Universitatea Româno-Americană

Facultatea de Economia Turismului Intern şi

International

PROIECT LA ECONOMIA TURISMULUI

PREZENTAT DE:

CONSTANTIN ALEXANDRA

VĂCĂRELU ELENA –ADRIANA

ANUL II,SERIA C, GRUPA 533

CAPITOLUL I

PREZENTAREA ZONEI

Judeţul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate judeţe ale României. Potenţialul

său economic este dat de resursele locale, tradiţia şi experienţa de durată în majoritatea

sectoarelor.

Importantă este şi poziţia sa de lider al comerţului în Transilvania, datorită

aşezării sale favorabile, la intersecţia rutelor comerciale importante care leagă Europa

Centrală de zona Balcanilor.

Judeţul Cluj cuprinde cinci municipii: Cluj - Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii şi

Gherla, un oraş - Huedin, 75 comune şi 420 de sate.

1.1. AŞEZARE

Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării, între paralelele de

47°28'44" în nord şi 46°24'47" în sud, respectiv meridianele de 23°39'22" în vest şi

24°13'46" în est. Se întinde pe o suprafaţă de 6674 kmp desfăşurată în zona de contact a

trei unităţi naturale rerezentative : Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Cîmpia

Transilvaniei şi se învecinează la nord-est cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la

est cu judeţul Mureş, la sud cu judeţul Alba, iar la vest cu judeţele Bihor şi Sălaj.Relieful

este predominant deluros şi muntos, altitudinile maxime înregistrîndu-se în masivele

Vlădeasa  1842  m şi Muntele Mare  1826 m , iar altitudinea minimă la ieşirea Someşului

din judeţ 227m.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de rîurile: Someşul Mic inclus aproape

integral în cuprinsul judeţului, Crişul Repede şi Arieşul inferior, lacuri naturale şi iazuri

( Cătina Popii I şi Popii II, Geaca, Ţaga etc.) şi de lacurile de interes hidroenergetic :

Beliş-Fîntînele, Tarniţa şi Gilău.Apele de adîncime sunt mai slab reprezentate şi se

caracterizează prin mineralizare ridicată. Izvoare minerale sulfatate, calcice, clorosodice,

relativ bogate, se găsesc la Dezmir, Cojocna, Gădălin, Sic, Gherla, Leghia, Someşeni,

Turda etc.

Prin poziţia sa, judeţul Cluj beneficiază de un climat continental moderat.În

sectorul muntos (masivele Vlădeasa şi Muntele Mare), mediile anuale ale temperaturii

aerului sunt de 2° C, iar în restul teritoriului de 6° C. Amplitudinile termice anuale au

2

valori cuprinse între 17 - 19 ° C în zona montană şi cresc la 23-25 ° C în regiunile

deluroase, de podiş şi cîmpie.Precipitaţiile se repartizează inegal, cu cantităţi minime în

zona Turda - Cîmpia Turzii (cca 550 mm) şi maxime în masivul Vlădeasa (cca 1400

mm).În medie, valorile anuale ale precipitaţiilor ajung la 600 - 650 mm în Cîmpia

Transilvaniei,  650 - 700 mm în podişul Someşan şi peste 900 - 1000 mm  în zonele

muntoase.Reşedinţa judeţului este municipiul Cluj-Napoca (al cincilea municipiu mare al

ţării). Judeţul cuprinde 5 municipii, 1 oraş şi 75 comune cu 420 sate.

În ceea ce priveşte populaţia  la 1 iulie 2003 judeţul Cluj avea o populaţie stabilă

de 684383 locuitori din care 331681 de sex masculin ( 48,5% ) şi 352702  de  sex

feminin  ( 51,5% ). Raportată la suprafaţa teritoriului, rezultă o densitate de 102,5

locuitori pe 1 kmp.

1.2. ACCESIBILITATEA

           

Municipiul are acces direct la magistralele feroviare şi rutiere care îl traversează,

lucru care asigură legătura cu principalele oraşe ale ţări şi centrele regionale, atât pentru

călători cât şi pentru marfă.Cluj-Napoca este traversat de drumul european E

60 (Bucureşti - Oradea - Budapesta - Viena). Totuşi, lipsa legăturilor rutiere cu Coridorul

4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa)

împiedică intrarea oraşului în circuitul european. De asemenea, lipsa interconectării

rapide cu partea de est (în special nord-est) a ţării (Coridorul 9 European) privează Clujul

de legăturile necesare cu aria sa de influenţă economică. Abundenţa fluxului de tranzit şi

transport de marfă, coroborată cu lipsa unei şosele de centură adecvate, augumentează

traficul intern, perturbând circulaţia în municipiu şi ridicând gradul de poluare.

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate oraşele

principalele din România, întreţinute de compania naţională de transport feroviar de

călători, CFR. Concomitent, există şi două trenuri internaţionale, pe ruta Cluj-Napoca

3

- Budapesta (Corona şi Ady Endre). Gara Centrală asigură transportul feroviar

spre Bucureşti şi multe alte oraşe principale româneşti, prin linii Intercity şi Săgeata

Albastră. Se poate menţiona că în anul 2007 prin gara oraşului au trecut 8 milioane

pasageri. Oraşul dispune şi de două gări secundare, Gara Mică Cluj-Napoca (situată în

imediata apropiere a Gării Centrale) şi Cluj-Napoca Est.Clujul este deservit de un

aeroport internaţional, Someşeni, amplasat în partea estică a oraşului, între strada Traian

Vuia şi albia râului Someşul Mic (la 6 km distanţă de centrul oraşului). Aeroportul

asigură anual un trafic de aproximativ 250 000 de pasageri, din care două treimi pe

cursele internaţionale.

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipaţi cu

facilităţi moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în

comun se realizează pe 342 km din reţeaua de drumuri interne, prin intermediul mai

multor linii autobuz, troleibuz şi tramvai (v. situl regiei de transport în comun). Sistemul

de taximetrie se dovedeşte a fi de asemenea foarte performant.În 2004 au început

lucrările la o nouă autostradă, pe ruta Bucureşti - Braşov - Cluj-Napoca

- Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în

estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada se plasează pe traseul Mihai

Viteazu - Ciurila - Petreşti, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km

vest de Cluj-Napoca.

În 2005, lucrările la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsă de finanţare

din partea Guvernului, însă au fost reluate începând cu aprilie 2006 odată cu resemnarea

contractului întreGuvernul României şi compania americană Bechtel. În perioada imediat

următoare, se prevede realizarea unei centuri ocolitoare a oraşului, cu rolurile de a

decongestiona traficul din centrul oraşului şi a preîntâmpina accidentele care au loc

pe Calea Turzii.

Anual, pe Calea Turzii, o arteră în pantă care traversează dealul Feleacului, se

produce un număr foarte mare de accidente soldate cu morţi şi răniţi, în special pe

tronsonul cunoscut sub numele de „Curba Morţii”.În anul 2007 Bulevardul 21

Decembrie a fost prevăzut cu prima bandă specială pentru biciclete.

4

1.3. CADRUL NATURAL

            Eterogenitatea cadrului natural ce se remarcă printr-un peisaj pitoresc la care se

adaugă vestigii istorice evocatoare ale unor momente din trecutul ţării noastre, numeroase

monumente de artă şi elemente etnografice şi folclorice originale fac din teritoriul

judeţului Cluj un centru de mare atractivitate turistică, pe plan intern şi

internaţional.  Potenţialul turistic se reflectă în condiţiile deosebit de favorabile oferite

pentru practicarea unei game variate de forme : drumeţie, alpinism, turism auto, sporturi

de iarnă şi de vară, odihna de scurtă şi lungă durată, tabere de copii şi tineret, tratament

balnear etc.  

