accepte planul pe care l-a stabilit impreuna cu terapeutul.
In paralel cu sedintele de psihoterapie pacienta urma si tramamentul hormonal
prescris de mediul endocrinolog si simptomele incepeau sa se reduca simtitor.
Mariana spune ca se simte in continuare vinovata de faptul ca nu o ajuta pe soacra la
treburile din gospodarie. Am intrebat-o daca soacra a lasat sa se inteleaga faptul ca o
deranjeaza ca ea nu participa la activitatile casnice si a raspuns ca nu, dar daca totusi gandeste
acest lucru. Distorsionarea unor informatii, convigerea disfunctionala ii produce Marianei
tulburarea depresiva.
Am rugat pacienta sa povestesca o situatie in care ea considera ca soacra ar gandi rau
despre ea si am incercat sa gasim solutii pentru a inlatura gandurile negative automate ale
pacientei si pentru a o ajuta sa-si construiasca o convingere alternativa mai realista. Mariana a
cerut ajutor soacrei pentru spalarea si calcarea rufelor si se simte vinovata de faptul ca nu a
reusit ea sa le faca.
I-am sugerat o maniera mai realista de gandire prin care i-am explicat ca uneori orice
om are nevoie de ajutor si ca nu este corect sa pretinda ca ea se va descurca in orice situatie.
Am incheiat sedintele cu exercitii de relaxare.
Sedintele 9-11
In cursul acestor sedintele am continuat cu modificarea deprinderilor de viata precum
si cel de intarire a eului si a modificarii imaginii de sine.
Mariana a inceput sa se ingrijeasca din ce in ce mai mult fapt ce a condus la o stare
afectiva mai buna.
Imagine de sine pozitiva a fost antrenata in plan imaginar prin exrcitiile de relaxare.
Dupa aceea am abordat problemele legate de relatia sa cu sotul, cu copiii si cu alte
persoane apropiate. Sotul a participat si el la doua sedinte de terapie unde si-a exprimat
deschis opiniile si a fost de acord ca Mariana a inregistrat unele progrese. Sotul a manifestat
intelegere fata de problemele lor si a spus ca este dispus sa o ajute pe Mariana si va avea
rabdare ca simptomele sa se amelioreze pentru ca si el se simte neputincios in situatia de fata
si are nevoie de sfaturi pentru a sti cum sa reactioneze eficient in aceasta situatie. Le-am
recomandat sa-si monitorizeze activitatile desfasurate in comun.
Le-am stabilit cateva sarcini comportamentale pe care trebuie sa le faca impreuna cum
ar fi sa se plimbe impreuna, sa iasa in oras si sa ia masa impreuna.
Despre tensiunile care au aparut in cadrul cuplului am discutat cu ambii parteneri si
Pagina 74 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
am ajuns la concluzia ca acestea se datoreaza lipsei lor de comunicare si intelegere, lipsei de
toleranta din partea fiecaruia.
Am abordat problema izolarii sociale. Am disutat cu pacienta despre relatia cu cei doi
copii pe care-i vede o data la doua saptamani sambata cand vin in vizita la ea. Am sfatuit-o pe
Mariana sa le faca o surpriza in urmatorul week-end, sa se ocupe personal de amenajarea unei
mese festive si sa-i invite pe copii si pe nepoti.
Am analizat impreuna cu pacienta aspectele pozitive si negative din cadrul cuplului si
am examinat convingerea negativa a pacientei ca este o mama ineficienta, rugand-o sa faca
comparatie intre comportamnetul ei fata de copii inainte si dupa inceperea terapiei pentru a
constientiza ca gandurile negative legate de imaginea de sine a pacientei s-au ameliorat, iar
pacienta se simte mai sigura pe sine.
Ameliorarea dispozitiei pacientei a facut-o sa inteleaga ca se poate descurca din ce in
ce mai bine prin propriile forte.
Dupa ce Mariana s-a simtit mai bine a reluat legaturile cu prietenii de familie
apropiati si-a reluat locul in cadrul familiei si a inceput sa indeplineasca din ce in ce mai
multe sarcini zilnice lucru care ii ocupa timpul si nu mai petrece toata ziua in pat. De cate ori
ii vin in minte ganduri automate negative Mariana spune “Stop!” si a invatat din
antrenamentele de la sedintele de terapie ca trebuie sa-si comute imediat gandurile si ca ceea
ce i-a trecut prin minte este lipsit de importanta.
