programa pentru elevi

8/18/2019 Programa Pentru Elevi

1/31

Personalităţi istorice

Istoria naţională Istoria universală

Epoca anticăBurebista *

Pericle

Decebal Traian

*Deceneu Alexandru Macedon

*Constantin cel MareEpoca medievală

Ştean cel Mare *Carol cel Mare

!asile "upu Cristoor Columb

Mi#ai !itea$ul "udovic al %I!&lea

*Matei Basarab Me#med al II&lea CuceritorulEpoca modernă

*Constantin Mavrocordat Petru I cel Mare

Dimitrie Cantemir 'eor(e )as#in(ton

Alexandru Ioan Cu$a tto von Bismarc+

Carol I de ,o#en$olerlern &-i(marin(en

.apoleon Bonaparte

*'avril Bănulescu Bodoni /e(ina !ictoria

*Alexandru II

*Abra#am "incoln


2/31

Epoca contemporană

0erdinand I C#arles de 'aulle

*Ion Inculeţ Iosi -talin

.icolae Titulescu *01D1 /oosevelt

*.icolae Ior(a )inston C#urc#ill

.icolae Ceau2escu *Mar(aret T#atc#er

'ri(ore !ieru Mi#ail 'orbaciov

.otă3

Proil umanist4 arte & 56 personalităţi din spaţiul naţional1

& 75personalităţi spaţiul universal1

Proil real4 sport4 te#nolo(ic & 57 personalităţi din spaţiul naţional1

& 58 personalităţi spaţiul universal1


3/31

/E"A9II DE CA:;A"ITATE ŞI -C,IMBA/E 1 Demonstrea$ă relaţia cau$ă&eect dintre politica internă a lui Burebista 2i

consolidarea statului (eto&dac1

81 Demonstrea$ă relaţia de cau$alitate dintre romani$area dacilor 2i cel de ormare a

poporului 2i a limbii rom?ne1

@1 *Demonstrea$ă relaţia cau$ă&eect dintre marile mi(raţii 2i căderea Imperiului

/oman de Apus1

Epoca medievală

51 Demonstrea$ă relaţia de interdependenţă dintre de$voltarea ora2ului 2i evoluţia

socio&economică a societăţii medievale171 Demonstrea$ă relaţia de interdependenţă dintre evoluţia statelor medievale

rom?ne2ti 2i ormarea instituţiilor politice ale acestora1

>1 Demonstrea$ă relaţia de interdependenţă dintre puterea politică 2i biserică =n

societatea medievală1

81 *Demonstrea$ă relaţia de cau$alitate dintre Politica externă a Imperiului toman

2i instaurarea re(imului su$eranităţii otomane =n 9ările /om?ne1

@1 *Demonstrea$ă relaţia cau$ă&eect dintre rivalitatea monar#iilor occidentale 2i

crearea noii #ărţi politice a Europei la milocul secolului al %!II & ea1

Epoca modernă

51 *Demonstraţi relaţia de interdependenţă dintre Marile descoperiri (eo(raice 2i

evoluţia mercantilismului1

71 Demonstrea$ă relaţia de interdependenţă dintre liberalism 2i democrati$area vieţii


4/31

politice occidentale =n epoca modernă1

>1 *Determină le(ătura de cau$alitate dintre rivalităţile ruso&austro&turce 2i

pierderile teritoriale ale 9ărilor /om?ne =n epoca modernă1

81 Demonstrea$ă le(ătura de interdependenţă dintre suprimarea autonomieiBasarabiei 5676 2i intensiicarea procesului de rusiicare a acesteia1

@1 Demonstrea$ă relaţia de interdependenţă dintre politica internă promovată de

Alexandru Ioan Cu$a 2i moderni$area societăţii rom?ne2ti

1 Demonstrea$ă relaţia de cau$alitate dintre revoluţia rusă din 55F 2i mi2carea

pentru autodeterminare a Basarabiei1

Epoca contemporană51 Demonstrea$ă relaţia de cau$alitate dintre politica expansionistă a :/-- 2i

crearea /1A1-1-1M1

71 *Demonstrea$ă relaţia de cau$ă&eect dintre G.oul cursH a lui 01D /oosevelt 2i

depă2irea cri$ei economice de către -:A1>1 Demonstrea$ă relaţia de cau$alitate dintre politica expansionistă promovată de

:1/1-1-1 2i semnarea tratatului Molotov&/ibbentrop1

81 *Demonstrea$ă relaţia de interdependenţă dintre procesul de colectivi$are a

(ospodăriilor ţărăne2ti individuale 2i deportările din iulie 58 din /1-1-1

Moldovenească1

@1 Demonstrea$ă relaţia de cau$alitate dintre noua mentalitate politică 2i s?r2itul

Gră$boiului receH1

1 Demonstrea$ă relaţia de cau$alitate dintre mi2carea de eliberare naţională din a

doua umătate a anilor 6 2i proclamarea independenţei /epublicii Moldova1

F1 *Demonstrea$ă relaţia de cau$alitate dintre proclamarea suveranităţii /1-1-1

Moldovene2ti 7> iunie 5 2i ră$boiul din Transnistria1


5/31

TEMATICI DE E-E:/I1

Epoca antică

51 Contribuţia civili$aţiei antice =n constituirea actualei civili$aţii europene =n ba$a

unei civili$aţii171 Impactul istoric al ră$boaielor daco&romane asupra ormării poporului rom?n1

