proiect licenta - incalzire si climatizare10023

UNIVERSITATEA TEHNICA "GH. ASACHI" DIN IASI FACULATATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII

SECTIA INSTALATII

INDRUMATOR, STUDENT,

CONF.DR.ING. VERDES MARINA STROESCU SILVIU

2011

UNIVERSITATEA TEHNICĂ "GHEORGHE. ASACHI" DIN IAŞI FACULTATEA DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII SPECIALIZAREA INSTALAŢII PENTRU CONSTRUCŢII

APROBAT

~dra Prof. d\]'. gnatJnn

TEMA-CADRU

pentru elaborarea Proiectului de Licenţă

Între studentul Stroescu Silviu care a solicitat înscrierea pentru coordonarea elaborării Proiectului de licenţă şi conf.dr.ing. Verdes Marina în calitate de coordonator, s-au stabilit următoarele: 1) Tema proiectului tehnic, specialitatea instalaţii de incalzire si climatizare, stabilită de comun acord, este:

Instalatii de incalzire si climatizare pentru o cladire administrativa din oras Iasi. şi a fost atribuita prin ordinul nr ......... ../. ......................... .

2) Termenul de predare a proiectului este :15.07.2011 3) Elementele iniţiale ale temei sunt: Plan de situatie, planuri caracteristice, structura si caracteristicile elementelor de inchidere, gradul de ocupare, echipamente si utilaje montate in cladire. 4) Conţinutul notei explicative (enumerarea problemelor ce vor fi abordate- piese scrise) :

Partea I-a: Memoriu tehnic-justificativ, descrierea funcţional constructivă a clădirii şi

fundamentarea soluţiilor adoptate, în conformitate cu reglementările

tehnice în vigoare. Partea a 11-a: Caiet de sarcini, care cuprinde :

a) breviar de calcul; b) caiete de sarcini pentru:

- execuţia lucrărilor;

- punerea în funcţie; - verificarea materialelor si echipamentelor; - transportul, depozitarea si manipularea echipamentelor - pozarea si imbinarea conductelor - montarea corpurilor de incalzire - probarea instalatiilor de incalzire

c) program de verificarea a executării lucrărilor de instalaţii ; - Partea a III-a: Documentaţie economică :

- Antemăsurătoare ; 5) Denumirea materialului grafic aferente proiectului (piese desenate -minim 7 planşe):

- planuri caracteristice cu amplasarea instalatiei de incalzire; - schema izometrica - schema termoenergetica -schema coloanelor.

6) Verificarea compatibilităţii structurii clădirii cu soluţiile tehnice de implementare a instalaţiilor şi consultaţii pentru elaborarea documentaţiei economice se solicită la titularii disciplinelor de specialitate, respectiv:

Prof. dr.ing. Gavrilas Ioan şi Prof.dr ing. Serbănoiu Ioan

7) Tema a fost primita pe data de 17.10.2010

8) Verificarea stadiului elaborării proiectului se va efectrua săptămânal de către îndrumător, iar proiectul de licenţă se va preda cu minim două săptămâni înainte de susţinere, pentru a fi verificat de comisia preliminară constituită la nivelul Catedrei de Insta'taţii.

