proiect latina
TRANSCRIPT
Colegiul Naţional ,,Ion Luca Caragiale” Ploieşti
Gramatica limbii
latine
PROFESOR: Vladoi Tudor
Clasa a IX-a I
Gramatica limbii latine
I. Substantivul
Teorie (definiţia substantivului) Declinarea I ; Excepţii Declinarea a II-a + substantive neutre ;Excepţii Declinarea a III-a + substantive neutre:-parisilabice
-imparisilabice Declinarea a IV-a + substantive neutre Declinarea a V-a
II. Adjectivul
Teorie Adjective de cls. I Adjective de cls. a III-a Gradele de comparaţie
III. Pronumele
IV. Numeralul
V. Verbul
Teorie (cum se enunţa un verb) Moduri Conjugări Indicativul prezent Indicativul imperfect Indicativ viitor Conjunctiv prezent Gerunziu
1
Substantiv
Substantivul
Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumeşte fiinţe, obiecte, nume, etc.
Substantivele se enunta obligatoriu cu formele de la N si G singular, terminatia de la G fiind cea care indica declinarea substantivului si ajuta la aflarea temei unui substantiv.
Declinarea I
Cuprinde substantive feminine cu terminatii specifice : N - aG - ae
E.g: silva,-ae ; vita,-ae ; capra,-ae ; magistra,-ae ; terra,-ae , villa,-ae .
Model de declinare: silva,-ae
N:silva N:silvaeG:silvae G:silvărumD:silvae D:silvisAc:silvam Ac:silvasV:silva V:silvaeAbl:silvă Abl:silvis
N.B.! Vocala tematică este:-a
Exceptii:
1. nume de barbati : Nerva,-ae ; Numa,-ae ; Puma,-ae ; Cinna,-ae2.preocupari barbatesti: agricola,-ae ; poeta,-ae ; incola,-ae , auriga,-ae3.nume de fluvii: Matrona,-ae ; Garumna,-ae ; Bequana,-ae4.nume de popoare (se enunta cu N-pl si G-pl si se scriu cu majuscule): Belga,-arum ; Getae,-arum
! Alaturi de substantivele de la DI se declina si forma in ,,-a” de la adj de cls I cu trei terminatii: bonus;-a;-um , rarus;-a;-um
2
Declinarea a II-a
Cuprinde substantive neutre si masculine cu terminatia specifica G sg - i
M: N -us, -er, -ir E.g : amicus,-i , lupus,-i , puer,-i G - i, -i, -i
N: N - um G - i E.g : verbum,-i , templum,-i
Model de declinare: amicus,-i
N: amicus N:amiciG:amici G:amicorumD:amico D:amicisAc:amicum Ac:amicosV:amice V:amiciAbl:amico Abl:amicis
N.B.! D pl=Abl pl= -is
Exceptii:
Desi au terminatia specifica ,,-us” ca cele masculine sunt feminine cele care arata:1.nume de arbori,pomi fructiferi : prunus,-i ; ulmus,-i ; malus,-i2.nume de tari,orase,insule:Rhodus,-I ; Aegyptus,-i ; Corinthus,-i
! Dupa substantivele de la D II se declina forma in ,,-us” de la adjectivele de cls I cu trei terminatii: bonus,-a,-um ; magnus,-a,-um Eg: fragus alta , fragi altae DII DI DII DI
Substantivele neutre de la DIIN sg= -umN sg=Ac sg =V sg= -umN pl=Ac pl =V pl= -a
Model de declinare: factum,-i
N:factum N:factaG:facti G:factorum
3
D:facto D:factisAc:factum Ac:factaV:factum V:factaAbl:facto Abl:factis
Declinarea a III-a
Cuprinde substantive de toate genurile cu terminatia specifica la G-sg - isIn functie de nr. de silabe de la G sg, aceste substantive pot fi:
1.PARISILABICE:civis,-is ; apis,-is ; ovis,-is2.IMPARISILABICE:doctor,-oris ; corpus,-oris ; genus,-eris
N.B.! Substantivele parisilabice si cele imparisilabice se declina la fel la toate cazurile, in afara de G-pl, unde fiecare au terminatii specifice: -ium (parisilabice) -um (imparisilabice)Model de declinare:
a)imperator,-oris(imparisilabic) b)parisilabic:ovis,-is