Dintre zonele şi obiectivele de mare atractivitate turistică trebuie menţionate : 

 ♦Vlădeasa şi Muntele Mare care se impun prin masivitatea reliefului, extensiunea

pădurilor de răşinoase, aer ozonat, strat de zăpadă apreciabil şi de durată, favorabilă

sporturilor de iarnă;

♦Munţii Trascăului- deosebit de spectaculoşi datorită formelor de relief modelate

în calcare, pe o arie relativ restrînsă putând fi întâlnite patru sectoare de chei (Cheile

Turzii, Turenilor, Borzeştilor şi Colţeştilor), defilee, stânci impozante, pereţi de calcare,

peşteri etc.;     

  ♦Muntele Băişorii- zona ce se remarcă prin peisaje de excepţionala frumuseţe

căutată vara de amatorii de vânat şi pescuit şi iarna de cei ai sportului alb;

    ♦Zona Gilău - Tarniţa, care oferă condiţii deosebite pentru agrement la sfârşit de

săptămână;

    ♦Zona Beliş - Fântânele situată pe malul stâng al lacului de acumulare, pretabilă

pentru agrement şi practicarea de sporturi nautice.

   Staţiunile balneoclimaterice prezintă, în general, interes doar la nivel local, însă Băile

Someşeni, Cojocna, Băiţa, Turda şi Ocna Dejului, cu proprietăţi terapeutice deosebite,

5

justifică eforturi pentru modernizarea şi lărgirea amenajărilor, care pot extinde aria de

interes dincolo de limitele judeţului.

            Transformarea turismului într-o activitate de tip industrial, care să ridice la

adevărata valoare importantul potenţial de care judeţul Cluj dispune, cu profitabilitate atât

pentru ofertanţi cât şi pentru tot mai numeroşi beneficiari, obligă la schimbări de

mentalitate, stimularea pe multiple căi a iniţiativei private, responsabilitate din partea

organelor cu atribuţiuni de decizie, care să conştientizeze inepuizabila sursă de venit a

acestei activităţi, reorganizarea şi modernizarea amenajărilor turistice şi o susţinută

campanie publicitară atît în ţară cât şi peste hotare.

1.4. CADRUL SOCIO-ECONOMIC

  Clujul face parte din categoria judeţelor cu o economie complexă şi diversificată,

cu ponderi importante în economia naţională, fiind din acest punct de vedere cel mai

important centru administrativ -  teritorial din nord - vestul ţării.

Economia judeţului Cluj a avut şi are la bază bogatele resurse materiale, poziţia

geografică avantajoasă, cu posibilităţi facile de comunicaţie pe căile feroviare şi rutiere,

rezerve importante de forţă de muncă de înaltă calificare şi cu tradiţie în numeroase

domenii, capacitate deosebită de adaptare la cerinţele pieţei concurenţiale, datorită

puternicelor centre de şcolarizare la toate nivelurile cît şi a celor de cercetare ştiinţifică şi

dezvoltare tehnologică de care dispune.  Judeţul Cluj dispune de bogate şi variate resurse

naturale.

   Minereurile de fier au intrat în circuitul economic din anul 1962, prin exploatările

de la Căpuşul Mic şi Băişoara, fiind efectuate pe parcurs şi o serie de prospecţiuni

geologice la Vlaha, Săvădisla şi Cacova Ierii. Combustibilii minerali sunt reprezentaţi

prin cărbunii bruni exploataţi în zona Ticu-Dîncu-Băgara şi turbă, exploatată în sectorul

6

Călaţele şi Căpăţâna. Există, de asemenea, un dom gazeifer la Puini în Câmpia

Transilvaniei.

  Pe lângă minereuri de fier şi combustibili minerali, există în judeţ, o gamă variată

de minerale utile şi roci, între care: cuarţ în Muntele Mare şi în perimetrul localităţii

Someşul Rece (unde se găseşte şi feldspat), dacite şi andezite în masivul Vlădeasa şi în

Morlaca, Bologa,  Poieni,  Săcuieu,  Stolna şi  Iara, granite  în masivul  Muntele Mare,

calcare şi dolomite utilizate pentru fabricarea lianţilor,exploatate la Sănduleşti, Tureni,

Surduc, Buru,Poieni etc., tufuri calcaroase de buna calitate cu cariere la Tioc-Corneşti,

nisipuri caoline la Popeşti, Topa, Băgara, Gîrbau etc., sare, cu însemnate rezerve la Ocna

Dejului, Turda, Cojocna, Sic, Nires, balastiere pe Someşul Mic la Gilău, Floreşti şi pe

Arieşul inferior.

 În structura activităţilor economice, locul preponderent îl ocupă industria

prelucrătoare în cadrul căreia sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel

naţional. Este ilustrativ de menţionat că peste 25,1 % din populaţia ocupată îşi desfaşoară

activitatea în subramurile industriale.   

Condiţiile pedo-climatice specifice au favorizat şi dezvoltarea agriculturii, a doua

ramură ca pondere în economia judeţului, în cadrul acesteia un rol important revenind

zootehniei.  Pe terenurile în pantă pe parcursul anilor, au fost create numeroase livezi cu

pomi fructiferi valoroşi, îndeosebi în partea centrală, de nord şi nord-est a judeţului, pe

dealurile din zona municipiului Cluj, Baciu, Apahida, Dej, Căşei, Cîţcău, Mica etc.

 Materialele de construcţie existente în stare naturală cît şi cele rezultate din

prelucrarea industrială, au favorizat dezvoltarea unei reprezentative ramuri de

profil,  respectiv activitatea de construcţii.Fondul forestier inclusiv suprafeţele cu

vegetaţie forestieră care acoperă o suprafaţă de 170238 ha (25,5% din suprafaţa judeţului)

a fost şi este organic conectat la dezvoltarea mai multor ramuri economice, îndeosebi a

industriei şi construcţiilor.  În context  este de  relevat şi existenţa unui  bogat şi  variat

potenţial turistic,  cu precădere  în  zona  munţilor Apuseni, cu posibilităţi reale de

amplificare a activităţilor din acest domeniu, în cadrul procesului de restructurare şi

7

privatizare a economiei judeţului. Judeţul Cluj este unul din cele mai importante centre

ale ţării nu numai în privinţa învăţămîntului ci şi în cea a vieţii culturale şi artistice.

  Reşedinţa judeţului, municipiul Cluj-Napoca este o adevărată cetate culturală cu

prestigiu recunoscut şi peste hotarele ţării. Aici funcţionează o filială a Academiei

Române, filiale ale uniunilor de scriitori, compozitori şi artisti plastici, Teatrul Naţional şi

Opera Romînă de Stat, Teatrul Maghiar şi Opera Maghiară de Stat, Teatrul de păpuşi cu

secţii în limba romînă şi maghiară, Filarmonica de Stat, care are şi o secţie de muzică

populară, studiouri teritoriale ale Societăţilor Naţionale de Radio şi Televiziune, posturi

private de radio şi televiziune prin cablu, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Muzeul

Zoologic, Muzeul Etnografic al Transilvaniei cu o secţie în aer liber, muzee care, prin

numărul impresionant de exponate, reprezintă cultura materială şi spirituală a populaţiei

romîne şi a etniilor conlocuitoare din Transilvania făurită şi trăită de-a lungul secolelor de

viaţă comună.