Sedintele 11- 12
Am redus sedintele de terapie pentru ca Mariana a inceput sa identifice gandurile
negative automate si este capabila sa faca fata singura problemelor existente din ce in ce mai
bine.
Am recapitulat impreuna cu pacienta pasii pe care i-am parcurs impreuna pentru a
constientiza efortul si progresele facute de ea.
Am elaborat impreuna cu pacienta un plan pentru viitor ce include monitorizarea
activitatilor zilnice, realizarea unor activitati agreabile, identificarea gandurilor negative
automate care apar pe parcurs si inlocuirea lor cu unele pozitive, repetarea ori de cate ori este
nevoie a tehnicii de relaxare invatate cu care pacienta trebuie sa se vizualizeze pe sine facand
fata cu bine diverselor situatii in care se afla si administrarea de autosugetii pozitive de
intarire a eului.
Pagina 75 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Prezentare de caz 3
Stefan in varsta de 38 de ani este administrator de firma (materiale de constructii) si s-
a prezentat la psihoterapeut din proprie initiativa cu caracteristici ce indicau o stare cronica de
stres, acuzand urmatoarele simptome:
Pagina 76 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
tensiune musculara;
palme transpirate;
ameteala;
gura uscata;
calvitie;
tulburari de ritm cardiac;
anxietate;
iritabilitate;
setimente de vina;
dificultatea de a lua decizii;
incapacitate de concentrare;
lapsus;
exagerarea consumului de tutun;
tulburari alimentare si de somn.
Pagina 77 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
S-a prezentat mai intai la medic si dupa investigatii minutioase acesta i-a recomandat
sa faca psihoterapie.
Stefan se simtea din ce in ce mai nesigur pe el si nu putea sa treaca peste starile pe
care le simtea. Relatiile din familie s-au deteriorat datorita nervozitatii si supraincordarii de
care sufera. Nu mai are rabdare cu sotia si copiii. Acestia nu inteleg starea prin care trece
Stefan si de ce se poarta asa in ultimul timp.
La seviciu, de asemenea, isi pierde autocontrolul in fata angajatilor si a devenit de
nesuportat de catre cei din jur. Cativa angajati chiar au parasit firma. Nu se mai simte capabil
sa ia deciziile corecte si de aceea ii culpabilizeaza pe angajati pentru cate un esec in cadrul
firmei.
Sedintele 1-3
La interviul preliminar arata epuizat, se afla intr-o stare fizica si psihica deplorabila.
Am urmarit mai ales identificarea rezistentelor pacientului la schimbare, factorii de
stres la care este supus pacientul in cursul vietii cotidiene.
Interviul a fost axat pe problematica istoriei evenimentelor, pe preocuparile pentru
bunastarea persoanla, si pe unele aspecte legate de problemele ocupationale, sociale.
In sedinta a doua am invitat-o pe sotia lui pentru a evalua dificultatile din cuplu si
opiniile acesteia in legatura cu simptomele, dar si cu dificultatile sotului in alte domenii.
In urma informatiilor obtinute am realizat urmatoarea lista de probleme cu care se
confrunta pacientul:
situatiile stresante din mediul profesional se refera la posibilitatea pierderii avantajelor
materiale;
are foarte multe sarcini de rezolvat fapt ce-l duce in incapacitate de executie, vrea sa
faca totul repede;
firma ii ocupa tot timpul zilei, iar pentru familie ii ramane foarte putin timp;
pacientul a acumulat o serie de experiente negative referitoare la esecurile pe care le-a
trait in urma pierderilor materiale din cadrul firmei;
are dificultati in intelegerea comportamentului celorlalti si ii invinovatesteconsiderand
ca problemele lui au prioritate;
in anumite situatii este impulsiv, irascibil fapt ce ii consuma mare parte din energie;
Pagina 78 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
este preocupat excesiv de situatia financiara a firmei si implicit a familiei;
considera ca dandu-le bani sotiei si copiilor si creandu-le un confort financiar,
compenseaza toata lipsa lui de afectiune fata de ei;
are un stil autoritar de a conduce firma;
marea majoritate a timpului o petrece la birou de unde se ocupa de toate sarcinile de
serviciu, se deplaseaza pe tern doar atunci cand situatia o impune, iar lipsa de miscare si
oxigenare isi pune amprenta asupra vietii sale;
la birou fumeaza in jur de doua pachete de tigari pe zi, uneori ajunge chiar la trei;
are sentimente de vinovatie legate de idea ca nu a reusit sa faca toto ce si-a propus
pentru familie, timp foarte putin dedeicat cuplului;
are sentimente constante de urgenta, graba, lipsa timpului pentru relaxare;
tensiune in toate relatiile din care rezulta certuri, jigniri, neintelegeri.
