UNIVERSITATEA DIN BACU FACULTATEA DE INGINERIE SECIA INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

1

UNIVERSITATEA DIN BACU FACULTATEA DE INGINERIE SECIA INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

PROIECT FENOMENE DE TRANSFER

2

UNIVERSITATEA DIN BACU FACULTATEA DE INGINERIE SECIA INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

TEM DE PROIECTARE

S SE REALIZEZE UN STUDIU COMPARATIV, N CEEA CE PRIVETE TRANSFERUL DE CLDUR I CALCULUL DE DIMENSIONARE, NTRE UN SCHIMBTOR DE CLDUR MULTITUBULAR FASCICULAR I UN SCHIMBTOR CU PLCI APLICAIA ESTE DAT N INDUSTRIA LAPTELUI, PENTRU PASTEURIZAREA LAPTELUI

3

MEMORIU JUSTIFICATIVSunt utilizate n industria alimentar n cazurile n care apare necesar transferul de cldur. Utilizarea schimbtoarelor de cldur cu plci este determinat de avantajele pe care le prezint fa de celelalte tipuri de schimbtoare de cldur: - transfer de cldur intens datorat ndeosebi peliculei de produs (valoarea coeficientului de transfer termic poate ajunge la 6000-7000 W / m 2 g ); K - realizeaz economic un grad ridicat de recuperare a cldurii (60-70%) ceea ce duce i la micorarea diferenei de temperatur ntre cele dou fluide care circul prin schimbtor; - construcie compact pentru suprafee mari de transfer termic; - pierderi de presiune relativ mici; - automatizarea nu este mai complicat dect la alte tipuri de schimbtoare de cldur; - cheltuielile de investiii nu sunt mai mari dect la schimbtoarele de cldur tubulare de aceeai mrime; - construcia i exploatarea sunt mai simple. - compactitatea mare ( suprafaa specific mare ); - grad de flexibilitate ridicat in realizarea suprafeei de transfer i aranjamentelor de curgere - turbulen ridicat care are drept urmare realizarea unor valori mari ale coeficienilor de transfer termic; - rezisten mare la murdrire i la coroziune ; - posibiliti de curire relativ uoar; - uurina rearanjrii pentru ndeplinirea unei alte sarcini termice ; - posibilitatea folosirii pentru fluide cu vscozitate ridicat, fluide termolabile sau murdare; - posibilitatea folosirii pentru recuperri avansate de energie; - inerie termic mic .

4

1.PASTEURIZAREAPrin pasteurizare se intelege tratarea termica sub 1000 C a laptelui si smantanei, urmata de racire instantanee la temperaturi de 50 C . Ea reprezinta un compromis intre cerinta distrugerii tuturor germenilor patogeni, nesporogeni si in procent de 98,5-99,9% a germenilor tehnologic nedoriti si cerinta mentinerii insusirilor nutritional- gustative ale laptelui. Se mai urmareste si inactivarea enzimelor proprii ale laptelui si pe cat posibil a celor bacteriene. Pasteurizarea nu trebuie interpretata ca o sterilizare, ci ca o selectie in urma caruia ramane o parte din microbi nedistrusi asupra caruia pasteurizarea are un efect doar bacteriostatic si nu bactericid. In acest context este obligatorie racirea imediata a laptelui dupa pasteurizarea sau introducerea in laptele de fabricatie pentru produsele lactate a unor factori inhibitori ai cresterii valorilor aw(procentul de apa libera, disponibila pentru microbi). Printr-o pasteurizare corecta sunt distruse toate microorganismele atat folositoare cat si daunatoare ramanand sporii acestora. De aceea dupa pasteurizare trebuie sa se introduca in lapte maia din culturi pure de bacterii lactice care sa asigure fermentatia dirijata a branzeturilor. In conditiile de ferma, pasteurizarea laptelui se poate realiza: in bidoane care se aseaza pe fundul unui cazan asezat pe un gratar de lemn. In cazan se incalzeste apa pana la temperatura de 900 C . Apa nu trebuie sa depaseasca nivelul gatului bidoanelor. Din cand in cand cu ajutorul unui agitator laptele se agita pentru ai uniformiza temperatura. Dupa ce s-a atins temperatura necesara laptele se mentine la aceasta temperatura timp precis, dupa care urmeaza racirea laptelui. Racirea se face in vane sau cazane in care s-a introdus gheata cu apa. Acest procedeu se recomanda numai in cazul cand nu se dispune de utilajul necesar pentru pasteurizare. In laptele pasteurizat se adauga unele saruri pentru ca coagulul sa fie bine legat: Clorura de calciu este o substanta de culoare alba, cristalizata care in contact cu aerul absoarbe repede umezeala. Se adauga lapte in cantitati de 10-25g la 100ml lapte fiind pregatit sub forma de solutie. Se mai poate adauga si laptele nepasteurizat in cazul in care se obtine un coagul prea moale, fenomen care apare primavara si toamna cand animalele sunt hranite cu furaje sarace in saruri de calciu. Azotatul de potasiu(silistra) este o substanta care se adauga in laptele nepasteurizat cu scopul de a preveni dezvoltarea bacteriilor provocatoare de gaze care provoaca balonarea branzeturilor. Se adauga sub forma de solutie dizolvata in apa in cantitate maxima de 24g pentru 100ml lapte. Conditiile care favorizeaza mentinerea unui numar mare de germeni dupa pasteurizare: -Gradul de contaminare mare al laptelui crud cu procent mare de termorezistenti. -Activarea cresterii unor germeni prin avantaj de selectie dupa pasteurizare. -Durata medie de depozitare a laptelui de la obtinere pana la prelucrare. -Lant frigorific intrerupt de-a lungul fluxului pasteurizare- consum. Germenii care constituie cel mai frecvent flora remanenta dupa pasteurizare sunt: germeni termodurici(termorezistenti, termotoleranti, termostabili) - germeni termofili