           

1.5. RESURSE TURISTICE

LĂCAŞURI DE CULT:

În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcaşuri de cult reprezentative, cum ar fi:

Biserica Bob

Biserica Evanghelică-Luterană

Biserica Franciscană

Biserica Ortodoxă din Deal

Biserica Piariştilor

Biserica Reformată

Biserica Calvaria

Biserica Sf. Petru şi Pavel

Biserica Sfântul Mihail

Biserica Unitariană

8

Biserica cu Cocoş

MONUMENTE ŞI CLĂDIRI:

Catedrala Ortodoxă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului

Biserica "Sfântul Mihail"

Catedrala "Schimbarea la Faţă", a Episcopiei de Cluj-Gherla

Biserica "Calvaria"

Biserica Franciscană

Casa şi Statuia lui Matei Corvin

Palatul Bánffy

Teatrul Naţional şi Opera Română

Bastionul Croitorilor

MUZEE:

Muzeul de Artă - un muzeu de artă, situat în palatul contelui Bánffy.

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - expoziţiile permanente sunt împărţite

pe secţiuni, care concentrează fiecare perioadă majoră de timp.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei - cu o vechime de peste 80 de ani, este cel mai

mare de acest gen din România.

Muzeul Satului - cel mai cuprinzător muzeu în aer liber din România şi al şaselea

din Europa.

Casa memorială Emil Isac.

Muzeul de Speologie "Emil Racoviţă" - singurul muzeu din România dedicat

memoriei savantului Emil Racoviţă şi ştiinţei peşterii.

SUBURBII, STRĂZI, ZONE IMPORTANTE:

9

Bulevardul Eroilor - una dintre cele mai vechi străzi din oraş, cu edificii

din secolele XVIII - XX pe ambele părţi, leagă Piaţa Unirii de Piaţa Avram Iancu

Bulevardul Regele Ferdinand - principala stradă comercială, reamenajată de la

mijlocul secolului al XIX-lea şi până în zilele noastre

Piaţa Unirii - clădiri vechi cu o arhitectură impresionantă, culminate de

centrata Biserica Sf. Mihail

Centrul istoric al oraşului - cu clădiri construite începând cu secolul al XV-lea

Cartierul Mănăştur - are o populaţie de aproximativ 100 000 de locuitori

Cartierul Grigorescu - cartier rezidenţial

Cartierul Gheorgheni - cartier construit în anii 60 după un plan urbanistic ce a

inclus numeroase spaţii verzi, parcuri şi zone de agrement

Grădina Botanică - cea mai bogată grădină botanică din Europa centrală şi de est

Parcul Central, cu o vechime de peste 100 de ani

Cetăţuia - fortificaţie dispusă pe dealul cu acelaşi nume de unde se poate admira

cea mai frumoasă panoramă a Clujului

VIAŢA DE NOAPTE:

Bamboo

Diesel Club - cel mai luxos club din Cluj, găzduieşte cele mai extravagante

petreceri şi cele mai dorite concerte.

Obsession Club - clubul cu suprafaţa cea mai mare din Transilvania, cu o

capacitate de 1 000 de persoane, sistem audio performant cu peste 30 de mii de waţi

şi lumini de ultimă generaţie

Pizza More - Cea mai mare pizzerie din Cluj-Napoca, cu o terasa de vara de peste

400 locuri, situata in apropierea campusului universitar Babeş.

1.6. ANALIZA ECHIPAMENTELOR TURISTICE

TABEL 1.6

10

Structuri 2004 2005 2006 2007 2008Hoteluri 33 42 42 45 48

Hoteluri ptr tineret

0 2 2 2 2

Hosteluri 3 2 2 2 2Moteluri 6 6 5 5 3Hanuri 1 1 1 1 0

Vile turistice 31 35 33 33 29Cabane turistice 5 7 7 7 7

Pensiuni urbane 15 19 19 16 19

Pensiuni rurale 15 62 91 94 95

Pensiuni agro-turistice

28 0 0 0 0

Campinguri 3 2 3 3 2Popasuri 1 2 2 2 2

Sate de vacanţe 0 0 0 0 0

Bungalouri 0 0 0 0 0Tabere de elevi

şi preşcolari1 1 1 1 0

Căsuţe turistice 1 0 0 0 0

Spaţii de cazare pe nave

0 0 0 0 0

Cabane vânătoare/pescuit

0 0 0 0 0

Total 143 181 205 211 206

SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

11

Număr structuri

143

181205 211 206

0

50

100

150

200

250

2004 2005 2006 2007 2008

Număr structuri

Figura 1.6- Numărul structurilor de cazare în judeţul Cluj

În ceea ce priveşte unităţile de cazare în structurile de primire se observă o

creştere de 6 unităţi cazare din anul 2006 până în anul 2007,datorită faptului că pe piaţă

există o cerere mare ,iar dezvoltarea structurilor de primire au luat amploare pe baza

segmentării pieţei, în 2008 scăzând cu 5 unităţi cazare.

Dinamica structurilor

TABEL 1.7ANII INDICELE DE

DINAMICĂRITMUL DE DINAMICĂ

(%)

2004 126,5 126,5 26,5 26,52005 143,3 113,2 43,3 13,22006 147,5 102,9 47,5 2,92007 144 97,6 44 - 2,42008 0 0 0 0

12

Ritmul de dinamica (%)

-10

0

10

20

30

40

50

2004 2005 2006 2007 2008

Ritmul dedinamica cu bazafixa

Ritmul dedinamica cu bazain lant

Figura 1.7- Ritmul de dinamică al structurilor de primire

TABEL 1.8Locuri 2004 2005 2006 2007 2008Hoteluri 2866 3491 3422 3582 3768

Hoteluri ptr tineret

0 44 44 44 44

Hosteluri 64 32 32 32 32Moteluri 187 230 208 208 177Hanuri 26 26 50 50 0

Vile turistice 368 418 417 417 362Cabane turistice 267 748 748 748 264

Pensiuni urbane 202 363 342 331 333

Pensiuni rurale 193 653 930 985 1004

Pensiuni agro-turistice

217 0 0 0 0

Campinguri 575 550 559 559 550Popasuri 56 64 64 64 64

Sate de vacanţe 0 0 0 0 0

13

Bungalouri 0 0 0 0 0Tabere de elevi

şi preşcolari50 50 50 50 0

Căsuţe turistice 24 0 0 0 0

Spaţii de cazare pe nave

0 0 0 0 0

Cabane vânătoare/pescuit

0 0 0 0 0

Total 5095 6669 6866 7070 6598

SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Numar locuri

5095

6669 6866 70706598

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

2004 2005 2006 2007 2008

Numar locuri

Figura 1.8- Numărul locurilor de cazare din judeţul Cluj

În ceea ce priveşte numărul de locuri este dependent de numărul structurilor

deoarece nu pot exista locuri mai multe decât structuri.

14

Dinamica locurilor:

TABEL 1.9ANII INDICELE DE

DINAMICĂRITMUL DE

DINAMICĂ (%)

2004 130,8 130,8 30,8 30,82005 134,7 102,9 34,7 2,92006 138,7 102,9 38,7 2,92007 129,4 93,3 29,4 - 6,72008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al numarului de locuri (%)

-10

0

10

20

30

40

50

2004 2005 2006 2007 2008

Ritmul dedinamica cu bazafixa

Ritmul dedinamica cu bazain lant

Figura 1.9 - Ritmul de dinamică al locurilor de cazare din judeţul Cluj

15

TABEL 2UNITĂŢI

ALIMENTAŢIE2004 2005 2006 2007 2008

RESTAURANTE ŞI SIMILARE

45 50 83 90 109

MAGAZIN ALIMENTAR SAU NEALIMENTAR

4 5 0 0 1

TOTAL 49 55 83 90 110SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Unitati alimentatie

45 50

8390

109

4 5 0 0 10

20

40

60

80

100

120

2004 2005 2006 2007 2008

Restaurante si similare

Magazin alimentar saunealimentar

Fugura 2 - Unităţi de alimentaţie din judeţul Cluj

Unităţile de alimentaţie privind restaurantele au crescut din anul 2004 până în

2008, procentul cu care a crescut din anul 2007 faţă de 2008 a fost de 1,9%.

