proiect avram iancu

8/18/2019 Proiect Avram Iancu

1/6

"Ultima mea voin ă! Unicul dor al vie ii mele e să-mi vad Na iunea mea fericită, pentru careț ț ț

după puteri am i lucrat pâna acuma, durere fără mult succes, ba tocmai acuma cu întristareș

văd, că speran ele mele i jertfa adusă, se prefac în nimica. Nu stiu câte zile mai pot avea; unț ș

fel de presim ire pare că mi-ar spune, că viitorul este nesiur. oesc dară i otarât dispunț ș

ca, după moartea mea, toata averea mea mi cătoare i nemi cătoare să treacă în folosulș ș ș

Na iunii, pentru ajutor la înfiin area unei academii de drepturi, tare crezând, că luptătorii cuț ț

arma leii vor putea scoate drepturile Na iunii mele. "ț

1


2/6

,,Strategia militară a lui Avram Iancu în cadrul

Revoluţiei de la 1848’’

I. Contextul izucnirii acţiunilor revoluţionare

Evenimentele petrecute în ţările române în anii 1848-1849, constituie expresia unuiamplu efort de soluţionare pe cale revoluţionară a crizei feudalismului în agonie i de creare aunor condiţii optime pentru emanciparea poporului român!

"arte a revoluţiei generale care a zguduit din temelii aproape întreaga Europă,revoluţia din #ransilvania de la 1848 a avut drept o$iectiv principal eli$erarea socială inaţională, forţa motrice a acesteia fiind ţărănimea în fruntea căreia s-au aflat mulţi intelectuali

ieiţi din popor, în special tineri însufleţiţi de noile idei de li$ertate i unitate, dar i $urg%eziatot mai neră$dătoare să scape de restricţiile de $reaslă i de privilegiile feudale, pentru adesc%ide calea capitalismului! "entru acest motiv micarea ţărănească pentru pământ ili$ertate s-a îm$inat strâns cu lupta $urg%eziei pentru instaurarea unei noi ordini, pentru oviaţă naţională li$eră!

&iind unitară în o$iective i în desfăurare, revoluţia paoptistă din ţările române aînceput în martie 1848 în 'oldova, extinzându-se apoi în #ransilvania, (ara )omânească,*anat, +riana, 'aramure i *ucovina, cuprinzând practic toată aria de trăire românească!

'ăreţele o$iective ale revoluţiei de la 1848 în ţările române au fost eli$erarea socială

i naţională, desfinţarea servituţiilor feudale, eli$erarea ţărănimii io$age, înlăturareadominaţiei străine, introducerea li$ertăţilor democratice, crearea unei armate naţionale,realizarea unităţii poporului român i do$ândirea independenţei de stat!

Evenimentele politico-militare din #ransilvania au evoluat în 1848-1849 într-un cadrucomplex, însă într-o strânsă interdependenţă cu cele înregistrate la est i sud de +arpaţi! situaţia deose$ită a creat, în circumstanţele evidenţiate, poziţia pe care s-au plasat fruntaiirevoluţiei ungare în raport cu dezideratele legitime ale românilor, populaţia auto%tonă ima.oritară din #ransilvania, de unitate, li$ertate i independenţă! "roclamând separareastatului lor faţă de %a$s$urgi, conducătorii din "esta au decis totodată anexarea #ransilvanieila /ngaria! 0ecizia lor unilaterală reprezenta o încălcare flagrantă a drepturilor naţionale ale

românilor, a dorinţei lor îndreptăţite, logice i legice de a-i decide singuri soarta, înconformitate cu principiile de egalitate i ec%itate înscrise pe frontispiciul revoluţiei din 1848,

principii în numele cărora declarau că s-au ridicat la luptă inclusiv conducătorii de atunci ai/ngariei!

II. !lemente de organizare ale oa"tei lui Avram Iancu

)espingerea %otărârilor adunării de la *la. din 213 mai 1848, proclamarea de către0ieta din +lu. a anexării #ransilvaniei la /ngaria i mai ales măcelul de la 'i%alţ din 1

mai2 iunie, când au fost omorâţi 1 ţărani români, au convins pe 5vram 6ancu i pe alţiconducători transilvăneni ai revoluţiei, printre care 7imion *ărnuţiu i eorge *ariţiu, că

2


3/6

doar lupta armată a rămas singura soluţie pentru ca românilor să li se recunoască drepturilelor legitime!

+oncomitent cu înarmarea fe$rilă a maselor, 5vram 6ancu a desemnat comandanţiizonelor pro$a$ile de apărare! El tre$uia să adune i să conducă locuitorii din ţinutul

+âmpenilor, 7imion *alint pe cei din )oia 'ontană i ţinutul 5$rudului, "etru 0o$ra urmasă se ocupe de mo$ilizarea locuitorilor latnei i a celor din perimetrul încon.urător, 6on+iurileanu răspundea de ridicare în arme a zonei +lu.ului si a #urdei!