5

In prima categorie intra specii cu rezistenta marita fata de temperatura de pasteurizare. In cea dea doua specie sau tulpini la care temperatura maxima de crestere depaseste temperatura de pasteurizare. Din germeni termodurici fac parte: - Micrococcus luteus si varians din ustensilele de muls si din cisterne, spre deosebire de micrococii de provenienta mamara care nu supravietuiesc pasteurizarii - Streptococcus thermophilus si bovis, Enterococcus durans, Corynebacterium, Alcaligenes - Streptococcus lactis(exista tulpini care supravietuiesc la temp. de 720 C ) - Coxiela burneti(rezista 15 secunde la 72 750 C . Desi nedistrusa e inactivata prin pasteurizare fiind inofensiva pentru consumator) - Staphycoccus aureus(poate supravietui nefiind periculos in laptele pasteurizat) - Bacterii coliforme in general coliformii sunt considerati ca germeni indicatori ai recontaminarii laptelui, dupa pasteurizare. Exista unele tulpini desi foarte rare care rezista la pasteurizare. Numarul lor este redus incat nu se poate depista la nivel de un ml lapte examinat. Germeni termofili sunt germeni care se dezvolta la temperatura de 50 700 C cu o zona de crestere minimala la 37 0 C . Bacteriile strict termofile apartin genului Bacillus, Streptococcus thermophilus. Termofilii apar atunci cand un lapte dupa pasteurizare prezinta acelasi numar sau numar de germeni mai mare ca inaintea pasteurizarii. Conditiile favorizante pentru persistenta lor sunt: - pasteurizarea prelungita - pastrarea laptelui la temperatura ridicata, datorita nefunctionarii sectorului de racire a pasteurizatorului - repasteurizarea laptelui - folosirea aceluiasi tifon filtrant timp de trei ore - insuficienta igienizarii dupa terminarea pasteurizarii Tipuri de pasteurizare: - Pasteurizare medie - Pasteurizare inalta - Pasteurizare joasa

Pasteurizarea medieSe mai numeste si de scurta durata, se face si la temperatura de 71 750 C ,40 secunde in functie de normele din diferite tari, de componenta florei laptelui crud sau de racirea laptelui. Se poate folosi la pasteurizarea laptelui pentru branzeturi in anumite conditii de tehnologie. Avantaje: Se pastreaza un raport favorabil intre acidifianti si neacidifianti in sensul avantajului de selectie al florei lactice. Este tipul de pasteurizare pentru laptele de consum. Desi numarul de germeni este mai mare fata de flora reziduala la pasteurizarea inalta aceasta nu constituie un dezavantaj, intrucat acest numar mai mare de microbi este reglabil prin masuri indreptate asupra igienei obtinerii laptelui.

6

Dezavantaje: Albuminele serice sunt retinute in cantitate mai mare in masa de coagul ducand la modificari de gust. Lipaza originara nu este inactivata. Laptele este mai sensibil la influenta luminii, producandu-se defecte de tipul gustului oxidat, uleios, iritant.