I-am explicat lui Stefan ca stresul psihic este cauzat doar de noi insine, de reactiile
noastre la actiunea mediului inconjurator. Cantitatea stresului resimtit depinde doar de natura
gandurilor noastre.
L-am invatat pe pacient tehnici simple de relaxare cu care am incheiat fiecare sedinta.
Sedintele 4-6
Problemele lui Stefan se datoreaza schemelor neconditionale si conditionale care
structureaza modul lui de a percepe si interpreta realitatea, emotiile si comportamentul.
Obiectivul terapiei il reprezinta modificarea acestor scheme disfunctionale,
schimbarea stilului de a gandi si a modul de viata.
Inainte de a realiza programul sau agenda de lucru i-am explicat ca trebuie sa stie mai
intai care sunt agentii stresori, Pentru realizarea obiectivului trebuie sa identificam mai intai
factori care conduc la stres, agentii stresori pentru a sti ce putem face pentru eliminarea sau
reducerea lor.
Dupa efectuarea listei de probleme am constatat ca este vorba de un stres profesional,
ocupational si ca in primul rand trebuie actionat la locul de munca. Am identificat impreuna
agentii stresori de la locul de munca.
Avand in vedere faptul ca este administratorul firmei ne-am referit in primul rand la
stilul de conducere si am stabilit urmatorii factori de stres:
lipsa unor obiective clare;
Pagina 79 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
slaba comunicare in cadrul firmei;
neconsultarea si neimplicarea angajatilor in schimbarile de la locul de munca;
obiective si prioritati contradictorii;
responsabilitate inalta la locul de munca;
program de lucru inflexibil;
ore de lucru suplimentare neplanificate;
lucru suplimentar excesiv;
lipsa de miscare care aduce dupa sine acumularea tensiunilor de peste zi.
Dupa identificarea problemelor simptom si a factorilor care conduc la stres am
realizat planul terapeutic prin stabilirea prioritatilor.
Am ajuns la un consens cu pacientul ca trebuie sa reduca pentru inceput durata zilnica
de lucru la 6 ore si am alcatuit impreuna un program pe baza unei agende de lucru in care
trebuie sa-si monitorizeze activitatile, sa identifice problemele cu care se confrunta si sa
noteze reactiile sale la evenimentele respective.
Trebuie sa renunte la gandul ca este indispensabil la locul de munca si sa realizeze ca
totul poate continua fara el.
I-am sugerat sa ia o pauza de zece minute la fiecare doua ore de munca, dar sa nu o
foloseasca pentru a fuma o tigara.
Trebuie sa se concentreze pe rand asupra fiecarei sarcini pe care vrea sa o rezolve.
Problemele trebuie rezolvate una dupa cealalta, dupa importanta lor.
Daca are ceva neplacut sau plictisitor de facut, trebuie sa inceapa cu acestea. Un alt
punct important in programul zilnic este faptul ca trebuie sa-si lase intotdeauna timp pentru
neprevazut.
Daca simte ca lucrurile incep sa se incurce inseamna ca a ajuns intr-un impas si va
trebui sa ia agenda si sa noteze trei intrebari:
“Ce ma nelinisteste?” , “Ce pot face? “, “Cum voi actiona?”, sa raspunda intai la ele si
apoi sa actioneze.
In paralel cu sedintele de psihoterapie i-am recomandat sa mearga la masaj de
relaxare. Exercitiile de relaxare pe care le facem in sedintele de terapie, dar si masajul de
relaxare il ajuta in a organiza si sincroniza ritmurile biologice ale organismului.
Fiecare sedinta am incheiat-o cu exerciitii de relaxare.
Pagina 80 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Sedintele 7-9
Am recapitulat punctele importante din sedintele anterioare si am verificat da s-a
respectat agenda de lucru.
Am utilizat intrebari dirijate cu scopul de a descoperi semnificatiile pe care le atribuie
pacientul unor trairi sau simptome si am adresat provocari gandurilor negative si
convingerilor disfunctionale pentru infirmarea veridicitatii lor si pentru a modifica stilul de
gandire, starile afective si comportamentul.
T: Aminteste-ti cea mai recenta situatie cand te-ai simtit incordat anxios!