Stimulentul care a dus la această creştere a numărului de restaurante a fost cererea

diversificată mare, iar fiecare producător urmarea scopul de a satisface nevoile anumitor

grupuri de consumatori.

Stresul de a găti şi timpul prea ocupat a dus la cererea pentru mai multe

sortimente , încât restaurantele şi-au lărgit sfera de activitate pe gusturi şi stare financiară.

Tot din unităţile de alimentaţie privind magazinele din judeţul Cluj au suferit

foarte multe modificări şi declinuri. Privind creşterea din 2004 până în 2005 cu un

procent de 0,01%, apoi pe anii 2006 şi 2007 nu avem informaţii care să ne confirme

16

evoluţia magazinelor, iar tocmai în 2008 avem un decline de 0,16%. Aceste modificări

bruşte s-au datorat faptului că magazinele alimentare nu sunt în conformitate cu

standardele impuse de A.N.P.C. (Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului)

astfel dând faliment sau fiind închise.

TABEL 2.1ANII INDICELE DE

DINAMICĂRITMUL DE DINAMICĂ

(%)

2004 112,2 112,2 12,2 12,22005 169,3 150,9 69,3 50,92006 183,6 108,4 83,6 8,42007 224,4 122,2 24,4 22,22008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al unitatilor de alimentatie(%)

0102030405060708090

2004 2005 2006 2007 2008

Ritmul dedinamica cu bazafixa

Ritmul dedinamica cu bazain lant

Figura 2.1 - Ritmul de dinamică al unităţilor de alimentaţie din judeţul Cluj

17

TABEL 2.2AGREMENT 2004 2005 2006 2007 2008

PISCINĂ ŞI SAUNĂ 7 9 83 3 3SALĂ DE CONFERINŢĂ 6 13 20 36 26

SĂLI,SALOANE DE TRATAMENT MEDICAL

3 3 1 1 5

COAFURĂ,FRIZERIE,COSMETICĂ 2 3 2 5 1SĂLI SAU TERENURI DE SPORT 6 6 1 0 0

TOTAL 24 34 107 45 35SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Agrement

0

20

40

60

80

100

2004 2005 2006 2007 2008

Piscina si sauna

Sala de conferinta

Sali,saloane detratament medical

Coafura, frizerie,cosmetica

Sali sau terenuri desport

Figura 2.2 - Unităţile de agrement din judeţul Cluj

Conform tabelului cu valorile ce indica anumiti indicatori avem în functie de

domeniul de activitate anumite valori crescute sau scăzute.

În functie de valorile crescute cauzele ce se fac prezente sunt: timpul liber ce

permite sa te relaxezi, situaţie financiara bine dezvoltată ce îti creează o paletă larga de

preţuri si tipuri de servicii luxoase şi situatia de pace dintre ţările de import/export.

În functie de valorile scăzute stimulentele lor sunt: calamitatile din anumite tari,

recesiunile economice care îşi pun amprenta pe” buzunarul” clientului şi timpul liber

care este din ce în ce mai restrans.

18

TABEL 2.3ANII INDICELE DE

DINAMICĂRITMUL DE DINAMICĂ

(%)

2004 141,6 141,6 41,6 41,62005 445,8 314,7 45,8 14,72006 187,5 42,05 87,5 - 57,92007 145,8 77,7 45,8 - 22,32008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al unitatilor de alimentatie(%)

-80

-60

-40

-20

0

20

40

60

80

100

2004 2005 2006 2007 2008

Ritmul dedinamica cu bazafixa

Ritmul dedinamica cu bazain lant

Figura 2.3 - Ritmul de dinamică al unităţilor de alimentaţie din judeţul Cluj

19

CAPITOLUL II

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE

Turismul, în evoluţia sa, este analizat şi urmărit prin indicatori fundamentaţi

printr-o metodologie de calcul uniformizată pe plan mondial. Formulele de calcul pentru

a anliza circulaţia turistică sunt următoarele:

Durata medie a sejurului(S)

Densitatea circulatiei turistice (Dt)

Preferinţa relativă( Pr)

Gradul de ocupare (C.U.C.)

2.1. Analiza sosirilor numărului turiştilor români şi străini în structurile de

primire turistică

Acest indicator semnalizează totalul sosirilor români şi străini pe diferite unităţi

de cazare de la hoteluri până la cabane de pescuit pe o perioada de 5 ani şi anume din

2004 –2008.

SOSIRI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂT- total; R- români; S- străini

TABEL 2.1Structuri 2004 2005 2006 2007 2008

Hoteluri T-45447R-29013S-16434

T-202356R-135822S-66534

T-203845R-151299S-52546

T-227085R-172277S-54808

T-232457R-173148S-59309

Hoteluri ptr tineret

T-0R-0S-0

T-368R-368

S-0

T-1764R-1720

S-44

T-2255R-2255

S-0

T-2822R-2822

S-0Hosteluri T-693 T-1593 T-934 T-1175 T-1377

20

R-499S-194

R-1190S-403

R-903S-31

R-7751S-24

R-1339S-38

Moteluri T-1149R-1072

S-77

T-3572R-3396S-176

T-7407R-7352

S-55

T-5332R-5265

S-67

T-2638R-2604

S-34Hanuri T-350

R-350S-0

T-1288R-1288

S-0

T-3423R-2790S-633

T-3792R-3383S-409

T-300R-273S-27

Vile turistice T-5715R-4235S-1480

T-25266R-19943S-5323

T-33876R-28259S-5617

T-37436R-29976S-7460

T-38542R-28352S-10190

Cabane turistice T-898R-891

S-7

T-3093R-3068

S-25

T-5280R-5235

S-45

T-6641R-6641

S-0

T-9202R-9202

S-0Pensiuni urbane T-4476

R-3649S-827

T-16443R-14345S-2098

T-17126R-14704S-2422

T-26200R-21709S-4491

T-31038R-27118S-3920

Pensiuni rurale T-1194R-1180

S-14

T-20349R-20288

S-61

T-36883R-36883

S-0

T-53717R-53717

S-0

T-72866R-72864

S-2Pensiuni agro-

turisticeT-1912R-1912

S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

Campinguri T-404R-350S-54

T-3843R-3408S-435

T-5741R-5218S-523

T-5503R-5099S-404

T-4654R-4194S-460

Popasuri T-561R-537S-24

T-2503R-2293S-210

T-2476R-2405

S-71

T-2871R-2768S-103

T-2485R-2446

S-39Sate de vacanţe T-0

R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

Bungalouri T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

Tabere de elevi şi preşcolari

T-12R-12S-0

T-245R-245

S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

Căsuţe turistice T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

Spaţii de cazare pe nave

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

21

Cabane vânătoare/pescuit

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

Total T-62811R-43700S-19111

T-280919R-205654S-75265

T-318755R-256768S-61987

T-372007R-304241S-67766

T-398381R-324362S-74019

SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Sosiri in structurile de primire turistica

0

100000

200000

300000

400000

500000

2004 2005 2006 2007 2008

total

straini

romani

Figura 2.1 - Sosirile turiştilor ăn stucturile de primire turistică

Totalul sosirilor pe o perioadă de 5 ani a crescut semnificativ, iar cauza acestei

creşteri a fost nevoia oamenilor de a ieşi din viaţa cotidiană a oraselor şi de se relaxa. În

ciuda acestei crize omul are nevoie de relaxare reducând numărul mare al zilelor de

concediu la un număr acceptabil astfel putând să-şi achite concediul.

