proiect brut
TRANSCRIPT
-
8/17/2019 Proiect Brut
1/33
ARGUMENT
Terra, “Planeta Albastra”, atat de interesanta si de misterioasa, unicul suport al vietii,
se gaseste intr-un moment critic al existentei sale.Activitatile umane, din ce in ce mai intense si mai complexe, exercita o presiune
accentuata, fara precedent in trecutul planetei noastre, asupra tuturor invelisurilor terestre:
atmosfera (invelisul gazos, !idrosfera(invelisul lic!id, litosfera(rocile si invelisul terestru,
biosfera (plantele, animalele si omul.
Aerul este un amestec de azot si oxigen necesar activitatii vitale a organismelor
aerobe, inclusiv a oamenilor. Acest amestec contine si o cantitate neinsemnata de alte gaze:
neon, argon, !eliu, cripton, xenon, radon, bioxid de carbon, !idrogen, vapori de apa si alte particule, care practic nu au nici o influentaasupraorganismelorvii. "ar dezvoltarea societatii
umane, spre regret, duce la crearea unui impact antropic si te!nogen negativ asupra calitatii
aerului. Poluarea aerului este generata in special de folosirea energiei si de activitatile de
transportare. #rbanizarea, dezvoltarea industriei si a transportului provoaca emisii cu
concentratii mari de substante poluante in atmosfera, emisii care duc la efecte nocive asupra
naturii si a tuturor organismelor vii. $onform datelor %rganizatiei &ondiale a 'anatatii, circa
)* din populatia urbana a lumii respira aer poluat si doar circa +)* din populatia lumii
respira aer, calitatea caruia este in limitele acceptabilitatii.
Arderea combustibilului si desertizarea teritoriilor duc la cresterea nivelului emisiilor
bioxidului de carbon care este principalul gaz de sera si care da o crestere anuala a
temperaturii biosferei de circa ), o$. n asa mod starea climei pe planeta noastra se in-
rautateste din an in an.
Activitatea prioritara in domeniul ecologiei consta in studierea relatiilor organismelor
vii cu mediul ambiant ('% /+)0-12. 3cologistii acorda o atentiei deosebita protectiei
aerului atmosferic deoarece poluarea atmosferei cauzeaza la consecinte negative pe scara
globala:
- distrugerea stratului de ozon4
- efectul de sera, legat de ma5orarea volumului emisiilor in atmosfera a bioxidului de
carbon, protoxidului de azot si metanului4
- ridicarea temperaturii planetei4
- inrautatirea sanatatii oamenilor, impactul nociv asupra plantelor si animalelor.
-
8/17/2019 Proiect Brut
2/33
CAPITOLUL I
NO IUNI INTRODUCTIVEȚ
1.1 Structura atmosferei
Atmosfera ( cuv6nt compus de origine greac7 - de la 89;, atmos < cea 7, abur iἀ ț ș
=>? @?, sfaira < sfer7, desemneaz7 nveli ul de aer sau alte gaze al P7m6ntului sau al altui ῖ ș
corp ceresc. Atmosfera planetei noastre este practic +)) * gazoas7, fiind compus7 din aer,
con ine ns7 i urme de substan e solide i lic!ide fin divizate. Atmosfera este numit7 uneoriț ș ț ș
i, simplu, Baer”.șAtmosfera terestr7 are o mas7 de cca C,D E +)+1 Fg i este alc7tuit7 in func ie deș ț
temperatur7 din mai multe straturi, partea superioar7 a fiec7rui strat termin6ndu-se cu o zon7
de a a-numit7 Bpauz7”:ș
• Troposfera ntre ) Fm deasupra mun ilor nal i i Fm n zona polar7 i + Fmț ț ș ș
la tropice (inclusiv tropopauza. 3a are o grosime medie de G++ Fm (+0/)) din
raza de /.+ Fm a P7m6ntului. "ac7 se nc!ipuie un P7m6nt cu diametrul de
+ m, atunci troposfera ar avea o grosime de numai ),1/ mm. Troposferaconstituie aproximativ D) * din masa total7 a atmosferei. Aici, n stratul
inferior al atmosferei, au loc fenomenele meteorologice.• 'tratosfera ntre - + p6n7 la 2) Fm (inclusiv stratopauza• &ezosfera ntre 2) i 1) Fm (inclusiv mezopauzaș• Termosfera numit7 i Bionosfer7” ntre 1) i /C) Fm4 denumirea de Btermo-”ș ș
este legat7 de cre terea relativ brusc7 a temperaturii cu altitudinea, iar cea deș
Biono-” de fenomenul de ionizare a atomilor de oxigen i azot existen i, careș ț
astfel devin buni conduc7tori de electricitate i au influen 7 asupra transmisiilor ș țradio.
• 3xosfera ntre 2)) i +.))) Fm p6n7 la cca +)).))) Fm, cu o trecere treptat7 laș
spa iul interplanetar.ț
Atmosfera mai poate fi submp7r it7 i astfel:ț ș
+. "up7 procesele fizico-radiologice• onosfera• &agnetosfera•
%zonosfera (+/ H 2) Fm• Iemosfera
-
8/17/2019 Proiect Brut
3/33
J. 'tratul cu vie uitoare: biosfera () H J) Fmț. "up7 gradul de amestec a gazelor:
• Iomosfera () H +)) Fm• Iomopauza (+)) H +J) Fm• Ieterosfera (K +J) Fm
C. "up7 starea aerodinamic7:• 'tratul Prandtl (cca ) H 2) m• 'tratul 3Fman (cca 2) - +.))) m• mpreun7, 'tratul Prandtl 'tratul 3Fman• 'tratul atmosferic liber (K + Fm
-
8/17/2019 Proiect Brut
4/33
1.2. Como!itia aeru"ui
Atmosfera de ast7zi a P7m6ntului con ine azot (nitrogen molecular diatomic (LJ nț
propor ie de aproape C02 (1,J *, oxigen molecular diatomic ((%J (J),2 *, argon (Arț(),DJ *, dioxid de carbon ($%J (),) *, ozon sau oxigen triatomic (%, oxigen
monoatomic, azot monoatomic i alte gaze, praf, fum, alte particule n suspensie, aerosoli, etc.ș
$ompozi ia atmosferei s-a sc!imbat de-a lungul celor aproximativ J,2 - J,1 miliardeț
de ani de c6nd exist7, de la o atmosfer7 primitiv7 la cea actual7, trec6nd prin mai multe faze
intermediare, n decursul c7rora ea i-a sc!imbat nu numai compozi ia c!imic7, dar i alteș ț ș
caracteristici precum densitate, grosime, transparen 7 i altele.ț ș
"in punct de vedere sanitar prezinta importanta oscilatiile in concentratie ale
oxigenului si bioxidului de carbon, substante cu rol deosebit in sc!imbul de gaze de la nivelul
plaminului.
%xigenul poate influenta sanatatea prin scaderea concentratiei lui in aer si prin
scaderea presiunii atmosferice, efectul fiind determinat de scaderea presiunii partiale la
nivelul alveolei pulmonare, alterarea sc!imbului de gaze (%J si $%J si a procesului de
oxigenare a singelui. Menomenele care apar sunt fenomene de !ipoxie sau anoxie, gravitatea
lor fiind dependenta de gradul de scadere a presiunii partiale.
Nioxidul de carbon intilnit in atmosfera in proportie de ),)* nu produce tulburari
manifeste decit in situatiile in care este impiedicata trecerea gazului din singele venos in
alveola pulmonara si eliminarea lui prin aerul expirat. "e fapt fenomenele toxice apar in
momentul in care presiunea partiala a $%J din aer creste atit de mult incit impiedica
eliminarea acestui catabolit. nitial apare o crestere a $%J din singe (!ipercapnie mai putin
datorita patrunderii lui din aerul exterior, cit datorita autointoxicarii organismului. Pe masura
ce creste concentratia in aerul atmosferic, intervine si solubilizarea lui in plasma sanguina
datorita presiunii partiale crescute4 la autointoxicare se asociaza intoxicatia exogena.
Primele tulburari apar in 5urul concentratiei de * manifestata prin tulburari
respiratorii (accelerarea respiratiei, apare apoi cianoza, urmata de tulburari respiratorii si
circulatorii insotite de fenomene legate de dezec!ilibrul acido-bazic.