COORDONATOR Conf.dr.ing. Verdes Marina

- 1 -

STUDENT Stroescu Silviu

~~~~'--"

UTI Proiect de Diplomă 2011

CUPRINS

A. Piese scrise A.1. Memoriu tehnic

A.l.1 Descrierea funcţional- constructivă a clădirii .......................................... 3 A.2. Memoriu justificativ

A.2.1. Soluţii de ansamblu ............................................................................. 4 A.2.1.1 Pompă de caldură .............................................................................. 5 A.2.1.1.1 Funcţionarea unei pompe de caldură ............................................. 7 A.2.1.1.2 Tipuri de pompe de caldură ............................................................ 8 A.2.1.1.3 Pompa de caldură sol-apă ............................................................... 9 A.2.1.1.4 Generalităţi despre agentul de lucru al PC .................................... 11 A.2.1.2 lncălzirea prin pardoseală ................................................................. 12 A.2.1.3 Ventiloconvectoare ......................................................................... 16

A.3. Bază de proiectare

A.3.1 Calculul rezistenţei la transfer termic a elementelor de construcţie ........... 17 A.3.1.1 Calculul rezistenţei termice minime necesare a elementelor de

construcţie ............................................................................................................................... 18 A.3.1.2 Calculul rezistenţei la transfer a elementelor de construcţie ........... 18 A.3.1.3 Determinarea rezistenţei termice ..................................................... 19

A.3.2. Parametri climatici exteriori de calcul. .......................................................... 21 A.3.2.1. Situaţia de vară ................................................................................ 21

A.3.3 Parametri climatici interiori de calcul ............................................................. 22 A.3.3.1 Situaţia de vară ......................................................................................... 22

A.3.4 Bilanţul termic ................................................................................................ 23 A.3.4.1.Sarcina termică de vară .................................................................... 23

A.3.5.Aporturi de căldură prin elemente inerţiale .................................................. 23 A.3.6 Aporturi de căldură prin elemente neinerţiale ............................................... 24 A.3.7 Aporturile de căldură din încăperi alăturate ................................................... 24 A.3.8 Degajări de căldură de la surse interioare ............................................................ 25

A.3.8.1. Degajările de căldură de la oameni ...................................................... 25 A.3.8.2. Degajările de căldură de la iluminat.. .................................................... 26 A.3.8.3. Degajările de căldură de la maşini şi utilaje acţionate electric ........ 26 A.3.8.4. Degajările de căldură de la echipamentele de birou ....................... 27

A.3.9.Determinarea necesarului de căldură ................................................................. 27 A.3.10. Pierderile de presiune pe reţeaua de conducte ........................................... 31 A.3.11 Dimensionarea instalaţiei de incălzire ............................................................... 32

A.3.11.1.Dimensionarea corpurilor de incălzire ............................................... 32 A.3.11.2.Determinarea necesarului termic incălzire ........................................ 34 A.3.11.3.Determinarea necesarului termic răcire ............................................ 34 A.3.11.4.Dimensionarea instalaţiei incălzire prin pardoseală .......................... 34 A.3.11.5.Dimensionarea pompelor de circulaţie a agentului termic ................ 40 A.3.11.6. Dimensionarea vasului de expansiune închis .................................... 40

1


B.Breviar de calcul

B.l.l. Calculul rezistenţei la transfer termic a elementelor de constructie ................. 42 B.1.2 Aporturi de căldură,degajărari de căldură- perioada de vară ........................... 51

8.1.2.1. Calculul defazării si amortizării elementelor inerţiale exterioare ....... 52 B.1.2.2. Calculul coeficientului mediu de asimilare termică ............................. 55 8.1.2.3. Aporturi de căldură prin elemente inerţiale si neinerţiale ................. 56 8.1.2.4. Aporturi de căldura de la incaperi vecine si degajări interioare .......... 56

B.1.3. Necesar de căldură. Perioada de iarnă ............................................................... 68 B.1.4. Dimensionare instalaţie pardoseală ..................................................................... 69 B.1.5. Calculul reţelelor de distribuţie agent termic cald şi rece .................................. 71 B.1.6. Alegerea echipamentelor ..................................................................................... 73

8.1.6.1 Alegere pompelor ..................................................................................... 73 8.1.6.2 Vas de expansiune .................................................................................... 74 8.1.6.3 Radiatoare ......................................................................................................... 76 8.1.6.4 Ventiloconvectoare .................................................................................. 76 8.1.6.5 Pompa de căldură ..................................................................................... 81 8.1.6.6 Aparate de aer conditionat ............................................................................. 83

B.2. Elaborare caiet de sarcini ....................................................................................... 85 C. Documentaţia economică .......................................................................................... 89

C.1. Antemăsurătoare ............................................................................................ 92 C.2. Devize analitice ............................................................................................... 93 C.3. Măsuri de tehnica securităţii muncii .............................................................. 95

D. Bibliografie .................................................................................................................. 95 E. Anexe ............................................................................................................................ 95

C.Piese desenate

1. PLAN DE SITUAŢIE 2. PLAN ETAJ 11NSTALAŢII 3. PLAN ETAJ 2 INSTALAŢII 4. PLAN PARTER INSTALAŢII

5. SCHEMA COLOANELOR 6. SCHEMA IZOMETRICA

7. SCHEMA TERMOENERGETICĂ ÎN CENTRALA TERMICĂ

2

UTI Proiect de Diplomă

TEMA PROIECTULUI

Să se elaboreze documentaţia tehnica-economică necesară pentru realizarea instalaţiei de încălzire şi climatizare pentru o clădire administrativă.

Bilanţul termic se va calcula pentru 24 ore.

A.l. MEMORIU TEHNIC

A.l.l DESCRIEREA FUNqiONAL- CONSTRUCTIVĂ A CLĂDIRII

2011

Clădirea cu destinaţia aferentă unui sediu birouri ce are ca activitate comercializarea de materiale de construcţii şi instalaţii, pentru care se va proiecta instalaţia de încălzire şi climatizare. Este situată în municipiul laşi şi este amplasată în zona climatică III, cu temperatura exterioară de -18°C şi zona eoliană IV.

Întocmită conform cerinţelor din tema de proiectare, lucrarea respectă normele şi standardele în vigoare, astfel încât să poată fi asigurat confortul utilizatorilor precum şi nivelurile de performanţă necesare.

Din punct de vedere constructiv imobilul P+2E are structură de rezistenţă pe cadre şi planşee din beton armat, închiderile exteriore se realizează din b.c.a. Finisajele exterioare şi interioare sunt din tencuială pe bază de var şi ciment. Acoperişul clădirii este de tip terasă necirculabilă.

Proiectul cuprinde următoarele piese de arhitectură: ~ plan parter; ~ plan etaj 1; ~ plan etaj 2; ~ secţiune transversală;

~ fatadă laterală dreapta; ~ fatadă laterală stanga;

• La parter este amplasată camera centralei, cu 5=8.8 mp; 2 grupuri sanitare cu 5=5.9 mp, respectiv 5=6.3 mp, 2 birouri cu 5=24.4 mp, respectiv 5=36.6 mp, un hol cu o suprafrafaţă 5=25.4 mp, hol de acces cu 5=11.18 mp si casa scării cu S=12.73mp.

Pardoseala la acest nivel este rece din placi de gresie in grupurile sanitare, camera centralei, hol uri, casa scării şi caldă din parchet în cele 2 birouri.

• La etajul 1 al clădirii se găsesc 3 birouri de urmatoarele suprafeţe S1=27.7mp, S2=33.7mp, S3=43.5mp, dotate cu pardoseală caldă din parchet, 2 grupuri sanitare şi 2 holuri având aceleaşi dimensiuni şi tip de pardoseală ca cele de la parter şi un balcon cu S=4.5mp şi pardoseală rece din placi de gresie.

• La etaj 2 se găsesc 3 săli de conferinţe care au urmatoarele suprafeţe S1=27.7mp, S2=33.7mp, S3=43.5mp. şi un balcon cu S=4.5mp.Restul camerelor de la acest nivel, grupurile sanitare şi holurile au aceleasi dimensiuni şi tip de pardoseală ca cele anterioare.

Pentru realizare încălzirii şi climatizării s-a ales o pompă de caldură in varianta solapa cu o capacitate de răcire de 25KW şi încălzire de 38 KW.

Acumulatorul pompei de caldură, care furnizează agent termic, are o capacitate de 1500 L şi este dotat cu un baston electric, care pe baza unor senzori, în cazul în care

3


temperatura fluidului este sub limita admisă, acţionează o siguranţa electrică care are rolul de a stabiliza parametri acestuia.

În birouri unde se realizează atât încălzirea cât şi condiţionarea aerului interior s-au montat ventiloconvectoare de puteri satisfăcătoare pentru acoperirea necesarului de încălzire şi răcire rezultat din calcul.

În sălile de conferinţă de la etajul 2 s-a optat pentru încălzirea prin pardoseală, iar pentru răcirea aerului interior s-au montat aparate de aer condiţionat de puteri corespunzatoare.

În restul încăperilor unde nu este necesară condiţionarea aerului interior (holuri, toalete, casa scării), s-au montat radiatoare din aluminiu pentru acoperirea sarcinii termice pe parcursul sezonului rece.

Radiatoarele sunt alimentate printr-o retea separata de cea a ventiloconvectoarelor de la un distribuitor aflat în camera centralei termice cu agent termic de 5o•c.

Distribuţia agentului termic de încălzire cât şi a celui de răcire se realizează bitubular prin distibuţie inferioară,forţată, tubulatura aleasa a fost cea din oţel.

Fiecare etaj este alimentat printr-o reţea separată de celelalte etaje, iar reţeaua de alimentare a ventiloconvectoarelor este independentă de cea a radiatoarelor.Pentru satisfacerea acestei condiţii s-a dotat centrala termică cu un distrubuitor cu 4 ieşiri, 3 pentru fiecare nivel şi una pentru reţeaua de ventiloconvectoare.lar pentru retur s-a montat un colector cu tot atatea intrări.

Pentru egalizarea presiunii din instalatie între reteaua de tur si ce de retur, s-a montat o butelie de egalizare a presiunii.

Din conditii tehnice, reţeaua de alimentare a serpentinelor aferente încălzirii prin pardoseală este separată de toate celelalte, agentul termic necesar fiecărei încăperi fiind transportat printr-o coloana individuală, iar pentru reglarea parametrilor termici ai fiecărei coloane, s-au montat la baza colanelor câte o vana cu trei cai.

Pentru alimentarea circuitelor din pardoseală, în fiecare sală de conferinţă s-a montat câte un distribuitor.Tubul din sistemul de pardoseala este din PE-X, polietilenă reticulară cu barieră antivapori. Aceste tuburi se caracterizează printr-un foarte bun comportament la cald, fiabilitate mare (min. 50 ani), flexibilitate, bună rezistentă la temperaturi coborate (pana la -50° C).

lnstalaţia de încălzire prin pardoseală este automatizată, astfel temperatura de tur a agentului termic al acesteia variaza in funcţie de temperatura exterioară.

Procurarea apei calde menajere a acestui imobil se realizeaza prin intermediul unui boiler electric, vertical, montat în centrala termică, iar reţeaua de distribuţie a apei calde menajere este confecţionată din oţel zincat.

Grupurile sanitare aferente acestui imobil, sunt dotate cu aparate de ventilare a aerului interior.

A.2. MEMORIU JUSTIFICATIV

A.2.1. SOLUŢII DE ANSAMBLU

Soluţia aleasă in vederea realizării încălzirii şi condiţionării imobilului a fost axată pe alegerea unei pompe de căldură sol-apă care satisface ambele cerinţe.

Am optat pentru această soluţie doarece am dorit ca în acest proiect să fie folosite numai energii regenerative şi care să polueze cât mai puţin mediul înconjurător.

4


Principalul rol al instalaţiei de încălzire este de a asigura în perioada rece temperatura optimă în incaperi, acolo unde oamenii işi desfasoară activitatea productivă.

lnstalaţia de climatizare este destinată asigurării condiţiilor de microclimat pe timpul perioadei călduroase a anului pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor curente.

Corpurile de încălzire folosite sunt : ventiloconvectoctoare şi radiatoare. Avantajul folosirii ventiloconvectoarelor dă posibilitatea folosirii aceluiasi

echipament pentru răcire (vara) cât şi pentru încălzire (iarna).

Conceptul general"dezvoltare durabilă" extrem de mediatizat în întreaga