P: Acum doua zile, cand aveam de onorat o comanda si eram in imposibilitatea de a o
realiza, datorita faptului ca masina era plecat in alta cursa.
T: Cum te-ai manifestat atunci?
P: Am simtit o tensiune foarte mare, palpitatii si eram nervos.
T: Ti-ai pierdut autocontrolul?
P: Da, m-am adresat jignitor la adresa unor angajati.
T: Ce ganduri ti-au trecut prin minte?
P: M-am gandit ca voi pierde comanda din vina mea pentru ca nu am posibilitatea sa
onorez comanda.
T: Ce ar insemna pentru tine faptul ca nu poti onora comanda?
P: Consider ca in acest fel voi pierde multi clienti si firma va da mult inapoi pe piata.
T: Tu crezi ca afacerea ta rezista pentru ca ai onorat toate comenzile la timp?
P: Nu sunt foarte convins, pentru ca a doua zi am rezolvat problema si a fost bine.
T: Faptul ca te-ai agitat si te-ai comportat cum ai spus te-a ajutat sa rezolvi problema
mai repede?
P: Nu.
Am abordat apoi tehnica desensibilizarii in plan imaginar in stare de relaxare.
Pacientul si-a imaginat scena in care s-a produs situatia anxiogena si supraincordarea pana in
momentul in care a aparut situatia anxiogena, apoi am continuat relaxarea pana s-a simtit din
nou destins. Am repetat scena in care este prezenta situatia anxiogena pana cand acest lucru
nu l-a mai tulburat.
I-am explicat ca inevitabilul nu poate fi schimbat, ca exista unele situatii in care
trebuie sa fie asa si nu pot fi altfel; ele trebuie acceptate asa cum sunt. Nu trebuie sa il supere
criticile celor din jur, ci sa le asculte pentru ca il vor ajuta sa-si corecteze greselile si sa se
Pagina 81 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
perfectioneze.
Sedintele 10-12
Am abordat in cele din urma relatiile sale cu familia, careia trebuie sa-i acorde mai
mult timp.
Am alcatuit impreuna un program prin care i-am solicitat sa iasa in oras cu sotia si
copii la plimbare. In week-end-ul urmator sa mearga intr-o excursie de doua zile la munte
impreuna cu sotia. Sa lase grijile deoparte si sa incerce sa se relaxeze cat mai mult in timpul
liber.
In aceasta excursie i-am sugerat sa mearga foarte mult pe jos, sa urce pe munte,
miscarea si oxigenarea organismului este foarte importanta in diminuarea stresului.
Orice forma de miscare imbunatateste starea generala a organismului si il descarca de
tensiunile acumulate.
Am revenit asupra agendei de lucru in care i-am cerut sa-si monitorizeze activitatile si
am verificat daca a urmat sugestia mea de a manca sanatos, daca a avut mesele regulate pe
care i le-am prescris.
Mi-a spus ca starea sanatatii sale s-a mai imbunatatit, dar ca sufera in continuare de
insomnii.
I-am explicat ca inainte de culcare este bine sa citeasca ceva, orice, iar cand va simti
oboseala sa inchida ochii, sa-si relaxeze musculatura si sa se odihneasca.
Sedintele 12-14
In aceasta etapa i-am cerut din nou opinia in legatura cu starea actuala si starea inainte
de inceperea terapiei pentru obtinerea unor feed-back-uri de la pacient.
Stefan a urmat programul pe care l-am realizat impreuna si a lasat o parte din sarcinile
de serviciu directorului firmei pentru a avea mai mult timp pentru el si familie. Arealizat
faptul ca este bine sa implice mai mult angajatii asupra carora el tinde sa transfere
responsabilitatea.
I-am solicitat lui Stefan sa-si aminteasca o situatie placuta, cand a avut un mare
succes, dar si reamintirea in detaliu a unei vacante.
Am remarcat imediat destinderea lui si shimbarea de dispozitie. Pacientul era
detensionat si povestea cu lux de amanunte cat de placute au fost acele situatii.
Pagina 82 din 83
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Am examinat convingerea negativa a pacientului ca este un tata si un sot ineficient si
am comparat comportamentul lui in familie inainte si dupa ce a inceput terapia .
Stefan mi-a spus ca se simte mai sigur pe sine, ca nu mai are acel sentiment excesiv al
responsabilitatii, iar lucrurile incep sa revina la normal.
Pagina 83 din 83