Pasteurizarea inaltaSe mai numeste si instantanee, se face la 80 950 C pentru laptele de consum. Pentru produsele lactate acide la 850 C ,30 de minute sau la 900 C , 2-3 minute. Avantaje: Distruge un numar mare de microbi(99,9%) din numarul microflorei din laptele crud, atunci cand contaminarea cu termotoleranti este redusa. Se prelungeste conservabilitatea laptelui in cazul ca numarul initial de germeni nu depaseste 106/ml si se evita recontaminarea. Se inactiveaza mai usor enzimele laptelui. Se reduc in procent mai mare influentele de gust miros din grajd si de la furaje. Aciditatea laptelui scade cu 1 20 T. Dezavantaje: Se reduce capacitatea de coagulare favorizandu-se formarea unui coagul moale cu inglobare maxima de zer si cu gust amar. Se constata formarea de cocoloase, scade cantitatea de lizina din lapte cu 1-2%, se reduce continutul de vitamine, cele mai sensibile fiind vitamina B12 , acidul ascorbic. Se poate produce brunificarea(caramelizarea) laptelui prin formare de substante melanoide.

Pasteurizarea joasaSe mai numeste de lunga durata, se face la 63 650 C timp de 30 de minute. Se foloseste la laptele pentru branzeturi. Avantaje: Este tipul de pasteurizare pentru laptele destinat fabricarii branzeturilor. Dezavantajele: Dintre toate tipurile de pasteurizare contine cel mai mare numar de germeni rezistenti. Prezinta neajunsurile care decurg din prelucrarea unui volum mare de lapte in vane deschise si a unui proces de igienizare cu exces de manipulari. Pasteurizarea se face cu ajutorul pasteurizatorului cu placi: Pasteurizatoarele sunt formate dintr-o serie de placi din otel inoxidabil pe suprafata carora sunt prevazute canale. Placile sunt stranse una langa alta, alcatuind sectiuni separate unde se face schimbul de caldura. Laptele circula pe una din fetele placii, iar apa calda, aburul agentul de racire sau laptele care cedeaza caldura pe cealalta parte a placii. Placile formeaza mai multe sectiuni astfel: - preincalzirea initiala a laptelui de la 5 100 C la 35 400 C prin circulatie in contracurent cu laptele cald pasteurizat(zona de recuperare I ); - preincalzirea a doua a laptelui de la 35 400 C la 55 600 C , tot pe seama laptelui pasteurizat( zona de recuperare II ); - pasteurizarea propriu-zisa, unde laptele atinge temperatura dorita in functie de regimul ales; - mentinerea de scurta durata la temperatura de pasteurizare;

7

- zona de racire cu apa unde temperatura laptelui scade la 15 250 C ; - zona de racire finala in care laptele iesit din sectiunea de recuperare II ajunge la temperatura de 4 60 C , datorita circulatiei in contracurent cu apa racita la 0+4 0 C ; Eficienta de pasteurizare Prin eficienta reala de pasteurizare se intelege independent de indicatia corecta a temperaturii de pasteurizare la termometrul sau termograful aparatelor de pasteurizare, uciderea sigura a germenilor patogeni si reducerea in procent de 98,5-99,9% a numarului total de germeni initiali. Prin asigurarea unei eficiente de pasteurizare corespunzatoare va trebui sa se tina cont de: - Curatirea(centrifugarea) corespunzatoare a laptelui inainte de pasteurizare. - Igienizarea minutioasa a pasteurizatorului, timpul si temperatura optima de pasteurizare. - Siguranta de functionare a pasteurizatorului. Stabilirea eficientei de pasteurizare Eficienta absoluta absenta grupului bacteriilor coliforme pe ml lapte pasteurizat si un numar total de germeni sub 10000/ml indica o pasteurizare eficienta. Eficienta relativa sau procentuala determina numarul total de germeni de lapte intrare si iesire pasteurizator. Raportul procentual de distrugere a germenilor prin pasteurizare trebuie sa comporte la: - Pasteurizare inalta 99,9% - Pasteurizare medie 99% - Pasteurizare joasa 98,5% Testele de eficienta a pasteurizarii indica o recontaminare a laptelui in interiorul pasteurizatorului care poate sa aiba loc la schimbatorul de caldura, la capete oarbe si alte parti ale aparatului de pasteurizare necorespunzator igienizate. La nivelul unor particule de lapte ars in interiorul pasteurizatorului, acesta functioneaza ca o termoizolatie. Defectele ce pot apare la laptele pasteurizat Grupul coli aerogenes(E. coli, klebsiella, Enterobacter) Lactobacillus, cu producere de dextranaze care se inactiveaza la temperatura de peste 300 C . La pasteurizarea joasa persista forme active de lactobacili, care prin acidul lactic eliberat stimuleaza cresterea bacteriilor.