-
8/17/2019 Proiect Brut
5/33
1.#. Prorietati"e aeru"ui
Prin componenOii s7i c!imici, aerul intervine n procesul de respiraOie, realiz6nd
sc!imbul de gaze dintre organism i mediu. %rganismul uman ventileaz7 o cantitate mare deaer. 'e tie c7 n repaos cu o frecvenO7 respiratorie normal7 de +/-J) respiraOii0min i cu un
volum respirator de ),C-),/ + de aer la fiecare inspiraOie sau expiraOie, se realizeaz7 o
ventilaOie pulmonar7 de 1-+) l0min sau C))-/)) l0or7. Qn condiOii metabolice mai crescute, la
efort fizic, ventilaOia pulmonar7 se ma5oreaz7.
Prin propriet7Oile fizice, aerul influenOeaz7 procesul de termoreglare din organism.
Qn condiOii de poluare, aerul constituie calea de introducere n organism a unor agenOi
c!imici, fizici sau biologici cu efecte nocive.
#nii factori fizici din atmosfer7 determin7 particularit7Oile climaterice ale diferitelor
zone geografice, care acOioneaz7 n mod indirect asupra organismului uman.
Aerul atmosferic se caracterizeaz7 printr-o serie de fenomene i procese fizice care
acOioneaz7 permanent asupra organismului. Aceste fenomene sunt denumite factori fizici ai
aerului.
Aceti factori fizici sunt: temperatura, umiditatea, presiunea atmosferic7, fenomenele
electrice, aeroionizarea, c6mpul magnetic etc.
-
8/17/2019 Proiect Brut
6/33
CAPITOLUL II
POLUAREA AERULUI
Prin poluarea aerului n elegem prezenta n atmosfera a unor substante straine dețcompozitia normala a aerului care n functie de concentratie si0sau timpul de actiune provoaca
tulburari ale sanatatii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu, afecteaza flora si
fauna sau altereaza mediu de viata al omului. Rezulta din aceasta definitie ca - pentru a fi
considerati poluanti - substantele prezente n atmosfera trebue sa exercite un efect nociv
asupra omului sau a mediului sau de viata. 'ursele de poluare a aerului pot clasificate n doua
grupe: surse naturale si surse artificiale (rezultate din activitaea umana.
nfluen a direct7 a polu7rii aerului asupra s7n7t7 ii popula iei const7 n modificarile ceț ț țapar n organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiti poluanti
atmosferici. "e cele mai multe ori, actiunea directa a poluarii aerului este rezultanta
interactiunii mai multor poluanti prezenti concomitent n atmosfera si numai arareori actiunea
unui singur poluant (actiune complexa si nespecifica.
2.1. Po"ua$ i. Caracteristici. Ac iu$e fi!io"o%ic&ț ț
$ei mai reprezentativi poluanti din atmosfera sunt:
a poluanti cu actiune iritanta:
• pulberi (sedimentabile sau n suspensie ce actioneaza la nivelul cailor
respiratorii care, desi prezinta mecanisme de protectie fata de efectele nociveale poluantilor (mucus, epitelii ciliate, etc, pot fi afectate de inflamatii, rinite,
-
8/17/2019 Proiect Brut
7/33
faringite, laringite, bronsite sau alveolite. "aca actiunea poluantului este de
lunga durata pot aparea afectiuni cronice ca bro!o-pneumopatia cronica
nespecifica.• %xizii sulfului, ce apar n aer prin arderea combustibililor fosili sau din diferite
procese industriale, au un grad mare de solubilitate, produc iritatii ale cailor
respiratorii ce se traduc prin salivatie, expectoratie, spasme si dificultati n
respiratie, care permanentizate duc la aparitia bronsitei cronice.• %xizii azotului, rezulta la fel ca cel ai sulfului, produc la niveleul cailor
respiratorii blocarea miscarilor cililor epiteliilor bro!ice si tra!eale. Sa nivel
sangvin, se combina cu !emoglobina rezultand met!emoglobina care
impiedica transportului gazelor respiratorii (oxigenului catre tesuturi.• 'ubstantele oxidante (ozonide generati prin actiunea radiatiilor ultraviolete
asupra unor produsi de ardere ai !idrocarburilor, au efect iritant pentru caile
respiratorii, ceea ce faciliteaza suprainfectiile cu germeni oportunisti.
b poluanti cu actiune asfixianta:
• oxidul de carbon, rezultat din arderi incomplete, se combina cu !emoglobina
dand carboxi !emoglobina, generand fenomene de lipsa de oxigen cu
consecinte dintre cele mai grave asupra respiratiei diferitelor tesuturi si celule,
ce se manifesta clinic prin dureri de cap, ameteli, somnolenta, greata, aritmii,
etc.
c poluanti cu actiune toxica sistemica:-
• plumbul, eliminat n atmosfera sub forma de vapori care se condeanseaza
relativ reprede, poate patrunde n organismul uman atat pe cale respiratorie
(mai periculoasa pentru ca a5unge direct n sange cat si pe cale digestiva
(ficatul are o mare putere de detoxifiere a organismului. Actiunea nociva a
plumbului se exercita la nivelul sangelului determinanad aparitia de anemii, si
lanivelul sistemului nervos, provocand ramanerea n urma a dezvoltarii
inteclectuale la copii.
d poluantii cu actiune fibrozanta:
• pulberile, mai ales cele cu densiate mare, persista n plaman, determinanad o
scadere a alesticitatii pulmonare ca si o reactie la corp strain, cu formare de
tesut nou n 5ur, ce sta la abza aparitiei fibrozei.
e poluanti cu actiune cancerigena:
-
8/17/2019 Proiect Brut
8/33
• !idrocarburile policiclice aromatice sunt poluanti organici ce rezulta din
arderea incompleta a combustibililor solizi si lic!izi. 'e concentreaza n
organism n conditiile unei expuneri prelungite.• Arsenul, cromul, beriliul, cobaltul, seleniul, azbestul sunt poluanti anorganici,
prezenti mai ale n mediile industriale.
f poluanti cu actiune alergizanta:
• pulberile minerale sau organice ca si gazele (oxizi de azot, sulf, carbon sau
sunstantele volatile din insecticide, detergenti, mase plastice, medicamente
produc rinite acute, tra!eite, astm sau manifestari oculare (con5unctivite si
blefarite sau cutanate (exeme, urticarii, etc
g poluanti cu actiune infectanta:
• sunt reprezenti de diversi germeni patogeni din atmosfera. "esi ma5oritatea
germenilor ce cauzeaza boli infectioase cu poarta de intrare respiratorie, ca:
difteria, scarlatina, tusea convulsiva, ru5eola, rubeola, varicela, variola, gripa,
guturaiul, etc, au o rezistenta scazuta n aer datorita unor factori ca: uscaciunea,
temperatura scazuta, radiatiile ultraviolete, contaminarea produsa prin aer este
responsabila pentru un numar mare de boli.
2.2. Surse 'e o"uare a aeru"ui
'ursele de poluare a aerului atmosferic se impart n:
- naturale (eruptii vulcanice, furtuni de praf s. a.,- de caracter antropogen, legate cu activitatea vitala a omului.
'ursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt: transportul, obiectele
industriale, centralele termoelectrice. Aceste surse elimina cantitati mari de substante toxice
specifice,care uneori nu pot fiidentificate,darprincipalii poluatori, care se elimina n cantitatimari sunt: oxizii de carbon, de azot, bioxidul de sulf, praf s. a. Pentru micsorarea nivelului
poluarii atmosferei de catre intreprinderile industriale se utilizeaza diferite metode, cum ar
fi,deexemplu: se perfectioneaza procesele te!nologice, se efectueaza ermetizarea instalatiilor
te!nologice, se construiesc diferite instalatii de purificare.
Menomenele care apar sunt fenomene de !ipoxie sau anoxie, gravitatea lor fiind
dependenta de gradul de scadere a presiunii partiale.
-
8/17/2019 Proiect Brut
9/33
n ultimii J)) ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru
ec!ilibrul atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati
enorme de dioxid de carbon si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut
automobilul."ezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si
oxizi de azot in atmosfera.