N:imperator N:imperatores N:ovis N:ovesG:imperatoris G:imperatorum G:ovis G:oviumD:imperatori D:imperatoribus D:ovi D:ovibusAc:imperatorem Ac:imperatores Ac:ovem Ac:ovesV:imperator V:imperatores V:ovis V:ovesAbl:imperatore Abl:imperatoribus Abl:ove Abl:ovibus
N.B.! N pl=Ac pl= -esD pl=Abl pl=-ibus
Substantive neutre imparisilabice:-au terminatia ,,-is” la G sg; au trei cazuri identiceLa N sg au terminatii specifice:-men: flumen,-inis ; carmen,-inis-us: tempus,-oris ; genus,-eris-ut: caput,-itis-s: os,osis
Model de declinare: corpus;-oris
N:corpus N:corporaG:corporis G:corporumD:corpori D:corporibusAc:corpus Ac:corporaV:corpus V:corporaAbl:corpore Abl:corporibus
N.B.! N sg=Ac sg=V sg
4
N pl=Ac pl=V pl= -a
Substantive neutre parisilabice
N sg= -eCaracteristica: trei cazuri identice:N pl=Ac pl=V pl= -ia Ca aceste substantive se declina si cateva false neutre imparisilabice:animal,-is ; tribunal,-is ; calcar,-is ; nectar,-is ; exemplar,-is
Model de declinare:
mare,-is tribunal,-alisN:mare N:maria N:tribunal N:tribunaliaG:maris G:marium G:tribunalis G:tribunalium D:mari D:maribus D:tribunali D:tribunalibus Ac:mare Ac:maria Ac:tribunal Ac:tribunalia V:mare V:maria V:tribunal V:tribunaliaAbl:mari Abl:maribus Abl:tribunali Abl:tribunalibus
Dupa aceste substantive se declina si adj de cls a II-a cu doua terminatii de tipul:-is , -e sau cu o terminatie comuna tuturor genurilor.E.g: fortis,-e felix,-icis util, -e atrox,atrocis omnis,-e sagox,sagacis m,f n m,f,n
Aceste adj. se declina dupa subst. parisilabice, avand intotdeauna Abl sg in ,,-i” si G pl in ,,-ium”.
Exceptii de la declinarea a III-a
False imparisilabice: False parisilabice: False neutre mons,montis=munte mater,-tris tribunal,-alispons,pontis=punte pater,-tris animal,-isfons,fontis=izvor frater,-tris nectar,-isars,arctis=fortareata senex,senix calcar,-isnix,-vis=zapada panis,-is exemplar,-isurbs,urbis=oras canis,-is Dupa,,tres,tria” G pl=-ium G pl= -um Npl=Acpl=Vpl
5
Declinarea a IV-a
Cuprinde substantive de toate genurile cu term. la G sg – us.Neutrele se recunosc dupa faptul ca au la N sg – u.
Masc si fem: N=-us G=-us
Model de declinare: excercitus,-us
N:exercitus N:exercitusG:exercitus G:exercituumD:exercitui D:exercitibusAc:exercitum Ac:exercitusV:exercitus V:exercitusAbl:exercitu Abl:exercitibus
E.g: sensus,-us ; senatus,-us ; lacus,-us ; socrus,-us
Neutre: genu,-us gelu,-us cornu,-us
Exceptii:quercus,-us(stejar)ficus,-us(smochin) D si Abl pl= -ubustribus,-usacus,-uslacus,-us
Model de declinare: genu,-us
N:genu N:genuaG:genus G:genuumD:genui D:genibusAc:genu Ac:genuaV:genu V:genuaAbl:genu Abl:genibus
6
Declinarea a V-a
Cuprinde numai doua substantive care au forme la toate cazurile, dar si alte substantive care au forme doar la anumite cazuri.G sg -ei
E.g: res,rei=lucru,situatie,problema dies,diei=zi,termen,data(,,Sine die!”)
N.B.! Acestea au forme pentru toate cazurile.
Model de declinare:
~ res,rei~
N:res N:resG:rei G:rerumD:rei D:rebusAc:rem Ac:resV:res V:resAbl:re Abl:rebus
~dies,diei~
N:dies N:diesG:diei G:dierumD:diei D:diebusAc:diem Ac:diemV:diei V:diesAbl:die Abl:diebus
Alte substantive:facies,-ei->facia=fataspes,-ei=sperantaglacies,-ei=gheataeffigies,-ei=infatisare
7
N.B.! Nu exista adjective care sa se decline dupa substantivele de la declinarea a IV-a si
Adjectiv
Adjectivul
In functie de terminatiile de la N sg, adjectivele se impart in doua clase:
1.Clasa I cu trei terminatii:
-us,-a,-um-er,-ra,-rum-er,-era,-erum m f n DII DI DII n.