lume, impune de la sine utilizarea unor tehnologii, în toate domeniile, care să asigure actualelor generaţii un trai cât mai bun fără a periclita modul de viaţă al generaţiilor viitoare.

Unul din efectele dezvoltării tehnologice a întregii societăţi umane, din ultimul secol, este creşterea tot mai pronunţată a consumurilor de energie, dar şi dependenţa tot mai accentuată a omenirii, de consumul combustibililor fosili, în special produse petroliere, gaze naturale şi cărbuni.Aceste surse de energie clasice reprezintă un foarte mare factor de risc datorită emisiilor poluante din timpul arderii, cât şi datorită epuizării lor.

O energie regenerabilă este energia a cărei sursă este nelimitată în timp, nepoluantă şi a care1 exploatare cauzează cele mai m1c1 neajunsuri ecologice posibile.

Tipuri de energii regenerabile: eoliană, solară, geotermică, hidraulică, biomasa. În cazul încălzirii locuinţelor şi a apei calde menajere se utilizează energia solară, geotermală

şi combustibilul solid regerabil (biomasa) şi a sistemelor cu pompe de căldură.

A.2.1.1 Pompa de căldură

Pentru o utilizare indicată a căldurii mediului ambiant sunt disponibile sursele de căldură sol, apă şi aer. Toate reprezintă un acumulator de energie solară, astfel încât cu aceste surse de energie se utilizează indirect energie solară.

Pentru utilizarea practică a acestor surse de energie trebuie respectate următoarele criterii:

-disponibilitate suficientă, - capacitate cât mai mare de acumulare, -nivel cât mai ridicat de temperatură, - regenerare suficientă, - captare economică, -timp redus de aşteptare.

Pompele electrice moderne de căldură, oferă posibilităţi tehnice efective pentru economisirea de energie şi reducerea emisiilor de C02• În cazul reducerii necesarului de căldură prin izolaţie termică îmbunătăţită, pompa electrică de căldură reprezintă o bună alternativă.

Adaptarea corectă a sursei de căldură şi a sistemului de distribuţie de căldură la regimul de funcţionare al pompelor de căldură, conduce la funcţionarea sigură şi economică a instalaţiilor de încălzire cu pompe de căldură.

Pompa de căldură oferă premisele tehnice necesare pentru a folosi eficient energia solară sub formă de căldură ecologică pentru încălzire şi preparare de apă caldă menajeră.

Pompa de căldură obţine aproximativ trei sferturi din energia necesară pentru încălzire din mediul înconjurător, iar pentru restul, pompa de căldură utilizează ca energie

5


de acţionare curent electric. Căldura ecologică -energie solară acumulată în sol, apă şi aer -stă la dispoziţie în cantităţi nelimitate. Aceasta oferă posibilitatea pentru încălzire economică şi ecologică prin utilizarea căldurii ecologice

Avantajele utilizării unei pompe de căldură: -eficienţa

De exemplu, pentru a încălzi o casă:

- În primul caz, se alege un sistem convenţional de încălzire. Astfel, va consuma 100% energie pentru a acoperi necesarul de căldură. - În al doilea caz, se alege pompa de căldură. Astfel, va consuma numai 30%, tot atâta energie cât să obţină acelaşi rezultat deoarece restul de energie pentru încălzire va fi luată din mediul înconjurător natural în mod gratuit. Cu alte cuvinte, când un sistem convenţional de căldură foloseşte o unitate de energie, pompa de caldură foloseşte doar 0.3 ceea ce permite o încălzire accesibilă din punct de vedere financiar. • prietenoasă faţă de mediul înconjurător: o sursă de energie curată şi regenerabilă. Având în vedere că pompa de căldură consumă mai puţină energie, se reduce astfel poluarea care rezultă din folosirea combustibililor convenţionali. Combustibilii convenţionali sunt cauza emisiilor poluante cum ar fi dioxidul de carbon, oxizii de nitrogen şi dioxidul de sulf. Oxizii de nitrogen şi dioxidul de sulf sunt în mod special neplăcuţi- aceştia sunt o parte din cauza apariţiei ploii acide şi a anumitor probleme de respiraţie. Aceste gaze sunt monitorizate cu mare atenţie de autorităţile europene.

Pentru obţinirea aceluiaşi rezultat, încălzirea unei case pe baza unei pompe de căldură poate reduce poluarea cu oxizi de nitrogen cu 70% în comparaţie cu un cazan pe bază de combustibili convenţionali. În cazul dioxidului de sulf, reducerea poluării cu această substanţă se poate face cu până la 30%. Dioxidul de carbon este un gaz şi mai "important" şi constituie subiectul celui de-al treilea"+". -responsabilă faţă de mediul înconjurător: o metoda eficientă de a combate efectul de seră

Dioxidul de carbon este unul dintre gazele responsabile pentru "efectul de seră". Este un lucru deja bine ştiut în ziua de azi şi anume că efectul de seră în creştere schimbă clima planetei noastre. Este nevoie să se ia măsuri în acest sens şi încă foarte urgent. Conferinţa Internaţională de la Kyoto a declanşat alarma şi a fixat obiective privind reducerea gazelor implicate pentru diferite ţări. Pompa de căldură face pe deplin parte din politica de combatere a efectului de seră-ba mai mult, este un aliat de nădejde în această luptă. De exemplu: în Franţa, unde 1 kWh de căldură produs cu gaz rezultă în echivalentul a 370g de dioxid de carbon, acelaşi 1 kWh de căldură produs cu ajutorul unei pompe de căldură produce doar 60g de dioxid de carbon, adică de 6 ori mai puţin.

6


A.2.1.1.1 Funcţionarea unei pompe de căldură

Cllldur;; ecologica Compresor Turul w-cullului de int.\lzire Fletufut dreuftul•;t do inctttzire Conden"lltOr Vllt\lil de deStindere Vaţt,-'lr(ramr

2011

Modul de funcţionare al pompei de căldură corespunde modului de funcţionare al unui frigider.

În cazul frigiderului, agentul de răcire scoate căldura cu ajutorul vaporizatorului, iar prin intermediul condensatorului aparatului, aceasta se transferă în încăpere. În cazul pompei de căldură, căldura se atrage din mediul înconjurător (sol, apă, aer) şi se introduce la sistemul de încălzire. Circuitul agregatului de răcire se realizează conform legilor fizice. Agentul de lucru, un lichid care atinge punctul de fierbere la o temperatură redusă, se conduce într-un circuit şi consecutiv, se evaporă, se comprimă, condensează şi se destinde.

Preluarea căldurii din mediul înconjurător În vaporizator se află agent de lucru lichid la presiune redusă. Nivelul de temperatură

al căldurii ecologice din vaporizator este mai ridicat decât domeniul de temperaturi de fierbere corespunzător presiunii agentului de lucru. Această diferenţă de temperatură conduce la o transmitere a căldurii ecologice asupra agentului de lucru, iar agentul de lucru fierbe şi vaporizează. Căldura necesară se preia de la sursa de căldură.

Creşterea temperaturii în compresor Vaporii rezultaţi din agentul de lucru se aspiră continuu din vaporizator de către

compresor şi se comprimă. In timpul comprimării cresc presiunea şi temperatura vaporilor.

Transferul de căldură la instalaţia de încălzire Vaporii agentului de lucru ajung din compresor în condensatorul care este înconjurat

de agent termic. Temperatura agentului termic este mai redusă decât temperatura de condensare a agentului de lucru, astfel încât vaporii se răcesc şi se lichefiază (condensează) din nou.

Energia (căldura) preluată în vaporizator şi suplimentar, energia electrică

transferată prin comprimare, se eliberează în condensator prin condensare si se transferă

7


agentului termic.

Circuitul se închide În continuare se recirculă agentul de lucru prin intermediul unui ventil de destindere

în vaporizator. Agentul de lucru trece de la presiunea ridicată a condensatorului la presiunea redusă a vaporizatorului. La intrarea în vaporizator se ating din nou presiunea şi temperatura iniţială. Circuitul este închis.

A.2.1.1.2 Tipuri de pompe de căldură

Aproape toate pompele de căldură sunt bazate fie pe compresia vaporilor, fie pe ciclu de absorbţie. Aceste două principii vor fi discutate pe scurt în cele ce urmează.

Teoretic, pompele de căldură pot fi obţinute prin mai multe cicluri şi

procese termodinamice. Acestea includ ciclurile Stirling şi Vuilleumier, cicluri monofazate, sisteme de sorbţie solid- vapori, sisteme hibride (combinarea sistemului de compresie a vaporilor şi a ciclului de absorbţie) şi procesele electromagnetice şi acustice. Unele dintre acestea sunt pe punctul de a intra pe piaţă sau au ajuns deja la maturitatea tehnică şi ar putea deveni importante pe viitor.

Compresia vaporilor Cea mai mare parte a pompelor de căldură funcţionează pe principiul

ciclului compresiei vaporilor. Principalele componente ale acestor pompe sunt compresorul, valvele de expansiune şi cele două schimbătoare de căldură (vaporizatorul şi condensatorul). Aceste componente formează un ciclu închis. Prin aceste componente circulă un lichid volatil, cunoscut ca şi fluid de lucru sau refrigerant.

În evaporator temperatura fluidului de lucru lichid este menţinută mai scăzută decât temperatura sursei de căldură, făcâd căldura să curgă de la sursa de căldură la lichid, evaporâd fluidul de lucru. Vaporii din evaporator sunt compresaţi la o temperatură şi opresiune mai ridicate. Vaporii fierbinţi intră în condensator, unde se condensează şi

cedează căldură. În final, fluidul de lucru aflat la presiune înaltă este condus la valvele de expansiune unde se destinde, revenindu-şi la forma iniţială. Compresorul funcţionează de obicei cu un motor electric.

Absorbţia

Pompele de căldură care funcţionează prin absorbţie sunt acţionate termic, aceasta însemnând că mai degrabă căldura este cea care alimenteză ciclul şi nu energia mecanică.

Pompele de căldură care funcţionează prin absorbţie utilizate pentru ventilarea spaţiului funcţionează pe bază de gaz, în timp ce instalaţiile industriale funcţionează pe bază de abur presurizat sau de pierderile de căldură.

În sistemele de absorbţie, compresia fluidului de lucru se realizează termic întrun circuit de soluţie care este compus dintr-un absorbant, o pompă de soluţie, un generator şi o valvă de expansiune. Vaporii de joasă presiune din evaporator sunt absorbiţi în absorbant. Acest proces generează căldură. Soluţia este pompată la presiune înaltă apoi intră în generator, unde fluidul de lucru este vaporizat cu ajutorul unei surse externe de căldură la o temperatură înaltă. Fluidul de lucru (vapor) este condensat în condensator în timp ce absorbentul este returnat în absorber prin valvele de expansiune.

8


Căldura este preluată de la sursa de căldură în evaporator. Căldura utilă este cedată la o temperatură medie în condensator şi în absorber. În generator, căldura la temperatură înaltă este suplimentată pentru a funcţiona în proces. O cantitate mică de energie ar putea fi utilizată pentru funcţionarea pompei soluţiei.

A.2.1.1.3 Pompa de caldură sol-apă

Sursa de căldură -Solul Solul are proprietatea că poate acumula şi menţine energia solară pe o perioadă

mai lungă de timp, ceea ce conduce la un nivel de temperatură al sursei de căldură aproximativ constant de-a lungul întregului an şi astfel la o funcţionare a pompelor de căldură cu indice de putere momentan (randament) ridicat.

Căldura mediului ambiant este transmisă cu un amestec de apă şi agent de protecţie la îngheţ (apă sărată), al cărui punct de îngheţ ar trebui să fie aproximativ -15 oc (se vor respecta indicaţiile producătorului). Astfel se garantează faptul că apa sărată nu va îngheţa în timpul funcţionării. Preluarea de căldură din sol se realizează prin intermediul tuburilor din material plastic cu suprafaţă mare montate în sol. Lungimea tuburilor nu trebuie să depăşească o lungime de 100 m, deoarece, în caz contrar, apar pierderile de presiune şi astfel, puterea pompei ar fi prea ridicate. Capetele tuburilor sunt introduse în colectoare pe tur si pe retur, care trebuie am-plasate la un nivel mai ridicat decât tuburile, pentru a se putea aerisi întregul sistem de tuburi. Fiecare tub se poate bloca separat.

Apa sărată se pompează prin tuburile din material plastic cu ajutorul unei pompe de circulaţie; astfel, aceasta preia căldura acumulată în sol. Prin intermediul pompei de căldură se utilizează căldura pentru încălzirea încăperilor. lngheţarea temporară a solului în zona din jurul tuburilor- de obicei în a doua jumătate a perioadei de încălzire - nu are efecte secundare asupra funcţionării instalaţiei şi asupra creşterii plantelor. Dar totuşi, nu trebuie plantate plante cu rădăcini foarte adânci în jurul tuburi lor pentru apă sărată.

Regenerarea solului încălzit se realizează deja, începând cu a doua jumătate a perioadei de încălzire prin radiaţie solară şi precipitaţii mai puternice, astfel încât se poate asigura faptul că pentru perioada următoare de încălzire "acumulatorul" sol este pregătit din nou pentru încălzire. Lucrările de săpături necesare, se realizează în cazul construcţiilor noi fără costuri suplimentare foarte mari, dar în cazul construcţiilor deja existente, costurile

9

un Proiect de Diplomă 2011

sunt de regulă atât de ridicate încât de cele mai multe ori se renunţă la această variantă. Cantitatea de căldură ce poate fi preluată din sol, depinde de diferiţi factori. Ca sursă

de căldură este indicat pământul argilos umectat cu apă în mod corespunzător. Se poate considera o putere de preluare a căldurii de qE = 10 până la 35 Watt pentru fiecare m2

suprafaţă a solului ca valoare medie anuală pentru funcţionare pe timp de un an (monovalentă). În cazul solului foarte nisipos, puterea de preluare a căldurii este mai redusă. în caz de dubiu se solicită efectuarea unei expertize a solului.