-
8/17/2019 Proiect Brut
10/33
CAPITOLUL III
ASPECTE CONCLU(IVE ALE POLU)RII DIN PUNCT DE VEDERE
*ENOMENOLOGIC+ ECOLOGIC+ ECONOMIC I ,URIDICȘ
Menomenul de poluare a aerului, al7turi de poluarea solului i a apelor, este o problem7ș
de scar7 interna ional7 care nu cunoa te delimit7ri na ionale sau bariere geopolitice. &ulte dinț ș ț
efectele toxice ale poluan ilor sunt dificil de identificat i catalogat pentru c7 mul i poluan iț ș ț ț
atmosferici ac ioneaz7 sinergic cu al i factori stresori biotici sau abiotici. Miind preocupat deț ț
modernizarea agriculturii, dezvoltarea accelerat7 a industriei, urbanizarea i concentrareaș
popula iei n ora e mari, omul a ignorat i a dus la limit7 capacit7 ile ecosistemelor naturale,ț ș ș ț
inclusiv a ecosistemelor forestiere de a absorbi produsele secundare ale activit7 ilor țantropogene. 'ursele artificiale ma5ore de poluare a atmosferei sunt: industria, transporturile,
instalaOiile de nc7lzire i c!imizarea agriculturii. 'ursele de poluare urban7 sunt asociate n
general cu procesele de combustie, transport, generare i utilizare a energiei.ș
Poluan ii atmosferici afecteaz7 i ecosistemele forestiere c7rora le provoac7 diferiteț ș
grade de v7t7m7ri. 3fectele poluan ilor variaz7 n func ie de tipul activit7 ilor antropogeneț ț ț
generatoare i de caracteristicile topoclimatice ale mediului. 3cosistemele forestiere, mai alesș
cele din 3uropa $entral7 au fost expuse polu7rii de zeci c!iar sute de ani. Primele simptomevizibile care au atras aten ia oamenilor de tiin 7 au fost v7t7m7rile foliare la conifere.ț ș ț
Qn ultimele decade multe na iuni au recunoscut efectele dramatice ale polu7rii aeruluiț
asupra ecosistemelor forestiere i au sc7zut sau eliminat prin legisla ie sau prin modernizareaș ț
te!nologiilor emisiile mai multor poluan i.ț
#.1. Efectu" 'e sera
#na dintre cele mai importante probleme ecologice globale este efectul de ser7. $auza
principal7 a acestui efect const7 n acea cantitate enorma de dioxid de carbon i altor substan eș ț
cu efect de ser7 ce se acumuleaz7 n stratul aerian form6nd o Bplapum7”. 'ubstan ele careț
ac ioneaz7: freonii, metanul, etanul, oxizii de azot, !idrogenul, apa.ț
3fectul de ser7 reprezint7 un proces natural prin care atmosfera terestr7 reOine o parte a
energiei trimis7 de 'oare spre Terra, nc7lzind P7m6ntul suficient pentru a crea un mediu
propice vieOii.
-
8/17/2019 Proiect Brut
11/33
3fectul de ser7 poate fi descris ca fiind rezultatul interacOiunii dintre lumina solar7 i
straturile de gaze cu efect de ser7 din atmosfera terestr7, care se ntind p6n7 la n7lOimi de +))
m deasupra suprafeOei planetei (voi explica puOin mai t6rziu la ce ne referim prin sintagma
UVaze cu efect de ser7U.
'pectrul luminii solare (un termen - lumina - folosit oarecum impropriu n acest caz i
care desemneaz7 aici toate formele de energie care a5ung pe P7m6nt de la 'oare este compus
din lumina vizibil7, radiaOiile infraroii (percepute de noi, oamenii drept c7ldur7, razele
gama, razele W i radiaOiile ultraviolete.
$6nd radiaOiile solare (ca s7 folosim o exprimare mai aproape de realitatea de fapt
ating atmosfera terestr7, n 5ur de J2 de procente din energia lor este reflectat7 napoi n
spaOiul cosmic de c7tre nori i alte particule atmosferice. Qn 5ur de J) de procente sunt
absorbite n atmosfera. "e exemplu, moleculele de gaz din straturile superioare ale atmosferei
absorb radiaOiile gama si W. RadiaOia ultraviolet7 este absorbit7 de c7tre stratul de ozon,
localizat ntre +D i C1 de Fm peste nivelul m7rii, n stratosfer7 (vezi articolul despre
atmosfera terestr7.
Restul, n 5ur de 2) de procente din totalul radiaOiei generate de 'oare care a5unge la
Terra, n ma5oritate lumin7 vizibil7, trece prin atmosfer7 i a5unge la suprafaOa planetei. 'olul,
plantele i oceanele absorb n 5ur de 12* din energia acestei lumini vizibile, restul fiind
reflectat n atmosfer7, n special de suprafeOe reflectorizante precum straturile de z7pad7,
g!eaOa sau nisipurile deerturilor. &ai mult, o parte a radiaOiei solare absorbite de suprafaOa
terestr7 nc7lzete acele zone, care dega57 la r6ndul lor energie sub form7 de radiaOie infraroie
(c7ldur7, deci cu o lungime de und7 mai mare dec6t cea a luminii vizibile, energie care
a5unge i ea n atmosfer7.
Revenind la conceptul de Ugaz cu efect de ser7U, trebuie menOionat c7 anumite gaze
care intr7 n compoziOia atmosferei terestre, i aici este vorba despre vaporii de ap7, dioxidul
de carbon, metanul i oxizii de azot, dispun de o structur7 c!imic7 propice absorbOiei radiaOieiinfraroii, prevenind, cel puOin temporar, dispersarea acesteia n spaOiu.
Pe m7sur7 ce aceti compui c!imici menOionaOi anterior absorb c7ldura dega5at7 de
aceast7 radiaOie infraroie, ei se nc7lzesc i ncep s7 emit7 la r6ndul lor radiaOie infraroie n
toate direcOiile. % parte se ntoarce astfel la suprafaOa P7m6ntului, nc7lzind-o suplimentar i
gener6nd ceea ce noi numim, folosind o inspirat7 analogie, efect de ser7, iar o alt7 parte este
n cele din urm7 eliberat7 n spaOiul cosmic. Acest transfer de c7ldur7 creeaz7 un ec!ilibru, o
veritabil7 balanO7 energetic7 ntre cantitatea total7 de energie care a5unge la P7m6nt dinspre
-
8/17/2019 Proiect Brut
12/33
'oare i cantitatea eliberat7 de planet7 napoi n spaOiu, o balanO7 extrem de important7, vital7
c!iar pentru supravieOuirea formelor de viaO7 de pe Terra.
Vazele cu efect de ser7 au un rol identic cu cel al sticlei folosite la construcOia serelor.
M7r7 ele, energia absorbit7 i reflectat7 de suprafaOa P7m6ntului i-ar g7si foarte uor drumul
napoi n spaOiul interplanetar, l7s6nd n urm7 o planet7 neospitalier7 i un mediu deloc
propice vieOii aa cum o cunoatem noi ast7zi. '-a calculat c7 prezenOa i influenOa gazelor cu
efect de ser7 ridic7 temperatura medie pe Terra de la -+DX$, valoare care s-ar nregistra n
absenOa acestor gaze, la ceea ce n prezent este o medie de +2X$ la nivel global.
Mig. .+.
3fectul de ser7
#.2. Distru%erea stratu"ui 'e o!o$
%zonul se gaseste in partea superioara a atmosferei (stratosfera, la limita spatiului
cosmic, si actioneaza ca un scut, absorbind #YN (radiatiile ultraviolete de tipul N din energia
venita de la soare. Aceasta inseamna ca viata tuturor organismelor vii: plante, animale, om nu
mai este pusa in pericol. Acest proces este natural si asigura ec!ilibrul atmosferei terestre si
protectia vietii pe pamant.
$resterea cantitatii de radiatii #Y care ating suprafata planetei datorita micsorarii
stratului de ozon are consecinte foarte grave:
-
8/17/2019 Proiect Brut
13/33
• scaderea cu +* a stratului de ozon creste cu J* cantitatea de raze #Y care
a5ung pe suprafata pamantului. Acest fapt duce la cresterea cu 2- * a
incidentelor cancerului de piele, cresterea incidentelor de cataracta si scaderea
generala a sistemului imunitar al organismului.• o cantitate mare de raze #Y perturba fotosinteza din ecosistemul acvatic si
terestru, fapt care are un impact negativ asupra lantului de alimentatie.