>1 *Polisul atenianJdemocraţie repre$entativă limitată1

81 Declinul 2i căderea Imperiului /oman de Apus & proces istoric inevitabil1

Epoca medievală

51 Mo2tenirea imperială =n Europa cre2tină3 de la Imperiul /oman la Imperiul

Bi$antin1

71 Constituirea statelor medievale rom?ne2ti3 (eneral 2i particular1

>1 "upta antiotomană J expresie a politicii externe a domnitorilor rom?ni =n epoca

medievală1

81 Instaurarea re(imului de su$eranitate otomană 2i ormele lui de maniestare =n

9ările /om?ne1@1 *Ctitoriile medievale J valori culturale 2i spirituale1

1 /olul bisericii =n societatea medievală =n Europa ccidentală1

Epoca moderna

51 Impactul re(imului anariot asupra evoluţiei politice 2i socio&economice a 9ărilor

/om?ne1

71 Impactul revoluţiei industriale asupra evoluţiei lumii moderne1

>1 /evoluţiile de la 5686&568 =n 9ările /om?ne3 (eneral 2i speciic

81 0ormarea statelor naţionale moderne3 (eneral 2i particular1

@1 */ivalităţile ruso J austro J otomane =n epoca modernă 2i consecinţele lor pentru

Principatele /om?ne1

1 /ivalitatea marilor puteri =n contextul relaţiilor internaţionale 56F&5581

F1 Basarabia de la autonomie la (ubernie rusească 5657&56F>1


6/31

Epoca contemporană

51 -istemul !ersailles J)as#in(ton J actor determinant =n declan2area celui de&al

doilea ră$boi mondial171 *Evoluţia re(imurilor totalitare =n perioada interbelică3 studiu comparativ1

>1 Basarabia =n perioada interbelică3 pro(rese 2i limite1

81 *Activitatea partidelor politice =n /om?nia 556&5>61

@1 Inte(rarea europeană3 reali$ări4 probleme 2i perspective1

1 Problemele (lobale ale umanităţii J test de maturitate al comunităţii

internaţionale1


7/31

-:/-E I-T/ICE

KL Imperiul lui Carol cel mare s&a ăr=miţat deinitiv =ntr&o serie de state independente3

0ranţa4 'ermania4 Italia 2i Bur(undia1 Ele erau =nsă state numai cu numele1 >4 a dus

la mari consecinţe politice4 culturale 2i sociale1 Existenţa a două imperii cre2tine4 unul

(rec J oriental 2i altul (erman & occidental4 le punea =n opo$iţie pe c#estiunea

ile(imită ii titlului de Gimperiu romanH4 revendicat de iecare din ele =mpotrivaț

celuilalt1 Mai rău4 cele două imperiiHromaneH deosebite naţional =2i disputau nu numai

titlul ci 2i teritorii 2i drepturi1 L1 Misiunea cre2tină a devenit astel o c#estiune politică

2i motiv de discordie 2i de ricţiuni cu consecinţe imediate (raveH#ttp3 NNN1crestinortodox1rodiversemarea&cc#isma&de&la&5@8&8@1#tml


8/31

G"a ori(ine ideii de cruciadă stau mai mulţi actori4 dintre care putem sublinia =n primul

r=nd tradiţia pelerinaului la Ierusalim4 centrul lumii spirituale a cre2tinilor1 'reutăţile 2i

preudiile drumului transormă călătoria la "ocurile -inte =ntr&o pocăinţă4 care poate

aduce omului medieval iertarea de păcate1 Pe de altă parte4 cuceririle islamice =nsuleţitede spiritul di#adului4 ră$boiul s=nt musulman4 creea$ă reacţii de răspuns =n lumea

cre2tină 2i contribuie la ormarea idei le(itimităţii ră$boiului =mpotriva necredincio2ilor1

Idea de cruciadă se na2te din =nt=lnirea acestor două tradiţiiLH

O1 "e 'o4 Evul mediu 2i na2terea Europei

GLDincolo de ac#i$iţiile teritoriale de moment4 cruciada a avut consecinţe mai ales pe

plan economic 2i culturalL1 Modul de viaţă al nobililor se transormă =n urma

contactului cu luxul orientului4 ţăranilor li se cere mai mult pentru a se putea inanţa

asemenea expediţii4 comerţul se de$voltă prin desc#iderea de noi drumuri1 Cruciada s&a

transormat =ntr&un instrument la dispo$iţia papalităţii4 care a olosit&o =n lupta =mpotriva

ereticilor 2i a adversarilor politici1 Cruciadele 4 2i =n special a I!&a4 au contribuit la

deinitiva =ndepărtare dintre ccident 2i Bi$anţ4 care va răsturna4 pentru totdeauna4

resentimentele =mpotriva latinilor 2i care va reu$a unirea reli(ioasă cu /oma c#iar =n

condiţiile =n care turcii se alau sub $idurile Constantinopolului1H

1 Dr=mba4 Istoria culturii 2i civili$aţiei4 vol1 II

GLMe#med al II&lea a ost mai =nt=i un ră$boinic4 care a mărit considerabil 2i a =ntăritarmata terestră4 pe care au dotat&o cu o artilerie eicientă3 la moartea sa4 el lăsa =n urmă o

putere4 care ăcea Europa să tremure1


9/31

alată la Istanbul c#iar de la cucerirea ConstantinopoluluiL cupaţia cea mai

importantă răm=ne ră$boiulL altă măsură economică cu consecinţe politice

importante4 reorma inanciarăL

"a moartea sa4 =n 58654 Me#med al II&lea lăsa4 deci un imperiu mai mare 2i mai puternicdec=t oric=nd4 lăsa =nsă o armată obosită4 un popor epui$at 2i nemulţumit4 o elită iritată 2i