22

Dinamica sosirilor de turişti în unităţile de cazare :

TABEL 2.2ANII INDICELE DE

DINAMICĂRITMUL DE DINAMICĂ

(%)

2004 447,2 447,2 347,2 347,22005 507,4 113,4 407,4 13,42006 592,2 116,7 492,2 16,72007 634,2 107 534,2 72008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al sosirilor turistilor romani si straini in unitatile de primire

turistica (%)

0

100

200

300

400

500

600

2004 2005 2006 2007 2008

Ritmul dedinamica cu bazafixa

Ritmul dedinamica cu bazain lant

Figura 2.2 .- Ritmul de dinamică al sosirilor turiştilor români şi străini în unităţile de

primire turistică

23

2.2.Număr înnoptări

Indicator ce semnifica cazarea turiştilor străini şi români între anii 2004-2008 pe

diferite structuri de primire vizând fluctuaţiile turiştilor pe 5 ani având la bază anumite

fenomene.

ÎNNOPTĂRI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂT- total; R- români; S- străini

TABEL 2.3Structuri 2004 2005 2006 2007 2008

Hoteluri T-79676R-52040S-27636

T-98963R-90202S-8761

T-383025R-282108S-100917

T-467917R-351869S-116048

T-235266R-172534S-62692

Hoteluri ptr tineret

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-2997R-2935

S-62

T-4286R-4286

S-0

T-2982R-2982

S-0Hosteluri T-1152

R-733S-419

T-0R-0S-0

T-1880R-1765S-115

T-2693R-2579S-114

T-1492R-1426

S-66Moteluri T-1663

R-1509S-154

T-11841R-11233

S-608

T-10737R-10662

S-75

T-8233R-8160

S-73

T-2348R-2331

S-17Hanuri T-350

R-350S-0

T-646R-646

S-0

T-3423R-2790S-633

T-4022R-3613S-409

T-0R-0S-0

Vile turistice T-9333R-6383S-2950

T-15648R-14839

S-809

T-49029R-38112S-10917

T-58115R-44512S-13643

T-30199R-20541S-9658

Cabane turistice T-2464R-2457

S-7

T-5376R-5264S-112

T-10395R-10350

S-45

T-12186R-12186

S-0

T-9086R-9086

S-0Pensiuni urbane T-6532

R-5248S-1284

T-4498R-4267S-231

T-28122R-22944S-5178

T-45139R-36216S-8923

T-27090R-23471S-3619

Pensiuni rurale T-2561R-2538

S-23

T-8464R-8334S-130

T-74331R-74331

S-0

T-107740R-107740

S-0

T-77882R-77882

S-0Pensiuni agro-

turisticeT-3734R-3794

S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

24

Campinguri T-658R-590S-68

T-250R-250

S-0

T-8879R-7923S-956

T-7716R-7120S-596

T-5176R-4184S-692

Popasuri T-693R-661S-32

T-11R-11S-0

T-3699R-3584S-115

T-4517R-4351S-166

T-1810R-1784

S-26Sate de vacanţe T-0

R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

Bungalouri T-0R-0S-0

T-1038R-1038

S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

Tabere de elevi şi preşcolari

T-36R-36S-0

T-33933R-33277

S-656

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

Căsuţe turistice T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

Spaţii de cazare pe nave

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

Cabane vânătoare/pescuit

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

T-0R-0S-0

Total T-108912R-76339S-32573

T-467605R-381165S-86440

T-576517R-457504S-119013

T-722334R-582362S-139972

T-393291R-316521S-76770

SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

25

Innoptari in structurile de primire turistica

0100000200000300000400000500000600000700000800000

2004 2005 2006 2007 2008

total

straini

romani

Figura 2.3 – Înnoptările în structurile de primire turistică

În ceea ce priveşte înnoptările acestea semnalează anumite fluctuaţii între anii

2004-2008, astfel crescând între anii 2004-2005 iar în anul 2008 scăzând brusc. Decât

393291 mii de turişti îşi mai permit concedii fiind parţial afectaţi de recensiunile

economice.

Dinamica înnoptărilor în structurile de primire turistică:

TABEL 2.4ANII INDICELE DE

DINAMICĂRITMUL DE

DINAMICĂ (%)

2004 429,3 429,3 329,3 329,32005 529,3 123,3 429,3 23,22006 663,2 125,2 563,2 25,22007 316,1 54,4 261,1 - 45,52008 0 0 0 0

26

Ritmul de dinamica al innoptarilor turistilor romani si straini in unitatile de

primire turistica (%)

-100

0

100

200

300

400

500

600

2004 2005 2006 2007 2008

Ritmul dedinamica cu bazafixa

Ritmul dedinamica cu bazain lant

Figura 2.4- Ritmul de dinamică al înnoptărilor turiştilor români şi străini în unităţile de primire turistică

2.3.Durata medie a sejurului

Este un indicator ce arată numărul mediu de zile de şedere într-o anumită zonă,

regiune, hotel sau staţiune şi se calculează după formula:

TABEL 2.5ANII 2004 2005 2006 2007 2008

NR INNOPTARI

TURISTI STRAINI

32573 86440 119013 139972 76770

TURISTI ROMANI

76339 381165 457504 582362 316521

NR CAZATI TURISTI STRAINI

85697 75265 61987 67766 62454

TURISTI ROMANI

172060 205654 256768 304241 187877

27

SS-0,38R-0,44T-0,82

S-1,14R-1,85T-2,99

S-1,92R-1,78T-3,7

S-2,06R-1,91T-3,97

S-1,22R-1,68T-2,9

SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Durata medie a sejurului

0.82

2.99

3.7

3.97

2.9

2004

2005

2006

2007

2008

Figura 2.5- Durata medie a sejurului

După cum ne arată graficul durata mediu a sejurului a crescut până în anul 2007,

scăzând până la 1,07 zile în 2008. Cu cât valoarea acestui indicator este mai mare cu atât

calitatea serviciilor prestate poate fi considerată mai ridicată şi implicit creşte gradul de

satisfacţie al clientului.

Dinamica duratei medii a sejurului:

TABEL 2.6ANII INDICELE DE

DINAMICĂRITMUL DE DINAMICĂ

(%)

2004 364,6 364,6 264,6 264,62005 451,2 123,7 351,2 23,72006 484,1 107,2 384,1 7,2

28

2007 353,6 73 253,6 - 26,962008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al duratei medii al sejurului

-500

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

2004 2005 2006 2007 2008

Ritmul dedinamica cu bazafixa

Ritmul dedinamica cu bazain lant

Figura 2.6- Ritmul de dinamică al duratei medii al sejurului

2.4 Densitatea circulaţiei turistice

Pentru a analiza densitatea circulaţiei turistice ne sunt necesare anumite informaţii

cu privire la ţara vizitată şi anume: sosirile turiştilor în ţara respectivă, populaţia rezidentă

şi suprafaţa în kmp a ţării vizitate.