"istrugerea stratului de ozon duce la propagarea radiatiei ultraviolete pana la nivelul
solului, generand absorbtii si incalziri puternice ale atmosferei si amplificand efectul de sera.
'tratul de ozon este o regiune a atmosferei de la +D pana la C1 Fm altitudine. %zonul se
formeaza prin actiunea razelor solare asupra oxigenului.
3c!ilibrul atmosferei inseamna practic conservarea stratului de ozon, productia de
ozon % sa fie egala cu distrugerea ozonului %.
'tratul de ozon din stratosfera ne prote5eaza retinand razele ultraviolete ale 'oarelui.
"eoarece in zilele noastre a crescut foarte mult folosirea !idrocarburilor clorinate, fluorinate
in flacoane cu aerosoli, frigidere, detergenti si polistiroli, aceste gaze au a5uns in aer in
cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de atmosfera. Pe masura ce se ridica, se
descompun, formandu-se cloridioni, care ataca si distrug stratul de ozon.
3fectul respectiv a fost semnalat pentru prima oara in anul +D12 de catre oamenii de
stiinta care lucrau in Antarctica, in momentul in care au observat formarea unei gauri in stratulde ozon. $ercetatorii au fost ingri5orati de faptul ca stratul de ozon s-ar putea rarefia si in alte
parti ale Vlobului, crescand nivelul radiatiilor nocive. "in nefericire in anul +DD2 s-a observat
ca si in zona Arcticii si a 3uropei de L s-au format gauri in stratul de ozon.
-
8/17/2019 Proiect Brut
14/33
Mig. .J.
'tratul de ozon n emisfera nordic7 i n emisfera sudic7ș
#.#. Co$seci$ e"e aeru"ui o"uat asura s&$&t& ii omu"uiț ț
Pu"-eri"e $ suse$sie (P&, dioxidul de azot i ozonul sunt poluanOii cei mai nocivi
pentru sanatatea umana. 3xpunerea ndelungata la aceste substanOe poate duce la probleme
ma5ore precum probleme ale sistemului respirator sau moarte prematura. Qn 5ur de D)* dintre
oraele din 3uropa sunt expuse la aceti poluanOi ntr-o cantitate mai mare dec6t cea normala.
P& H $onform studiilor realizate de %rganiza ia &ondiala a 'anataOiiZ, expunerea laț
P& se afla printre cauzele bolilor cardiace, ale celor respiratorii i c!iar ale sistemului nervos.
"e asemenea, acestea pot duce la scaderea speranOei de viaOa prin creterea patologiei cardio-
pulmonare i, posibil, a cancerului pulmonar.
$ele mai vulnerabile sunt persoanele cu boli pre-existente de plam6ni sau de inima,
dar i persoanele n v6rsta i copiii.
"imensiunea particulelor este direct legat7 de potenOialul de a cauza efecte. %
problem7 important7 o reprezint7 particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de +)
micrometri, care trec prin nas i gt i p7trund n alveolele pulmonare, provocnd inflamaOii i
intoxic7ri. 'unt afectate n special persoanele cu boli cardiovasculare i respiratorii, copiii,
vrstnicii i astmaticii. $opiii cu vrst7 mai mic7 de +2 ani in!aleaz7 mai mult aer, i n
consecinO7 mai mulOi poluanOi. 3i respir7 mai repede dect adulOii i tind s7 respire mai mult pe
gur7, ocolind practic filtrul natural din nas. 'unt n mod special vulnerabili, deoarece pl7mnii
lor nu sunt dezvoltaOi, iar Oesutul pulmonar care se dezvolt7 n copil7rie este mai sensibil.
Poluarea cu pulberi nr7ut7Oete simptomele astmului, respectiv tuse, dureri n piept i
dificult7Oi respiratorii. 3xpunerea pe termen lung la o concentraOie sc7zut7 de pulberi poate
cauza cancer i moartea prematur7.
-
8/17/2019 Proiect Brut
15/33
Mig. ..
3fectul pulberilor asupra s7n7t7 ii omuluiț
Dio/i' 'e a!ot - efectele expunerii ndelungate la o cantitate sporita de dioxid de azot
constau n scaderea funcOiilor normale ale plam6nului i creterea posibilitaOii dezvoltarii unor
probleme respiratorii.
%xizii de azot se formeaz7 n procesul de combustie atunci cnd combustibilii sunt ari
la temperaturi nalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activit7Oilor
industriale, producerii energiei electrice. %xizii de azot sunt responsabili pentru formarea
smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de sera, reducerea vizibilit7Oii n
zonele urbane.
3fecte asupra s7n7taOii populaOiei: dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte
toxic att pentru oameni ct i pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de
C ori mai mare dect cel al monoxidului de azot. 3xpunerea la concentraOii ridicate poate fi
fatal7, iar la concentraOii reduse afecteaz7 Oesutul pulmonar.
PopulaOia expus7 la acest tip de poluanOi poate avea dificult7Oi respiratorii, iritaOii ale
c7ilor respiratorii, disfuncOii ale plamnilor. 3xpunerea pe termen lung la o concentraOie redus7
poate distruge Oesuturile pulmonare ducnd la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate
de expunerea la acest poluant sunt copiii.
Dio/i'u" 'e su"f este un gaz incolor, am7rui, neinflamabil, cu un miros p7trunz7tor
care irit7 oc!ii i c7ile respiratorii. "ioxidul de sulf poate avea:
+. 'urse naturale - erupOiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaOia bacterian7 n
zonele ml7tinoase, oxidarea gazului cu conOinut de sulf rezultat din descompunerea
biomasei.J. 'urse antropice - sistemele de nc7lzire a populaOiei care nu utilizeaz7 gaz metan,
centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafin7rie, producerea
acidului sulfuric, industria celulozei i !rtiei i, n m7sura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel.
Qn funcOie de concentraOie i perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte
asupra s7n7t7Oii umane.
3xpunerea la o concentraOie mare de dioxid de sulf, pe o perioad7 scurta de timp, poate
provoca dificult7Oi respiratorii severe. 'unt afectate n special persoanele cu astm, copiii,
vrstnicii i persoanele cu boli cronice ale c7ilor respiratorii.
3xpunerea la o concentraOie redus7 de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca
efect infecOii ale tractului respirator.
-
8/17/2019 Proiect Brut
16/33
Mo$o/i' 'e car-o$ ($% H la temperatura mediului ambiant, monoxidul de carbon
este un gaz incolor, inodor, insipid, de origine att natural7 ct i antropic7. &onoxidul de
carbon se formeaz7 n principal prin arderea incomplet7 a combustibililor fosili.
'e formeaza n principal prin arderea incomplet7 a combustibililor fosili.
Alte surse antropice: producerea oOelului i a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier,
aerian i feroviar.
&onoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos n special n perioada de
calm atmosferic din timpul iernii i prim7verii (acesta fiind mult mai stabil din punct de
vedere c!imic la temperaturi sc7zute, cnd arderea combustibililor fosili atinge un maxim.
&onoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o
suprafaO7 ntins7, nepunnd n pericol s7n7tatea uman7.
3ste un gaz toxic, n concentraOii mari fiind letal (la concentraOii de aproximativ +))
mg0m prin reducerea capacit7Oii de transport a oxigenului n snge, cu consecinOe asupra
sistemului respirator i a sistemului cardiovascular.
Sa concentraOii relativ sc7zute:
• afecteaz7 sistemul nervos central4• sl7bete pulsul inimii, micornd astfel volumul de snge distribuit n organism4• reduce acuitatea vizual7 i capacitatea fizic74• expunerea pe o perioada scurt7 poate cauza oboseal7 acut74• poate cauza dificult7Oi respiratorii i dureri n piept persoanelor cu boli
cardiovasculare4• determin7 iritabilitate, migrene, respiraOie rapid7, lipsa de coordonare, greaO7,
ameOeal7, confuzie, reduce capacitatea de concentrare.
'egmentul de populaOie cea mai afectat7 de expunerea la monoxid de carbon o
reprezint7: copiii, vrstnicii, persoanele cu boli respiratorii i cardiovasculare, persoanele
anemice, fum7torii.