ăr=miţată1H

/obert Mantran4 Istoria Imperiului otoman

GL Pă(=nul =mpărat al turcilor =2i puse =n (=nd să&2i ră$bune 2i să vie4 =n luna mai4 cu

capul său 2i cu toată puterea sa =mpotriva noastră 2i să supuie ţara noastră4 care e

poarta cre2tinătăţii 2i pe care Dumne$eu a erit&o p=nă acum1 Dar dacă această poartă4

care e ţara noastră4 va i pierdută J Dumne$eu să ne erească de a2a ceva J atunci toată

cre2tinătatea va i =n mare pericol1 De aceea4 ne ru(ăm de domniile voastre să ne

trimeteţi pe căpitanii vo2tri =mpotriva du2manilor cre2tinătăţii4 p=nă mai este vreme4

iindcă turcul are acum mulţi potrivnici 2i din toate părţile are de lucru cu oameni ce&i

stau =mpotrivă cu sabia =n m=nă1 Dată =n -uceava4 =n $iua de -=ntul Pavel4 luna

ianuarie 7@4 =n anul Domnului 58F@1 Ştean voievod4 domn al 9ării Moldovei1H

Din Apelul lui Ştean cel Mare către principii Europei

GLDeci să 2tiţi că ne&am bătut cu turcul4 =nainte cu vreo trei săptăm=ni =n ţara noastră

la Călu(ăreni4 =n care bătălie bunul Dumne$eu ne&a autat nouă cre2tinilor =n c#ipminunatL Eu ire2te4 cu toate că doresc peste măsură să mă năpustesc iară2i asupra

du2manului4 socotesc totu2i că trebuie a2teptat autorul celorlalţi cre2tini1 Iară2i 2i iară2i

vă ru(ăm stăruitor să vă =nduraţi de treburile cre2tine2ti 2i să stin(eţi ocul care arde

păcatele vecinului =nainte ca el să vă aun(ă pe voi1H

Din Adresarea lui Mi#ai !itea$ul către castelanul "vovului


10/31


11/31

re(ele =n toate1 Printre altele4 el a distrus 2eii 2i partidele4 a abolit olosirea oricăror

recomandări 111Q el nu are intermediariR dacă se vrea ceva4 trebuie să i se adrese$e

direct lui 2i nu altora1 El ascultă pe toată lumea4 prime2te memorii 2i răspunde mereu

cu (raţie 2i maiestate3 G!oi vedeaSH4 2i iecare se retra(e satisăcut1 Tot timpul aceceva4 trece trupele =n revistă4 ace soldaţii să deile$e4 ridică ortiicaţii4 răscole2te

păm?ntulR el =ncuraea$ă navi(aţia 2i4 prin acţiunile sale4 ţine =n continuă alertă pe

prieteni 2i pe du2mani 2i toată Europa1

Primi !isconti4 Memorii de la curtea lui "udovic al %I!&lea

GLPăm?nturile principatului Moldovei4 după vec#ea #otărnicie moldovenească4

asupra cărora domnul va avea drept de stăp=nire sunt cele cuprinse =ntre r=ul .istru4

Cameniţa4 Bender4 cu tot ţinutul Bu(eacului4 Dunărea4 (raniţele 9ării Muntene2ti 2i

ale Transilvaniei 2i mar(inile Poloniei4 după delimitările ăcute de acele ţări111

5>1 4 c?nd coloni2tilor li se cere să

cumpere ceai numai de la Compania Indiilor rientale 2i să plătească o mică taxă

directă asupra v?n$ărilor de ceai =n America1 A2a s&a auns la Partida de ceai de la

Boston din 5 decembrie 5FF>4 c?nd un (rup de oameni de(#i$aţi =n indieni au aruncat

=n apele oceanului =ncărcătura de ceai de pe trei vase en(le$e2ti1UU


12/31

Despre Partida de ceai de la Boston1

KI1 amenii se nasc 2i răm?n liberi 2i e(ali =n drepturi 1111

II1 -copul oricărei asociaţii politice este conservarea drepturilor naturale 2i

imprescriptibile ale omuluiR aceste drepturi sunt libertatea4 proprietatea 2i re$istenţa laopresiune1

