ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Proiect la disciplina Gestiunea Financiara a Intreprinderii

TEMA:

Analiza, Diagnosticarea si Planificarea financiara a

Intreprinderii

Profesor coordonator: Studenti:

Assist univ Stanculescu Andrei Balan Iuliana Gabriela

Chielcea Raluca Mihaela

Constantin Georgiana

Grupa 1531, seria C, FABBV, anul al II-lea

BUCURESTI 2011

INTRODUCERE

Compania Biofarm fondata in 1924, este specializata in producerea si comercializarea medicamentelor, fiind in prezent unul dintre primii 10 producatori romani existenti pe piata farmaceutica din Romania, o piata dinamica si foarte competitiva. De peste 80 de ani Biofarm este alaturi de specialistii din Romania in cursa pentru descoperirea celor mai bune solutii pentru mentinerea sanatatii oamenilor.In ianuarie 2010, acționarii principali ai companiei erau: SIF5 Oltenia cu 17,42% din acțiuni, SIF Banat-Crișana - 15,19%, SIF Moldova - 11,46% și AVAS cu 1,04% din capital.

Cu laboratoare de cercetare de cel mai inalt nivel, linii de productie moderne si o puternica echipa de reprezentanti medicali si de vanzari, Biofarm are un portofoliu competitiv de peste 190 de produse care acopera 60 de arii terapeutice si investeste in mod continuu in campanii media, comerciale si de marketing pentru promovarea propriilor produse. Strategia de dezvoltare a companiei Biofarm este una complexa ce cuprinde obiective legate de imbunatatirea portofoliului, dezvoltarea fortei de vanzari si cresterea numarului de produse.

Din datele existente am observat faptul ca ofera oportunitati remacabile de cariera promovand o structura corecta si stimulativa de remunerare, ceea ce implica stabilitate financiara si interes sporit al distribuitorilor care sunt cei mai importanti din industrie.

Am ales pentru proiectul nostru Biofarn, datorita mai multor factori care o recomanda drept o companie de succes. Dintre acestia, cei mai relevanti sunt valorile ce stau la baza, respectiv fabricarea unor produse de inalta calitate, la preturi accesibile, orientarea catre client, precum si dorinta de a face performanta in domeniu. De asemenea, ocupa un loc fruntas in lista celor mai lichide companii listate la Bursa de Valori Bucuresti, actiunile sale fiind tranzactionate in categoria I, considerate stabile si profitabile.

Analiza pozitiei financiare a firmei

Pentru realizarea analizei pozitiei financiare am folosit datele din bilant si calculele ilustreaza uramtorii indicatori:

1) Situatia neta(SN) = Activ-Datorii

2008: SN=146.922.693-1.026.706-14.072.593-31.190-2.078.662=129.713.542

2009: SN=154.080.764 - 850.654 -12.290.964 -726 - 4.885.558 = 136.052.862

2010:SN=168852024-844330-18309692-8065-3766285=145.923.652

Inregistrarea unei situatii nete pozitive si in crestere de la un an la altul se traduce prin realizarea partiala sau integrala a obiectivului major al intreprinderii, respectiv maximizarea valorii, reinvestirea (partiala) a profitului, fructificarea superioara a activului net precum si o imbogatire a actionarilor.

2) Fondul de rulment(FR) = surse durabile - alocari permanente= (CPR+DAT) - IMOnete= (CPR+DAT) - (IMObrute - AMO)

2008: FR=129.713.542+1.026.706-78.431.513=52.308.735

2009: FR=136.052.862 + 850.654 – 72.793.864 = 64.109.652

2010: FR=145.931.717+ 844.330 - 67.513.923 = 79.262.124

Fondul de rulment se mai numeste si capital de lucru net, el reprezentand un excedent de resurse financiare pe termen lung, ramas dupa acoperirea nevoilor permanente, care poate fi utilizat pentru acoperirea nevoilor ciclice. Are un rol important in determinarea gradului de lichiditate al intreprinderii care reflecta capacitatea acesteia de a-si achita datoriile de plata. In toti cei 3 ani este pozitiv, acesta reflectand echilibrul financiar pe termen lung.

3) Fondul de rulment propriu (FRP) = CPR  - IMOnete

2008: FRP=129.713.542-78.431.513 = 51.282.029

2009: FRP=136.052.862 – 72.793.864 = 63.258.998

2010: FRP=145.931.717-67.513.923 = 78.417.794

Exprima limita in care intreprinderea este independenta financiar si isi poate finanta imobilizarile pe termen lung din surse proprii, fara a apela la imprumuturi.Situatia este favorabila, intrucat FRP este pozitiv.

4.Fondul de rulment imprumutat (FRI) = FR – FRP = DAT

2008: FRI=52.308.735 – 51.282.029 = 1.026.706

2009: FRI=64.109.652 – 63.258.998 = 850.654

2010: FRI=79.262.124 - 78.417.794 = 844.330

Din situatia pozitiva a FRI deducem faptul ca intreprinderea s-a indatorat pe termen lung.

5.Nevoia de Fond de Rulment (NFR) = ( Stocuri + Creante ) - Datorii de exploatare

2008:NFR=(12668859 + 19102623) - (14072593 – 964.626) = 18.663.515

2009: NFR=(11.283.810 + 19.102.623)– (12.290.964 – 0) = 31.423.480

2010:NFR=(13.793.861 + 20.159.566)- (18.309.692 - 0 )=15.643.735

NFR sugereaza echilibrul financiar pe termen scurt, exprimand volumul activelor pe termen scurt neacoperite din resurse pe termen scurt si care ar fi recomandat sa fie acoperite din resurse pe termen lung. In cazul nostru, NFR are valori pozitive, ceea ce indica faptul ca firma se confrunta cu o situatie obisnuita care provine din expansiunea activitatii (valori mari ale stocurilor si creantelor, dar cu o rotatie rapida).