O!o$ - gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros necacios. 'e concentreaz7 nstratosfer7 i asigur7 protecOia mpotriva radiaOiei #Y d7un7toare vieOii. %zonul prezent la
nivelul solului se comport7 ca o component7 aUsmogului fotoc!imicU. 'e formeaz7 prin
intermediul unei reacOii care implic7 n particular oxizi de azot i compui organici volatili.
$oncentraOia de ozon la nivelul solului provoac7 iritarea tractului respirator i iritarea
oc!ilor. $oncentraOii mari de ozon pot provoca reducerea funcOiei respiratorii.
A"'e0i'a formic& ($IJ% H rezult7 din emisiile directe din activit7Oile de producere
i de utilizare a formalde!idei, i reacOii secundare ale !idrocarburilor oxidate rezultate din
-
8/17/2019 Proiect Brut
17/33
arderi n surse fixe i mobile. 3ste emis7 n atmosfer7 de la arderea incomplet7 a
!idrocarburilor.
Principalele surse fiind: transportul auto, centralele termoelectrice, uzinele c!imice i
de rafinare a petrolului, fabricile de mobil7 ct i cele de tutun.
Poluantul se acumuleaz7 n zonele intens circulate de c7tre autove!icule, n nc7perile
n care se fumeaz7, n locurile n care se ard combustibili, n camerele n care mobila este
vopsit7 sau l7cuit7 cu materiale pe baz7 de alde!id7 formic7.
'ursele ma5ore antropice, care pot afecta s7n7tatea uman7 sunt produsele care conOin
r7ini.
Alde!ida formic7, n contact cu pielea, provoc7 diferite forme de dermatite, care se
manifest7 dup7 sensibilitatea individual7. Provoac7 daune a c7ilor respiratorii (bron!ii,
pl7mni, tumori maligne, mutaOii i boli cardiovasculare. 'ub influenOa alde!idei formice se
pot dezvolta modific7ri degenerative n ficat, rinic!i, inim7 i creier. Qn exces, alde!ida
formic7 este cancerigen7.
*e$o" ($/I/)I - p7trunde n atmosfer7 n rezultatul arderii incomplete a
!idrocarburilor. 'ursele principale sunt: transportul auto, centralele termoelectrice, fabricile
de piele, fabricile de mobil7 (adezivi, materiale plastice.
"e cele mai multe ori fenolul p7trunde n atmosfer7, nregistrnd o ma5orare a
nivelului polu7rii aerului, n rezultatul pav7rii drumurilor, deoarece este parte component7 a
asfaltului.
Provoac7 daune grave a c7ilor respiratorii (atacnd bron!iile i pl7mnii, tumori
maligne, boli cardiovasculare i tulbur7ri ale sistemului nervos.
n anul +D2J la Sondra s-au inregistrat peste C))) de decese datorita poluarii cu
pulberi si dioxid de sulf. "esi rare, aceste episoade acute au avut meritul de a atrage atentia
specialistilor asupra sanatatii populatiei expuse, declansand primele cercetari sistematice in
domeniul relatiei sanatate - poluare.#n alt caz grav de poluare a avut loc la $ernobal, in #craina, din J/ aprilie +D1/,
cand reactorul centralei nucleare a explodat.n urma acestei explozii au fost eliberate in
mediul incon5urator cantitati mari de gaze rare si de materiale radioactive.$a urmare a
exploziei peste )))) de pasari si un numar mare de pesti. Apa va fi infestata inca )) de ani,
iar norii radioactivi vor mai traversa #craina inca 2) de ani.
n +DD2, n &area Nritanie dintre copii sub +1 ani, fiecare al saptelea a suferit de
astm.nflamatia alveolelor pulmonare produce dificultati respiratorii si senzatii de sufocare.
-
8/17/2019 Proiect Brut
18/33
nca nu este dovedit faptul ca aceasta afectiune ar fi produsa de poluarea aerului ,dar
un lucru este sigur: poluarea agraveaza simptomele.Principalii vinovati sunt gazele de
esapament si gazele formate sub efectul radiatiilor solare din produsele arderii
combustibililor.
'iropurile si in!alatiile curative amelioreaza accesele, medicatia preventiva este
eficienta, dar cercetarile continua in directia stoparii acestor afectiuni, care a luat proportii
ingri5oratoare
#.. Co$seci$ e"e aeru"ui o"uat asura "a$te"or i a$ima"e"orț ș
#n mediu poluat poate fi la fel de daunator pentru plante, pe cat este pentru oameni.
3xpuse poluarii pe termen indelungat, plantele cresc si se dezvolta mai greu,
inflorescentele se imputineaza, iar recolta de fructe se diminueaza. $ulturile poluate in exces
sunt mai predispuse la boli si daunatori.
3xpunerea la dioxidul de azot produce v7t7marea serioas7 a vegetaOiei prin albirea sau
moartea Oesuturilor plantelor, reducerea ritmului de cretere a acestora.
Mig. .C.
Yegeta ie expus7 la dioxid de azotț
-
8/17/2019 Proiect Brut
19/33
3xpunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare la animale, care se
aseam7n7 cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea
animalelor, provocnd boli precum pneumonia i gripa.
"ioxidul de sulf afecteaz7 vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra
structurii i Oesuturilor acestora fiind sesizabil cu oc!iul liber.
#nele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele, g!indele roii i negre,
frasinul alb, lucerna, murele.
&onoxidul de carbon H la concentraOii monitorizate n mod obinuit n atmosfer7 nu
are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.
%zonul este responsabil de daune produse vegetaOiei prin atrofierea unor specii de
arbori din zonele urbane.
#.. Co$seci$ e"e aeru"ui o"uat asura co$struc ii"or i o-iecte"or 'eț ț ș
art&
Atmosfera poluant7 poate influenOa semnificativ procesele de degradare ale
materialelor, astfel c7 multe dintre monumentele valoroase i unice ale patriomoniului sufer7
de efectele degradante ale mediului poluat n care se afl7, prezent6nd diferite nivele ifenomene de degradare, care presupune astfel i diferite costuri de reabilitare i conservare.
Qnc7 de la nceputul secolului WW au putut fi observate fenomene de degradare ale
materialelor de construcOii utilizate la realizarea monumentelor i a obiectelor de art7.
Menomenele de degradare variaz7 n funcOie de tipul de roc7 folosit la construcOia
monumentului, dar i n funcOie de factorii care influenOeaz7 reacOiile c!imice care duc la
apariOia fenomenelor de degradare.
$arbonatul de calciu din materialele de construcOie poate fi substituit aproape ntotalitate de gips sau c!iar de depozite carbonatice dure de culoare neagr7.
3xist7 mai multe tipuri de mecanisme care pot deteriora structura construcOiilor, care
depind de geneza, granulaOia i compoziOia mineralogic7 a materialelor. Propriet7Oile
principale ale materialelor, din punctul de vedere al degrad7rilor sunt compoziOia c!imic7 i
porozitatea.
&aterialele de construcOie care sunt cel mai puternic afectate de poluarea acid7 a
aerului sunt cele care conOin o cantitate nsemnat7 de calcit, cum ar fi marmura, calcarele,
gresiile dar i mortarele.
-
8/17/2019 Proiect Brut
20/33
$ompuii naturali i poluanOii artificiali care au o influenO7 ma5or7 n degradarea
materialelor de construcOie sunt: dioxidul de carbon, oxizii de sulf, oxizii de azot, iar n cazuri
particulare, amoniacul, ozonul. Totui primii trei compui sunt cei care au capacitatea de a se
dizolva n apa care intr7 n contact cu suprafeOele calcaroase.
PoluanOii eliminaOi din atmosfer7 fie prin sedimentare uscat7, fie prin sedimentare
umed7, a5ung pe suprafaOa umed7 a materialului de construcOie. "epozitele umede sunt n
str6ns7 leg7tur7 cu cantitatea de aer din vecin7tatea receptorului (monumentul, i faciliteaz7
ncorporarea particulelor n pic7turile de ploaie, i nl7turarea acestora prin precipitaOii.
At6t depozitele uscate c6t i cele umede pot cauza degrad7ri nsemnate materialelor
folosite la construcOia monumentelor.
AcOiunea de degradare a depozitelor uscate i umede asupra materialelor de construcOie
depinde de tipul de poluant i de climat, depozitele uscate av6nd o importanO7 nsemnat7 n
zonele cu poluare intens7.