III1 .aţiunea este sursa esenţială a principiului oricărei suveranităţiR nici o (rupare4

nici un individ nu pot exercita vre&o autoritate care să nu emane de la ea L1 "e(ea

este expresia voinţei (enerale1

%I1 Comunicarea liberă a (?ndurilor 2i a opiniilor lor este unul din drepturile cele mai

de preţ ale omului L1H

Din Declaraţia Drepturilor mului 2i ale Cetăţeanului1

Art1 51 51 -ă se acorde 111tuturor locuitorilor acestor principate amnistierea totală 1111

>1 -ă ie =napoiate mănăstirilor 2 dieritor persoane păm?nturile 2 stăp?nirile4 care acum

sunt numite raiale 1111

81 -ă nu se ceară de la ei nici o contribuţie sau plată pentru =ntrea(a perioadă de ră$boi

111 2i pentru doi ani de acum =nainte 1111

1 -ă li se permită domnitorilor acestor două principate să aibă iecare din partea sa un

=mputernicit pentru c#estiunile cre2tinilor de rit (recesc 111 2i vor i trataţi cu

bunăvoinţă de -ublima Poartă1 1111UU

Din Tratatul de la Vuciu+ & Vainar(i4 5FF8

44L


13/31

=n maoritatea Caselor domnitoare de pe continent1 0iii 2i iicele /e(inei !ictoria 2i ai

Prinţului Albert erau pioni de reerinţă4 direct sau indirect4 =n circuitul diplomatic

EuropeanH1

Ion Bulei4 'abriel Badea&Păun4 Monar#i europeni1 Marile modele 586&558

G De2i mult 2tirbită4 autonomia 9ărilor /om?ne s&a păstrat 2i =n epoca anariotă1 astea

9ărilor /om?ne4 restr?nsă ca număr 2i =n unele perioade practic desiinţată & redusă la

(arda domnească 2i la mici unităţi4 care să asi(ure ordinea internă4 n&a intrat =n

structurile militare ale Imperiului otoman1 Cele două ţări 2i&au păstrat or(ani$area lor

internă1

Academician Ştean Şteănescu4 Istoria rom?nilor =n sec1 al %!III&lea

G -c#imbările care se produceau =n re(imul proprietăţii4 ca 2i =n sistemul de or(ani$are

statală 2i administrativă au determinat cre2terea preocupării pentru =ntocmirea 2i

editarea unor coduri de le(i3 Pravilniceasca condică din 5F6 2i "e(iuirea Cara(ea

5656 =n 9ara /om?nească4 -obornicescul #risov din 5F6@ al lui Alexandru C1

Mavrocordat 2i Codul Calimac#i 565&565F =n Moldova au =nsemnat pa2i importanţi

pe cale moderni$ării le(iuirilor4 a tendinţei de separare a ustiţiei de administraţieH1

Academician Ştean Şteănescu4 Istoria rom?nilor =n sec1 al %!III&lea

144 Lrice rance$ se va bucura de drepturi civileR străinul se va bucura de acelea2i

drepturi civile 1111 .imeni nu =2i poate =nstrăina libertatea personalăR nu există

căsătorie atunci c=nd nu există consimţăm=nt 1111 0iecare este răspun$ător de

preudiciul pe care l&a provocat 111 Proprietatea este dreptul de a beneicia 2i de a

dispune de lucruri =n mod absolutR nimeni nu poate i constr=ns să & 2i cede$e

proprietatea 1111 Copilul4 de orice v=rstă4 datorea$ă cinste 2i respect tatălui 2i mamei

sale 1111H .apoleon4 Codul Civil


14/31

GLDacă Imperiul lui .apoleon a desiinţat unele cuceriri ale revoluţiei4 el a conservat

esenţa revoluţiei1


15/31

c#iar a2 $ice un protest tacit4 o ne=mpăcare cu trista realitate1H

GAtitudinea boierilor basarabeni aţă de impo$itarea

locuitorilorH 565@4 01 !i(#el

GDupă prăbu2irea Imperiului napoleonian4 reconi(urarea #ărţii europene a ost decisă

=n cadrul Con(resului de la !ienaunde4 =ntre 5 noiembrie 5658 2i iunie 565@4 s&au

reunit repre$entanţii puterilor =nvin(ătoareAustria4 /usia4 Prusia 2i Marea Britanie

alături de alti 75F plenipotenţiari* mandataţi de entităţile suverane europene4 de la

Principatele italiene 2i ra2ele "ibere 'ermane p=nă la rdinul Cavalerilor Teutoni 2i

cel suveran al cavalerilor de la Malta1 Principele Vlemens "1)1von Meternic#4

Ministrul Aacerilor Externe al (uvernului austriac4 cel care avea să oace un rol de

prim plan =n ne(ocierile privind stabilirea unui nou ec#ilibru internaţional4 a ost

amitrionul tuturor acestor oaspeţi1L Con(resul de al !ienaLHa săv=r2it prin a

reconi(ura sistemul internaţional european 4 noua realitate (eopolitică 2i teritorială4

iind sinteti$ată =n cele 575 de articole ale Actului inal de la !iena iunie 565@1H

Diplomaţie 2i istorie politică4 5658&56F6&

Con(resul de la !iena 2i noul ec#ilibru european

GLArt1 !1 principatele Moldovei 2i !ala#iei4 pun=ndu&se4 =n urma unei capitulaţii* sub

su$eranitatea -ublimei Porţi 2i /usia (arant=ndu&le prosperitatea4 este de la sine =nţeles4

că ele =2i vor păstra toate privile(iile 2i imunităţile care le&au ost acordate4 ie princapitulaţiile lor4 ie prin tratatele =nc#eiate =ntre cele două imperii L1