"ornind de la convingerea ca era nevoie de o armată suplă, mo$ilă, dar i numeroasă,care să folosească din plin tactica răz$oiului popular, singura eficientă în condiţiile deinferioritate numerică i mai ales de dotare te%nică în care se găseau românii, 5vram 6ancu-ca i ceilalţi mem$ri ai +onsiliului :aţional )omân- a preconizat împărţirea #ransilvaniei în13 prefecturi cărora, pe plan militar le corespundeau legiuni, fiecare reprezentând i câte ozonă de recrutare i organizare a forţelor militare revoluţionare! ;egiunea comandată de un

prefect, ce deţinea atât atri$uţii militare, cât i administrative, era structurată în 1< tri$unate

sau $atalioane, comandate de câte un tri$un i un vicetri$un! #ri$unatele se împărţeau i eleîn cate 1< centurii, cuprinzând de regulă 1


4/6

0otarea otirii revoluţionare cu armament a fost rezolvată în condiţii accepta$ile,sarcina înarmării revenind, în primul rând, prefecţilor de legiuni! An urma măsurilor luate deacetia, pe plan local au fost confecţionate lănci i să$ii@ deasemenea s-au procurat puti i

pistoale, numărul acestora a.ungând în primăvara i vara anului 1849 la 1 4oastei cu tunuri a constituit o preocupare importantă a conducătorilor revoluţiei! +ele douătunuri de fontă i patru de lemn de care dispunea 5vram 6ancu erau insuficiente pentruacoperirea cu foc a trecătorilor ce conduceau spre interiorul 'unţilor 5puseni! An faţa acesteisituaţii precare, s-a apelat la meteugari din zonă, care, dovedind un înalt spirit deinventivitate au confecţionat tunuri din lemn de $rad!

6nstruirea otirii s-a făcut prin gri.a legiunilor, tri$unatelor i centuriilor pe $azacâtorva regulamente i instrucţiuni, cum au fost instruc#iunile pentru instruc#ia tactică $i deluptă a ărzilor na#ionale ela$orate la 3-1> octom$rie 1848, %nstruc#iune pentru centurioni,redactată de viceprefectul +onstantin 7ecăreanu din *raov! 0ei inspirate dupăregulamentele militare ale timpului, cele două instrucţiuni au fost în aa fel concepute de

către conducătorii revoluţiei române încât să răspundă eficient particularităţilor ce decurgeauatât din structura, cât i din modul de purtare a acţiunilor de luptă de către oastearevoluţionară, insistându-se pe realizarea surprinderii favorizată de terenul muntos! ;aela$orarea unora dintre aceste instructiuni i-au adus o contri$uţie importantă 5vram 6ancu io parte din prefecţii săi, care erau mem$ri ai +omitetului :aţional )omân din 7i$iu, ceea ceexplica înscrierea în cuprinsul lor a principiilor ducerii apărării i ofensivei ca formă

principală de luptă, a altor procedee de acţiune, precum am$uscada, %ărţuirea, incursiunea!a!, a între$uinţării armelor de $ază în luptă- infanteria, cavaleria, artileria-, a organizăriisiguranţei etc! 6nstrucţiunile cuprindeau- în raport cu particularităţile terenului, unde avea să

ai$ă loc confruntarea cu trupele contrarevoluţionare- i unele soluţii de ducere a luptei- pentru dispunerea lăncierilor în adâncime pe mai multe linii de apărare- neprevăzută înregulamentele militare din acel timp! 5ceasta le conferea o puternică notă de originalitate, despecificitate auto%tonă!

0upă organizarea militară a zonelor de apărare, 5vram 6ancu a luat unele măsuri pentru o rapidă instruire a celor înrolaţi! An cadrul acestor pregătiri s-a înscris i exerciţiul dealarmă din 9 mai21< iunie 1848! #ri$unul 6oan +iurileanu relatează ,,că atunci s-a făcut odemonstraţiune generală în munteBB, organizată de 5vram 6ancu, ,,ca să se convingă dacă latimpul $inevenit se va scula poporul sau nu!BB

5provizionarea oastei cu alimente a fost rezolvată de comandamentele de centurii,tri$unate i legiuni, apelându-se la spri.inul locuitorilor, la rec%iziţie din zonele unde segăseau concentrate forţele revoluţionare sau desfăurau acţiuni de luptă i, în ultimăinstanţă,la capturi de la inamic!