"e asemenea, produsele acumulate care r7m6n n suspensie n atmosfer7 a5ung prin
intermediul ploilor pe suprafaOa poroas7 a calcarelor, care reacOioneaz7 cu acestea, iar reacOiile
c!imice care apar pot duce la formarea mai multor tipuri de fenomene de degradare, cum ar fi
crusta nearg7.
&aterialele de construcOie din piatr7 natural7 pot suferi fenomene de degradare cauzate
i de apariOia eflorescenOelor de s7ruri astfel: atmosfera poluat7 reprezint7 o surs7 ma5or7 de
sulfaOi i nitraOi, s7rurile dizolvate n sol care a5ung n interiorul materialelor prin intermediul
igrasiei.
'ub acOiunea v6ntului pot fi transportate particulele aflate n suspensie.
Mig. .2.
$onstruc ii expuse la aer poluatț
-
8/17/2019 Proiect Brut
21/33
#.3. Co$seci$ e"e aeru"ui o"uat asura co$'i ii"or 'e 4ia &ț ț ț
'mogul este un amestec de ceata solida sau lic!ida si particule de fum formate cand
umiditatea este crescuta, iar aerul este atat de calm incat fumul si emanatiile se acumuleazalanga sursele lor. 'mogul reduce vizibilitatea naturala si adesea irita oc!ii si caile respiratorii,
si se stie ca este cauza a mii de decese anual. n asezarile urbane cu densitate crescuta, rata
mortalitatii poate sa creasca in mod considerabil in timpul perioadelor prelungite de expunere
la smog, mai ales cand procesul de inversie termica realizeaza un plafon de smog deasupra
orasului.
Mig. ./.
'mog
n multe orase, poluarea realizata de masini este mai mare decat cea a fabricilor,
numarul primelor fiind in crestere. n fiecare dimineata, ) ))) noi ve!icule se vor fi adaugat
totalului mondial. "eoarece agentii poluanti pot afecta respiratia, se dau avertismente,
adresate in special persoanelor suferind de astm (vezi subpunctul urmator. n ultimii J)) de
ani industrializarea globala a dereglat raaportul de gaze necesar pentru ec!ilibrul atmosferic.
#n copil din sapte sufera de astm in &area Nritanie din cauza poluarii, care agraveaza
simptomele.
'mogul fotoc!imic este o ceata toxica produsa prin interactia c!imica intre emisiile
poluante si radiatiile solare. $el mai intalnit produs al acestei reactii este ozonul. n timpul
orelor de varf in zonele urbane concentratia atmosferica de oxizi de azot si !idrocarburi creste
rapid pe masura ce aceste substante sunt emise de automobile sau de alte ve!icule. n acelasi
-
8/17/2019 Proiect Brut
22/33
timp cantitatea de dioxid de azot din atmosfera scade datorita faptului ca lumina solara
cauzeaza descompunerea acestuia in oxid de azot si atomi de oxigen. Atomii de oxigen
combinati cu oxigenul molecular formeaza ozonul. Iidrocarburile se oxideaza prin reactia cu
%J, si reactioneaza cu oxidul de azot pentru a produce dioxidul de azot. n timpul orelor de
varf in zonele urbane concentratia atmosferica de oxizi de azot si !idrocarburi creste rapid pe
masura ce aceste substante sunt emise de automobile sau de alte ve!icule. n acelasi timp
cantitatea de dioxid de azot din atmosfera scade datorita faptului ca lumina solara cauzeaza
descompunerea acestuia in oxid de azot si atomi de oxigen.
Pe masura ce se apropie mi5locul zilei, concentratia de ozon devine maxima, cuplat cu
un minimum de oxid de azot. Aceasta combinatie produce un nor toxic de culoare galbuie
cunoscut drept smog fotoc!imic.
'mogul apare adesea in zonele oraselor de coasta si este o adevarata problema a
poluarii aerului in mari orase precum Atena, Sos Angeles, ToF[o.
Sos Angeles este o aglomeratie urbana-suburbana cladita pe coasta deluroasa, avand in
vecinatate la sud si la est %ceanul Pacific. &untii se intind la est si la nord4 de asemenea la
nord se gaseste 'an Mernando Yalle[, o parte a orasului cu aproximativ o treime din populatia
orasului care este separata de Ioll[\ood si de centrul orasului de &untii 'anta &onica si de
Parcul Vriffit!, spatiul cel mai mare de recreere al orasului. Sos Angeles-ul face legatura intre
regiunile sale prin intermediul unor mari autostrazi de otel si beton - faimosul sistem de sosele
- construit pentru transportul rapid, la mari viteze, dar care este de obicei congestionat de
trafic. 'mogul produs de gazele de esapament ale masinilor sau de alte surse este o problema
continua a poluarii. #n sistem de cai ferate orasenesc opereaza din +DD4 cand va fi terminat
in anul J))+, sistemul va lega /.2 Fm de linii subterane cu aproximativ /C2 Fm de linii.
ToF[o este capitala si cel mai mare oras al ]aponiei, precum si unul dintre cele mai
populate orase ale lumii, dupa statisticile din anul +DD, metropola insumand ++./+.D)+ de
persoane. %rasul este centrul cultural, economic si industrial al ]aponiei. ndustria esteconcentrata in zona Volfului ToF[o, extinzandu-se spre ^oFo!ama, producand aproape o
cincime din totalul de produse economice, acestea cuprinzand: industria grea (cu mai mult de
doua treimi din total, si industria usoara, care este foarte diversificata: produse alimentare,
textile, produse electronice si optice, masini, c!imicale, etc.
Aceasta vasta dezvoltare economica implica si un grad ridicat al poluarii, datorat
emanarii de substante nocive in atmosfera in urma proceselor de productie. "e asemenea,
numarul mare de autove!icule contribuie la cresterea cantitatii de noxe din atmosfera. Pentrua se reduce gradul de poluare, autoritatile locale incura5eaza folosirea transportului in comun,
-
8/17/2019 Proiect Brut
23/33
cum sunt metrourile si trenurile de mare viteza, care fac legatura dintre diferitele parti ale
orasului. "e asemenea, se recurge la modernizarea sistemului de sosele pentru a se evita
aglomerarile si bloca5ele rutiere. Totusi mai sunt prezente probleme in traficul rutier in
anumite zone ale metropolei.
Mig. .
Poluare Sos Angeles
-
8/17/2019 Proiect Brut
24/33
CAPITOLUL IV
PROTEC IA CALIT) II AERULUI. M)SURI DE PREVENIRE IȚ Ț Ș
COM5ATERE A POLU)RII AERULUI
.1. Autourificarea atmosferei
Aerul poluat datorat poluantiilor emisi in atmosfera trece prin fenomenul de
autopurificare,care cuprinde in esenta urmatoarele procese:
• Proces de diluare4• Proces de transformare c!imica4• Proces de sedimentare(de depunere.
Mactorii care influenteaza autopurificarea aerului sunt urmatorii:
• 3misiile4• Mactorii meteorologici4• Mactorii geografici4• Mactorii urbanistici.
3misiile:
• influenteaza procesul poluarii si autopurificarii prin natura si volumul emisiilor
poluante4• emisiile de substante poluante in atmosfera pot fi continue sau
discontinue.Yiteza si temperatura poluantilor emisi pot influenta procesul de
autopurificare4• modul de eliminare in atmosfera a emisiilor poluante stationare4• emisiile poluante neorganizate formeaza un teritoriu intens poluat in 5urul
locului de eliminare a emisiilor poluante4• sursele de poluare mobile prezinta caracteristicile emisiilor poluante
neorganizate,si anume:distribitia lor pe o suprafata mare si inaltime micaconduce la realizarea unor concentratii relativ ridicate la locul de emisie.
Mactorii meteorologici - influenteaza procesele de autopurificare a aerului prin:
temperatura si umiditatea aerului, precipitatii, curenti de aer si radiatii.