E.g: clarus,-a,-um longus,-a,-um miser,-era,-erum pulcher,-ra,,-rum
Model de declinare: miser,-era,-erum
M: F: N:
N:miser N: misera N:miserumG:miseri G: miserae G:miseriD:misero D:miserae D:miseroAc:miserum Ac: miseram Ac:miserumV:miser V:misera V:miserumAbl:misero Abl: misera Abl:misero
N:miseri N:miserae N:miseraG:miserorum G:miserarum G:miserorumD:miseris D:miseris D:miseris
8
Ac:miseros Ac:miseras Ac:miseraV:miseri V:miserae V:miseraAbl:miseris Abl:miseris Abl:miseris
Adjectiv 2.Clasa a II-a:
-cu doua terminatii:-is,-e E.g: utilis,-e facilis,-e fortis,-e
-cu o terminatie : atrox,-ocis felix, -icis sagax,-acis N-m,f,n G-m,f,n
N.B.! Adjectivele de clasa a II-a se declina dupa substantivele de la DIII parisilabic, avand Abl sg in,,i”si G pl in,,ium”.
Model de declinare:
fortis,-e(cu doua terminatii) prudens,-is(cu o terminatie)
M,F N M,F N
N:fortis forte N:prudens prudens G:fortis fortis G:prudentis prudentisD:forti forti D:prudenti prudentiAc:fortem forte Ac:prudentem prudens V:forti forte V:prudens prudensAbl:forti forti Abl:prudenti prudenti
N:fortes fortia N:prudentes prudentiaG:fortium fortium G:prudentium prudentiumD:fortibus fortibus D:prudentibus prudentibusAc:fortes fortia Ac:prudentes prudentiaV:fortes fortia V:prudentes prudentiaAbl:fortibus fortibus Abl:prudentibus prudentibus
9
Adjectiv
Gradele de comparatie
1.Pozitiv (forma din dictionar)2.Comparativ3.Superlativ
Gradul pozitiv
Exprima o insusire a obiectului fara a o raporta la un alt obiect sau la alt moment.
E.g:bonus,-a,-umclarus,-a,-umpulcher,ra,-rummiser,-era,-erumfortis,-ealtus,-a,-um
Gradul comparativ
Exprima insusirea unui obiect in raport cu insusirile unui alt obiect, stabilind raporturi de egalitate sau inegalitate.
Se formeaza din tema adj + ior(N sg. m/f) +ius(N sg. n) +ioris(G pl. m,f,n)
E.g: atrocioris,atrociorrarius,rarioris
10
N.B.! Formele de la comparative se declina dupa DIII imparisilabica cu Abl sg in ,,e”.
Adjectiv
Model de declinare: fortis,forte
m,f n m,f nN:fortior fortius N:fortiores fortioraG:fortioris fortioris G:fortiorum fortiorumD:fortiori fortiori D:fortioribus fortioribusAc:fortiorem fortius Ac:fortiores fortioraV:fortior fortius V:fortiores fortioraAbl:fortiore fortiori Abl:fortioribus fortioribus
Gradul superlativ
Se formeaza adaugand la tema adjectivului respective terminatiile:-issimus,-a,-um pt.adj. cu term –us si rimus,-a,-um pt adj. cu term –er,-era,-erum.
Acestea se declina ca orice adjective de la gradul pozitiv.
N.B.! Se poate traduce in lb.romana fie cu superlativul absolute, fie cu superlativul relativ.
Sase adjective formeaza superlativul cu terminatiile:-limus,-lima,-limumSe scriu cu 2,,l”la superlative:-facilis,-edifficilis,-e
similes,-edissimilis,-e
humilis,-egracilis,-e
Eg:facillimus,-lima,-limum
11
N.B. Exista si unele adj. care formeaza total diferit comparativul si superlativul. Acestea se cunosc dupa faptul ca au terminatia:-uus,-eus.