Din cauza faptului că pompele de căldură consumă mai puţină energie primară decât sistemele convenţionale de încălzire, acestea sunt o tehnologie importantă pentru reducerea emisiilor poluante, cum ar fi dioxid de carbon (C02), dioxid de sulf (S02) şi oxizii de azot (NOx). Cu toate acestea, impactul total asupra mediului a pompelor de căldură depinde foarte mult de cum este produsă electricitatea. Pompele de căldură care funcţionează cu electricitate provenită dintr-o hidrocentrală sau energie reînnoibilă reduce mult emisiile faţă de situaţia în care energia necesară funcţionării ei este generată de centralele electrice care funcţionează pe bază de cărbune petrol sau gaz.

Solul captează energia solară radiată. Energia este captată de sol, fie direct sub formă de radiaţii sau indirect sub formă de căldură provenită de la ploi şi din aer. Căldura acumulată în sol se preia prin schimbătoare de căldură montate orizontalnumite şi colectori pentru sol -sau prin schimbătoare de căldură montate vertical -aşa numite sonde pentru sol.

Sondele şi schimbătoarele de căldură se vor monta numai aproape de suprafaţa apei freatice. Montarea sondelor şi a schimbătoarelor de căldură la un nivel inferior al apei freatice nu se aprobă de obicei, deoarece nu se poate preveni avarierea orizontului apei freatice. Astfel se va proteja apa potabilă care se găseşte la un nivel inferior.

Sistem de Încălzire cu pompă de căldură cu colectori orizontali amplasaţi În sol

A-pompă de căldură; B-distribuitor de apă sărată; C-colector orizontal amplasat în sol; O-Colector apă sărată; E-Încălzire prin pardoseală

Datorită suprafeţei mari necesare pentru montarea colectorilor orizontali pentru sol, este dificilă realizarea chiar şi în cazul locuinţelor noi din motive de spaţiu. în special în

10


sălile aglomerate, cu suprafeţe foarte mici, spaţiul este limitat. Din acest motiv în prezent, se montează cu preponderentă sonde verticale de căldură pentru sol, care se pot introduce la adâncimi de 50 până la 150 m. Se utilizează diferite modele tehnice şi modalităţi de instalare. Sondele sunt fabricate de obicei din tuburi de polietilenă. De regulă se montează patru tuburi paralele (sondă cu tub dublu cu profil U). Apa sărată curge în jos din distribuitor în două tuburi şi este recirculată în sus, prin celelalte două tuburi spre colector. O altă variantă este formată din tuburi coaxiale cu un tub interior din material plastic pentru alimentare şi un tub exterior din material plastic pentru recircularea apei sărate.

Sondele de căldură pentru sol se montează, în funcţie de model, cu utilaje de foraj sau cu utilaje de înfigere prin batere. Pentru aceste tipuri de instalaţii este necesară o aprobare de la organele competente. Numeroase instalaţii cu pompe pentru sonde de căldură pentru sol funcţionează de mulţi ani fără a prezenta vreo defecţiune şi sunt preferate de utilizatori. Conform măsurătorilor

efectuate, în condiţii hidrogeologice bune, mai ales în cazul în care există apă freatică

curgătoare, este posibilă funcţionarea monovalentă a pompelor de căldură fără răcirea pe timp îndelungat a solului. Premisa pentru proiectarea şi montarea sondelor de căldură pentru sol o reprezintă cunoaşterea exactă a caracteristicilor solului, a stratificării, a rezistentei pământului cât şi existenţa apei freatice şi a apei stratificate cu determina rea nivelului de apă şi a direcţiei de curgere. La o instalaţie cu sonde de căldură pentru sol, în condiţii hidrogeologice normale, se poate porni de la o putere medie a sondelor de 50 W/m pe lungime de sondă (conform VOI 640).

Instalaţie de pompă de căldură cu sonde pentru sol

În cazul în care sonda se află într-o rocă permeabilă pentru apele freatice, se pot realiza puteri de extracţie mult mai mari.

A.2.1.1.4 Generalităţi despre agenţii de lucru ai pompelor de căldură

Pentru a permite funcţionarea ciclică apompelor de căldură, agenţii termodinamici din acestea, preiau căldură prin vaporizare şi cedează caldură prin condensare, la temperaturi

11


scăzute sau apropiate de ale mediului ambiant, deci trebuie să fie caracterizate de unele proprietăţi particulare, care îi deosebesc de agenţii termodinamici din alte instalaţii.

Proprităţile agenţilor de lucru:

• Să nu fie poluanţi - este cunoscut faptul că unii agenţi de lucru clasici şi anume cateva tipuri de freoni, contribuie la distrugerea stratului de ozon al stratosferei terestre;

• Presiunea de vaporizare trebuie să fie apropiată de presiunea atmosferică şi

uşor superioară acesteia, pentru a nu apare vidul în instalaţii; • Presiunea de condensare trebuie să fie cât mai redusă , pentru a nu apare

pierderi şi pentru a se realiza consumuri energetice mici în procesele de comprima re impuse de funcţionarea acestor instalaţii;

• Căldura preluată de un kilogram de agent, prin vaporizare trebuie să fie cât mai mare, pentru a se asigura debite masice reduse;

• Căldura specifică în stare lichidă trebuie să fie cât mai mică, pentru a nu apare pierderi mari prin ireversibilităţi interne, în procesele de !aminare adiabatică;

• Volumul specific al vaporilor trebuie să fie cât mai redus, pentru a se obţine dimensiuni de gabarit reduse ale compresoarelor;

• Să nu prezinte pericol de inflamabilitate, explozie şi toxicitate.

Pentru a nu se utiliza denumirile chimice complicate ale acestor substanţe, agenţii frigorifici au fost denumiţi freoni, sunt simbolizaţi prin majuscula R, (de la denumirea în limba engleză - Refrigerant) şi li s-a asociat un număr care depinde de compoziţia chimică.

A.2.1.2 lncălzire prin pardoseală

~ Generalităti

La acest sistem de încălzire, corpul de încălzire este reprezentat de întreaga pardoseală a camerei.Paradoxal, deşi este cel mai mare corp de încălzire ce s-ar putea imagina pentru o camera, nu ocupa deloc spaţiu din aceasta, permiţând amenajarea nestingherită a interiorului.

12


Este de mentionat şi faptul că acest sistem nu provoacă arderea particulelor fine de praf din aer. Astfel, pereţii încăperii rămân curaţi timp mai îndelungat.

};> Domeniul de aplicare

..,.. Instalaţii interioare de încălzire la:

• Locuinţe uni sau plurifamiliale • Construcţii publice (şcoli, spitale, birouri, biserici) • Construcţii comerciale (magazine, supermarket-uri, restaurante

etc.)

• Hoteluri • Construcţii industriale de producţie şi depozitare

..,.. Instalaţii exterioare pentru topirea gheţii şi a zăpezii la:

• Parcaje de maşini • Platforme şi scări exterioare la cladiri publice

• Piste aeroportuare • Terenuri sportive etc.

};> Scurt istoric

Ideea folosirii pardoselii ca terminal de încălzire nu este deloc noua. Sisteme de acest fel, într-o variantă primitivă, existau înca din antichitate, în China şi Egipt. În aceste sisteme, gazele calde produse într-un focar erau trecute printr-un canal special executat sub pardoseala încăperii.

Un sistem mai evoluat apare, în aceeasi perioada, în Roma antică. De această dată, gazele calde erau dirijate prin canale la mai multe încaperi. Se poate vorbi despre un prim sistem centralizat de încalzire prin pardoseală.

În configuraţia actuală, instalaţiile de încălzire prin pardoseală apar la începutul secolului trecut. Profesorul englez Baker este primul care obţine un brevet cu titlul" Sistem de încălzire a localurilor cu apă caldă transportată prin ţevi sub pardoseală". Drepturile asupra acestui brevet sunt cumparate în 1909 de firma Crittal Co., care realizează pe baza lui încalzirea palatului Royal River.

Dezvoltarea efectivă a sistemului are loc imediat după al doilea razboi mondial, odată cu campania de reconstrucţie din Europa.

Tehnica din acea perioadă consta în înglobarea de ţevi din oţel de W' sau%" fără straturi de izolaţie termică sub ele. Cu o astfel de tehnologie s-au executat în Europa, numai în perioada 1945 -1950, instalaţiile de încălzire din peste 100.000 de locuinţe. Această perioadă de pionierat a pus in evidenţă nu numai avantajele sistemului, dar şi o seamă de neajunsuri determinate de lipsa unei cercetări aprofundate a efectelor asupra omului.

};> Neajunsuri. Cauze, remediu.

Instalaţiile realizate în perioada menţionată mai sus au produs numeroase tulburări fiziologice oamenilor, cum ar fi: probleme de circulaţie a sângelui, creşterea tensiunii arteriale, dureri de cap, transpiraţie excesivă.

13


Cercetările efectuate au pus în evidenţă două tipuri de probleme care nu erau stăpânite corect:

• Valoarea temperaturii superficiale a pardoselii • Inerţia termică a sistemului

S-a demonstrat că, pentru a nu se crea senzaţii de inconfort, temperatura superficială a pardoselii nu trebuie să depăşească 28+29°C. Ori, în cazul instalaţiilor în cauză, se constatau în mod frecvent valori de 40°C sau mai mult.

Pe de altă parte, înglobarea ţevilor într-un masiv de beton, care acumula o cantitate importantă de caldură şi avea o inerţie termică mare, conducea la accentuarea şi

prelungirea în timp a supratemperaturii pardoselii. Soluţia s-a dovedit a fi intercalarea între serpentinele de teava şi planşeu! de beton a unui strat puternic izolator termic.

Aşadar, principalele măsuri de evitare a disconfortului sunt: • Menţinerea temperaturii superficiale a pardoselii la cel mult 28+29°C

(în zone de trecere, zone marginale, băi- se admit 31+35oC) • Separarea pardoselii încălzitoare de planşeu! masiv din beton printr

un strat izolator termic

~ Confortul termic

De obicei, noţiunea de confort termic este asociată cu temperatura interioara a încăperii în care se gasesc oamenii. De fapt, senzaţia de confort termic trebuie înţeleasă ca un echilibru termic al corpului uman sub influenţa factorilor de natură fizică ai mediului înconjurător.

În acest context, vorbind despre temperatură, trebuie observat că un factor important de confort îl reprezintă şi distribuţia ei cât mai uniformă în încăpere. Cum zona inferioară a piciorului este una sensibilă, este de dorit că aici temperatura să fie mai ridicată decât în zona capului. Este cunoscut de toată lumea că o pardoseală rece creează o senzaţie neplacută, chiar dacă temperatura masurată mai sus, în zona torsului şi a capului este corespunzătoare( 20- 22° C).

La sistemele de încălzire convenţionale (sobe, şeminee radiatoare, convectoare) dezideratul de mai sus este greu, dacă nu imposibil, de atins. În imaginile alăturate sunt trasate curbe de variaţie pe verticală a temperaturii în cazul ideal şi la încălzirea prin pardoseală sau cu radiatoare (dupa REHAU).

Se poate constata ca încalzirea prin pardoseală este cea care asigură distribuţia temperaturilor foarte apropiă de situatia ideală, deci este cea care conferă cel mai inalt grad de confort termic, adică "picioare calde şi cap limpede".

Aceleaşi considerente ce ţin de sensibilitatea picioarelor impun şi limitele superioare ale temperaturii pardoselii (nici prea caldă nu este confortabilă). Astfel, după REHAU (Germania) temperatura superficială a pardoselii nu trebuie sa depăşească urmatoarele valori:

• Încăperi de lucru în care se stă mult in picioare .... 27° C • Birouri şi camere de locuit ........................................ 28° C • Coridoare, spaţii de trecere ...................................... 30° C • Băi şi hale pt. bazine de înot ...................................... 33° C • Zone puţin circulate (ex. zone de margine ) ............ 35° C

14


);;> Avantajele sistemului de încălzire prin radiaţie de pardoseală În principal, se pot sintetiza astfel:

• Oferă un nivel ridicat al confortului termic

2011

• Calitatea aerului interior este mai bună faţă de alte forme de încălzire

~ se evita arderea prafului din atmosferă (elimina senzaţiile

neplacute la respiratie) ..,. miscarea aerului în cameră este mult redusă (implicit, a

prafului)

• Condiţii igienice superioare ~ nu se mai formeaza zone umede pe pardoseală, acolo unde s-ar

forma colonii de bacterii

• Se foloseste agent termic de joasa temperatura ~ compatibilitate perfectă cu echipamentele termice în

condensaţie, ale caror randamente sunt cu cel puţin 15% superioare celor clasice

~ posibilitatea de a folosi forme economice de caldură

(recuperari de căldura deseu, energie solară, pompe de căldură)

• Consum de caldură mai redus faţa de sistemele tradiţionale (cu 10 -15 %) ~ diminuarea pierderilor prin conductele de transport al

agentului termic de joasă temperatura ~ reducerea pierderilor prin convecţie pe suprafeţele vitrate ~ reducerea pierderilor prin diminuarea temperaturii aerului

interior

Sistem tradiţional Încălzire de pardoseală

);;> Limitele şi dezavantajele sistemului

Limitele sistemului de încălzire prin pardoseală privesc, în esenţă, urmatoarele aspecte:

1. Temperatura suprafeţei încălzitoare este redusă, fapt benefic din punct de vedere fiziologic, dar dezavantajos sub raportul cantităţii de caldură cedată în cameră. De aici rezultă:

• Casele care se echipează cu astfel de sisteme trebuie sa aibă pierderi mici de caldură, deci să fie bine izolate termic;

• Daca numai intr-un mic număr de încăperi ale casei caldura asigurată de pardoseală nu acoperă necesarul, se poate adopta un

15


sistem mixt, completând cu altă sursa (radiatoare, ventiloconvectoare etc.);

2011