Temperatura aerului - scaderea temperaturii aerului o data cu inaltimea favorizeaza
diluarea poluantilor,iar in cazul aparitiei la o anumita inaltime a unui strat de aer cald este
implicata difuzia la inaltime,iar poluantii se acumuleaza in apropierea solului4
-
8/17/2019 Proiect Brut
25/33
#miditatea aerului-cand aceasta este crescuta,diluarea poluantilor este
impiedicata,acestia acumulandu-se in apropierea solului.'uspensiile din aer sunt nuclee de
condensare,care vor favoriza aparitia cetii(ceata poate fi uneori toxica4
Precipitatiile favorizeaza depunerea pe sol a poluantilor din aer,avand un rol
purificator important4
$urentii de aer favorizeaza autopurificarea,facilitand diluarea poluantilor in
atmosfera."e asemenea,curentii de aer pot deplasa pulberile pana la distante considerabile
fata de locul de emisie,producand poluare.$almul atmosferic produce concentrarea agentilor
poluanti in 5urul sursei de poluare.
Radiatiile solare impiedica condensarea vaporilor de apa,acest lucru fiind favorabil
autopurificarii.'pectrul luminos si ultraviolet al radiatiilor solare duce la producerea unor
reactii fotoc!imice si la formarea substantelor nocive.
Mactorii geografici
"intre acestia, cei mai importanti pentru procesul de autopurigicare a aerului sunt:
relieful, prezenta oglinzilor de apa si vegetatia.
• Relieful intervine in procesul de autopurificarii astfel:relieful plat.$aracterizat
prin prezenta aproape in permanenta a curentiilor de aer faciliteaza diluarea
agentilor poluanti.Qn sc!imb,zonele sizuate in vai sau depresiuni,care au o
ventilatie mai redusa,sunt mai reduse poluarii.• Yegetatia constituie un element autopurificator important al aerului,efectul cel
mai pronuntat avandu-l copacii si padurile,vegetatia avand un caracter filtrant
pronuntat fata de pulberi.• %glinzile de apa contribuie la reducerea poluarii datorita proprietatii acestora
de a fixa atat suspensiile,cat si unele gaze poluante.
Mactorii urbanistici
•
'unt foarte importanti in cazul poluarii provenite de la incalzirea locuintelor4• &ultitudinea factorilor care concura la realizarea unui anumit nivel de poluare
intr-un punct dat explica variabilitatea mare in timp a concentratiei poluantilor4• Qn conditiile unor emisii constante,cu cat timpul de recoltare in acelasi punct
este mai lung,cu atat concentratia de poluant gasita,raportata la unitatea de
volum de aer,este mai mica,fapt ce datoreaza existenta oscilatiilor permanente
ale concentratiilor poluantilor din aer.
-
8/17/2019 Proiect Brut
26/33
.2. Protec ia ca"it& ii aeru"ui ri$ m&suri re4e$ti4e $ 'ome$iu"ț ț
acti4it& i"or a$troiceț
Vazele provenite de la fabrici si nu in ultimul r6nd de la tevile de esapament aleve!iculelor de toate felurile si marimile nu inceteaza sa otraveasca in fiecare clipa atmosfera
si, indirect, fiecare fiinta care respira. Potrivit %rganizatiei &ondiale a 'anatatii, 2).))) de
decese (provocate in mare parte de maladii cardiovasculare s-ar datora, in fiecare an in
3uropa, concentratiei de particule fine din aer.
"e asemenea, tot poluarea este responsabila de numarul tot mai mare de persoane
afectate de alergii, in special de astm bronsic infantil. Acest fenomen accentueaza inflamarea
mucoaselor, ceea ce face sa scada pragul de toleranta a persoanelor de5a alergice. 3le devin totmai sensibile la agentii cu potential alergen (acarieni, polen, par de animale etc..
Aerul pe care-l respiram in locuinte este, de asemenea, incarcat cu molecule toxice. '-
au constatat in 5ur de 2))) de poluanti de interior, responsabili de aparitia astmului, rinitelor,
alergiilor si, pe termen lung, c!iar a cancerului. "e fapt, aerul interior este degradat de
Bcompusi organici volatili” (benzen, formalde!ide, toluen emise, in special, de produsele de
intretinere si bricola5. Sa acestea se adauga ciupercile care se formeaza in aerul umed si prost
ventilat. 'i asta fara a mai pune la socoteala monoxidul de carbon, responsabil de intoxicatii
grave. ar lista nu s-a inc!eiat: at6t in zona rurala c6t si la oras, se gasesc urme de pesticide,
c!iar si dintre cele care au fost interzise in urma cu multi ani, susceptibile ca ar duce la
aparitia cancerului.
3ste dificil sa alegi aerul pe care sa-l respiri. "ar c6teva sc!imbari de comportament
pot duce la o mai buna protectie a plam6nilor si la diminuarea gradului poluantilor.
+. Molositi o masina mai putin poluanta. n cazul masinilor diesel, arderea
combustibilului provoaca emisia unei cantitati mai mari de bioxid de azot fata
de benzina. Molosind un filtru de particule, se reduce gradul de poluare,
a5ung6nd aproape de cel al masinilor pe benzina. "ar foarte putine
autove!icule sunt ec!ipate cu astfel de filtre.J. Lu mergeti cu viteza. Reducerea vitezei sau oprirea motorului in ambuteia5e
permite ameliorarea calitatii aerului.. Alegeti-va cu gri5a locul unde sa va petreceti vacanta. $ele mai putin poluate
zone sunt in general cele montane. Analizati cu atentie site-urile care prezinta
gradul de poluare pe zone si alegeti destinatia potrivita.
-
8/17/2019 Proiect Brut
27/33
C. "esc!ideti ferestrele. _ece minute pe zi, pentru fiecare camera, este minimul
de timp pe care sa-l acordati aerisirii. Pe timp de vara, e bine sa tineti ferestrele
desc!ise toata dimineata, pentru a profita de prospetimea aerului, cel mai putin
poluat din toata ziua.2. Maceti curatenie conform normelor ecologice. Produsele de intretinere sunt in
general concentrate de c!imicale. Molositi varianta lor ecologica, c!iar daca
mai scumpe ca pret, dar cel putin la fel de eficiente si prietene cu mediul
incon5urator./. nfrumusetati-va casa cu plante cu efect depoluant. #nele plante de apartament
absorb o parte importanta din toxinele existente in aer. Astfel, palmierul
bambou si dracaena deremensis sunt foarte utile contra formalde!idelor, iar
clorop![tum a5uta la curatirea aerului de toluen.
.#. O-"i%a ii"e "e%iferate a"e ersoa$e"or fi!ice i 6uri'ice ri4i$'ț ș
rotce ia ca"it& ii aeru"uiț ț
$antitatea de poluanOi emi i n aerul pe care l respir7m s-a redus foarte mult dinș
momentul n care #3 a introdus politici i m7suri care vizeaz7 calitatea aerului, n anii +D).ș
3misiile poluante din multe dintre sursele ma5ore, inclusiv transportul, industria i generareașde energie, sunt n prezent reglementate i, n general, n sc7dere, de i nu n m7sura n care seș ș
preconizase.
M&suri secifice e$tru o"ua$7i
#na dintre modalit7Oile prin care #3 a reu it aceast7 mbun7t7Oire este stabilirea deș
limite obligatorii i neobligatorii valabile n ntreaga #niune pentru anumiOi poluanOiș
r7sp6ndiOi n aer. #3 a stabilit standarde pentru particule de anumite dimensiuni, pentru ozon,
dioxid de sulf, oxizi de azot, plumb i alOi poluanOi care ar putea avea un efect d7un7tor asuprașs7n7t7Oii umane sau ecosistemelor. Principalele acte legislative care stabilesc limite n ntreaga
3urop7 includ "irectiva din J))1 privind calitatea aerului ncon5ur7tor i un aer mai curatș
pentru 3uropa (J))102)0$3 i "irectiva-cadru din +DD/ privind evaluarea i gestionareaș ș
calit7Oii aerului ncon5ur7tor (D/0/J0$3.
% alt7 abordare n materie de legiferare n vederea mbun7t7Oirii calit7Oii aerului este
stabilirea de limite anuale de emisii pentru anumiOi poluanOi. Qn aceste cazuri, O7rile sunt
-
8/17/2019 Proiect Brut
28/33
responsabile pentru instituirea m7surilor necesare pentru a se asigura c7 nivelurile lor de
emisii se situeaz7 sub plafonul stabilit pentru poluantul respectiv.