6.Trezoreria neta(TN) arata nivelul disponibilitatilor financiare, stocul de numerar aflat la dispozitia intreprinderii la un moment dat..

TN= FR-NFR=ATrezorerie – PTrezorerie

2008: TN = 52.308.735 – 18.663.515 = 33.645.220

2009: TN = 64.109.652 – 31.423.480 = 32.686.172

2010: TN = 79.262.124 -- 15.643.735 = 63.618.389

TN pozitiva reflecta o buna realizare a echilibrului financiar, respectarea regulii de finantare si degajarea unor disponibilitati monetare regasite intr-o trezorerie excedentara. Acest surplus monetar trebuie plasat in conditii de rentabilitate cat mai buna, risc cat mai redus si lichiditate corespunzatoare.

8.Cash = flowul intreprinderii reprezinta soldul fluxurilor de trezorerie care alimenteaza

conturile intreprinderii de la un exercitiu financiar la altul.

CF=ΔTN=ΔFR-ΔNFR

CF2008 -2009 =32.686.172 – 33.645.220 = -959.048

CF2009 -2010 = 63.618.389 - 32.686.172 = 30.932.217

Observam faptul ca in perioada 2008-2009 s-a inregistrat o valoare negativa a Cash-flowului, ceea ce indica o situatie nefavorabila, in care ies bani din firma iar averea actionarilor scade.

In anul urmator, se inregistreaza un cash in-flow, ceea ce demonstreaza ca gestiunea financiara a fost una buna si a determinat intrarea fondurilor in firma, precum si o crestere a capacitatii reale de autofinantare a investitiilor.

Analiza performantei financiare a intreprinderii

In realizarea acestei analize am utilizat date din contul de profit si pierderi ce descrie si explica rezultatul contabil prin prisma structurilor de cheltuieli si venituri care le-au determinat, implicit a actiunilor consumatoare si producatoare de rezultate.

Pe baza contului de profit si pierdere se pot determina marje succesive de acumulare monetara ce explica diversele etape parcurse pana la obtinerea profitului net. Acestea se mai numesc si solduri intermediare de gestiune (SIG) si se obtin in mod diferit in functie de abordarea lor, anglo-saxona, respectiv franceza.

Metoda franceza

2009 2010Cifra de afaceri nete 67.108.836 82.294.885

+Productia stocata 0 0

+Productia imobilizat 0 0

=Productia exercitiului 67.108.836 82.294.885

-Consumuri externe 20.573.563 24.922.570

=Valoarea adaugata 46.535.273 57.372.315

-Cheltuieli cu personalul 13.076.265 14.706.904

- Cheltieli cu impozite taxe 1.096.914 1.392.750 si varsaminte asimilate

= EBE 32.362.094 41.272.661

+ Alte venituri din exploatare 1.634.393 1.246.853

- Alte cheltuieli de exploatare 14.744.420 20.860.054

+Venituri din reluarea provizioanelor 0 0

- Cheltuieli cu amortizarile 5.540.894 4.986.283 si provizioanele de exploatare

=Rezultatul exploatarii 13.711.173 16.673.177

+Venituri financiare 4.652.756 4.187.444

- Cheltuieli financiar -4.222.612 2.814.005

=Rezultatul curent 22.586.541 18.046.616

+Venituri extraordinare 0 0

-Cheltuieli extraordinare 0 0

=Rezultatul brut 22.586.541 18.046.616

-Impozit pe profit 3.613.846,6 2.887.459

=Rezultat net 18.972.694 15.159.157

Productia exercitiului reprezinta totalitatea veniturilor obtinute de intreprindere, rezultate din activitatea de intrepindere.

Productia stocata constituie un venit inregistrat in contabilitate o data cu cresterea stocurilor de produse finite

Productia imobilizata reprezinta un venit contabil inregistrat atunci cand se construiesc imobilizari in regie proprie.

Valoarea adaugata este plusul de valoare creat la nivelul intreprinderii peste valoarea de achizitie a materiilor prime, materiale, serviciilor de la terti.

EBE este potentialul monetar al exploatarii, acumulare baneasca la nivelul conturilor si casieriei.

Din perspectiva anglo-saxona, am calculat urmatoarele marje de acumulare:

1.EBITDA(earnings before intersts, taxes, depreciation and amortization) similar excedentului brut din exploatare (EBE)

Excedentul brut de exploatare exprima capabilitatea de a se autofinanta din amortizari, provizioane si profit, de a onora datoriile catre bugetul statului si de remunerare a investitorilor de capital,actionarii si creditorii.

EBITDA=CA-Cheltuieli monetare de exploatare

2009: EBITDA = 67.108.836 - 34.746.742 = 32.362.094

2010: EBITDA = 82.294.885 - 41.022.224 = 41.272.661

EBITDA>0 in ambii ani ceea ce implica faptul ca activitatea de exploatare se reflecta lanivelul trezoreriei printr-un surplus monetar de 32.362.094 in anul 2009, respectiv 41.272.661 in anul 2010.

2.EBIT (earnings before intersts and taxes) Exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare, prin deducerea tuturor

cheltuielilor (platibile si a celor calculate) din veniturile exploatarii (incasabile si a celor calculate).

EBIT = EBITDA – Cheltuieli cu amortizarea si provizioane

2009 : EBIT = 32.362.094 – 9.633.258 = 22.728.836

2010 : EBIT = 41.272.661 – 28.093.177 = 18.165.767

EBIT>0 rezulta ca activitatea de baza a societatii este rentabila.

3.EBT(earnings before taxes)Este determinat de rezultatul exploatarii, cat si de cel al politicii de finantare.