2.TEHNOLOGIA DE FABRICARE A LAPTELUI DE CONSUM8

Receptia cantitativa si calitativa Aceasta operatie tehnologica are drept scop verificarea proprietatilor organoleptice, fizico - chimice si microbiologice ale materiei prime. In cadrul acestei operatii laptele crud integral este supus urmaroarelor analize: Examenul organoleptic prin care se urmareste aspectul laptelui care trebuie sa fie fluid, omogen cu culoare alba, usor galbuie, miros si gust placut specific laptelui proaspat. Examenul fizico chimic prin care se determina : - densitatea laptelui prin metoda aerometrica care nu se admite sub 1,029 Kg/l - aciditatea laptelui prin metoda de titrare fata de o solutie de referinta care se admite de max. 190 Thourner - continutul de grasime care se determina prin metoda butirometrica - gradul de impurificare care se determina prin compararea rondelei prin care s-a facut filtrarea cu un etalon Examenul microbiologic se face prin proba reductazei in urma careia se evidentiaza proprietatile microbiologice ale laptelui. Filtrarea Este o operatie de curatire a laptelui de impuritatile mecanice prezente in masa sa. Aceasta se face cu ajutorul celor doua filtre montate pe conducta de aspiratie a laptelui in tancul de receptie. Pasteurizarea Este operatia prin care se urmareste distrugerea bacteriilor patogene precum si a majoritatii florei saprofite de poluare, inactivitatea enzimelor in vederea stabilizarii proprietatilor laptelui pe o perioada de cel putin 48 de ore. Pasteurizarea se face intr-un schimbator de caldura cu placi. Prin circulatia laptelui in contracurent cu agentul termic la o temperatura de 85 87 0 C , laptele este adus la temperatura de 82 850 C si mentinut timp de 5 secunde dupa care se face racirea brusca a acestuia la +40 C. Procesul este automatizat, temperatura apei si cea a laptelui este permanent controlata de traductorii de temperatura ai instalatiei de automatizare, afisata numeric si prin termografie. De asemenea temperatura apei de racire este controlata si afisata cu ajutorul unui sistem cu afisaj numeric. Racirea apei se face cu ajutorul unei instalatii frigorifice. Normalizarea Se face prin amestecarea in tancul de normalizare a unei proportii de lapte degresat, repasteurizat, cu laptele integral, astfel incat procentul de grasime al laptelui de consum sa

9

fie 2,5%. Prin metoda butirometrica se determina apoi procentul de grasime al laptelui normalizat. Racirea Racirea se face cu ajutorul unui schimbator de caldura cu placi, in care circula apa racita la 20 C in contracurent cu laptele. Laptele este racit pana la +40 C. Controlul calitatii Laptele se supune urmatoarelor analize care se efectueaza in laboratorul societatii, precum si in laboratorul directiei sanitare si veterinare din Arad. Examenul organoleptic prin care se verifica: - aspectul exterior care trebuie sa fie fluid, omogen, fara impuritati vizibile si de sedimentare. - consistenta fluida - culoare alba sau alb usor galbuie uniforma in toata masa - miros si gust placut specific laptelui Examenul fizico chimic care se efectueaza in laboratorul propriu si prin care se verifica: - continutul de grasime conform STAS 6352 / 1- 73; - aciditatea conform STAS 6353 84 - densitatea relativa conform STAS 6347 73 - substanta uscata conform STAS 6344 68 - eficacitatea pasteurizarii STAS 6348 76 Examenul radiologic si examenul microbiologic. Se efectueaza in laboratorul directiei sanitar veterinare. Determinarea volumului ambalajului se face intr-un cilindru gradat, verificat metrologic, dupa reglarea masinii de ambalat, precum si prin cantarirea pungilor in timpul ambalarii. Ambalarea Ambalarea se face pe o masina de ambalat tip Polipack in pungi de polietilena, care realizeaza dozarea automata. Ambalajul este inscriptionat conform NTI 1 / 1994.