Protocolul de la V`teborg al $onvenOiei privind poluarea atmosferic7 transfrontalier7
pe distanOe lungi (SRTAP a $omisiei 3conomice pentru 3uropa a %rganizaOiei LaOiunilor
#nite, i "irectiva #3 privind plafoanele naOionale de emisii (J))+01+0$3 stabilesc n egal7ș
m7sur7 limite pentru O7rile europene n leg7tur7 cu poluanOii atmosferici, inclusiv acei poluanOi
responsabili pentru acidificare, eutroficare i poluarea cu ozon la nivelul solului. Protocolul deș
la V`teborg a fost revizuit n J)+J, iar "irectiva privind plafoanele naOionale de emisii este
planificat7 a fi revizuit7 n J)+.
M&suri secifice sectoare"or
Pe l6ng7 stabilirea de standarde de calitate a aerului pentru anumiOi poluanOi iș
plafoane anuale la nivel de Oar7, legislaOia european7 este conceput7 i pentru a viza n modș
direct anumite sectoare care acOioneaz7 ca surse de poluare atmosferic7.
3misiile de poluanOi atmosferici din sectorul industrial sunt reglementate, ntre altele
de "irectiva din J)+) privind emisiile industriale (J)+)020#3 i de "irectiva din J))+ș
privind limitarea emisiilor n atmosfer7 a anumitor poluanOi provenind de la instalaOii de
ardere de mari dimensiuni (J))+01)0$3.
3misiile provenind de la ve!icule au fost reglementate printr-o serie de standarde
referitoare la performanO7 i combustibili, inclusiv "irectiva din +DD1 privind calitateaș
benzinei i a motorinei (D10)0$3 i standardele de emisii provenind de la ve!icule, numiteș ș
standardele 3uro.
'tandardele 3uro 2 i / se refer7 la emisiile de la ve!icule u oare, inclusivș ș
autoturisme, camionete i ve!icule comerciale. 'tandardul 3uro 2 a intrat n vigoare la +ș
ianuarie J)++ i impune tuturor ma inilor noi care intr7 sub incidenOa legislaOiei s7 emit7 maiș ș
puOine particule i oxizi de azot comparativ cu limitele stabilite. 3uro /, care va intra nș
vigoare n J)+2, va impune limite mai stricte privind oxizii de azot emi i de motoarele diesel.ș
3xist7, de asemenea, acorduri internaOionale care vizeaz7 emisiile de poluanOi
atmosferici n alte domenii ale transporturilor, precum $onvenOia din +D a %rganizaOiei
&aritime nternaOionale pentru prevenirea polu7rii de la nave (&ARP%S, mpreun7 cu
protocoalele sale suplimentare, care reglementeaz7 emisiile de dioxid de sulf provenind din
transportul maritim.
Crearea ima%i$ii 'e a$sam-"u
-
8/17/2019 Proiect Brut
29/33
#n poluant este de obicei reglementat de mai mult de un act legislativ. Particulele, de
exemplu, sunt vizate direct de trei m7suri 5uridice europene (directivele privind calitatea
aerului ncon5ur7tor i emisiile de poluanOi atmosferici, precum i de limitele 3uro referitoareș ș
la emisiile provenind de la ve!iculele rutiere i de dou7 convenOii internaOionale (SRTAP iș ș
&ARP%S. #nii dintre precursorii particulelor sunt inclu i n alte m7suri 5uridice.ș
Punerea n aplicare a acestor legi este, de asemenea, un proces desf7 urat n timp, iș ș
realizat n etape. Pentru particulele fine, "irectiva privind calitatea aerului stabile te Bvaloareaș
Oint7” de J29g0m, care trebuia atins7 p6n7 la + ianuarie J)+). Acela i prag va deveni oș
Bvaloare limit7” p6n7 n J)+2, implic6nd obligaOii suplimentare.
Pentru unele sectoare, politicile referitoare la aer ar putea viza iniOial anumiOi poluanOi
n zone limitate din 3uropa. Qn septembrie J)+J, Parlamentul 3uropean a adoptat revizuiri
care au aliniat standardele #3 privind emisiile de sulf de la nave la standardele %rganizaOiei
&aritime nternaOionale din J))1. P6n7 n J)J), limita de sulf va fi de ),2 * n toate zonele
din 5urul #3.
Pentru &area Naltic7, &area Lordului i $analul &6necii, n a a-numitele Bzone deș ș
control al emisiilor de sulf”, Parlamentul 3uropean a stabilit o limit7 c!iar mai strict7 privind
sulful, de ),+ * p6n7 n J)+2. Av6nd n vedere c7 sulful conOinut n combustibilul maritim
este de J)) de ori mai mare dec6t n combustibilul diesel convenOional pentru ma ini, esteș
clar c7 acest act legislativ ofer7 motive serioase sectorului maritim pentru dezvoltarea iș
utilizarea de combustibili mai puOin poluanOi.
Pu$erea $ ractic&
Actuala legislaOie european7 privind calitatea aerului se bazeaz7 pe principiul c7 statele
membre ale #3 i mpart teritoriile n mai multe zone de gestionare, n leg7tur7 cu careș
trebuie s7 evalueze calitatea aerului utiliz6nd m7sur7tori sau crearea de modele. &a5oritatea
ora elor mari sunt declarate a fi astfel de zone. "ac7 ntr-o zon7 sunt dep7 ite standardele deș ș
calitate a aerului, statul membru trebuie s7 raporteze acest lucru $omisiei 3uropene i s7ș
explice motivele.
7rilor li se mai cere, de asemenea, s7 elaboreze planuri locale sau regionale n care s7
explice ce m7suri intenOioneaz7 s7 ia pentru mbun7t7Oirea calit7Oii aerului. Ar putea, de
exemplu, s7 stabileasc7 a a-numite zone cu emisii-sc7zute, n care este restricOionat accesulș
ve!iculelor mai poluante. %ra ele pot, de asemenea, s7 ncura5eze o trecere la moduri deș
transport mai puOin poluante, inclusiv mersul pe 5os, mersul cu bicicleta i transportul nș
comun. Acestea pot asigura, de asemenea, dotarea surselor industriale i comerciale deș
-
8/17/2019 Proiect Brut
30/33
combustie cu ec!ipamente pentru controlul emisiilor, potrivit celor mai recente i maiș
adecvate te!nologii disponibile.
$ercetarea este, de asemenea, vital7. Lu doar c7 aceasta ne pune la dispoziOie noi
te!nologii, dar ne mbun7t7Oe te i cunoa terea cu privire la poluanOii atmosferici i efecteleș ș ș ș
lor negative asupra s7n7t7Oii noastre i ecosistemelor. ntegrarea celor mai recente cuno tinOeș ș
n legile i acOiunile noastre ne va a5uta s7 continu7m s7 mbun7t7Oim aerul din 3uropa.ș
-
8/17/2019 Proiect Brut
31/33
CONCLU(II
-
8/17/2019 Proiect Brut
32/33
ANE8E
Activitatile omului H sursa de poluare .
-
8/17/2019 Proiect Brut
33/33
5I5LIOGRA*IE
+ Chimie Experiente si principii H Paul R. %$onnor, ]osep! 3. "avis, ]r., 3d\ard
S. Iaenisc!, . eit! &acLab, A.S. &c$lellan4 3d. 'tiintifica si 3nciclopedica, +D1J Ristoiu ", $urs Mizica atmosferei ,$lu5 Lapoca, J))2
Seaf, A. +DD. Soss of stratosp!eric ozone and !ealt! effects of increased
ultraviolet radiation. n Critical condition: Human health and environment , ed. 3. $!ivian, &.
&c$all[, I. Iu, and A. Iaines, +D-2).$ambridge, &A: T!e &T Press.
C 'unise 'c!ool Program. (+DDD. #Y Radiation. #.'. 3nvironmental Protection
Agenc[.!ttp:00\\\.epa.gov0sun\ise+0uvradation.!tml
2 $ristina &andiavel , Pamantenii dusmanii Terrei, 3d. Albatros,+D1/ ovanca Iaiduc , $!imia mediului, $lu5 Lapoca, J))2
Alexandru Rosu, Terra, geosistemul vietii, 3d. 'tiintifica si 3nciclopedica,
+D1. Resursele marilor si oceanelor -V!eorg!e . &anea (3ditura Politica
1 . \\\.referate.ro
D . \\\.referatele.com
http://www.referatele.com/http://www.referatele.com/