Este rezultatul activiatii curente (de exploatare si financiara)

EBT = EBIT – Cheltuieli cu dobanzi

2009 : EBT = 22.728.836 – 142.295 = 22.586.541

2010 : EBT = 18.165.767 – 119.151 = 18.046.616

EBT>0, intreprinderea are un profit brut de 22.586.541RON in 2009 si 18.046.616 RON in anul 2010, o parte din aceste sume fiind alocate remunerarii statului.

4.NI(Net income)

NI = EBT – Impozit pe profit

2009 : NI = 22.586.541 - 3.613.846,6 = 18.972.694,4

2010 : NI = 18.046.616 – 2.887.458,6 = 15.159.157,4

NI >0, firma este performanta.

CAF este indicatorul ce reflecta potentialul financiar de crestere economica aintreprinderii, respectiv sursa financiara generata de activitatea industriala si comerciala a firmei dupa scaderea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita scadenta.

Potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii, la sfarsitul exercitiului financiar, este destinat sa remunereze capitalurile proprii (prin dividende datorate) si sa finanteze investitiile de expansiune si de mentinere sau reinnoire din exercitiile viitoare.

Capacitatea de autofinantare reprezintata posibilitatea acesteia de a-si finanta activitatea pe mai departe, inclusiv finantarea din surse proprii, interne, degajate din operatiunile curente. Se poate determina prin doua metode, aditionala si deductiva.

CAFdeductive = EBE + Venituri financiare si extraordinare incasabile – Cheltuieli financiare si extraordinare platibile – Impozitul pe profit

CAFdeductiva 2009 = 32.362.094 + 4.652.756 – (-4.222.612) – 3.613.846,6 = 37.623.615,4

CAFdeductiva 2010=41.272.661 +4.187.444 – 2.814.005 – 2.887.458,6 = 39.758.641,4

CAFaditionala = NI + Cheltuieli nemonetare – Venituri nemonetare

= Profit net + Cheltuieli cu amortizarea/provizioane + Cheltuieli din cedarea activelor + Cheltuieli cu provizioanele financiare – Venituri din cedarea activelor

CAFaditionala 2009 = 18972694.4 + 9.633.258 + 15226870 + (- 6064376) - 144831= 37.623.615,4

CAFaditionala 2010 = 15159157.4 + 6.255.686 + 20.860.054+ 344.152 - 321.602 = 39.758.641,4

Prag de rentabilitate

Pragul de rentabilitate reprezinta volumul vanzarilor sau al productiei pentru care profitul este 0. Se defineste prin nivelul minim al cifrei de afaceri sau o productie minima pentru care se inregistreaza profit nul.

Cheltuielile intreprinderii sunt variabile( se modifica o data cu volumul productiei) si fixe( nu depind de productie). Am considerat ca ponderea cheltuielilor variabile cu salariile in total salarii este 70 %, restul de 30% fiind valoarea cheltuielilor fixe cu salariile.

2009

Cheltuieli variabile2009=16.975.288 + 1.976.456 + 13.076.265*0.7 = 28.105.129,5

Cheltuieli fixe2009 (neglijam activitatea financiara)= 1.621.819 + 0.3*13.076265 + 4.539.122 + 1.224.365- 222.593 + 15.841.334 = 26.926.927

Cheltuieli fixe2009( includem activitatea financiara)= 1.621.819 + 0,3*13.076.265 + 4.539.122 + 1224.365 – 222.593 + 15.841.334 + 142.295 = 27.069.222

v2009 = Cheltuieli variabile/CA = 28.105.129,5 / 67.108.836 = 0,4188

CA prag ctb2009 = F/(1-v) = 46.329.820

CA prag fin2009 = ( F + Cheltuieli cu dobanzi)/(1-v) = 46.574.649

Cheltuieli variabile2010 = 21.010.379+ 2.226.923 + 0.7* 14.706.904 = 33.532.135

Cheltuieli fixe2010(neglijam activitatea financiara) = 1.685.268 + 14.706.904*0,3 + 4.696.491 + 490.342 + 22.252.804 – 200.550 = 33.336.426

Cheltuieli fixe2010( includem activitatea financiara) = 1.685.268 + 14.706.904*0,3 + 4.696.491 + 490.342 + 22.252.804 – 200.550+ 119.151 = 33.455.577

v2010 = 33.532.135/82.294.885 = 0,4074

CA prag ctb2010 = 56.260.513

CA prag fin2010 = 56.461.600

Analiza cash-flow-urilor

Metoda anglo-saxona (metoda indirecta)

Analiza fluxurilor de numerar (cash flow) se face pentru a determina eventuale probleme

de lichiditate şi pentru a determina diversele rate de rentabilitate. De asemenea, acest tip de

analiză poate confirma sau infirma concluziile trase în urma analizei datelor contabile.Curentul

anglo-saxon explica variatia cash-flow-ului pe seama variatiunilor de cash datorate operatiunilor

de gestiune, inclusiv variatia nevoii de fond de rulment, operatiunilor de investitii ( numai in

active fixe, imobilizari), si operatiunilor de finantare (cu capitaluri proprii si imprumutate):

CF=CFexpl +CFinv+CFfin

Prin valorile sale pozitive si crescatoare se evidentiaza faptul ca activitatea de gestiune a firmei degaja un flux de trezorerie pozitiv.acesta semnifica ca participantii firmei pot dispune dispune de o remunerare monetara . situaţia cash flowului cuprinde trei secţiuni:

1.Cash flow-ul din finanţare (CFfin) include disponibilul primit în urma emisiunii acţiunilor, obligaţiunilor şi a contractării creditelor bancare. Cash flow-ul din finanţare este diminuat cu dividendele plătite.