III. #rinci$iile "trategice ale Revoluţiei din %ran"ilvania

analiză a modului în care au fost organizate i desfăurate acţiunile de luptă de cătreoastea lui 5vram 6ancu pe timpul revoluţiei din 1848 din #ransilvania scoate în evidenţăcâteva consideraţii demne de evidenţiat! Anmănunc%iate într-un tot unitar, acestea constituieceea ce numim în terminologia militară strategia de luptă ale oastei revoluţionare condusă de

4


5/6

5vram 6ancu! +âteva trăsături specifice pot fi relevate de următoarele elemente desfăurareaacţiunilor în strânsă concordanţă cu scopurile politice urmărite de fruntaii revoluţiei din#ransilvania care au devenit comandanţii oastei@ alegerea momentului începerii acţiunilor deluptă@ proporţionarea .ustă a scopului urmărit de conducătorul oastei revoluţionare cu

mi.loacele i forţele avute de dispoziţie@ alegerea corespunzătoare a o$iectivelor de atacat iapărat@ folosirea cu pricepere a terenului i a resurselor locale pentru ducerea luptei@adoptarea formelor corespunzătoare- ofensiva i apărarea- pentru ducerea cu succes aacţiunilor de luptă@ gruparea forţelor i mi.loacelor în apărare pentru interzicerea direcţiilor deacces spre 'unţii 5puseni i în interiorul acestora!

&esfă$urarea ac#iunilor în strânsă concordan#ă cu scopurile politice urmărite.

5tât 5vram 6ancu cât i prefecţii săi au avut în vedere ca acţiunile oastei revoluţionare să fieîntreprinse pe $aza unor %otărâri în strânsă concordanţă cu scopurile urmărite în anumite

etape ale revoluţiei! 0e pildă, în toamna anului 1848, principalul scop politico-militar aconstat în dezarmarea garzilor naţionale mag%iare, care căutau să-i impună prin forţă politicade dictat, ovină i samavolnică! 5cest o$iectiv a fost atins în scurt timp i s-a caracterizat înlinii mari prin mai multe activităţi care au constat în mo$ilizarea i concentrarea într-untermen foarte scurt a luptătorilor, organizarea i înarmarea lor, după care trecerea imediată ladezarmarea gărzilor mag%iare!

"rin mo$ilizarea, alături de armata permanentă, a structurilor militare de factură populară- de genul gărzilor naţionale i regimentelor de panduri voluntari-, revoluţia românăi-a creat structuri militare organizate pe principiul na#iunii armate, de largă cuprindere

sociala i numerică! 7e concretiza astfel principiul doctrinar conform căruia numai printr-oapărare generalizată, care să îm$race caracterul unui răz$oi cu adevărat popular, putea firespinsă acţiunea contrarevoluţionară mult superioară în forţe umane i mi.loace materiale!

#ot su$ raport strategic, se remarcă constituirea si funcţionarea unui comandamentsuprem militar, însărcinat de conducerea revoluţieiC +omitetul :aţional )omân din#ransilvaniaD cu funcţii importante în privinţa pregătirii populaţiei i teritoriului pentruapărare, valorificării corespunzătoare caracteristicilor zonelor de confruntare decisivă,conducerii de ansam$lu a diverselor operaţii i acţiuni militare, ela$orarea formelor i

procedeelor de ducere a luptei armate, înarmării trupelor !a! 'ropor#ionarea justă a scopului urmărit cu mijloacele $i for#ele revolu#ionare avute la

dispozi#ie, element de artă militară de mare însemnătate pentru epoca i condiţiile în care aavut loc revoluţia din #ransilvania, a fot $ine folosit! 5vram 6ancu i prefecţii săi au doveditîn folosirea acestuia, mult simţ realist i prevedere! *uni cunoscători ai ţăranilor pe care i-auridicat la luptă, ei au tiut să le canalizeze elanul lor revoluţionar pentru atingerea scopurilor

propuse, fără a se %azarda în folosirea unei tactici cu caracter ofensiv când situaţia deansam$lu nu a permis acest lucru!

(doptarea unor dispozitive mai adecvate principalelor forme de luptă i terenuluiunde s-au desfăurat acţiunile a asigurat o $ună cooperare între pucai i lăncieri pe de o

parte i artilerie pe de altă parte!

)olosirea cu pricepre a terenuui $i a avantajelor naturale din zona muntoasă a5pusenilor a uurat organizarea i ducerea luptelor de apărare de către oastea lui 5vram

5


6/6

6ancu! "refecţii, tri$unii i restul luptătorilor, $uni cunoscători ai topografiei zonei în care s-au desfăurat acţiunile, au tiut să folosească cu mare măiestrie orice avanta. oferit de teren,mărindu-i eficacitatea printr-o serie de lucrări făcute la repezeală i nu minim de efort!

6

proiect avram iancu

Documents