• Dacă în cea mai mare parte a casei pardoseala nu poate acoperi necesarul de caldură, atunci este recomandat să se adopte un sistem de încalzire clasic.

2. Inerţia termică a sistemului este relativ mare, ceea ce conduce la urmatoarele considerente:

• În cladiri cu ocupare permanentă (deci cu funcţionarea sistemului de încălzire relativ continuă) şi cu o bună izolare termică sub serpentină, inerţia termică nu pune probleme, dar trebuie avute în vedere:

..,... o bună corelare a funcţionării sistemului de încălzire cu temperatura exterioară (automatiza re)

.... întreruperile de funcţionare, trecerile pe regim redus sau repunerile in functiune să fie anticipate cu cea. doua ore. • În cladiri cu ocupare ocazională (ex. case de vacanţă) este

recomandabil să se adopte un sistem de incalzire clasic, cu aer cald. 3. Problemele de proiectare, care implică:

• Cunoaşterea in detaliu a caracteristicilor arhitectonice şi constructive ale casei

• Calcule mai complexe şi laborioase (problema soluţionată în general prin programe de proiectare specializate)

• Relativa rigiditate a sistemului care, odată executat, nu mai poate fi corectat prin adăugiri sau diminuari (lucru simplu şi uşor de facut la un radiator). În plus, finisajul pardoselii trebuie să ramână cel pentru care s-a elaborat proiectul (daca o pardoseală din gresie va fi ulterior acoperită cu o mochetă groasă, emisia de caldura catre încapere se va injumătaţi).

A.2.1.3 Ventiloconvectoare

Ventiloconvectorul este echipamentul de climatizare care funcţionează în regim de corp de încălzire, unitate de aer condiţionat şi ventilator, prin utilizarea apei ca agent

16


termic, atât pentru încălzire, cât şi pentru răcire.

În prezent, ventiloconvectorul înregistrează un interes crescut datorită calităţii deosebite a microclimatului generat pe tot parcursul anului, devenind astfel opţiunea numărul unu pe piaţa de specialitate.

Prin înglobarea funcţiilor de încălzire, răcire şi ventilaţie, ventiloconvectorul realizează confortul termic optim al ambientului şi conferă spaţiilor avantaje de ordin economic şi estetic.

Aceste echipamente multifunctionale pot fi amplasate în spaţii rezidenţiale,

comerciale, industriale, restaurante, săli de conferinţe, dar şi în locuinte individuale, tip "standard" sau "vilă", în care se doreste un grad sporit de confort.

Pentru o funcţionare silenţioasă, fiabilă şi durabilă se recomandă respectarea instructiunilor de montaj, folosire şi intreţinere.

Ventiloconvectoarele sunt proiectate şi fabricate la cele mai înalte standarde şi

prezintă urmatoarele avantaje de funcţionare şi de întreţinere:

- funcţionalitate continuă: racire pe timpul verii şi încălzire iarna (pană la cele mai scăzute temperaturi);

-accesibilitate şi întreţinere uşoară;

- utilizare silenţioasă, eficienţă şi siguranţă ridicată în exploatare;

- redundanţă scăzută;

- protecţie ecologică şi design atrăgător;

- gama diversificată de puteri frigorifice.

A.3. BAZA DE PROIECTARE

A.3.1 CALCULUL REZISTENŢEI LA TRANSFER TERMIC A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE

Rezolvarea problemelor de higrotermică a construcţiilor prezintă o importanţă

deosebită atât din punct de vedere a asigurării condiţiilor de confort termic, a microclimei cerute cât şi din punct de vedere economic.

Dimensionarea instalaţiei de încălzire, regimul de exploatare a acesteia, consumul de combustibil sunt dependente de alegerea materialelor şi de dimensionarea elementelor de construcţie ce delimitează încăperea.

La realizarea clădirilor este necesar să se urmărească satisfacerea condiţiilor termice legate de realizarea :

• rezistenţei minime necesare la transferul de căldură prin elementele delimitatoare în vederea limitării fluxului termic şi a evitării condensării vaporilor de apă pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie;

• stabilităţii termice a elementelor de construcţie şi a încăperii, pentru limitarea oscilaţiei de. temperatură a aerului interior pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie;

• rezistenţei la permeabilitate la vapori;

• rezistenţei la permeabilitate la aer la elementele exterioare

17


A.3.1.1 CALCULUL REZISTENŢEI TERMICE MINIME NECESARE A ELEMENTELOR DE CONSTRUqiE

2011

Criteriul standardizat de verificare a gradului de izolare termică a elementelor de construcţie exterioară îl reprezintă rezistenţa minimă necesară Ro neccucondiţia:

Rona:< Ro

Rona: se determin~ pe baza relaţiei de staţionaritate a fluxului termic unitar cu condiţia limitării superioare a diferenţei dintre temperatura ti a aerului interior şi

temperatura ei min a suprafeţei interioare a elementelor de constructie:

Ronec=

unde:

• ti şi te- temperaturile de calcul convenţionale ale aerului interior şi exterior; • m- coeficientul de corecţie al temperaturii convenţionale de calcul a aerului

exterior; coeficientul de masivitate termică; • m = 1,225 -0,050

n

D=LRiSi j=l

• indicele inerţiei termice al elementului compus din "n" straturi. • Si- coeficient de asimilare termică a stratului j pentru perioada de 24 ore a oscilaţiilor

densităţii fluxului termic.

• Rj - rezistenţa la permeabilitate termică a stratului.

A.3.1.2 CALCULUL REZISTENŢEI LA TRANSFER A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE

Elementele de construcţie, în majoritatea cazurilor, sunt alcătuite din mai multe straturi din materiale omogene sau neomogene aşezate perpendicular faţă de direcţia

fluxului termic.

Rezistenţa termică, pentru elementele formate din straturi omogene, amplasate perpendicular pe direcţia fluxului de căldură, este următoarea:

unde:

n

Ro= Ri+ LRi+Re j=J

- rezistenţa la transfer termic superficial la nivelul suprafeţei interioare;

18


- rezistenţa la permeabilitate termică a straturilor 1.. ... n de grosime &n şi conductivitate termică An, bn fiind un coeficient de calitate ce ţine seama de tehnologia de

execuţie a elementelor de construcţie, modul de alcătuire a câmpului izolator etc.

- rezistenţa la transfer termic superficial la nivelul suprafeţei exterioare.

Verificarea stabilităţii termice constă în calculul factorului de amortizare şi

verificarea încadrării lui în limitele x = 17 ... 25.

A.3.1.3 Determinarea rezistenţei termice Ro

Rezistenţa la transfer termic a elementului de construcţie considerat Ro se calculează

cu relaţia:

în care:

• R1

- rezistenţa la transfer termic prin suprafaţa interioară în

1 1 Ri = - = - = o 12s

8 ' ai

• Re- rezistenţa la transfer termic prin suprafaţa exterioară în

• ai, ae- coeficient de transfer termic prin suprafaţa interioară în

• ai = 8 pentru suprafeţe interioare ale spaţiilor închise, la o mişcare naturală a

aerului, la flux termic de jos în sus, [W/m2

k]

• ae = 23 pentru suprafeţe de încăperi reci, viteza medie a aerului 0,3 m/s,

[W/m2k]

19


în care:

• dk - grosimea straturilor componente a elementelor de construcţii (m); • bk- coeficient de calitate al materialului din stratul K; • Âk- coeficientul de conductivitate termică a materialului din stratul K, [W/m

2k]

• k- numărul de straturi din elementul de construcţie. Calculul indicelui inerţiei termice D, a elementului de construcţie:

n n d D = l:Rk ·Sk=I -i.Sk

k~l k~l Ak

în care:

• RK- rezistenţa la permeabilitate termică a stratului K din

element, [m2k /w] • SK- coeficientul de asimilare termică a materialului stratului K,

[W /m2k] Calculul coeficientului de masivitate termică a elementelor de construcţie: m = 1,225

- O,OSD. Criteriul standardizat de verificare a gradului de izolare al elementelor de construcţie

exterioare îl reprezintă rezistenţa termică necesară :

Ronec~ Ro

Ro nec- se determină pe baza relaţiei de staţionaritate a fluxului termic unitar cu condiţia limitării superioare a diferenţei dintre temperatura ti a aerului interior şi temperatura Ti min a suprafeţei interioare a elementului de construcţie:

• te= -18•c (conform STAS 6472/3-89) • ~Ti max = 45K (conform STAS 6472/3-89 pentru p =60%) • ~Ti max - diferenţa maximă de temperatură admisă între suprafaţa

interioară şi aerul interior. • m- coeficient de masivitate termică; • n -coeficient faţă de direcţia fluxului termic în raport cu elementul de

construcţie; n = 1

20


A.3.2. PARAMETRI CLIMATICI EXTERIOR! DE CALCUL

A.3.2.1. SITUAŢIA DE VARĂ

2011

Parametrii climatici de calcul pentru perioada caldă au fost adoptaţi pentru luna iulie , deoarece temperatura aerului exterior si radiaţia solara conduc la solicitarea termica exterioara cea mai defavorabilă.

Pentru instalaţiile de climatizare în normele în vigoare (STAS 6648/2-82) se prescrie temperatura aerului exterior şi conţinutul de umiditate.

a) Temperatura aerului exterior (te)- este o mărime variabilă în timpul unei zile si reprezintă temperatura orară efectivă a aerului exterior servind la calculul aporturilor de căldură din exterior prin elementele de construcţie. Se calculează cu relaţia:

în care: tem -temperatura medie zilnică , în funcţie de localitate si gradul de asigurare în care este încadrată încăperea;

c·Az -abaterea temperaturii aerului exterior faţa de temperatura medie zilnica

Temperatura aerului exterior este necesara pentru reprezentarea punctului de stare.

Variaţia diurnă pentru temperatura efectivă a aerului exterior te : Ora 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

c·Az -4.2 -4.8 -5.4 -5.8 -6.0 -5.6 -4.5 -1.8 0.6 2.7 4.1 5.0

tem 18.6 18.6 18.6 18.6 18.6 18.6 18.6 18.6 18.6 18.6 18.6 18.6

te 14.4 13.8 13.2 12.8 12.6 13 14.1 16.8 19.2 21.3 22.7 23.6

Ora 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

C·Az 5.5 5.8 6.0 5.8 5.2 4.2 2.6 0.5 - 1.0 - 2.1 -2.9 -3.5

tem 18.6 18.6 18.6 18.6 18.6 18.6 18.6 18.6 18.6 18.6 18.6 18.6

te 24.1 24.4 24.6 24.4 23.8 22.8 21.2 19.1 17.6 16.5 15.7 15.1

b) Conţinutul de umiditate al aerului exterior (cpi ) - este necesar pentru reprezentarea punctului de stare al aerului exterior si se stabileşte în funcţie de gradul de asigurare;

c) Intensitatea orara a radiaţiei solare - necesara la determinarea aporturilor de caldura din exterior . Pentru calculul aporturilor de căldură din exterior prin elemente inerţiale, valoarea

intensităţii radiaţiei solare globale, 1, sau medii lm, se calculează cu relaţiile:

l=a1·a2·lo+ld, [W/m2] lm= a1·a2·lom+ldm, [W/m2]

în care: a1- factor de corecţie a radiaţei solare directe în funcţie de starea atmosferei; a2- factor de corecţie a radiaţiei solare directe pentru localităţi situate la altitudini mai

mari de 500m;

21


10 ; lom - intensitatea radiaţiei solare directe orare si respectiv medie zilnică pantru luna iulie şi localităţi cu atmosferă curată, in funcţie de oră si orientare, in W/m 2

;

ld; ldm- intensitatea radiaţiei solare difuze orare si medii zilnice. Pentru elementele de construcţie fără inerţie termică (ferestre, luminatoare)

intensitatea radiaţiei solare se calculează cu relaţia:

10 max, ldmax -intensităţile directe maxime pentru orientările respective.

d) Viteza vântului - nu influenţează calculul în perioada de vară.Se adoptă pentru coeficientul de schimb de căldură la exterior a= 17.5 [W/m 2K].

sunt:

A.3.3 PARAMETRI CLIMATICIINTERIORI DE CALCUL

A.3.3.1 SITUAŢIA DE VARĂ

Parametrii climatici interiori de calcul ce sunt luaţi în considerare în perioada caldă

a) Temperatura interioară de calcul ti -este temperatura aerului măsurată în centrul încăperii la înălţimea de 1,5 m de la pardoseală. Ea intervine la reprezentarea punctului de stare, la întocmirea bilanţului termic şi la stabilirea debitului de aer necesar pentru încăperile climatizate.

b) Umiditatea relativă a aerului interior cl>i- se alege ca şi temperatura aerului pe considerente de confort.Este limitată superior în funcţie de temperatura aerului,condiţie care evită senzaţia de zăpuşeală, astfel:

ti 22 23 24 25 26 27 [OC]

cPi QO 66 63 60 56 53 [%]

c) Viteza de mişcare a aerului interior vi- se adoptă valori pentru viteza aerului în zona de lucru sau şedere, astfel:

Nivel de confort Valori recomandate Confort sporit 0.10 ... 0.20 m/s

Confort 0.20 ... 0.30 m/s Confort industrial 0.30 ... 0.50 m/s

22


A.3.4 BILANŢUL TERMIC

A.3.4.1.SARCINA TERMICĂ DE VARĂ

Bilanţul termic pentru perioada de vară determină sarcina termică de vară şi are relaţia:

2011

Ov- reprezintă aporturile de căldură din exterior prin elementele inerţia le, vitrate şi de la încăperile vecine, în W;

Cldeg- reprezintă degajările de căldură de la sursele interioare (oameni, iluminat, maşini şi utilaje acţionate electric sau alte surse calde), în W;

Oi:E =fluxul termic patruns din exterior prin elementele neinerţiale; QpE =fluxul termic patruns prin elementele inerţiale; Q- fluxul termic pătruns prin elementele de delimitare interioară de la încăperile vecine;

A.3.5.APORTURILE DE CĂLDURĂ PRIN ELEMENTE INERŢIALE

Ca urmare a efectului de acumulare a caldurii care are loc în elementele inerţiale fluxurile termice recepţionate de suprafaţa exterioara, sunt defazate cu un anumit numar de ore şi amortizate faţa de cauzele exterioare (temperatura aerului exterior şi radiaţia solara) care le genereaza.

Fluxul termic pătruns prin elementele cu inerţie termică QpE, opace la radiaţia solară, se calculează cu relaţia:

n

QPE = LSi[k(tsm- t;) +11· U; (- tsm]: [w] j~l