2. Cash flow-ul din investire (CFinv) este de obicei negativ, deoarece cea mai mare parte a sa este reprezentată de cheltuielile de capital pentru achiziţia de imobilizări productive. Acesta poate însă include şi disponibilul primit din investiţii externe neconsolidate sau din joint ventures. CFI ţine cont şi de ntrările sau ieşirile izolate rezultate din achiziţii sau dezinvestiri.

3. Cash flow-ul din exploatare(CFexpl) include disponibilul obţinut din vânzări precum şi sumele cheltuite pentru a genera vânzări. Aici sunt cuprinse cheltuielile de exploatare cum ar fi salariile, chiriile şi impozitele, dar şi alte două elemente suplimentare care reduc CFE: disponibilul plătit pentru stocuri şi dobânzile plătite în contul datoriilor. Suma celor trei elemente ale cash low-ului este egală cu cash flow-ul net:

Cash Flow-ul Net = CFexp + CFinv + CFfin

4.Cash flow-ul net ar putea fi considerat un indicator de performanţă, însă acesta prezintă dezavantajul că include fluxurile din finanţare. Astfel, cash flow-ul net poate fi prea ridicat numai datorită faptului că firma a contractat împrumuturi pentru a obţine disponibil sau prea scăzut doar pentru că firma a utilizat disponibil pentru a rambursa unîmprumut.

CF= CF expl +CF invest + CF finantare

1.CF exploatare=PN +Ch AMO + Proviz nete*- Profitul din cesiunea imobilizarilor**- ΔNFR - Venituri financiare

*Provizioane nete = Cheltuieli cu provizioane - Venituri din provizioane** Profitul din cesiunea imobilizarilor = Venituri din cedarea activelor - Cheltuieli cu

cedarea activelor

CF exploatare2009 = CAF-ΔNFR-Venituri financiare=37623615,4 - 12.759.965-4.652.756=20.210.894

CF exploatare2010 = CAF - ΔNFR - Venituri financiare = 39758641,4 - (-15.779.745) -4.187.444 = 51.350.942

2.CF investitii = Venituri financiare - ΔIMO brute*

*ΔIMO brute=ΔIMO nete + amortizari+ provizioane

CF investitii2009 = Venituri financiare- ΔIMO brute* = 12.038.252(2009)= 4.652.756-[72.793.864- 78.431.513+ 4.539.122+(-222.563)+ (-6.064.376) +1.224.365]= 10.813.887

CF investitii2010 = 4.187.444 - [ 67.513.923 - 72.793.864 + 4.696.491 + ( -200.550) + 344.152 + 490.342]= 4.136.950

3.CF finantare=ΔCS* –dividende +ΔDAT

*ΔCS= ΔCPr- PN reinvestit

CF finantare2009 = (136.052.862 – 129.713.542 – 18.972.694,4) + ( 850.654 - 1.026.706) =

-12.633.374,4 - 176.052= -12.809.426,4

CF finantare 2010 = ( 145.931.717 - 136.052.862 - 15.159.157,4 ) + ( 844330- 850654) =

-5.280.302,4 - 6.324 = -5.286.626,4

4.CF total = CF expl +CF invest + CF finantare

CF total 2009= 20.210.894 + 10.813.887 – 12.809.426,4 = 18.215.354,6

CF total 2010= 51.350.942 + 4.136.950 - 5.286.626,4 = 50.201.266

CASH FLOW-UL DISPONIBIL

1.Dupa origine CFD = CFgestiune - Cresterea economica CFgestiune = PN + AMO/PRO + DOB

CFgestiune2009 = 18.972.694,4 + 4.539.122 + 1.224.365 + (-222.593) + (-6.064.376) + 142.295= 19.288.973CF gestiune 2010 = 15.159.157,4 + 344.152 + (-200.550) + 490.342 + 4.696.491 + 119.151 = 20.608.743,4

Cresterea economica=ΔIMObrute + ΔACR neteCresterea economica2009 = [72.793.864 – 78.431.513 + 4.539.122 + 1.224.365 + (-222.593) + (-6.064.376)] + [( 81.121.037 + 165.863 – 12.290.964 - 726 – 4.885.558) - ( 68.218.208 + 272.972 -14.072.593 – 31.190 – 2.078.662)]= -6.161.131 + 12.498.382,6 = 6.337.251,6

Cresterea economica2010 = [67.513.923 - 72.793.864 + 344.152 + (-200.550) + 490.342 + 4.696.491] - [( 101.122.785 + 215.316 – 18.309.692 - 8.065 – 3.766.285) - ( 81.121.037 + 165.863 – 12.290.964 – 726 – 4.885.558)]= 15.202.966

CFD=CF gestiune-Cresterea economicaCFD2009 = 19.288.973 - 6.337.251,6 = 1.295.1721,4

CFD2010 = 20.608.743,4 - 15.202.966 = 5.405.777,4

2.Dupa destinatie

CFD = CFDactionari + CFDcreditori CFDactionari = PN - ΔCPR

CFDactionari2009 =18.972.694,4 – ( 136.052.862 - 129.713.542) =12.633.374,4CFDactionari2010 = 15.159.157,4 - (145.931.717 – 136.052.862) = 5.280.302,4

CFDcreditori=DOB-ΔDATCFDcreditori2009 = 142.295 - (850.654 – 1.026.706) = 318.347

CFDcreditori2010 = 119.151 - (844.330 - 850.654) = 125.475

CFD =CFD actionari + CFD creditoriCFD2009 = 12.633.374,4 + 318.347=12.951.721,4

CFD2010 = 5.280.302,4+125.475=5.405.777,4

Reevaluarea firmei

AE2008=130.740.248AE2010=146.776.047

V 0 ( AE )=CFD2009

1+k+

CFD2010+ AE2010

(1+k)2

V 0 ( AE )=12.951 .721,41+11,14 %

+ 5.405 .777,4+146 . 776 .047

(1+11.14 %)2 = 134.856.723 < AE2008 = 130.740.248

firma este supraevaluata

VAN(AE) = V0(AE) - AE2008 = 134.856.723 - 130.740.248=4.116.475,1 >0 creștere de valoare a activului economic, o creștere a firmei per total.