16/31

111 Eroismul poporului pari$ian a răsturnat un (uvern retro(radat 2i oli(ar#ic 1111

-=n(ele poporului a curs ca 2i =n iulie 56>4 de data aceasta4 =nsă4 acest popor nobil nu

va i =n2elat1 A dob=ndit un (uvern naţional 2i popular care aprobă drepturile 2i voinţa

de pro(res ale acestui popor mare 2i nobil 1111 'uvernul provi$oriu vrea republica =nuncţie de aprobarea poporului 2i va consulta poporul ără =nt=r$iere1 Dore2te unitatea

naţiunii4 care de acum =nainte va cuprinde toate clasele 2i toţi cetăţeniiR dore2te

auto(uvernarea naţiunii 1111 El are ca principiu libertatea4 e(alitatea 2i raternitatea4 iar

ca devi$ă poporul1H

Din Proclamaţiunea (uvernului provi$oriu rance$4

78 ebruarie 5686

GLPe scurt poporul rom?n recapitul?nd decretea$ă3 51 Independenţa sa administrativă

2i le(islativă1 71 E(alitatea drepturilor politice1 >1 Contribuţie (enerală1 81 Adunarea

(enerală compusă de repre$entanţi ai tuturor stărilor societăţii1 @1 Domn responsabil4

ales pe cinci ani 2i căutat =n toate stările societăţii 1111 61 "ibertatea absolută a tiparului

1111 5>1 Emanciparea clăca2ilor ce se ac proprietari prin despă(ubire 1111 581

De$robirea ţi(anilor prin despă(ubire 1111 51 Instrucţie e(ală 2i =ntrea(ă pentru tot

rom?nul de am?ndouă sexele1 771 Convocarea 111 unei Adunări (enerale 111 care va i

datoare a ace Constituţia ţării1 Proclamaţia de la Isla$4 iunie 5686

44Art1 %%II1 Principatele Muntenia 2i Moldova vor continua să se bucure4 subsu$eranitatea Porţii 2i (aranţia puterilor contractante4 de privile(iile 2i de imunităţile pe

care le au 1111

Art1 %%I!1 Maestatea sa sultanul promite să convoace imediat4 =n iecare dintre cele

două provincii4 un divan adoc4 alcătuit =n a2a el =nc=t să constituie repre$entarea cea

mai exactă a intereselor tuturor claselor societăţii1 Aceste divanuri vor i c#emate să

exprime dorinţele populaţiilor reeritoare la or(ani$area deinitivă a principatelor1H

Tratatul de la Paris4 56@


17/31

44L"u=nd in vedere că dorinţa cea mai mare 1114 aceea care =mplinită va ace ericirea

(eneraţiilor viitoare4 este :nirea Principatelor intr&un sin(ur stat4 o unire irească 1114

pentru că =n Moldova 2i =n !ala#ia suntem acela2i popor4 omo(en4 identic ca niciun

altul4 pentru că avem acela2i =nceput4 acela2i nume4 aceea2i limbă4 aceea2i reli(ie4aceea2i istorie4 aceea2i civili$aţiune4 acelea2i instituţii4 acelea2i le(i 2i obiceiuri 1111

Adunarea adoc a Moldovei 111 declară că cele mai mari 2i mai (enerale 2i mai

naţionale dorinţe ale ţării sunt3

I1 /espectarea drepturilor Principatelor 2i =ndeosebi a autonomiei lor 1111

II1 :nirea Principatelor intr&un sin(ur stat sub numele de /omania1

III1 Prinţ străin cu mo2tenirea tronului4 ales dintr&o dinastie domnitoare a Europei1H

/e$oluţia Adunării adoc a Moldovei4 56@F

GL /ă$boiul din Crimeea a produs =n /usia o impresie enormă1 E2ecul suerit pe

c=mpul de luptă se pre$enta totodată 2i ca o dovadă a stării economice 2i social J

politice a statului rusesc 1111 :ra europeană aţă de /usia a =nceput să ie explicată de

ru2i prin politica externă 2i internă (re2ită a (uvernelor ruse 1111 Critica acestei situaţii

ba$ată pe o nouă apreciere a valorilor sociale 2i politice4 duce la o răsp=ndire (enerală a

spiritului de reorme1H

Al1 Boldur despre necesitatea reormelor

G51 Şerbia L se lic#idea$ă pentru totdeauna L171


18/31

exprimată4 =n le(ea undamentală a tuturor (uvernelor naţionale 1111

:niunea este mult mai vec#e dec=t constituţia1 Ea s&a ormat 4 =n apt4 prin articolele de

asociere din 5FF81 A ost de$voltată 2i continuată de Declaraţia de independenţă din

5FF1 A ost de$voltată mai departe prin urăm=ntul 2i an(aamentul explicit al tuturorcelor treispre$ece state4 cuprinse =n articolele Conederaţiei din 5FF64 =n sensul că ea

trebuie să ie ve2nică1


19/31

cuprin$?nd districtele C#ilia4 -ulina4 Ma#mudia4 Isaccea4 Tulcea4 Macin4 Babada(4