TABEL 2.7ANII 2004 2005 2006 2007 2008

TURIŞTI

29

SOSIŢI ÎN CLUJ

62811 280919 318755 372007 291866

POPULAŢIA CLUJ

298006 310194 305620 310243 309300

SUPRAFAŢA CLUJ

17952 17952 17952 17952 17952

Dt 0,2 0,9 1,0 1,1 0,9

Dt 3,49 15,6 17,7 20,7 16,2

SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Densitatea circulatiei turistice

0

5

10

15

20

25

2004 2005 2006 2007 2008

Dt turisti/locuitor

Dt turisti/kmp

Figura 2.7- Densitatea circulaţiei turistice

După calculele precizate în tabelul de mai sus, în judeţul Cluj nu se înregistrează

o densitate accentuată a circulaţiei turistice care să determine probleme de ordin social,

cultural, degradarea mediului, etc.

Densitatea circulaţie turistice calculată ca raport dintre turişti/locuitor:

30

TABEL 2.8ANII INDICELE DE

DINAMICĂRITMUL DE DINAMICĂ

(%)

2004 428,5 428,5 328,5 328,52005 495,2 115,5 395,3 15,52006 566,6 114,4 466,6 14,42007 447,6 84 347,6 - 15,92008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al densitatii circulatiei turistice (turisti/locuitor)

-100

0

100

200

300

400

500

2004 2005 2006 2007 2008

Ritmul dedinamica cu bazafixa

Ritmul dedinamica cu bazain lant

Figura 2.8- Ritmul de dinamică al densităţii circulaţiei turistice (turişti/loculitor)

Densitatea circulatiei turistice calculata ca raport dintre turisti/kmp:

TABEL 2.9ANII INDICELE DE

DINAMICĂRITMUL DE DINAMICĂ

(%)

31

2004 447 447 347 3472005 507,1 113,4 407,1 13,42006 593,1 116,9 493,1 16,92007 464,1 78,2 364,1 - 21,72008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al densitatii circulatiei turistice (turisti/kmp)

-100

0

100

200

300

400

500

600

2004 2005 2006 2007 2008

Ritmul dedinamica cu bazafixa

Ritmul dedinamica cu bazain lant

Figura 2.9- Ritmul de dinamică al densităţii circulaţiei turistice (turişti/kmp)

2.5.Preferinţa relativă

Exprimă proporţia celor ce optează pentru o anumită destinaţie turistică faţă de

totalul populaţiei rezidente sau faţă de emisia turistică. Semnifică orientarea cererii

turistice sau modificării cererii, arătând fluxul de turişti dintre două ţări.

TABEL 3

32

ANII 2004 2005 2006 2007 2008TURISTI

DIN POLONIA

IN ROMANIA

132934 62015 74556 191022 276625

POPULATIA POLONIEI

38620000 38635000 38100000 38115967 38500696

TURISTI CE VIZITEAZA POLONIA

61918 64606 65115 60208 82100

Pr 3,4 1,6 1,9 5 7,1

Pr 2,1 0,9 1,1 3,1 33,6SURSA: www.wttc.org

Preferinta relativa

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2004 2005 2006 2007 2008

Pr turisti/populatie

Pr turisti/turisti

Figura 3 - Preferinţa relativă

Preferinţa relativă arată o anumită creştere şi descreştere. La finalul anului 2008

creşte datorită faptului că Polonia a atra un număr mare de turişti. Evoluţia ţării din punct

de vedere turistic, social şi cultural a avut un impact asupra industriei fiind printre ţările

preferate de români.

Dinamica preferinţei relative din persepectiva turiştilor ce vin din Polonia în România

raportat la populaţia Poloniei.

33

TABEL 3.1ANII INDICELE DE

DINAMICĂRITMUL DE DINAMICĂ

(%)

2004 46,5 46,5 - 53,5 - 53,52005 56,6 121,8 - 43,4 21,82006 145,6 256,9 45,6 156,92007 208,7 143,3 108,7 43,32008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al preferintei relative (Pr turisti/populatie)

-100

-50

0

50

100

150

200

2004 2005 2006 2007 2008

Ritmul dedinamica cu bazafixa

Ritmul dedinamica cu bazain lant

Figura 3.1 - Ritmul de dinamică al preferinţei relative (Pr turişti/populaţie)

Dinamica preferinţei relative din perspectiva turiştilor ce vin din Polonia în România

raportat la turiştii ce vizitează Polonia.

34

TABEL 3.2

ANII INDICELE DE DINAMICĂ

RITMUL DE DINAMICĂ (%)

2004 42,8 42,8 - 57,2 - 57,22005 52,3 122,2 - 47,7 22,22006 147,6 281,2 47,6 181,22007 1600 1083,8 1500 983,82008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al preferintei relative (Pr turisti/turisti)

-200

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

2004 2005 2006 2007 2008

Ritmul dedinamica cu bazafixa

Ritmul dedinamica cu bazain lant

Figura 3.2 - Ritmul de dinamică al preferinţei relative (Pr turişti/turişti)

2.6.Gradul de ocupare (C.U.C.)

Pentru a se comensura volumul activităţii de cazare se utilizează numeroşi

indicatori printre care şi gradul de ocupare (C.U.C.) ce reprezintă raportul dintre

capacitatea efectivă (numar înnoptări) şi capacitatea teoretică.

TABEL 3.3ANII 2004 2005 2006 2007 2008

35

NR TURISTI

62811 280919 318755 372007 291866

SEJURUL MEDIU

0,82 2,99 3,70 3,97 2,90

NR LOCURI

5095 6669 6866 7070 6598

NR ZILE/AN

360 360 360 360 360

C.U.C. 2 34 47 58 26SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Gradul de ocupare

2

34

47

58

26

0

10

20

30

40

50

60

70

2004 2005 2006 2007 2008

C.U.C

Figura 3.3 - Gradul de ocupare

Acest indicator ce exprimă gradul de ocupare ia valori din ce în ce mai mari

scăzând în anul 2008. Creşterile semnificative presupun umplerea capacităţii de cazare cu

aproximativ 100%, iar în anul 2008 reducându-se la jumătate. Acastă scădere se

datorează pe de o parte crizei economice cu care ne confruntăm, iar pe de alta parte

dezvoltării altor ţări cu un potenţial foarte mare de atractivitate cum ar fi, Dubai. Astfel

Polonia ramane poate în urma în ceea ce priveşte “noul”.

Dinamica gradului de ocupare:

36

TABEL 3.4ANII INDICELE DE

DINAMICĂRITMUL DE DINAMICĂ

(%)

2004 1700 1700 1600 16002005 2350 138,2 2250 38,22006 2900 123,4 2800 23,42007 1300 44,82 1200 - 55,182008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al gradului de ocupare (C.U.C) %

-500

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

2004 2005 2006 2007 2008

Ritmul de dinamicacu baza fixa

Ritmul de dinamicacu baza in lant

Figura 3.4 - Ritmul de dinamică al gradului de ocupare

37

CPITOLUL III

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN MUNICIPIUL

CLUJ-NAPOCA

Scopurile privind dezvoltatrea turismului în municipiul Cluj- Napoca sunt

următoarele:

Promovarea prin turism a municipiului;

Dezvoltarea economică a municipiului, prin dezvoltarea sectorului turistic;

Ridicarea nivelului de trai prin dezvoltarea turismului local. Aici ne referim la

crearea de noi locuri de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, prin

ameliorarea calităţii mediului, înfrumuseţarea oraşului, oferirea unor noi

posibilităţi de agrement şi refacere atât pentru locuitorii oraşului cât şi pentru

turişti.