Diagnosticul rentabilitatii

1.Rata rentabilităţii economice exprima performantele resurselor angajate in procesul de exploatare fara a lua în considerare mecanismul de finantare (provenienta surselor de finantare), rezultatul exceptional si incidenta fiscala (impozitul pe profit).

Rec(ROA)2009 =EBIT1(1−τ )

AE0

=22728836(1−0,16)

130740248 = 14,603%

Rec(ROA)2010 =EBIT1(1−τ )

AE0

=18165767(1−0,16)

136903516= 11,14%

2.Rata de rentabilitate financiara exprima randamentul capitalului propriu

Rfin(ROE)2009=PN 1

CPR0=

18972694,4129713542

= 14,62%

Rfin(ROE)2010=PN 1

CPR0=

15159157,4136052862

= 11,142%

3.Rata dobânzii arată randamentul datoriilor

Rdob2009= Dob1(1−τ )

DTL0

=142295(1−0,16)

1026706=11,12%

Rdob2010= Dob1(1−τ )

DTL0

=119151(1−0,16)

850654= 11,76%

In anul 2009, compania castiga global 14,603%, de unde actionarii isi atribuie 14,62%, mai mult decât firma iar creditorii 11,12%

In anul 2010, compania castiga global 11,14%, actionarii avand o rata de rentabilitate de 11,142%, iar creditorii 11,76%.

Ratele reale de rentabilitate

Rata inflației pe 2009 conform BNR a fost de 4.74%

1.ROAreala=1+ROA

1+Ri−1=9,41%

2.ROEreala=1+ROE

1+Ri−1= 9,43%

3.Rdob reala = 6,09%

Rata inflației pe 2010 conform BNR a fost 7,96%

1.ROAreala=1+ROA

1+Ri−1=2,94%

2.ROEreala=1+ROE

1+Ri−1= 2,947%

3.Rdob reala = 3,51%

Observam ca daca se corecteaza cu inflatia, ratele de rentabilitate si de dobanda se micsoreaza semnificativ.

Legătura între rentabilități

1.Rec = Rfin *CPR0

AE0+ Rdob *

DTL0

AE0

Rec2009 = 0,1453 + 0,000691 = 0,14603 = 14,603%

Rec2010= 11,077% + 6,3%= 11,14%

2.Impactul indatorarii asupra rentabilitatii

Modelul Modigliani-Miller: ROE=ROA+(ROA-Rdob)*DTL0

CPR0

Pentru anul 2009

14,62%=14,603% + (14,603%-11,12%)*0,00069

ROA>R dob => efectul de levier >0 =>ROE>ROA

Putem concluziona ca pentru anul 2009, indatorarea amplifica rentabilitatea financiara. Cu cat se indatoreaza mai mult, cu atat va castiga mai mult.

Pentru anul 2010

11,142%= 11,14% + ( 11,14%-11,76%)*0,0057

ROA<Rdob=> efectul de levier<0(efect de maciuca)=>ROE<ROA

De aici putem trage concluzia ca indatorarea are efect invers proportional asupra rentabilitatii financiare.Cu cat se indatoreaza mai mult cu atat rentabilitatea financiara va fi mai mica.

Regula de aur a GFI

Rfin> R ec > R dob> R infl

Pentru 2009

14,62%>14,603%>11,12%>4,74% se respecta regula,pentru care putem concluziona faptul ca gestiunea financiara a intreprinderii a fost eficienta.

Pentru 2010, R dob>Rec>Rfin, asadar nu se respecta regula de aur, ceea ce ne induce faptul ca gestiunea financiara a intreprinderii nu a fost corespunzatoare.

R ec<Rdob=> castigul creditorilor este mai mare decât castigul firmei

Rdob>Rinfl=> termenii reali sunt pozitivi

Rate de marjă, rotație și structură

1.Rate de marjă

a.Marje brute( din care nu s-a dedus impozitul pe profit)

Rmarja2009 =EBITCA

*100 =2272883667108836

* 100 = 33,86%

La sfarsitul anului 2009,BIOFARM S.A a acumulat o marjă brută din exploatare de 33,86% din CA.

Rmarja2010 = EBITCA

*100 =1816576782294885

∗100 = 22,07%

La sfarsitul anului 2010,BIOFARM S.A a acumulat o marjă brută din exploatare de 22,07% din CA.

b.Marje nete

Arată eficenţa întreprinderii, respectiv capacitatea întreprinderii de a realiza profit, fiind totodată un element important pentru acţionari, dar si atunci cand se doreşte o analiză a concurenţei.

Rmarja2009 =¿

CA * 100 =18972694,467108836

* 100 = 28,27%

Rmarja2010 =¿

CA * 100 =15159157,482294885

*100 = 18,42%

Observam ca la finele anilor 2009 si 2010, 28,27%, respectiv 18,42% din veniturile obţinute din vănzări se regăsesc sub formă valorică în NI; acţionarii întreprinderii vor putea în acest fel să previzioneze care vor fi profiturile viitoare ale întreprinderii în funcţie cifra de afaceri planificat

În plus nu este o foarte mare diferență între marjele nete și cele brute ceea ce însemnă că provizioanele și amortizările nu au un impact așa mare asupra profiturilor viitoare.

2.Rate de rotație-reprezintă un indicator calitativ al rentabilității capitalului și exprimă intensitatea exploatării activelor întreprinderii

a.Coeficienții de rotație

Coeficientul AT2009 =CAAT

=67108836

154080764= 0,435

Coeficientul AT2010 =CAAT

=82294885

168852024= 0,487

De aici observăm că 1 leu investit în activ a generat 0,435 lei cifră de afaceri in 2009, iar in 2010 0,487.