Depozitarea Dupa ambalare, pungile se aseaza in navete de plastic si se depoziteaza in camera frigorifica la temperatura 0 50 C . Termenul de garantie este de 48 de ore.

10

Colectarea i transportul laptelui

Recepia laptelui

Curirea de impuritti

Normalizarea Omogenizarea

Pasteurizarea

Rcire

Ambalarea

Depozitarea

Livrarea

Fig. 1. Schem tehnologic de obinere a laptelui pasteurizat.

11

3.ALEGEREA I DESCRIEREA INSTALAIEI TEHNOLOGICE DE OBINERE A LAPTELUI PASTEURIZAT

Fig. Instalaia de pasteurizare a laptelui tip APV Pasilac

1tanc de egalizare; 2pompa; 3dispozitiv de reglare a fluxului; 4zona de recuperare a caldurii; 5separator centrifugal; 6 compomaster; 7 omogenizator; 8pompa auxiliara; 9zona de pasteurizare; 10zona de preparare apa calda; 11pompa de apa; 12serpentina de mentinere; 13 valva de deviere a fluxului; 14zona de racier.

12

Instalaia de pasteurizare a laptelui tip APV PasilacInstalaia de pasteurizare tip APV Pasilac se compune din: tanc de egalizare, schimbtor de cldur cu plci, separator centrifugal, compomaster, omogenizator, tub de meninere, valv de deviere a fluxului, sistem de conducte pentru procesare i service, panou de control. Schimbtorul de cldur cu plci este componentul cheie al instalaiei i are 4 zone: zon de regenerare, zon de pasteurizare, zon de nclzire a apei i zon de rcire. Laptele este pompat din tancul de depozitare n tancul de egalizare, de unde, cu ajutorul unei pompe centrifuge,este introdus n zona de regenerare a schimbtorului de cldur cu plci, unde se nclzete de la 4 la 60 C n contracurent cu laptele pasteurizat. Dispozitivul de reglare a fluxului amplasat ntre pompa centrifug i zona de regenerare este o valv de reglare a debitului cu operare mecanic, care asigur un flux constant ctre separatorul centrifugal. Din zona de regenerare, laptele trece la separatorul centrifugal unde se separ n lapte degresat i smntn. Separatorul are dou funcii: curirea laptelui i separarea grsimii. Reziduul ndeprtat este n proporii de 0,005-0,01% din volumul laptelui i este format din: impuriti, bacterii sporulate i globule roii i albe din snge. Coninutul de grsime din laptele degresat este de 0,05%. Capacitatea separatoarelor poate ajunge pn la 45000l/h. Din separator laptele degresat i smntna sunt trimise la compomaster, care are rolul de a recompune laptele la un coninut standardizat de grsime, ce poate fi cuprins ntre 1 5% , cu o acuratee de 0, 03% . Coninutul de grsime al laptelui integral trebuie s fie cu cel puin 0,2% mai mare dect valoarea din laptele standardizat. Smntna poate fi standardizat la un coninut de grsime cu prins ntre 20 50% , 0,3% . Laptele standardizat este condus la omogenizator, care lucreaz la o presiune cuprins ntre 100 200 bari i o temperatur de 65 C . De la omogenizator, laptele este pompat cu ajutorul unei pompe auxiliare care are rolul de a menine o suprapresiune de 0,5 bar pentru circuitul de pasteurizare rcire fa de circuitul de lapte nepasteurizat. nclzire la temperatura de pasteurizare de 72 73 C se face n zona de pasteurizare a schimbtorului de cldur cu plci cu ajutorul apei calde. Laptele este meninut timp de 16 sec. la aceast temperatur, ntr-o seciune tubular de meninere, unde viteza laptelui este de 1 1, 5 m/s. La captul zonei de meninere este o valv de deviere a fluxului (FDV) care are rolul de a devia fluxul de lapte ctre tancul de egalizare, dac temperatura de pasteurizare este sub punctul fixat. n zona de regenerare laptele este rcit pn la 11 C , cu eficien regenerativ de 90% , dup care este rcit n zona de rcire, pn la o temperatur de 4 C cu ajutorul apei rcite.