,?r2ova4 Viustan(e4 Constanţa4 Med(idia sunt =ntrupate cu /om?nia1 Principatul mai

prime2te aară de aceasta ţinutul situat la sudul Dobro(ei p?nă la o linie care plec?nd

de la răsărit de -ilistra răspunde =n Marea .ea(ră4 la mia$ă&$i de Man(alia1H Tratatul de la Berlin4 56F6

44Maiestăţile "or 111 au că$ut de acord să =nc#eie un tratat4 care4 prin natura sa

exclusiv conservatoare 2i deensivă4 nu urmăre2te dec?t să le =narme$e =mpotriva

pericolelor ce ar ameninţa pacea 2i lini2tea Europei 1111

Art1 I1


20/31

trebuie an(aate =n =ntre(ime4 cu toată vite$a pentru a obli(a 'ermania să lupte =n

acela2i timp 2i =n Est 2i =n !est1H

Din Convenţia militară ranco&rusă4 5671

GL


21/31

GLTrei mari caracteristici ale re(imului totalitarQ se =năţi2ea$ă privirii oricui caută

să&l anali$e$e3

5 el se reclamă de la o ideolo(ieR

7 se olose2te de teroare pentru a orienta comportarea populaţieiR> re(ula (enerală de viaţă este 111 domnia nelimitată a voinţei de putere1

A menţine aceste trăsături separate =mi pare indispensabil4 nici una dintre ele neput?nd

i redusă la celelalte1H

T1Todorov4 mul de$rădăcinat

GArt1 >>1 Toate puterile statului emană de la naţiune4 care nu le poate exercita dec?t

numai prin dele(aţiune 2i după principiile 2i re(ulile a2e$ate =n Constituţiunea de aţă1

Art1 >81 Puterea le(islativă se exercită colectiv de către re(e 2i repre$entaţiunea

naţională1 /epre$entaţiunea naţională se =mparte =n două adunări3 -enatul 2i Adunarea

Deputaţilor1 rice le(e cere =nvoirea a c?tor trei ramuri ale puterii le(iuitoare1 .ici o

le(e nu poate i supusă sancţiunii re(ale dec?t după ce se va i discutat 2i votat liber de

maoritatea ambelor adunări1H

Extras din Constituţia rom?nă adoptată =n anul 57>

GArt1 >1 /e(ele este capul statului1 Art1 >51 Puterea le(islativă se exercită de re(e prin

repre$entaţiunea naţională4 care se =mparte =n două adunări3 -enatul 2i Adunarea

Deputaţilor1 /e(ele sancţionea$ă 2i promul(ă le(ile 111/e(ele poate reu$a sancţiunea 111 Iniţiativa le(ilor este dată re(elui1 0iecare din cele

două adunări poate propune din iniţiativă proprie numai le(i =n interesul ob2tesc al

statului1H

Constituţia rom?nă publicată =n Monitorul icial4 7F ebruarie 5>6


22/31

G.icolae Titulescu s&a airmat ca mare orator =n prima umătate a secolului al %%&lea

2i s&a impus =n c#ip deosebit ca diplomat de talie internaţională1 -&au =nt=mplat ca$uri4

cum a ost acela din Camera Comunelor din 5>F4 c=nd parlamentul en(le$ & vrăiţi de

elocvenţa diplomatului rom?n J au cerut lui .1 Titulescu să repete discursul =n limbaen(le$ă1 A ost un politician al păcii4 milit=nd =n avoarea bunelor relaţii cu vecinii1 El

a optat restabilirea relaţiilor cu :niunea -ovietică4 dar prote=nd (raniţele /om?niei1

De asemenea4 a lansat ideea unei Europe unite4 introduc=nd sinta(ma spirituali$area

rontierelor4 potrivit căreia o abordare transrontalieră a valorilor cultural&spirituale

poate desiinţa ima(inar (raniţele dintre state4 iar popoarele ţărilor vecine devin mai

unite1 Datorită talentului său diplomatic de excepţie4 c=t 2i a contribuţiei sale la cau$a

păcii =n Europa4 Titulescu a ost supranumit ministru al Europei4 răm=n=nd un simbol al

/om?niei =n Europa1H

romania&on&line1net

GL Cri$a din 57&5>> a orientat societatea spre alte modele economice dec?t cel

liberal4 că după părerea multor speciali2ti4 cri$a economică a ost de conunctură =n

apusul Europei4 acolo unde societatea a =nre(istrat pro(rese evidente4 2i de

repercusiune =n estul 2i sud&estul Europei4 $one =n care procesul respectiv s&a alat pe

alte coordonate1 Prin aceasta s&a produs o mutaţie decisivă =n istoria omenirii1 Dacă

omenirea a scăpat p?nă astă$i de repetarea cri$ei de tip 57&5>>4 meritul revine4 ără

=ndoială4 uncţiei noi pe care statul o =ndepline2te4 responsabil principal al bunuluimers al ma2inii economice1