Coeficientul AE2009 =CAAE

=67108836

136903516=0,49

Coeficientul AE2010 =CAE

=82294885

1 46776047=0,56

1 leu de activ economic a generat 0,49 lei de cifră de afaceri in 2009, iar in 2010 a generat 0,56 lei de cifra de afaceri.

b.Durate de rotație

durata AE2009=AECA

* 360 zile = 13690351667108836

* 360 zile =734,4zile

durata AE2010=AECA

* 360 zile = 14677604782294885

* 360 zile = 642,07 zile

durata AT2009=ATCA

* 360 zile = 15408076467108836

* 360 zile = 826,55zile

durata AT2010=ATCA

* 360 zile = 16885202482294885

* 360 zile = 738,64zile

Durata medie de transformare a activului total și economic în venituri este in 2009 de 734,4zile, respective 642,07 zile. In 2010, durata medie de transformare a activului total și economic în venituri este de826,55zile, respectiv 738,64zile. Observăm că acesta are o durată de rotație mare ceea ce înseamnă că intensitatea exploatării este redusă.

3. Rate de structură-factor calitativ al rentabilității capitalului ce exprimă capacitatea întreprinderii de a asigura un echilibru între capitalurile atrase și obligațiile asumate

Anul 2009:

1.CPRAE

=136052862136903516 *100=99.37%

Observăm că cea mai mare parte a activului economic este acoperită de capitalul propriu(mai bine de 99%).

2.DTLAE

= 850654136903516

*100=0.621%

Așa cum observam și mai devreme, ponderea datoriilor pe termen lung în total activ economic este sub 1%, ceea ce înseamnă că gradul de îndatorare al firmei este unul foarte mic.

3.DTLCPR=

850654136052862*100=0.625%

Gradul de îndatorare al fimei este extrem de mic, de numai 0,625%.

4.AE

CPR=

136903516136052862

=1,006

Anul 2010:

1.CPRAE

=0,994

Observăm că cea mai mare parte a activului economic este acoperită de capitalul propriu(mai bine de 99%).

2.DTLAE

=0.5753

Așa cum observam și mai devreme, ponderea datoriilor pe termen lung în total activ economic este sub 1%, ceea ce înseamnă că gradul de îndatorare al firmei este unul foarte mic.

3.DTLCPR

=0,5786

Gradul de îndatorare al fimei este extrem de mic.

4.AE

CPR=1,005786

Analizând comparativ cele două perioade observă o scădere a indicatorilor datorate scăderii gradului de îndatorare al firmei.

Descompunere în sistem Du Pont

Anul 2009

Rec = Rmarja EBIT(1-τ ¿ * Coef AE * Rata structura = 28,27% * 0,435 * 99,37% = 14,603%

Anul 2010

Rec = Rmarja EBIT(1-τ ¿ * Coef AE * Rata structura= 18,42% * 0,487 * 0,994 = 11,14%

Potrvit acestor rezultate desprindem următoarele concluzii: rata rentabilității economice poate fi majorată prin creșterea marjei de acumulare (diferența dintre cifra de afaceri și cheltuielile de gestiune), fie prin cresterea rotației capitalurilor, prin cifra de afaceri, fie prin ambele cai. În perioadele de dezvoltare, capitalurile investite pot sa creasca mai repede decat rentabilitatea intreprinderii. De aceea, este posibil ca, în ciuda creșterii ratei marjei brute, să se

înregistreze o rată scăzută a rentabilitâții economice, efectele profitabile ale investițiilor propagându-se în viitor.

Prin această descompunere putem observa factorii care influențează nivelul rentabilității financiare.La fel ca și în cazul ROA, câștigul obținut în urma adaosului comercial este substanțial micșorat de intensitatea exploatării activului. În acest caz insă, observăm că în unele situații efectul de îndatorare poate avea un efect pozitiv asupra ROE, însă datele anterioare au demonstrat că acest lucru nu este posibil.

Diagnosticul riscului

a)riscul economic

e=Δ%EBITΔ%CA =

CA0

CA0−PR. ; CA2008=65102889

e '=Δ%PNΔ%CA =

CA0

CA0−PR'   ; CA2009=67108836

2009: e=65102889

65102889−46329820=3,4679

e '=65102889

65102889−46574649=3,5137

2010 : e=67108836

67108836−56260513 =6,1861

e’=67108836

67108836−56461600 =6,3029

b)riscul de faliment

Solvabilitate : R indatorare=DatoriiCPR

2009 : R indatorare=13141618136052862

=0,0965=9,65%<50%

2010 : R indatorare=19154022

145931717=0,1312=13,12%<50%

Levierul =Ratade indatorare

1−Ratade indatorare

2009 : Levierul=0,0965

1−0,0965=0,1068=10,68%<100%

2010 :Levierul=0,1312

1−0,1312=0,1510=15,10%<100%

Lichiditate : Rcurenta=ACRPCR

2009 :R curenta =8112103712290964

=6,6

2010 :R curenta=10112278518309692

=5,523

R rapida = ACR−STO

PCR =

CR+ DISPPCR

2009 : R rapida =32430634+28048592

12290964 = 4,92>0,8

2010 : R rapida=20159566+32776502

18309692= 2,89>0,8

R lichida =Cas h+VMP

PCR

2009 : R lichida=28048592+9358001

12290964 = 3,043>0,5

2010 : R lichida=32776502+34392856

18309692= 3,668>0,5

Planificarea necesarului de finantare

Planificarea financiara a dezvoltarii unei intreprinderi presupune intocmirea situatiilor financiare previzionate cu scopul prevenirii lipsei de lichiditati, a reducerii incertitudinii care planeaza asupra viitorului societatii dar si pentru necesitatile de informare ale actionarilor si ale altor investitori.