Obiectivele acestei strategii sunt:

Cooptarea într-un parteneriat amplu şi corelarea tuturor iniţiativelor privind

prezentul şi viitorul turismului clujean;

Atragerea investitorilor străini autohtoni şi străini, publici şi privaţi;

Diversificarea şi creşterea calitativă a serviciilor turistice;

Dinamizarea circulaţiei turiştilor, creşterea numărului de turişti şi a veniturilor

directe şi indirecte;

Dezvoltarea diferitelor forme de turism, cu accent pe: turismul de afaceri;

turismul cultural-academic, istoric, religios; turismul medical-stomatologic-

estetic; alte forme de turism (turismul de agrement, ecologic, agroturismul,

turismul sportiv, de tranzit, turismul extrem, etc.).

38

Necesitatea înfiinţării unui oficiu de turism este justificată pe de o parte de

aplicarea unor politici raţionale de dezvoltare şi modernizare durabilă pe plan

local în vederea eficientizării actului de administrare a resurselor turistice, iar pe

de altă parte de obiectivele pe care un astfel de serviciu şi le propune: promovarea

susţinută a „dezvoltării turistice în scopul creşterii beneficiilor obţintute de pe

urma valorificării resurselor turistice pentru comunitatea locală” ( Francesco

Frangialii, secretar general al Organizaţiei Mondiale a Turismului); promovarea

imaginii reale a municipiului Cluj- Napoca în special şi a judeţului Cluj în

general, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional; realizarea unor

programe în parteneriat cu oficiile de turism de pe lângă primăriile oraşelor

înfrăţite cu municipiul Cluj- Napoca; abordarea sistematică a pieţei şi

infrastructurii existente, care să grupeze într-un cadru coerent, pe o bază locală şi

zonală, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici şi privaţi implicaţi în

turism; identificarea resurselor turistice antropice şi naturale al căror grad de

exploatare este scăzut şi înaintarea de propuneri în vederea introducerii cât mai

rapide a acestora în circulaţia turistică; analizarea propunerilor venite din partea

agenţilor publici şi economici de asociere cu Primăria municipiului Cluj-Napoca

în vederea creşterii gradului de exploatare a resurselor turistice locale şi zonale;

iniţierea unor investiţii publice directe pentru restaurarea/ ameliorarea atracţiilor

turistice cu grad ridicat de importanţă.

Domeniul de activitate: servicii oferite publicului (informarea turistică,

consiliere juridică, statistică, etc. cu privire la sectorul turistic, în scopul

îmbunătăţirii calităţii mixului de marketing al agenţilor economici din domeniu);

activităţi de management intern (prelevarea şi prelucrarea informaţiilor care

prezintă importanţă pentru sectorul turistic- valorificarea resurselor turistice;

marketing şi analiză economică, prognoze, studii de evaluare şi fezabilitate,

informare, baze de date).

Oficiul de turism subordonat Primăriei şi Consiliului local al municipiului Cluj-

Napoca va îndeplini următoarele atribuţii:

39

a) integrarea tuturor factorilor implicaţi în dezvoltarea turismului pe plan local

(instituţii publice locale şi centrale, diferite organisme publice sau private- ANT,

ANTREC, ONG-uri, agenţi privaţi de turism- hoteluri, agentii de turism, restaurante,

etc.), activarea parteneriatului public- privat într-un efort cumulat de relansare a

turismului clujean, explorarea posibilelor parteneriate regionale şi a avantajelor

colaborării cu agenţiile de promovare din alte judeţe.

Aici putem menţiona: organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea şi strategia

turismului local, cu participarea organizaţiilor profesionale, agenţilor economici de profil,

instituţiilor de învăţământ cu specific de turism şi altor factori componenţi (reprezentanţii

autorităţilor locale, Consiliul Judeţean şi Prefectura Cluj, Agenţia de Dezvoltare Nord

Vest, reprezentanţii sectorului agroturistic etc.), având ca finalitate identificarea

resurselor şi a posibilităţilor de finanţare a unor proiecte, precum şi elaborarea unor

strategii şi politici pe termen scurt, mediu şi lung; şi iniţierea unor programe de formare

profesională adecvate pentru lucrătorii şi profesioniştii din turism, realizarea unor

materiale promoţionale pentru pensiunile mici, etc.

b) crearea şi punerea la dispoziţia turiştilor şi a factorilor interesaţi a unei baze de

date completă şi operativă, privind oferta turistică din municipiu şi proximităţi: bază

turistică: (locuri de cazare (hoteluri, pensiuni, etc.), restaurante, cluburi, puncte de

agrement; agenţii de turism şi rent-a-car), puncte de atracţie turistică (muzee,

monumente, biserici şi alte atracţii cultural- istorice); modalităţi de petrecere a timpului

liber (agrement); trasee şi obiective turistice periurbane, căi de acces; servicii oferite,

nivel de preţ, orar, etc.;

Monitorizarea şi evaluarea diferiţilor indicatori cantitativi şi calitativi – fluxul turistic,

cererea turistică, factorii motivaţionali, etc: numărul de turişti români şi străini, ponderea

cererii interne şi externe în totalul cererii turistice anuale; indicele modificării în timp a

cererii interne şi externe; repartiţia pe zone de provenienţă (ţări) a cererii turistice externe

şi provenienţa regională a cererii turistice interne; gradul de ocupare al potenţialului de

cazare; distribuţia cererii turistice pe principalele forme de cazare; structura cererii

turistice pe mijloace de transport folosite; durata medie a sejurului; sezonalitatea cererii

turistice; încasarea medie turistică pe cap de locuitor, etc.

40

Se va urmări armonizarea sistemului de indicatori statistici folosit cu cel agreat de

Organizaţia Mondială a Turismului, fapt care va avea ca şi rezultat o identificare a

cauzelor/ respectiv a efectelor ce influenţează/ decurg din manifestarea fenomenului

turistic.

Prin transparenţa pe care Oficiul de turism o va manifesta atât faţă de agenţii

economici, cât şi faţă de administraţia publică, prin informarea asupra rezultatelor

analizei sistemului de statistici turistice, se vor putea lua acele măsuri necesare creşterii

eficienţei economice.

O altă strategie este implicarea în crearea unui brand pentru municipiul Cluj- Napoca şi

realizarea unui website Clujul Turistic, menit a funcţiona ca o agendă de călătorie online

şi ca ghid de turism pentru călători. Aici facem referire la analizarea vizitatorilor paginii

de internet pentru a susţine activitatea de promovare turistică; stabilirea de link-uri către

website-urile altori pateneri din turism; publicarea unor broşuri de informare trimestrială

pentru clienţii online; crearea unui sistem de rezervare online; şi actualizarea lunară şi

întreţinerea lunară şi întreţinerea website-ului.

c) editarea unor materiale promoţionale de calitate, care să proiecteze o imagine

pozitivă a turismului din municipiul Cluj-Napoca (reviste de profil, broşuri, pliante, hărţi

şi ghiduri turistice, ilustrate, erc.).

O idee ar putea fi lansarea unei ediţii exclusive a Revistei Force Tourism – business &

tourism magazine şi a unei hărţi sau ghid turistic, dedicate special municipiului Cluj-

Napoca.