13

SCHEMA BLOC A INSTALAIEI DE PASTEURIZARE A LAPTELUI DE CONSUMlapte pasteurizat t=75C

Apa calda t= 100C t=8C t=35C t=75C Pasteurizator t=75C

Prenclzitor

nclzitor

LN

LPi

LPi

LPct=48C

Apa racita t=80C

Generator agent termic

Abur t=125C

t=15C Apa rece

Rcitor

t=20C

tabur uzat = 1050 C

t=30C

LPr

14

4.SCHIMBTOARE DE CLDUR CU PLCISchimbatoarele de caldura cu placi sunt utilizate in cadrul modulelor termice destinate producerii agentului termic pentru incalzire si a apei calde menajere in centrale si puncte termice. Suprafata de schimb de caldura este formata din placi subtiri din metal, ondulate, asezate una peste alta.Canalele prin care circula fluidele sunt formate intre placi. Schimbatoarele de caldura cu placi ALFA-LAVAL sunt in doua variante constructive : 1. Schimbatoare de caldura cu placi brazate ( sudate) 2. Schimbatoare de caldura cu placi cu garnituri de etansare (lipite sau demontabile) Dimensionarea schimbatoarelor de caldura se face pe baza unui program de calcul realizat de producator, pe baza parametrilor termodinamici si puterii termice solicitate de beneficiar. Date minime necesare pentru dimensionarea si ofertarea unui schimbator de caldura : 1. Tip schimbator de caldura ( cu placi brazate sau cu garnituri) 2. Puterea termica necesara 3. Destinatie (preparare apa calda menajera sau incalzire) 4. Parametri agentului termic primar( temperatura tur si retur) 5. Parametri agent termic secundar ( temperatura tur si retur) 6. Pierderea de presiune maxima admisa pe schimbator in circuitul primar si secundar 7. Presiuni de lucru si presiuni maxime admisibile ( primar si secundar).

Schema de curgere in schimbtoarele cu plci

15

5.SCHIMBATOARE DE CALDURA CU FASCICUL TUBULARCele mai raspndite si cele mai reprezentative aparate de transfer de cldur o Se utilizeaza cand sunt necesare suprafete de transfer termic relativ mari. o Se folosesc in scopuri multiple: preincalzitor, racitor, condensator de suprafata, recuperator etc. Acest tip de aparate sunt cele mai raspandite si in acelasi timp cele mai reprezentative aparate de schimb de caldura. Ele sunt intrebuintate in cazurile in care este necesara o suprafata de schimb de caldura relativ mare si in scopuri multiple : preincalzitor, racitor, condensator de suprafata, recuperator. Variante ale schimbatoarelor de caldura : -schimbatoare de caldura cu mai multe treceri prin tevi ; -schimbatoarede caldura cu sicane. In forma cea mai simpla, schimbatoarele de caldura multitubulare sunt construite din tevi fixate la capete in orificiile realizate in doua placi tubulare. Spatiul exterior tevilor este inchis de o manta de care sunt sudate cele doua placi tubulare. Spatiul din interiorul tevilor este inchis la cele doua capete ale tevilor prin doua capace, formand la fiecare capat cate o camera colectoare.Unul din fluidele care participa la transferul de caldura circula prin interiorul tevilor si prin cele doua camere colectoare, ceea ce impune ca pe fiecare capac sa existe un racord de admisie sau evacuarea fluidului. Cel de-al doilea fluid circula prin spatiul dintre tevi, manta si placile tubulare. Pe manta, in apropierea fiecarei placi tubulare, sunt montate racordurile pentru admisia si evacuarea fluidului care circula in acest spatiu. Cand unul din fluide este in faza de vapori care se condenseaza (abur), in mod normal acesta circula in spatiul dintre tevi si este necesar ca pe manta sa fie montat si un racord de aerisire pentru evacuarea periodica a gazelor necondensabile. Racordul de evacuare al condensului trebuie sa fie in legatura cu un separator de condensat, care sa permita evacuarea lichidului si sa retina faza de vapori. Dispunerea tevilor in placa tubulara se poate realiza fie in varfurile unei retele de triunghiuri echilaterale sub forma de hexagoane concentrice, fie prin dispunerea de cercuri concentrice. Ambele variante fac ca in centrul placii tubulare sa fie o teava inconjurata de sase tevi fixate pe primul hexagon sau cerc, apoi de (2 6) tevi pe al doilea hexagon sau cerc, de 6*n tevi pe al m-lea hexagon sau cerc.Tevile trebuie sa fie fixate etans in placa tubulara. Fixarea tevilor in placile tubulare se poate realiza in mai multe moduri. Tevile se fixeaza de obicei prin mandrinare sau sudura.

16

17