în care: j = l...n- numarul elementelor de construcţie cu inerţie termica; Sr suprafaţa elementului de construcţie considerat [ m2

];

k- coeficientul global de transfer de căldură, conform STAS 6478/3-75, [W/ m20C]; ti- temperatura de calcul a aerului interior [0C]; 11 - coeficientul de amortizare a oscilaţiilor de temperatură reprezentând raportul dintre amplitudinea oscilaţiilor de temperatură pe suprafaţa interioară a elementului considerat şi amplitudinea oscilaţiilor temperaturii echivalente de calcul; ai - coeficientul de schimb de căldură la interior; având valoarea de 8 [W / m2 0C] pentru pereţi şi 5,8 [W/ m20C] pentru planşee; t5 - temperatura exterioară echivalentă de calcul (temperatura aerului însorit) , [°C];

ts =te+ A . I [ OC]; a

tsm - temperatura medie exterioară echivalentă de calcul (temperatura medie a aerului însorit) , [0C];

23


A t = t +-·1 [°C], unde: sm em m a

tem -temperatura medie zilnică a aerului exterior [ 0C]; lm -intensitatea medie a radiaţiei solare [W/ m2

];

te- temperatura efectivă a aerului exterior [ °C]; A- coeficientul de absorbţie a radiaţiei solare; a- coeficientul de schimb de căldură la exterior, are valoarea de 17,5 [W/ m2 °C]; 1 -intensitatea radiaţiei solare [W 1 m2

];

A.3.6 APORTURI DE CĂLDURĂ PRIN ELEMENTE NEINERŢIALE

Conform STAS 6648/1-82 fluxul termic patruns prin ferestre se calculeaza astfel:

în care: OJ -fluxul termic cauzat de radiaţia solară directă şi difuză; Or- fluxul termic cauzat de diferenţa de temperatură dintre interior şi exterior; unde:

în care;

c1 - coeficient de calitate a ferestrei în funcţie de tipul sticlei şi alcătuirea ferestrei;

2011

c2- coeficient de ecranare a ferestrei, în funcţie de tipul dispozitivului de ecranare şi de locul lui în montaj; c3- raportul dintre aria geamului şi aria totală a ferestrei pentru ferestrele de tip vitrină; m- coeficientul de acumulare a fluxului termic radiat în elemente delimitorii ale încăperii; Si- aria însorită a ferestrei [m 2

];

S- aria totală a ferestrei [m 2];

Deoarece ferestrele sunt de tip vitrină, Si=S[m 2];

1 :X -intensitatea maximă a radiaţiei solare directe [W/ m2 ];

17- intensitatea maximă a radiaţiei solare difuze [W/ m2];

k- coeficient global de transfer termic prin ferestre difuze [W/ m2];

t5 - temperatura aerului însorit [0C]; ti- temperatura aerului interior [°C];

A.3.7 APORTURILE DE CĂLDURĂ DIN ÎNCĂPERI ALĂTURATE

Aporturile de căldură din încăperi alăturate se determină cu relaţia:

Q = Spi · Kpi · (ta -ti)=~ Spi · Kpi · Ma [W];

Spi -suprafaţa peretelui interior ce desparte încaperea climatizata de cea ventilata (în această

24


suprafată se poate include şi suprafaţa eventualelor uşi şi ferestre interioare), [m2];

Kpi- coeficientul global de transfer termic al peretelui considerat, [W 1 m2 °C];

ti- temperatura aerului din înd3perea climatizată, [ 0C];

ta- temperatura aerului din îndiperea învecinată, [ 0C];

A.3.8 DEGAJĂRI DE CĂLDURĂ DE LA SURSE INTERIOARE

A.3.8.1 DEGAJAREA DE CĂLDURĂ DE LA OAMENI

2011

Degajarea de căldură de la oameni este dependentă de mai mulţi factori din care cei mai importanţi se referă la felul activităţii care evidenţiază efortul depus şi temperatura

aerului interior.

Degajarea de căldură a oamenilor se determină cu relaţia:

Oom = N*q om

În care: N -numărul de persoane q

0m - degajare specifică de căldură a unei persoane în funcţie de starea de efort şi

temperatura aerului interior. q0 m poate fi redat în nomograme sau tabele. În nomograma urmatoare se poate citi funcţie de gradul de efort şi temperatura

aerului interior: qom- degaja rea de căldură totală qp _ degaja rea de căldură perceptibilă; q1 - degajarea de căldură căldură !atentă;

ql = qom-qp - 1 1

-1 .. "., lAici .. J/ll.a.-11 ,..,.

- c::_.. ... ...._ _........."......, "' """" "--

- ~"' ~ ·" - ~ ......

~· "'--- -- ~"' / f'

~ ~ , _,

r-

'"""' r--.. = !-......

,(' ~ ~ fi ~,.. .. ~ ...

~

""" 11' ., .... ?: ~ ."

~ ... t....· r 1'

L".... 1-'\ ~· ~ ~ .... ..... : ~ !.,.; 1

.~ ... ",. Fi-.., ! " .. ~ ....

-F• - .... - _--;;~-t-- -~ ~-1-'

~ 1-• - ~· 1 1 [ , 1 ' 11 It. R11.'4111 •. J:.

Degajarea de căldură a oamenilor

În cazul în care se cunoaşte mai exact tipul de activitate depusă pentru degajarea de

căldură a oamenilor se poate evalua cu ajutorul tabelului.

Degajarea de căldură a oamenilor funcţie de tipul activităţii (după ASHRAE)

25


Degajarea [W] qp ql Tipul activităţii Bărbat Ponderată

adult Aşezat la teatru, matinee 115 95 65 30 Aşezat la teatru, noaptea 115 105 70 30 Aşezat, muncă uşoară, birouri, 130 115 70 45 apartamente Activitate moderate, birouri, 140 130 75 55 apartamente Mers uşor, magazine 160 130 75 55 Mers uşor, bănci, farmacii 160 145 75 70 Muncă sedentară, restaurante 145 160 80 80 Muncă la bandă în fabrică 235 220 80 140 Dans moderat, discotecă 265 250 90 160 Mers cu 4,8 km/h, muncă uşoară la 295 295 110 185 maşini unelte Bowling 440 425 170 255

Muncă grea, fabrică 440 425 170 255 Muncă grea la maşini unelte 470 425 180 285

Atletism 585 525 210 315 Ponderarea s-a efectuat considerând că o femeie degajă aproximativ 85% din degajarea de căldură a unui bărbat adult iar un copil aproximativ 75% din aceasta. * - această degajare conţine 18 W căldură din mâncarea consumată, 9 W căldură

perceptibilă şi 9 W căldură latentă.

A.3.8.2. DEGAJĂRILE DE CĂLDURĂ DE LA ILUMINAT

· Caldura degajata de sursele de iluminat electric se determină cu relaţia: Cli1 = f3·Nn [W];

în care:

Nn- puterea instalată a corpurilor de iluminat [W]; f3 - coeficient care ţine seama de partea de energie electrică transformată de

căldură. f3 = 1.

A.3.8.3. DEGAJĂRILE DE CĂLDURĂ DE LA MAŞINI ŞI UTILAJE ACŢIONATE ELECTRIC

Se determina cu relaţia :

liJ 1 - coeficientul de utilizare a puterii instalate, reprezentând raportul dintre puterea maxima necesara şi puterea instalata. Se adopta valori cuprinse între 0.7+0.9;

26


liJ2 - coeficientul de înd'ircare şi reprezinta raportul dintre puterea medie necesara şi cea maxima. Se adopta valori cuprinse între 0.5+0.8; liJ3- coeficientul de simultaneitate în funcţionare, în cazul mai multor maşini. Se adopta valori cuprinse între 0.5+1; liJ4 -coeficientul de prelucrare a caldurii de catre aerul interior. Se adopta valori cuprinse

între 0.1+1; NM-puterea instalată, [W]

A.3.8.4. DEGAJĂRI DE CĂLDURĂ DE LA ECHIPAMENTUL ELECTRONIC DE BIROU

Echipamentele de birou au degajări importante de căldură şi trebuie luate în considerare puterile electrice indicate de producător.

Dacă nu se cunoaşte echiparea exactă a biroului, în faza de proiect tehnic se pot utiliza datele de mai jos. La stabilirea exactă a echipamentului sarcinile termice se vor reevalua.

Degajarea de căldură a echipamentului de birou

Nr. Tip echipament Degajarea de căldură maximă

1 Server 500-1500 w 2 Calculator 100-400W 3 Staţie de lucru 500w 4 Laptop 90W 5 Ploter 75W 6 Imprimantă de birou 50 w

cu de jet cerneală

7 Imprimantă cu laser 250W

8 Copiator de mare 300-400 w viteză

9 Retroproiector 250W

10 Videoproiector 200W 11 Copiator digital 100W

A.3.9.DETERMINAREA NECESARULUI DE CĂLDURĂ

Calculul necesarului de căldură pentru încălzirea încăperilor unei clădiri este de mare importanţă, deoarece acest calcul constituie baza de dimensionare a instalaţiei de încălzire.

S-a determinat necesarul de căldură, în vederea proiectării instalaţiilor de încălzire după prescriptiile de calcul care se regăsesc în SR 1907-1/1997.

Necesarul de căldură de calcul, Q al unei încăperi se calculează cu relaţia:

Q=Q 1+ c o +Q. ( A +A) :r 100 1 '[W]

in care:

27


• Qr- flux termic cedat prin transmisie, considerat în regim termic staţionar, corespunzător diferenţei de temperatură între interiorul şi exteriorul elementelor de construcţie care delimitează încăperea. [W]

• Q- sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura exterioară convenţională de calcul a aerului infiltrat prin neetanşeităţile uşilor şi ferestrelor şi a aerului pătruns la deschiderea acestora. [W]

• Ac- adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci • Ao- adaosul pentru orientare;

2011

Necesarul de căldură al unei încăperi se majorează sau se micşorează

cu fluxul termic absorbit sau cedat de diverse procese cu caracter permanent dacă acesta depăşeşte 5% din necesarul de căldură de calcul Q.

unde:

Fluxul termic cedat prin transmisie, Or, se determină cu relaţia:

, [W]

• si- coeficient de asimilare termica; • Qs- fluxul termic cedat prin sol; • m- coeficient de masivitate termică a elemenţilor de construcţie

exterioare; Coeficientul de masivitate termică a elementelor de construcţie exterioare se alculează cu relaţia:

m = 1,225- 0,05 D

în care:

D- indicele inerţiei termice a elementului de construcţie, calculat conform STAS 6472/3. -pentru elementele de construcţie cu D~se considera m = 1; -pentru tâmplăria exterioară se consideră D = 0,5; -pentru elementele de construcţie în contact cu solul precum şi planşeele peste subsolurile neîncălzite se consideră:

• A- aria suprafeţelor fiecărui element de construcţie, determinată

conform STAS 6472/3 [m2]

• ti şi te- temperaturile pe faţa interioară, respectiv exterioară a elementului de construcţie, [0 C]

• te- conform STAS 1907 • Ro- rezistenţa termică specifică corelată a elementului de construcţie

considerat, stabilită conform STAS 6472 [m 2 K/W] • Qs- fluxul termic cedat prin sol, W

Fluxul termic cedat prin sol, Qs, se va calcula astfel:

28


Os= S ti-tf + Sbcti-te[W] ~ Rbc

în care:

• Abc - aria unei benzi cu lăţimea de 1 m situată de-a lungul conturului exterior al suprafeţei Ap, [m2

]

• Rbc- rezistenţa termică specifLcă a benzii de contur la trecerea căldurii prin pardoseală şi sol către aerul exterior, [m 2K/W]

• ti- temperatura interioară de calcul, [•q • te- temperatura exterioară de calcul, [•q

Rezistenţa termică specifică acumulată a pardoselii şi a stratului de pământ, Rp, se determină cu relaţia:

în care:

• o -grosimea straturilor luate în considerare, [m]

• /...- conductivitatea termică a materialului din care este alcătuit stratul luat în considerare, conform STAS 6472/3

• a.i - coeficientul de transfer termic prin suprafaţă la interior, conform STAS 6472/3, [W/m2K]

Fluxul termic cedat prin transmisie, QT, este afectat de următoarele

adaosuri:

• Ao - adaosul pentru orientare, în scopul diferenţierii necesarului de căldură de calcul al încăperilor diferit expuse radiaţiei solare;

• Ac- adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci, în scopul corectării bilanţului termic al corpului omenesc în încăperile în care elementele de construcţie cu rezistenţa

specifică redusă, favorizează intensificarea cedării de căldură a corpului prin radiaţie.

Adaosul pentru prin elementele de supraterani şi are valorile:

orientare, Ao, construcţie

afectează numai ale încăperilor

fluxul termic cedat cu pereţi exteriori

Orientare N NE E SE s sv V NV

A o +5 +5 o -5 -5 -5 o +5

Adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci, Ac, afectează numai fluxul termic prin elementele de construcţie ale încăperilor a căror rezistenţă termică medie, Rm, nu depăşeşte 10 [m2 K/W]. Rezistenţa medie Rm se calculează cu relaţia:

29


în care;

• Ar- aria suprafeţei totale a încăperii (reprezentând suma tuturor suprafeţelor

delimitatoare),[ m2)

• Q T- flux termic cedat prin transmisie

Sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura interioară a aerului infiltrat prin neetanşeităţile uşilor şi ferestrelor şi a aerului pătruns la deschiderea acestora Q, se determină ca valoarea maximă între sarcinile termice Oît şi Oi2.

• Qi1 - sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura exterioară convenţională de calcul la temperatura interioară convenţională de calcul, a aerului infiltrat prin neetanşeităţile uşilor şi ferestrelor şi a aerului pătruns la deschiderea acestora,determinată ţinând seama de numărul de schimburi de aer necesar în încăpere din condiţii de confort fiziologic cu relaţia:

[W]

• <li2 -sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura interioară la temperatura exterioară convenţională de calcul la temperatura interioară convenţională de calcul, a aerului infiltrat prin neetanşeităţile uşilor şi ferestrelor şi a celui pătruns la deschiderea acestora, determinată de viteza convenţională a vântului, se calculează cu relaţia:

• nao- numărul de schimburi de aer necesar în încăpere din condiţiile de confort fiziologic, în metri cubi pe secundă pe metru cub. Pentru clădiri de locuit şi similare lor:

=O 22 10

3 m3 /s ,echivalent cu 0,792 m

3 /s

nao , X 3 3 m m

• Np- numărul de persoane, • V- volumul încăperii, [m3

]

• o- densitatea aerului la temperatura ti, [Kg /m3)

• E- factor de corecţie de înălţime, are valoarea 1 pentru încăperi cu mai puţin de 12 niveluri, • ti şi te- au semnificaţiile anterioare;

30


• i - coeficient de infiltraţie a aerului prin rosturi, [W /mK] • L- lungimea resturilor uşilor şi a ferestrelor din faţadele supuse vântului, [m /s] • Qu - sarcina termică pentru încălzirea aerului pătruns la deschiderea uşilor exterioare, în waţi.

A.3.10. PIERDERILE DE PRESIUNE PE REŢEAUA DE CONDUCTE

2011

Calculul hidraulic şi de dimensionare a conductelor al instalaţiilor de încălzire şi răcire cu circulaţie forţată a apei calde, constă în determinarea diametrelor şi pierderilor de sarcină (liniară şi locală) cunoscând:

• configuraţia reţelei de conducte; • lungimile tronsoanelor; • debitele de căldură transportate pe fiecare tronson. Diametrele conductelor se determină pe baza vitezelor optime recomandate ce nu

trebuie să depăşească 1 m /s, iar pierderea de presiune să se încadreze în limite economice.

Calculul hidraulic de stabilire a diametrelor conductelor din instalaţiile de încălzire cu apă caldă se face folosind ecuaţia fundamentală a pierderilor de sarcină în conducte:

în care:

R- pierderea de sarcină unitară, în [mmH2 O] , care se determină cu ajutorul tabelelor;

!-lungimea tronsonului de conductă, [m]; Z - pierderea de sarcină în rezistenţele locale în [mmH20] care se determină cu

ajutorul tabelelor în funcţie de viteza apei în [m/s] şi de suma coeficienţilor de rezistenţe

locale L ţ 1 ·1 f" · ·1 ţ f.. d d ~ b 1 , va on e coe ICienţl or -" un ate m ta e e. Mersul calculelor în cazul reţelelor bitubulare este:

Pentru traseul cel mai defavorizat, pe baza debitelor de căldură calculate la dimensionarea radiatoarelor, se aleg diametre ale conductelor care să îndeplinească

urm[toarele condiţii: • viteza maximă admisibilă de scurgere, v = 1 [m /s], să nu fie depăşită; • pierderea de presiune să se încadreze în limite economice; • viteza de curgere să asigure o capacitate de lucru suficientă.

În această instalaţie se pune problema radiatorului cel mai dezavantajat, faţă de instalaţiile monotubulare, unde se pune problema coloanei cele mai dezavantajate din punct de vedere hidraulic .

Pe baza traseului cel mai dezavantajat, a pierderii de presiune de pe aceasta se calculează în continuare reţeaua de distribuţie, obţinându-se diametre şi presiuni disponibile.

Pentru restul traseelor se stabilesc diametrele de ţevi, rezistenţele locale şi cele liniare. Pierderea de presiune de pe restul traseelor nu trebuie să depăşească presiunea disponibilă de pe traseul cel mai defavorizat.

31


Dacă apar diferenţe mari între presiunea disponibilă şi căderea de presiune de pe un anumit traseu, aceasta se recalculează prin alegerea de noi diametre. Pierderea de presiune obţinută după recalculare trebuie să fie mai mică decât presiunea disponibilă .

Pe baza pierderilor de sarcină totale se determină diametrele conductelor din centrala termică si din agregatul de preparare al apei răcite şi presiunea necesară, care trebuie acoperită de pompele de pe fiecare traseu în parte.

Alegerea diametrelor conductelor pentru ventiloconvectoare s-a realizat conform calculului hidraulic pentru instalaţia de răcire.

A.3.11 DIMENSIONAREA INSTALAŢI Ei DE ÎNCĂLZIRE

A.3.11.1.DIMENSIONAREA CORPURILOR DE ÎNCĂLZIRE

Dimensionarea corpurilor de încălzire se face conform prevederilor STAS 1797/1-79, normelor de fabricaţie şi instrucţiunilor de folosire a lor.

Mărimea şi numărul corpurilor de încălzire montate într-o încăpere se determină prin calcul, astfel încât cedarea de căldură a acestora, Q, să egaleze pierderile de căldură, Ot,, calculate în condiţiile normale. În cazul corpurilor de răcire, acestea trebuie să egaleze aporturile de căldură.

Suprafaţa de încălzire, S, ce trebuie amplasată într-o încăpere se obţine prin aplicarea ecuaţiei fundamentale a transmiterii căldurii în regim staţionar, de la agentul termic la aerul încăperii de temperatură ti.

Astfel: Qb 2

S= k·Mm' [m]

Diferenţa medie de temperatură, ~tm, reprezintă diferenţa dintre temperaturile agentului termic, ca agent primar şi temperatura aerului din încăpere, ca agent secundar.

Astfel:

Pentru agent termic apă caldă:

~tl: td- ti [ 0 C] ~t2= tr- ti [ 0 C]

Coeficientul global de transmitere a căldurii, k, de la agentul termic la aerul încăperii se determină experimental pentru fiecare tip de corp de încălzire în parte, iar valorile lui sunt tabelare, valori de care se ţine seama în calculele de dimensionare a corpurilor de încălzire. Puterea termică nominală se determină cu relaţia:

în care:

32


• Q nee -necesarul de căldură al încăperii considerate, calculat conform SR 1907 ,în [W] • Ct - coeficient de corecţie pentru diferenţa medie de temperatură ~t' m , diferită de cea nominală ~tm;

• Ce- coeficient de corecţie pentru căderea de temperatură ~t' m, diferită de cea nominală

~tm;

Ce= 1 pentru instalaţii de încălzire care funcţionează cu apă caldă; • Cr - coeficient de corecţie care depinde de modul de racordare al radiatoarelor la coloane; • Ch - coeficient de corecţie care depinde de altitudine, iar valoarea lui se poate calcula cu relaţia:

Ch=O 2 +O 8·j P 1 1 1.013

în care :

p - presiunea atmosferică corespunzătoare altitudinii unde se află clădirea în care se montează radiatorul.

• Cm- coeficient de corecţie care depinde de modul de montaj al radiatorului în încăperea de încălzit; • Cv- coeficient de corecţie care depinde de natura şi culoarea vopselei.

Dimensionarea radiatoarelor din oţel, a ventiloconvectoarelor si a aerotermelor s-a realizat utilizând formula:

În cazul corpurilor de răcire, tip ventiloconvector, s-a ţinut seama de sarcina de răcire.

Aceste aparate asigură realizarea parametrilor termici prin încălzirea sau răcirea

aerului din încăpere. Pentru realizarea funcţiunilor pentru care au fost proiectate, aceste echipamente sunt amplasate în zonele pe care le deservesc, fiind pozate deasupra tavanului fals sau lângă perete. Echipamentele cu aer recirculat, distribuţia acestuia făcându-se, în cazul celor necarcasate, prin intermediul tubulaturii şi a dispozitivelor de aspiraţie/refulare tip anemostat şi grila de aer.

Reţelele de agent termic asigură alimentarea cu agent termic atât a ventiloconvectoarelor, cât şi a radiatoarelor. Agentul termic vehiculat prin reţelele termice este apă caldă 50°-40°C, provenită de la pompa de caldura, respectiv 7°C- l2°C, provenită în perioada de vară.

Vehicularea agentului termic se realizează cu pompe de circulaţie. Proiectarea şi

dimensionarea reţelelor de distribuţie agent termic s-a făcut din centrala termica din cladire până la consumatorul ce trebuie alimentat. Dimensionarea acestora s-a făcut ţinându-se cont de vitezele recomandate în conducte pentru agent termic, cu respectarea normelor în vigoare.

33


A.3.11.2.DETERMINAREA NECESARULUI TERMIC INCALZIRE

Necesarul termic pentru incalzirea imobilului s-a efectuat conform SR1907 /1, iar pentru uşurarea calculelor acestea s-au facut tabelar.

2011

Pentru efectuarea acestuia s-au determinat pierderile de caldura prin anvelopa cladirii, a elementelor constructive interioare si tamplariei existente interioară şi exterioară .

Anexe.

Temperaturile de calcul ale încăperilor interioare s-au stabilit conform SR1907 /2. Tabele de calcul ale necesarului de caldura s-au ataşsat la sfârşitul lucrării, la secţinea

A.3.11.3.DETERMINAREA NECESARULUI TERMIC RĂCIRE

Pentru determinarea necesarului de răcire s-au calculate aporturile de căldura prin elementele inerţiale şi neinerţiale, degajările de căldură de la sursele interioare şi pierderile de căldură prin pereţii încaperilor vecine.

Suma tuturor acestor aporturi, aferente fiecarei încapere reprezentand necesarul de răcire specific fiecărei încăperi.

A.3.11.4.DIMENSIONAREA INSTALAŢIE! DE ÎNCĂLZIRE PRIN PARDOSEALĂ

Calculul analitic detaliat al unei instalaţii de încălzire prin pardoseală este foarte laborios, presupune un aparat matematic destul de complex şi un consum de timp considerabil.

Prin acest calcul, pornind de la necesarul de caldura al încăperii, se determină urmatoarele elemente ale instalaţiei :

• Pasu 1 între ţevi

• Lungimea totală a unei serpentine • Numărul de serpentine (în cazul încaperilor de dimensiuni mari) • Regimul de temperaturi (tur şi retur) din serpentine

• Debite de apă caldă din serpentine

• Pierderi de presiune în serpentine Principiile de calcul sunt reglementate pe plan european prin norma EN 1264. Mulţi

dintre furnizorii de astfel de sisteme şi-au elaborat metodologii de proiectare proprii (inclusiv programe pe calculator), mai mult sau mai putin complicate.

Pentru a simplifica munca celor care proiectează astfel de lucrări, specialiştii firmei italiene GlACOMlNl (unul din furnizorii importanţi de sisteme de încălzire prin pardoseală), au prelucrat metodologia de calcul din norma de mai sus si au transpus-o in grafice foarte uşor de utilizat in practică.

În cele ce urmează se va prezenta aceasta modalitate de lucru, cu mentiunea ca se poate aplica şi pentru alţi furnizori, principiile fiind pentru toţi acelaşi.

1. Se stabileşte necesarul de caldură al fiecarei încaperi. Este indicat ca acest necesar să fie calculat cât mai corect, evaluarile aproximative fiind de natura să conduca la erori semnificative.

2. Se calculează încărcarea termică specifică pe mp de pardoseală:

q = Q (w/mp) s

34


Q- necesarul de caldură al încăperii (w) 5- suprafaţa pardoselii încălzitoare (în general este aceiasi cu sprafaţa incăperii)(mp)

3. În funcţie de natura finisajului preconizat al pardoselii se extrage din una din diagramele 4, 5, 6 sau 7 valoarea diferenţei medii logaritmice de temperatura în funcţie de q (calculat la pct. 2) pentru mai multe valori ale pasului între tuburi. Se noteaza întrun tabel.

4. Pentru fiecare valoare a diferenţei medii logaritmice, în funcţie de temperatura interioară dorită, se extrage şi se notează din Diagrama 3 temperatura pe tur a agentului termic (apa caldă).

De reţinut că această temperatură nu trebuie să depasească urmatoarele valori:

• Birouri, camere de locuit ................... .45° C • Spaţiile de trecere, zone marginale ..... .50° C

5. Cunoscând suprafaţa pardoselii încălzitoare (vezi pct. 2) şi valorile pasului dintre ţevile alese (vezi pct. 3), se calculează lungimea tubului, folosind urmatoarele lungimi specifice pe mp :

• Pas de 5 cm ........................ 15p= 20 m/mp • Pas de 7,5cm ...................... 15p= 13.3 m/mp • Pas de 10 cm ..................... .l 5p= 10 m/mp

• Pas de 15 cm ....................... lsp= 6.7 m/mp • Pas de 20 cm ....................... 15p= 5 m/mp

• Pas de 22.5 cm .................. lsp= 4.4 m/mp • Pas de 30 cm ..................... lsp= 3.3 m/mp

Asfel lungimea totală a tubului este :

ltub= S X lsp (m)

Se reţin pentru paşii următori numai acele cazuri in care:

50 m< Ltub :5 100 m

6. Cu cazurile reţinute de la pct. 5 se intră in Diagrama 1 şi se obţine debitul de apa care circulă prin tub (în 1/h ) pentru fiecare caz în parte, la o pierdere de presiune de 2000 mm C.A.

IMPORTANT! Dat fiind faptul că serpentinele se afla in« sac», este necesar a se asigura vitezele critice ale apei, care să permită antrenarea şi evacuarea aerului. Din acest motiv, se vor selecta variantele care asigură debitele de apa din tabelul urmator :

Diametru Viteza critica a Debit de apa interior al apei minim

tubului (metri 1 sec.) necesar (litri 1 ora)

12 mm 0,26 106

13mm 0,30 143

14mm 0,38 210

35

Proiect de Diplomă 2011

16mm 0,40 289

7. Se calculează ecartul de temperatură pentru fiecare caz în parte cu relaţia:

111 = 0.86Q (o C) D

unde:

Q = necesarul de cald ură (W) D = debitul de apă prin tub (1/h)

Se selectează acele cazuri în care ecartul de temperatură între tur şi retur este în plaja de valori cuprinsă între 4 + 8° C (recomandabil în jur de 5° C).

8. Cu cazurile selectate se obţine din diagrama 2 cedarea totala de caldură a întregului tub. Se va reţine că soluţie valabilă cea în care cedarea de caldură totală pe tub este egală (sau apropiată) cu valoarea necesarului de caldură al camerei (sau a circuitului în cauză).

E .5

250

~ 200 .o i3 CI Q)

E ·;:;-. c:: .3

150

100

50

o

\

' ' \ \

r.. \

RELATIA INTRE LUNGIMEA TUBULUI SI DEBITUL DE APA PENTRU O CADERE DE PRESIUNE DE 20 kPe. (2000 mm C.A.)

-Tuburi cu die.metrul de 16 x 2 mm, 1 8x2 mm si 20x2 mm -

'\. 1\. ~ ' \. Tub de 20x2 mm

1\. ' ' \. 1\. ' \. ~

~

"" '\. " Tub de 18x2 mm \. ~ '\. " ' 1"-.. ' ' ~ ......

' 1' ..... ....... 16 )( 2' ... -- .........

"' !'... r-~ [".. ..... t--...

""""~ ..... .......

~ ~""'-- 1'---- ...... --~ -~--

1 00 1 20 1 40 1 60 1 80 200 220 240 260 280 300 320 340 360 380 Debitul de ape. in 1/h

36


CEDAREA SPEOACA DE CALDURA 1 Die.gre.me. 4

Finise.jul pe.rdoselii din linoleum se.u me.terie.le dure (me.rmure..gresie etc.) 250 5

7.5 230

/

210

190

170

~ / /

' / / / /

./ ~/ ..... "" ,/ / V

10 ~ .!0.

15 "! .-!

20 l 150

~ 130 ...

/" <'.-" v ...... ,.... / / / / - ........

V V - / ...... --/ / / "....,...--......

22.5

cr

110 / / ".....,. ...... ...... ~ ~

V / "....,....... ..... -!----' -~ 30

90 V V ....... ...... f--"'"' .... -

/ / v / -V ~

70 V / L' ..... ,....... -!-'""""

/ ...... ...... -:::;... "" -50 ....-::: V ....... .....-:: :;:::;- ~ -?--

'"""' ~ 1,..-!--'"'"

30 ~~ "A p -~ l:::::;i ~ ~

ilfi'ii! ~ ~ 10 o .... III""

o 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 T-loguitmic (K)

1 Dîe.gre.mo. 3

T -• loge.rit.nic ( K) in functte de temperetur.e de tur e egent.._..ui termic

30 29 28 27

;;;< 26 j 25

}~~

1 ,..... 2

1 22 .... 21 V 3

20 19 18

,.....

17 16 15 14 13 12 11 10

9 8 7 6

5 4 3

,..... ........ / /

'""' V / / V V /

V V V /" ~--"" ~

/ V V / / V

V / V V V /

/ V V V V V

/ / V 2 1 o

24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 T emperattMa de tur (in grade Celsius)