Unul dintre riscurile cu care se poate confrunta firma riscul financiar, care se manifesta prin aparitia unor dereglari in sistemul de incasari si plati, dereglari care, necontrolate, pot duce la insolvabilitatea firmei.

Previziunea financiara exprima planul de dezvoltare financiara a firmei pe baza potentialului si a oportunitatilor de care aceasta dispune.Planul financiar reprezinta un ansamblu de decizii cu impact financiar, menite sa asigure nu numai functionarea firmei, ci si dezvoltarea ei.

1. Previzionarea vanzarilor

Bilantul permanent al BIOFARM S.A:ACTIV PASIVImobilizari 70.153.849

Capital Propriu 140.992.290

ACRnete 71.685.889

DTL 847.492

Activ economic 138.139.937

Activ economic 138.139.937

Pentru aceasta metoda, vom considera o rata de crestere superioara cresterii sustenabile. Rata de crestere sustenabila are valoarea 11,142% deci, pentru exemplificare, vom considera o crestere a cifrei de afaceri cu 15%.Rata de crestere sustenabila:g=ROE∗b= 11,142%*1 = 11,142%

a) Prima etapa a modelului presupune calcularea duratelor de rotatie astfel:

Drot IMO= ImobilizariCifra deafaceri

∗360 = (70.153.849/82.294.885)*360= 306,88 zile

Drot ACRnete= ACRneteCifra de afaceri

∗360 = (71.685.889/82.294.885)*360=313,59 zile

Drot Activ Economic= Activ EconomicCifrade afaceri

∗360 = (138.139.937 / 82.294.885) * 360 =620,47 zile

Drot DTL= DTLCifra deafaceri

∗360 = (847.492 / 82.294.885) * 360 = 3,707 zile

Duratele de rotatie arata in ce masura (numar de zile in acest caz) capitalurile investite cat si datoriile atrase pot fi recuperate prin cifra de afaceri. Se observa egalitatea : Drot IMO +Drot ACRnete=Drot Activ Economic

b) A doua etapa presupune previziunea vanzarilor respectiv cresterea cu 15% a vanzarilor:

CAplanificata= 1,15 * CA = 1,15* 82.294.885 = 94.639.117,8 c) Ultima etapa presupune elaborarea bilantului previzionat.

Utilizand duratele de rotatie calculate si cifra de afaceri planificata pentru anul 2010 vom putea calcula valorile planificate ale imobilizarilor, activelor circulante nete respectiv a datoriilor pe termen lung dupa cum urmeaza:

ACRnete planificate=CAplanificata∗DrotACRnete360

= 262.886,4383 * 313,59 = 82.438.558

IMOplanificate=CAplanificata∗DrotIMO360

= 262.886,4383 * 306,88 = 80.674.590,2

DTLplanificate=CAplanificata∗DrotDTL360

= 262.886,4383 * 3,707 = 974.520,03

Se poate observa ca noul activ economic ia valoarea :AE2011 = 82.438.558 + 80.674.590,2 = 163.113.148

Acum vom determina necesarul suplimentar de capital ca diferenta intre noul activ economic si cel deja existent:NSC = AE2011 – AE =163.113.148 - 138.139.937 = 24.973.211

Acest necesar de capital poate fi acoperit (in totalitate sau nu) prin autofinantare si prin contractarea de noi datorii.

1) Prin autofinantareAutofinantarea = Profit Net * Rata de reinvestire a profitului * (1+ rata de crestere) = 15.159.157,4 * 1 * 1,15 = 17.433.031

2) Contractarea de noi datoriiAceasta valoare se va determina ca diferenta intre datoriile planificate si cele deja existente:∆DTL = DTLplanificate-DTL= 974.520,03 – 847.492 = 127.028,03Cu toate acestea, NSC nu este acoperit in totalitate, deci se vor gasi alte metode de finantare al necesarului de capital.NSC-Autofinantare-∆DTL=24.973.211- 17.433.031 -847.492=6.692.688

Suma de 6.692.688 necesara pentru acoperirea NSC poate fi atrasa astfel:

a) Prin emisiunea de actiuni in valoare de 6.692.688 (majorarea capitalului social)Capitalul propriu devine:

CPR2011=CPR+autofinantare+ValoareActiuni=145.931.717+17.433.031+6.692.688=170.057.436

b) Prin supraindatorare ,utilizand suma de 17.433.031 provenita din autofinantare, urmata de contractarea de noi datorii pana la acoperirea totala a NSC-ului ,in suma de 6.692.688.

Capitalul propriu devine:CPR2011=CPR+autofinantare=145.931.717+17.433.031=163.364.748

Datoriile financiare devin:DTL2011=NSC-Autofinantare=24.973.211-17.433.031=7.540.180

2. Cresterea sustenabila

Este o crestere finantata din surse proprii si surse imprumutate ce nu apeleaza la majorarea de capital social (emisiune de actiuni) si care nu modifica levierul respectiv rata de indatorare.

g=¿ROE*b= 11,142%In cele ce urmeaza se va calcula necesarul suplimentar de capital pe baza acestei rate.NSC=AE*g*(1+g)= 138.139.937*11,142%*(1+11,142%)=17.106.478,48

Acest necesar va fi acoperit prin autofinantare si contractare de noi datorii. Autofinantare

Profit net*Rata de reinvestire*(1+g)= 15.159.157,4*1*1,11142=16.848.190,72

Contractare de noi datorii in valoare de :NSC-Autofinantare=17.106.478,48 – 16.848.190,72=258.287,76

Elementele de pasiv devin:CPR2011=CPR+Autofinantare=145.931.717+16.848.190,72=162.779.907,7DTL2011=DTL+Noi Datorii=847.492+258.287,76=1.105.779,8Din acestea rezulta ca noul activ economic devine 163.885.687,5Levier2010=DTL/CPR=847.492/145.931.717=0,58%Rata de indatorare2010=DTL/AE=847.492/138139937 =0,613%

Levier2011=1.105.779,8/162.779.907,7=0,589%Rata de indatorare2011=1.105.779,8/163.885.687,5=0,613%

Ca efect al cresterii datoriilor cat si capitalului cu rata sustenabila, se observa ca levierul si rata de indatorare raman relativ constante.