E.g: C:magis idoneus>mai potrivit
Pronumele
Pronumele personal
Persoana IN:ego N:nosG;mei G:nostriD:mihi D:nobisAc:me Ac:nosV:- V:-Abl:me Abl:nobis
Persoana a II-a N:tu! N:vosG:tui G:vestri,vestrumD:tibi D:vobisAc:te Ac:vosV:tu! V:vos!Abl:te! Abl:vobis
N.B.! Formele de la Abl sg pot fi scrise unindu-le cu prepozitia,,cum”.
mecum=cu minetecum=cu tineNobiscum=cu noiVobiscum=cu voi
Pronumele posesiv
Inlocuieste numele posesorului sau al obiectului posedat.Aceste pronume sunt in acelasi timp si adjective posesive si se declina ca adj. de cls I cu trei terminatii.
Persoana I:
12
meus,mea,meum=al meu,a meanoster,nostra,nostrum=al nostru,a noastra
Persoana a II-a:
tuus,tua,tuum=al tau,a tavester,vestra,vestrum=al vostru,a voastra
Persoana a III-a:
suus,sua,suum=al sau,a sasui,suae,sua=al lor,a lor
N.B.! V sg a lui „meus” este „mi” cand insoteste un substantiv care are vocativul terminat tot in,,-i”.
E.g:Mi fili!=Fiul meu!
Ablativele meo, mea, suo, sua, accentuate se intaresc uneori prin particula,,-pte” cu sensul propriu:
meapte manu=cu mana mea proprie
Pronumele reflexiv
Declinare
Numar/Caz Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ AblativSingular/Plural - sui sibi se se
Observatii:
1. Ca in limba romana, pronumele reflexiv nu are nominativ (in dictionar se pune acuzativul). 2. Genitivul -SUI- are aceleasi valori ca si cele ale pronumelor personale (sui memoria = aducerea aminte de el). 3. Prepozitia -CUM- se pune dupa pronume: secum = cu sine.
13
4. Pronumele reflexiv se foloseste cand persoana pe care o inlocuieste este aceeasi cu subiectul: "superbi se laudant" = trufasii se lauda.
Numeralul
1) Numeralul cardinal
I-unus, -a, -umII-duo, -duae, -duoIII-tres, -triaIV-quattuovV-quinque C-centumVI-sex M-milleVII-septem D-500VIII-octo XX-vigintiIX-novem X-decem
2) Numeralul ordinal
primus, -a, -umsecundus, -a, -umtertius, -a, umquartus, -a, -umquintus, -a, -umsextus, -a, -umseptimus, -a, -um
14
Verbul
Verbele regulate se enunta cu patru forme, fiecare forma reprezentând moduri si timpuri diferite.
I.Indicativ prezent II.Infinitiv prezent
Pers.I sg.; term =-o term=-re
rogo rogo, -are teneo teneo, -ēre dico dico, -ĕre facio facio, -ĕre venio venio, -ere
III.Indicativ perfect IV.Supin-acuzativ
Pers.I sg.;term=-I
rogo, -are, -avi rogo, -are, -avi, -atum teneo, -ēre, -tenui teneo, -ēre, -tenui, -tentum dico, -ĕre, -dixi dico, -ĕre, -dixi, -dictum facio, -ĕre, -feci facio, -ĕre, -feci, -factum venio, -ire, -veni venio, -ire, -veni, -ventum
N.B.! Daca inlaturam term. “-re” de la infinitiv prezent obtinem tema de prezent a verbului respectiv (ex:audio, -ireaudi=tema)N.B.! Daca inlaturam terminatia de la indicativ perfect, obtinem tema de perfect. Un verb latinesc are trei teme: de prezent, de perfect si de supin. De la fiecare tema se formeaza moduri si timpuri diferite (in total sunt 24).
In functie de vocala cu care se termina tema de prezent, aflam carei conjugari apartine verbul respectiv.
Conj. I -a- :laudo, -are
15
Conj. a II a -ē- :hobeo, ēre
Conj. a III a -ĕ- :dico, -ĕre
Conj. a IV a -i- :venio, -ire
N.B.! La conjugarea a III-a avem doua categorii: a)vocalica :facio, -ĕre (au “i” inaine de “o” final) b)consonantica (nu au “i”) :dico, -ĕre.