Se poate face publicitate prin distribuţia gratuită a revistei şi a ghidului în 15.000 de

exemplare; conceperea şi imprimarea unei broşuri promoţionale; crearea şi distribuirea

calendarului şi programului de evenimente bianuale; conceperea unor pachete de vizite

pentru turişti , de una, două sau trei zile.

d) organizarea unor evenimente/ manifestări cultural- artistice care atrag vizitatori

autohtoni şi străini şi pot constitui prilejuri de promivare şi dinamizarea a turismului local

În această categorie putem include festivalurile muzicale; târguri, expoziţii, saloane

(Salonul naţional de carte, Târgul cadourilor de iarnă); conferinţe medicale, seminarii

academice, întruniri de afaceri, simpozioane; sesiuni de comunicări ştiinţifice sub tutela

Oficiului de turism, la care vor fi abordate diferite teme (Turismul şi calitatea vieţii,

41

Dezvoltarea turismului şi protecţia mediului –împreună pentru o armonie de durată,

Tehnologia şi natura- cele două provocări ale turismului la începutul secolului XXI,

Ecoturismul- cheia unei dezvoltări susţinute, Contribuţia turismului la prezervarea

patrimoniului cultural, Turismul pentru tineret- premisă a cunoaşterii culturale şi istorice,

Comunicarea, informarea şi educarea – căi de alimentare a dezvoltării turistice,

Dezvoltare prin turism, Parteneriatul public- privat – cheia dezvoltării turistice>

promovarea mixtă- privată şi instituţională, Management de calitate – turism de calitate,

etc.) ; lansări de carte, lansarea unor reviste, deschiderea unor obiecte turistice (hoteluri,

restaurante, cluburi); activităţi organizate în colaborare cu 13 oraşe înfrăţite din

străinătate, pentru promovarea imaginii municipiului Cluj- Napoca şi a ofertei turistice

prin intermediul Primăriilor cu care avem legături privilegiate ( Dijon şi Nantes din

Franţa, Zagreb- Croaţia, Koln- Germania, Pecs- Ungaria, Columbia- Carolina de Sud,

SUA, Beer-Sheva- Israel, Zhengzhou- R.P Chineză, Suwon- Republica Coreea, Makati-

Filipine, Chacao- Caracas- Venezuela, Sao-Paulo- Brazilia, Korcea- Albania); susţinerea

unor seminarii despre Cluj- Napoca.

e) organizarea unor tururi/ circuite turistice- programe turistice pe circuite

tematice (istorice, geografice, economice, complexe, etc.).

Implimentarea programului guvernamental “Autobuzele turistice” iniţiat de Autoritatea

Naţională pentru Turism, program care poate contribui atât la promovarea cât şi la

dezvoltarea turismului, şi care poate implica într-un mod benefic atât autorităţile locale

cât şi ANAT.

În urmă acestor organizări sunt aşteptate următoarele rezultate: dinamizarea circulaţiei

turiştilor, publicitate eficientă, creşterea numărului de turişti şi a veniturilor directe,

dezvoltarea turismului cultural, accesul mai rapid la informaţie şi accesul mai comod la

monumente şi produse turistice.

f) alte acţiuni de marketing turistic

Aici vorbim despre:

Promovare: cooperarea cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

pentru promovarea municipiului Cluj- Napoca la târguri de turism naţionale şi

internaţionale; organizarea în colaborare cu oficiile de turism din România a unor misiuni

de vânzări în alte oraşe care pot furniza turişti; organizarea unor excursii de familiarizare

42

pentru presa de turism şi publicaţiile liniilor aeriene; proiectarea şi construirea unui stand

de prezentare care să fie utilizat la târguri.

Publicitate: stabilirea unui set iniţial de criterii pentru amplasarea anunţurilor

publicitare în diferite medii de comunicare; clasificarea priorităţii obiectivelor în funcţie

de audienţă, accesibilitate şi cost; crearea criteriilor de măsurare a impactului publicităţii;

producţia unui spot video de zece minute care să fie folosit în autocarele de turişti pentru

a familiariza pasagerii cu zona înainte de a sosi la destinaţie şi în alte scopuri

promoţionale, la târguri, etc.

Relaţii publice şi relaţii cu presa, pentru asigurarea unui nivel maxim de expunere

pentru municipiul Cluj- Napoca şi pentru avantajele sale turistice: dezvoltarea unor relaţii

cu scriitorii de jurnale de călătorie din România şi încurajarea scrierii unor prezentări

turistice de calitate despre Cluj-Napoca; dezvoltarea de relatii cu liniile aeriene româneşti

sau străine care deservesc ţara şi promovarea prezentărilor turistice de calitate despre

municipiul Cluj- Napoca; realizarea unui Eveniment Anual în municipiul Cluj- Napoca,

la care să participe oficialităţi din partea guvernului, industriei turistice şi presei.

Cercetări de marketing turistic- studii şi analize periodice privind conjunctura

pieţei locale, interne şi externe a serviciilor de turism, în vederea luării deciziilor

strategice şi stabilirii impactului eforturilor de marketing.

Analiza pieţei, proiectarea şi implementarea de baze de date în turism: crearea

unei baze de date cu tour-operatorii din turism şi persoanele care au nevoie de informaţii

turistice; elaborarea unui chestionar care să evalueze gradul de satisfacţie a turiştilor şi

atragerea participării hotelurilor şi industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-

backul din partea turiştilor; analiza anuală a rezultatelor în vederea întocmirii planului de

marketing viitor.

Realizarea de studii de marketing şi analize de prefezabilitate şi fezabilitate cu

privire la proiectele ce se vor înainta pe probleme de turism: prognoze, strategii şi politici

de marketing pentru servicii de turism; consultanţă pe probleme de turism pentru agenţii

economici; cercetări aplicative pentru dezvoltarea turismului pe plan local şi zonal,

dezvoltarea şi diversificarea ofertei turistice, modernizarea şi dezvoltarea turismului în

contextul integrării europene; proiecte de valorificare a potenţialului turistic în teritoriul

adiacent municipiului şi de dezvoltarea turistică a zonelor, staţiunilor şi localităţilor

43

turistice; proiecte de amenajare şi echipare turistică regională; studii de oportunitate şi

fezabilitate pentru realizarea şi modificarea de structuri turistice, construirea de societăţi

mixte, divizări de societăţi comerciale; dezvoltarea produsului, inventarierea principalelor

resurse turistice şi elaborarea de propuneri de dezvoltare turistică, care vor sta la baza

programului anual de dezvoltare a turismului, crearea unui inventar de îmbunătăţiri dorite

la nivel public şi privat, pentru a asigura servicii eficiente pentru turişti sau pentru a spori

experienţa turistică.

Contribuirea la creşterea calităţii produselor turistice, urmărirea activităţii

turistice, în aşa fel încât agenţii economici cu activitate în domeniul turismului să aibă

acces la resursele turistice, cu respectarea normelor de punere în valoare şi protejare a

acestora.

Trecerea în revistă a standardelor Uniunii Europene cu privire la cazare,

restaurante, capacităţi de alimentaţie publică şi alte servicii de turism, precum şi a

criteriilor UNESCO de recuperare a „structurilor cu semnificaţie istorică ” şi analizarea

potenţialului de aplicare a acestora.

Explorarea posibilităţilor de a îmbogăţi oferta de agrement şi experienţele

culturale de pe teritoriul municipiului Cluj- Napoca.

Promovarea programelor de reamenajare, reparare, curăţire şi înfrumuseţare a

comunităţii în zonele de dezvoltare economică cu un aflux mare de vizitatori.

Investiţii de capital pentru acoperirea necesităţii de a îmbunătăţi infrastructura

drumurilor de acces către obiectivele turistice.

Program de îmbunătăţire a semnalizării rutiere în vederea direcţionării turiştilor

către atracţiile turistice locale.

Panourile cu Bine aţi venit plasate la intrarea în localitate să fie proaspăt vopsite şi

atractive.

44