3.Cresterea autofinantata

g'= g∗Capital propriuActiv economic

= 11,142% * ( 140.992.290 / 138.139.937) = 11,37%

La fel ca si in cazut cresterii sustenabile, NSC se va calcula folosind noua rata g’.NSC = AE * g’ (1+g’) = 138.139.937 * 11,37%* (1+11,37%) = 17.492.341,12Intreaga suma va fi acoperita prin autofinantare. Elementele de pasiv din bilantul permanent devin:

CPR2011= CPR + autofinantare = 145.931.717+17.492.341,12=163.424.058,1DTL2011= DTL= 844.330Activul economic devine 164.268.388,1Levier2010 = DTL / CPR = 847.492 / 145.931.717 = 0,58%Rata de indatorare2010= DTL / AE = 847.492 / 138139937 = 0,613%

Levier2011 = 844.330 / 163.424.058,1 = 0,516%

Rata de indatorare2011= 844.330 / 164.268.388,1 = 0,513%In comparatie cu cresterea sustenabila, in acest caz levierul si rata de indatorare scad, datorita faptului ca intregul necesar de capital este acoperit prin autofinantare.

Concluzii

Studiind analiza pozitiei financiare a intreprinderii se observa o crestere a SN( pozitiva) pe decursul celor trei ani analizati, acest lucru aratand faptul ca investitia initiala a actionarilor a fost imbogatita pe parcurs cu noi acumulari, averea proprietarilor intreprinderii s-a consolidat realizandu-se o gestiune financiara eficienta. Se observa de asemenea ca FR inregistreaza valori pozitive in cei 3 ani, realizandu-se echilibrul financiar pe termen lung. In ceea ce priveste echilibrul financiar pe termen scurt, s-a analizat indicatorul NFR ; acesta inregistreaza o valoare pozitiva, o situatie normala in acest caz deoarece valorile provin dintr-o politica de crestere a firmei.

Cel mai relevant indicator in studiul analizei pozitiei financiare este insa reprezentat de TN. Se observa inregistrarea unor valori pozitive in cazul exercitiilor financiare succesive avute in vedere pentru analiza, ceea ce demonstreaza realizarea echilibrului financiar, succesul societatii si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei pe piata. Surplusul monetar inregistrat reprezinta o expresie concreta a profitului net din pasivul bilantier si a altor acumulari banesti.

In ceea ce priveste analiza performanetei financiare , se observa o valoarea pozitiva a CAF, firma dispunand in concluzie de un flux net de lichiditati la sfarsitul exercitiului financiar.Cu alte cuvinte, firma dispune de mijloacele necesare desfasurarii activitatii sale si a

celei de expansiune dupa repartizarea profitului conform destinatiilor stabilite de actionari sau de catre conducerea intreprinderii.

Analizand indicatorii EBIT, EBITDA si NI se observa ca acestia inregistreaza valori pozitive pentru anii 2009 si 2010 rezultand ca activitatea de baza a intreprinderii este rentabila. De asemenea se observa o scadere a ultimelor doi indicatori in anul 2010 fata de anul 2009, acest lucru indicand o scadere a profitului net, lucru confirmat si de inregistrarile din contul de profit si pierdere.

Studiind analiza rentabilitatii se observa o scadere a rentabilitatii economice in anul 2010 fata de 2009 de la 14,603% la l1,14% acest lucru aratand o scadere a castigului global al companiei. De asemenea, se observa scaderea rentabilitatii financiare cu aproximativ 3 procente indicand o scadere a randamentului capitalului propriu in 2010.

Cuprins

1. Introducere (prezentarea firmei)

2. Analiza poziţiei financiare:

- indicatorii echilibrului financiar.

3. Analiza performanţei financiare:

- soldurile intermediare de gestiune (SIG);

- capacitatea de autofinanţare (CAF);

- marjele de acumulare anglo-saxone;

- pragul de rentabilitate.

4. Analiza cash-flow-urilor:

- cash-flow-ul întreprinderii prin metoda indirectă;

- cash-flow-ul disponibil pentru evaluarea firmei (CFD);

- valoarea intreprinderii si VAN intreprindere.

5. Diagnosticul rentabilităţii:

- ratele de: marja, rotatie si structura;

- ratele de rentabilitate a capitalurilor (ROA, ROE, Rdob);

- descompunerea ratelor de rentabilitate;

- efectul de indatorare.

6. Diagnosticul riscului:

- riscul de variabilitate a profitului (risc economic şi risc financiar);

- riscul de faliment (rate de solvabilitate şi rate de lichiditate).

7. Planificarea necesarului de finantare:

- planificarea financiara cu ajutorul rotatiei capitalurilor;

- rata de crestere sustenabila (g);

- necesarul suplimentar de capitaluri (NSC).

BIBLIOGRAFIE

1.Bordeianu Sebastian, “Analiza diagnosticului pe baza ratelor de rentabilitate”

2.Dinca Marius, “Importanta cash flow-lui pentru cresterea valorii firmei

3.Ion Stancu , “Gestiunea Financiara a Intreprinderii”

4.Vasile Ilie, “Gestiunea Financiara a Intreprinderii”

5. www.bvb.ro

6. www.biofarm.ro

7. www.kmarket.ro