L trebuie subliniat că urmările politice ale cri$ei din 57&5>> au ost mai

puternice 2i mai neaste pentru omenire dec?t consecinţele ei economice1 Impactul

cri$ei cu politica a ost deosebit de dur =n ccident 2i Europa centrală1


23/31

redresarea 2i restaurarea =ncrederii1 Preocupările pentru =ndepărtarea diicultăţilor

materiale 2i inanciare au distras atenţia oamenilor de stat de la pericolele politice

iminente & revi$ionismul 2i revan2ismul & 2i au i$olat naţiunile4 preudiciind speranţa de

securitate1H Constantin ,li#or4 Istoria secolului %%4

Editura Enciclopedică4 Bucure2ti4 5

GL 0iecare din cele patru puteri se an(aea$ă prin acest acord să acă demersurile

necesare ca să&i asi(ure executarea1

Art151 Evacuarea va =ncepe la 5 octombrie1

Art1 71 /e(atul :nit4 0ranţa42i Italia convin că evacuarea teritoriului =n cau$ă va trebui

să ie terminată la 5 octombrie1

Art1 > Condiţiile acestei evacuări vor i stabilite4 =n ce prive2te amănuntele4 de o

comisie internaţională4 compusă din repre$entanţi ai 'ermaniei4 /e(atului :nit4

0ranţei4 Italiei 2i ai Ce#oslovaciei1

Art1 8 cuparea pro(resivă de către trupele /eic#&ului a teritoriilor =n care predomină

(ermanii va =ncepe la 5 octombrie1L

Art1 Determinarea inală a rontierelor se va ace de către Comisia internaţională a

celor patru puteri3 'ermania4 /e(atul :nit4 0ranţa 2i Italia4 =n anumite ca$uri

excepţionale4 ea va recomanda modiicări de mică importanţă la determinarea strict

etno(raică a $onelor TranserabileL1 H Extras din Acordul de la Munc#en4 7&> septembrie 5>6

GLCu oca$ia semnării Tratatului de nea(resiune dintre /eic#&ul (erman 2i :niunea

/epublicilor -ovietice -ocialiste plenipotenţiarii semnatari din partea celor două părţi

au discutat =n cadrul unor convorbiri strict conidenţiale problema delimitării serelor

lor respective de interes =n Europa /ăsăriteană1 Aceste convorbiri au avut următorul

re$ultat3


24/31


25/31

77 de ani a /om?niei =n Basarabia1

'uvernul :1/1-1-1 propune (uvernului re(al al /om?niei3

51 -ă =napoie$e cu orice preţ :niunii -ovietice BasarabiaR

71 -ă transmită :niunii -ovietice partea de nord a Bucovinei4 cu rontierele potrivitcu #arta alăturată1

'uvernul sovietic =2i exprimă speranţa că (uvernul rom?n va primi propunerile de aţă

ale :1/1-1-1 2i că aceasta va da posibilitatea de a se re$olvare cale pa2nică conlictul

prelun(it dintre :1/1-1-1 2i /om?nia1 H

.ota ultimativă a 'uvernului -ovietic

adresată (uvernului /om?n4 7 iunie 58

5>1 GInluenţa sovietică a avut o =nsemnătate #otăr=toare at=t la nivelul politicii interne

c=t 2i externe1 Albania4 Bul(aria4 Ce#oslovacia4 /D'4 :n(aria4 Polonia 2i /om?nia au

adoptat politica economică sovietică a promovării rapide a industriei (rele 2i

colectivi$ării a(riculturii1 Aceasta4 ca =n :niunea -ovietică4 trebuie să se acă prin

intermediul unor serii de planuri economice elaborate 2i administrate de centru1 De

aceia4 noile ţări socialiste 2i&au modiicat aparatul de stat pentru a ace loc numărului

mare de ministere de natură economică existente =n sistemul sovietic1 Dar modelul

-ovietic s&a aplicat 2i =n $onele din aara economiei1 Armatele 2i&au ăcut apariţii =n

uniorme croite după cele ale Armatei /o2ii4 cultura a devenit subordonată

necesităţilor politice1 Creativitatea lăs=nd locul realismului socialistR sistemul uridic aost remodelat după principiile sovieticeR =nvăţăm=ntul s&a restructuratR p=nă 2i moda

trebuia să maimuţărească estul proletar4 nu saloanele ele(ante de la Paris4 "ondra sau

.eN Wor+1H

Crampton /1 O14 Europa /ăsăriteană =n secolul al %%&lea111 2i după1


26/31

G -copurile r(ani$aţiei .aţiunilor :nite sunt următoarele3

51 -ă menţină pacea 2i securitatea internaţională 2i4 =n acest scop4 să ia măsuri colective

eicace pentru prevenirea 2i =nlăturarea ameninţărilor =mpotriva păcii 2i pentru

reprimarea oricăror acte de a(resiune sau altor violări ale păcii 2i să =năptuiască4 prinmiloace pa2nice 2i =n conormitate cu principiile ustiţiei 2i dreptului internaţional

aplanarea ori re$olvarea dierendelor sau situaţiilor cu caracter internaţional care ar

duce la o violare a păcii1

71 -ă de$volte relaţii prietene2ti =ntre naţiuni4 =ntemeiate pe respectarea principiului

e(alităţii =n drepturi a popoarelor 2i dreptului lor de a dispune de ele =nsele4 2i să ia

orice alte măsuri potrivite pentru consolidarea păcii mondiale1

>1 -ă reali$e$e cooperarea internaţională4 re$olv?nd problemele internaţionale cu

caracter economic4 social4 cultural sau umanitar4 promov?nd 2i =ncura?nd respectarea

drepturilor omului 2i libertăţilor undamentale pentru toţi4 ără deosebire de rasă4 sex4

limbă sau reli(ie1

81 ă ie un centru =n care să se armoni$e$e eorturile naţiunilor către atin(erea acestor

scopuri comune1H

Carta .:1


27/31

mai periculoasă4 =ntruc?t repre$enta nu doar un curent de opinie GstrăinăH4 ci 2i unul