1) Indicativ prezent
Indicativul prezent se formeaza din tema de prezent a verbului plus desinentele verbale:
Singular:-m, -s, -tPlural:-mus, -tis, -nt Aceste desinente arata persoana si numarul unui verb si se obtin de la indicativul prezent al verbului “a fi”.sum sumuses estisest sunt
N.B.! Desinenta “m” nu apare la indicativ prezent.
Model de conjugare
Conj. I : sano, -are Conj. a II-a : maneo, -ēre
sano sanamus maneo manemussanas sanatis manes manetissanat sanant manett manent
Conj. a III-a V. :facio, -ĕre Conj. a III-a C. : lego, -ĕre
facio facimus lego legimusfacis facitis legis legitisfacit faciunt legit legunt
Conj. a IV-a :audio, -ire
audio audimus
16
audis auditis audit audiunt
2) Indicativ imperfect
Indicativul perfect reprezinta o actiune trecuta si neterminata .-se formeaza din tema de prezent si terminatiile :
singular:-bam, -bas, -batplural: -bamus, -batis, -bant
N.B.La verbele de conj. a III-a vocalica si a IV-a apare si vocala de legatura “e”Singular: -ebam, -ebas, -ebatPlural: -ebamus, -ebatis, -ebant
Model de conjugare
Conj. I: narro -are Conj. a II-a: tacio, -ere
narrabam narrabamus tacebam tacebamusnarrabas narrabatis tacebas tacebatisnarrabat narrabant tacebat tacebant
Conj. a III-a cons.: credo, -ere Conj.a III-a voc.:facio, -ere
credebam credebamus faciebam faciebamuscredebas credebatis faciebas faciebatiscredebat credebant faciebat faciebant
Conj. a IV-a: venio, -ire veniebam veniebamus veniebas veniebatis veniebat veniebant
17
3) Indicativul viitor
Indicativul viitor se formeaza din tema de prezent plus terminatia.1.pentru verbele de conj. I si a II-a: -bo, -bis, -bit (sg) -bimus, -bitis, -bunt (pl)2.pentru vb de conj. a III-a si a IV-a: -am, -es, -et (sg) -emus, -etis, -ent (pl)
Model de conjugare:
Conj. I : narro –are Conj. a II-a: placeo, -ere
narrabo narrabimus placebo placebimusnarrabis narrabitis placebis placebitisnarrabit narrabunt placebit placebunt
Conj. a III-a voc.:fugio, -ere Conj. a III-a cons.:ago, -ere
fegiam fegiemus agam agemusfegies fegietis ages agetisfegiet fegient aget agent
Conj.a IV-a: audio, -ire audiam audiemus audies audietis audiet audient
18
4) Conjunctiv prezent
Conjunctivul prezent exprima o posibilitate, o dorinta de indeplinit.
Se formeaza din tema de prezent plus terminatiile:1.pentru verbele de conj. I :sg:-em, -es, -et pl:-emus, -etis, -ent2.pentru verbele de conj. a II-a, a III-a, a IV-a:sg:-am, -as, -at pl:-amus, -atis, -ant
Model de conjugare
Conj. I :laudo, -are Conj. a II-a:habeo, -ere laudem laudemus habeam habeamuslaudes laudetis habeas habeatislaudet laudent habeat habeant
Conj. a III-a cons.: lego, -ere Conj. a III-a voc.:facio, -ere
legam legamus faciam faciamuslegas legatis facias faciatislegat legant faciat faciant
Conj. a IV-a :audio, -ire
audiam audiamus audias audiatis audiat audient
19
5) Gerunziul
Gerunziul = substantiv verbal (mod care se declina dupa subst. de la declinarea a II-a) Se formeaza din tema de prezent a unui verb + suf. – nd- + term. de la declinarea a II-a.- nu are forma pentru N sg.- nu are forma pentru cazurile de la pl.
Model de conjugare
Conj. I : rogo, -are Conj. a II-a : habeo, -ere
N. rogave N. habereG. rogando G. habendiD. rogando D. habendoAc. ad rogandum Ac. ad habendumAbl. rogando Abl. habendo
Conj. a III-a voc. :capio, -ere Conj. a III-a cons. :dico,-ere
N. capere N. dicere G. capiendi G. dicendiD. capiendo D. decidoAc. ad capiendum Ac. ad dicendumAbl. capiendo Abl. dicendo
Conj. a IV-a: venio, -ire N. venire G. veniendi D. veniendo Ac. ad veniendum Abl. veniendo
20