Gbur(#e$ăH1L

L cen$ura draconică de tip comunist a ăcut rava(ii4 decenii la r?nd4 sc#ilodind 2i

mutil?nd destinele nu doar ale repre$entanţilor culturii4 2tiinţei din /1-1-1M1 Prin privarea de dreptul de a accede4 =n mod nestin(#erit4 la inormaţia utilă4 pe care

cen$orii sovietici4 ace2ti Gosta2i ai rontului invi$ibilH4 au dosit&o cu multă G(riăH4 s&au

comis alte multiple crime4 deorm?ndu&li&se 2i con2tiinţa sutelor de mii de basarabeni

2i ale căror consecinţe le mai resimţim 2i =n pre$ent1

Ion !A/TA1 Cen$ura sovietică din /1-1-1 Moldovenească =n anii UF

ai secolului al %%&lea1


28/31

celui mai mare (rup etnic de la sate & moldovenii1 Cel puţin 55@ de ţărani au murit

de oame 2i de alte boli din decembrie 58 p=nă =n au(ust 58F1 87 de

amilii moldovene au ost deportate =n Vur(an4 Tiumeni4 Ir+uts+ 2i alte localităţi din

-iberia 2i Va$a#stan =n cadrul unui plan numit Gperaţiunea -udH4 condus de

cunoscutul ministru pentru securitatea statului din /--M4 I1"1 Mordoveţ1


29/31

GL !i$iunea ortodoxă americană4 a2a cum a ost ea elaborată de (uvernul american

L 4 constă =n ideea că ră$boiul rece era replica esenţială 2i curaoasă a oamenilor

liberi =mpotriva a(resiunii comuniste1 :nii s&au =ntors mult =naintea celui de&al Doilea

/ă$boi Mondial pentru a detecta sursele expansionismului rusesc1 'eopoliticiidescopereau urmele Gră$boiului receH =n ambiţiile strate(ice ale /usiei imperiale ce

duceau =n secolul al %I%&lea la ră$boiul din Crimeea 4 =n penetraţia rusă =n Balcani 2i

rientul Milociu 2i =n presiunile asupra Marii Britanii cu privire la Gportiţa de salvareH

din India L bservatori atenţi L conclu$ionea$ă că imperialismul clasic rus 2i

panslavismul au ost puse cap la cap după 55F la mesianismul leninist 2i au

conruntat !estul la s=r2itul celui de&al Doilea /ă$boi Mondial cu tendinţa inexorabilă

către dominaţie1

LTe$a revi$ionistă este dierită1


30/31

trecut1


31/31

GPolitica Europeană de !ecinătate a :niunii Europene stabile2te obiective ambiţioase

ba$ate pe an(aamente pentru valorile comune 2i implementarea eectivă a reormelor

politice4 economice 2i instituţionale1

Moldova este invitată să stabilească cu :E relaţii politice4 de securitate4 economice 2iculturale mai intense4 să intensiice cooperarea transrontalieră 2i să =mpărtă2ească

responsabilitatea pentru prevenirea 2i soluţionarea conlictelor1 :nul dintre obiectivele

c#eie ale acestui Plan de Acţiuni va i susţinerea =n continuare a unei soluţionări

viabile a conlictului Transnistrean1

Politica Europeană de !ecinătate desc#ide noi perspective de parteneriat3 Perspectiva

avansării dincolo de cooperare spre un (rad semniicativ de inte(rare4 inclusiv prin

accesul pe piaţa internă a :E 2i posibilitatea de a participa pro(resiv la aspecte c#eie

ale politicilor 2i pro(ramelor :E L /idicarea nivelului oportunităţilor 2i intensităţii

cooperării politice4 prin intermediul de$voltării =n continuare a mecanismelor pentru

dialo(ul politicR L Continuarea an(aamentului puternic al :E de a susţine

soluţionarea conlictului transnistrean4 utili$=nd instrumentele alate la dispo$iţia :E 2i

=n str=nsă consultare cu -CE1 :E este (ată să examine$e căile de a&2i consolida mai

departe an(aamentulR L portunitatea pentru conver(enţa le(islaţiei economice4

desc#iderea reciprocă a economiilor 2i reducerea continuă a barierelor din calea

comerţului4 ceea ce va stimula investiţiile 2i cre2terea economicăR L -priin inanciar

sporit3 asistenţa inanciară a :E pentru Moldova va i disponibilă pentru a susţine

acţiunile identiicate =n pre$entul document1

programa pentru elevi

Documents