1- Pentru tempero.ture. interioo.ro. de +18 gro.de Celsius 2- Pentru +20 grade Celsius 3- Pentru +22 gro.de Celsius

37

UTI

160 " ""'""'""'

Proiect de Diplomă

CEDAREA SPECIFICA DE CALDURA Pa.rdosee.le. acoperito. cu po.rchet

1 Dîe.gre.mo. 5

; fL;15,/

/ /v· 15o~+--r-1--t--r-t--r-;--t--~+--r-1--t--r-t--r-;--t--~-r-t-1~+--r-1--TL-r-i~

/ /

V ,~

VI V ip

22.5 / / /

/ !-"'" / 3{7 .,.......

V

/ 7or-i--t-1~+--r-1--t--r-t--r--r-+v~~/1r~~~+-~~~r--r-+~~q--t-1~+--r-1--1

so~+-1-~-+~~+-4-~-+-4~~~~~~/4-~~~~F-7~4-~~~~+-4-~-+-4--~+-1-~ /~ V

,:~~~~--~ ....... -+~--+-4-~-+-4--~+-1-~-+~~+-4-~-+~--+-4-~-+-4--~+-~

5 ~

li ~ l

012345678 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 T _._ logarit:m.i.c ( K)

1 Die.gre.me. 2 1

EMISIA DE CALDURA A UNUl TUB IN FUNCTIE DE LUNGIMEA ACESTUIA (in VV)

-Tuburi cu die.metrul de 1 8x2 mm si 20x2 mm-250

"\. \.

"\.. "\. Tub de 20x2 mm

' \ "\. ' "\. ' "-["\..

~ ub de 18x2 mm """""

150

1'\. ' """"" ' ~ .... 1'\.. ' ......

' ' "" r..... ~

100

' ...... r--...

....... r--. ... 16 x 2 mm ""~ r-. .......

........ -r-r--... --50 -....

o 580 696 81 2 928 1 044 11 60 1 276 1 392 1508 1 624 1 740 1 856 1972 2088 w

2011

500 600 700 800 900 1 000 11 00 1 200 1 300 1 400 1 500 1 600 1 700 1 800 kce.l/h Emisie. de ce.ldure. e. tubului

38

UTI

! ~ ...

120

110

100

90

I 90 ... 70

60

50

40

30 ~

~ ~ 20

10

~ :%; P.

~ ~ ~

.... o

_, 1 1

Proiect de Diplomă

CEDAREA SPEaACA DE CALDURA Pe.rdosel>le. e.coperite. cu mochete. usoe.re.

// .....-:: V /

--:::: 1-' / V. /

:::;...- / V V ....-:;.--:: V ./ / /

....-:::;: r.-:: ~ ....-:: / ..... .6- ::;...- .;- v v ..-

~ .".. V ;.,..- .;-

!?::: 1-' V l.--:: V V ~ / /'.~ V

~ ....-:: ~ ./

~ ~ k' ~

2011

1 Die.gre.me. 6

5 7 5

V 10 5 /

./ ./ / V /

~

15 "1! il

./. V ./ / V 1-'

./ ./ / ./

20 ~ 22.5

./ V ../" :/

./ / l/ V 30

V / ~ ../" .....

V ...... .......

V

O 1 2 3 4 5 6 7 B 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 2B 29 30 31 32 T _. logoritmic ( K)

120

110

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

o

A~

~ ~ ~ ~ !-"""

• !..,.oi "

CEDAREA SPECIFICA DE CALDURA Pe.rdosee.le. e.=perite. cu mochete. groe.se.

L' 'L ......-::: V V

/ / V V::: V. y

/ "' 1..--': -;,.- /

,.,..,. ....... r;;...-......:: % ./ V ../" :;.-- ~

~ ~ v ../". ~ ...... ...... A :::::::; V 1-' ~ ...... ,.......

~ % ...-: ~ -% ;:::::: ~--""' ...... .......

V //

V / / V L !"" / ~ ......-: ;:....-

;:....- ....... ......

l Die.gre.me. 7

V

/ ./ V' ./ 1-'

/ ~ / /

V ./ V V / /~-""'

V / v V v

!.;-" ~

.... -f-""

5 7.5 ]'

1 o li 15 i 20 ~ 22.5

30

O 1 2 3 4 5 6 7 B 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 2B 29 30 31 32 T _. logaritmtc ( K)

39

~ i 1


A.3.11.5.DIMENSIONAREA POMPELOR DE CIRCULAŢIE A AGENTULUI TERMIC

Circulaţia agentului termic în instalaţia de încălzire este asigurată cu pompele de circulaţie. Rolul acestora este acela de a învinge rezistenţele hidraulice liniare şi locale pentru circuitul cel mai defavorizat al instalaţiei de încălzire. Sunt utilizate pentru capacităţi mici şi medii pompe cu montaj pe conductă (in-line) cu turaţie variabilă, consumuri de energie electrică redusă, silenţioase şi grad mare de fiabilitate. Pompele au racorduri filetate sau cu flanşe pentru montajul direct pe conducte. Părţile turnate în contact cu apa sunt din materiale rezistente la coroziune. Motoarele cu puteri sensibil mai mici decât cele tradiţionale au 3 sau 4 viteze sau cu selecţie manuală a vitezei dorite, iar cuzineţii sunt de tip autolubrifiant. Există şi varianta constructivă cu pompă dublă care utilizează o pompă de rezervă comutată automat în caz de defect.

Principalele caracteristici ale unei pompe sunt debitul de fluid G, în m 3 1 h şi diferenţa de presiune între refulare şi aspiraţie exprimată în N /m 2 sau în bar. În unele cazuri se foloseşte noţiunea :înălţime de pompare H ca fiind echivalentul în înălţime coloană de lichid a presiunii realizate de pompă. Este necesar de asemenea a se cunoaşte puterea motorului de antrenare P, în kw, turaţia n, tensiunea de alimentare şi frecvenţa curentului electric.

Fabricile producătoare de pompe pun la dispoziţia proiectanţilor caracteristicile G,H,P şi randamentul 11 al întregii game de tipodimensiuni, sub formă de diagrame sau tabele.

Pentru alegerea corectă a pompei este necesară stabilirea prin calcul a caracteristicilor tehnice ale acesteia şi anume: debitul nominal de pompare Gp şi înălţimea de pompare Hp.

Debitul nominal de pompare se stabileşte în funcţie de sarcina termică Oc pe care agentul purtător de căldură o cedează la consumator cu un ecart prestabilit.

A.3.11.6. DIMENSIONAREA VASULUI DE EXPANSIUNE ÎNCHIS

Standardul 7132 1 1986 clasifică instalaţiile de încălzire centrală cu apă având temperatura maximă de 115°C în două categorii:

instalaţii care sunt în legătură directă cu atmosfera, prevăzute cu vas de expansiune deschis; instalaţii care nu sunt în legătură directă cu atmosfera, prevăzute cu supape de siguranţă şi cu vas de expansiune închis. În varianta de asigurare a instalaţiilor de încălzire cu apă caldă prin supape de siguranţă şi vas de expansiune închis, funcţiunile sistemului de siguranţă sunt îndeplinite astfel: preluarea variaţiei de volum şi mica rezervă de apă de către vasul de expansiune închis; menţinerea în stare plină cu apă a instalaţiei prin presiunea exercitată de perna de aer asupra apei din vasul de expansiune închis care, în acest caz poate fi montat la partea inferioară a instalaţiei, în apropierea cazanului; limitarea superioară a presiunii în instalaţie prin supape de siguranţă montate pe cazan înaintea oricărui organ de închidere; eliminarea aerului la umplerea şi pătrunderea lui la golire prin conducte, vase şi robinete de dezaerisire.

40


Sistemul cu supape de siguranţă şi vas de expansiune închis, cu membrană elastică de separaţie între perna de aer şi apă ,este mai costisitor, vasul are un volum total -pentru acelaşi volum util - mai mare, implică prezenţa supapelor de siguranţă şi a unor elemente minime de automatizare (blocarea alimentării cu combustibil la atingerea temperaturii maxime prescrise de cazan); în regim normal de funcţionare, presiunea în instalaţie creşte până la limita de rezistenţă a componentelor instalaţiei. Are în schimb avantajul separării apei de aer prin membrana elastică şi nu cere, după cum s-a mai arătat, condiţii speciale în ceea ce priveşte cota de montare, iar racordul la cazan se reduce la o singură conductă scurtă.

Vasul de expansiune închis se dimensionează ţinând seama de volumul util Vu necesar, care corespunde volumului de apă rezultat din dilatarea apei conţinută în instalaţie, la încălzirea de la temperatura de alimentare, de + 10 °C, la temperatura medie în condiţii nominale- calculată ca medie aritmetică între temperaturile din conducta de ducere - tur, şi conducta de întoarecere- retur.

Presiunea minimă Pmin [bar] din vasul de expansiune închis -în timpul funcţionării instalaţiei - este stabilită astfel încât presiunea în orice punct al instalaţiei să fie mai mare decât presiunea aburului saturat corespunzătoare temperaturii apei din conducta de duce re.

Presiunea maximă Pmax [bar] din vasul de expansiune închis este stabilită astfel încât să nu se depăşească presiunile admise în instalaţia interioară.

Volumul vasului de expansiune închis se calculează cu relaţia:

în care:

în care:

1 Vo= 1,1.Vu·---

1_ Pmin Pmax

[litri]

Vu- volumul util al vasului de expansiune închis [m3];

Pmin- presiunea minimă din vasul de expansiune închis [bar]; Pmin = 2 [bar]; Pmax- presiunea maximă din vasul de expansiune închis [bar]; Pmax = 10 [bar];

Vu=0,04 ·Vinst [litri]

Vinst- volumul apei din instalaţie stabilit prin însumarea volumelor de apă din interior ale echipamentelor şi conductelor [m 3

];

Volumul apei din instalaţie este egal cu suma dintre volumul de apă conţinut de corpurile statice de încălzire, volumul de apă conţinut de conducte şi volumul de apă conţinut de centrala termică.

V instalatie =V corpuri+ V acumulator+ V conducte [litri]

41


B.BREVIAR DE CALCUL

B.l.l. CALCULUL REZISTENŢEI LA TRANSFER TERMIC A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE

1. Perete exterior (PE)

Perete exterior

:Jolistiren expanaat

:=-oaie tabla otel profilota

PERETE EXTERIOR (PE)

Conductivitatea Coeficient

Rezistenta termica de

de Grosime totala la

Nr. Tip calcul 'A a

asimilare stratului transfer

Crt. material materialului

termica a 6 termic R

[W/mK] materialului [m]

[m 2K/W] s [W/m 2K]

o 1 2 3 4 5 Foi tabla

1 otel 58 125.6 0.006 profilata

2 Polistiren

0.044 0.29 0.12 expandat 3.37

3 BCA 0.51 5.7 0.25

Tencuiala 4 ciment si 0.7 8.24 0.01

var

a) Calculul rezistentei la transfer termic. Rpe = Ri + Rcond + Re

R d O.OOG X O.ZS 0 '01 X 0 000103 0 49 0 0014 3 con =--+--+-+-=--+ . + . + . ~ SB 0.044 0.51 0.7 0.041

X= (3-0.49) * 0.044 = 0.11 m X= 12 cm (grosimea izolatiei) Rcond = 0.000103 + 2.72 + 0.49 + 0.0014 = 3.21 Rpe = 0.125 + 3.21 + 0.043 = 3.37

b) Calculul coeficientului de masivitate termica. m = 1.225-0.050

D - "'n R' s· - "'n Sis· - L..j=1 J • J - L..j=1 ii J

42

Coeficient de

masivitate termica m

6

1.04

Proiect de Diplomă

D= ~*125.6+ ~*0.29+ 0"25

*5.70+ 0"01

*8.24 = 3.6 58 0.044 0.51 0.7

m= 1.225-0.05*3.6=1.04

2. Perete interior portant {PIP)

;:Jiaco gi;Js carton

Sclteo veto 'linercla :Jioca giJs carton

PERETE INTERIOR PORTANT (PIP)

Cond uctivitatea Coeficient de

Nr. Tip termica de asimilare calcul A. a termica a

Crt. material materialului materialului s

[W/mK] [W/m2K] o 1 2 3

Placi 1 gips 0.41 5.23

carton Saltea

2 va ta 0.045 0.5 minerala

Placi 3 gips 0.41 5.23

carton

a) Calculul rezistentei la transfer termic. Rpip = Ri + Rcond + Ri

R d 0.03 0.1 0.03 2 36 con =-+--+-= . 0.41 0.045 0.41

Rpip = 0.125 + 2.36 + 0.125 = 2.61 b) Calculul coeficientului de masivitate termica.

m = 1.225-0.050

D ""n R. s· ""n cSi s· = .L..j=1 J • J = "-'i=1 A.j J

43

Grosime stratului

6 [m]

4

0.03

0.1

0.03

2011

Rezistenta Coeficient

totala la de

transfer termic R

masivitate

[m 2K/W] termica m

5 6

2.61 1.13


D= ~*5.23+ ~*0.5+ 0 '03

*5.23 = 1.87 0.41 0.045 0.41

m= 1.225-0.05*1.87=1.13

3. Perete interior neportant (PIN)

Perete interior 1e;:>or:ant (PIN)

-:-encuiala cimen:+vcr 3CA

1

_,..encuialo ciment 1 vcr

PERETE INTERIOR NEPORTANT (PIN)

Conductivitatea Coeficient termica de de asimilare

Nr. Tip calcul "A a termica a

Crt. material materialului materialului

[W/mK] s [W/m2K] o 1 2 3

Tencuiala 1 ciment si 0.7 8.24

var

2 BCA 0.51 5.7

Tencuiala 3 ciment si 0.7 8.24

var

a) Calculul rezistentei la transfer termic. Rpin = Ri + Rcond + Ri

R d 0.01 0.25 0.01 o 51 con =-+-+-= . 0.7 0.51 0.7

Rpip = 0.125 + 0.51 + 0.125 = 0.76 b) Calculul coeficientului de masivitate termica.

m = 1.225-0.050 D ~n R s· ~n oj s· = L..j=1 J • J =. L..j=1 A.j J

0=~*8.24+ 0 '25

*5.7+ 0

'001

*8.24 = 3.01 0.7 0.51 0.7

m= 1.225-0.05*3.01=1.07

44

Grosime stratului

6 [m)

4

0.01

0.25

0.01

2011


totala la transfer

de

termic R masivitate

[m 2K/W) termica m

5 6

0.76 1.07

Proiect de Diplomă

4. Pardoseala parter calda (PDC)

::::ardoseolc ca ca (POC)

Porcret

11/ortor ciment+vor Vota mirerolo

Beton armat Pietr:s

PARDOSEALA CALDA PARTER (PDC)

Cond uctivitatea Coeficient de Grosime

Nr. Tip termica de asimilare

stratului calcul A a termica a


6

[W/mK] [W/m2K] [m]

o 1 2 3 4

1 Pietris 0.7 8.74 0.2

Placa 2 beton 1.62 15.36 0.1

armat

3 V ata

0.045 0.37 0.14 minerala

Mortar 4 ciment si 0.7 8.24 0.01

var

5 Parchet 0.41 7.71 0.007

a) Calculul rezistentei la transfer termic.

Rpdc = Ri + Rcond + Re

Rezistenta totala la transfer termic R [m 2K/W]

5

3.64

Rcond = 0'2 + 0

'1 + _x_ + 0

'01

+ 0

'007

= ~ +0.28 +0.061 +0.014+0.014 ~ 3 0.7 1.62 0.045 0.7 0.41 0.045

X= (3-0.36) * 0.045 = 0.133 m X= 14 cm (grosimea izolati ei) Rcond = 0.28+0.061+3.11+0.0107+0.017=3.47 Rpe = 0.125 + 3.47 + 0.043 = 3.64


D "'n R' s· "'n lii s· = ""i=l J • J = ""i=l A.j J

45

2011

Coeficient de


6

0.99

Proiect de Diplomă

D= 0

'02

*8.74+ ~*15.36+ 0'12

*0.37+ 0

'01

*10.08+ ~*7.71=4.64 0.7 1.62 0.045 0.93 0.41

m= 1.225-0.05*4.64=0.99

5. Pardoseala parter rece (PDR)

='ordoseolo rece (PDR)

G~sie,

Mo'lor ci-nenl+vcr Vo:o rni1erolo

_ Geton_SJrrnot Pietris

PARDOSEALA RECE PARTER {POR)

Conductivitatea Coeficient de Grosime


stratului calcul A. a termica a


6

[W/mK] [W/m 2K] [m]

o 1 2 3 4

1 Pietris 0.7 8.74 0.2

Placa 2 beton 1.62 15.36 0.1

armat

3 V ata

0.045 0.37 0.14 minerala Mortar

4 ciment si 0.7 8.24 0.01 var

5 Gresie 2.03 17.99 0.005

a) Calculul rezistentei la transfer termic. Rpdr = Ri + Rcond + Re

Rezistenta totala la transfer termic R [m 2K/W]

5

3.63

Rcond = 0'2 + 0

'1 + _x_ + 0

'01 + 0 '

005 = _x_ +0.28 +0.061 +0.014+0.0024;?: 3 0.7 1.62 0.045 0.7 2.03 0.045

X= {3-0.36) * 0.045 = 0.133 m X= 14 cm (grosimea izolati ei) Rcond = 0.28+0.061+3.11+0.0107+0.0024=3.46 Rpdr = 0.125 + 3.46 + 0.043 = 3.63

b) Calculul coeficientului de masivitate termica.

46

2011

Coeficient de


6

0.99

UTI

m = 1.225-0.050

D ~n R' s· ~n ois· = L..j=1 J • J = L..j=1 'ij J

Proiect de Diplomă

D= 0

'02

*8.74+ ~*15.36+ ~*0.37+ 0'01

*10.08+ ~*17.99=4.55 0.7 1.62 . 0.045 0.93 2.03

m= 1.225-0.05*4.55=0.99

6. Planseu cald peste parter (PLC)

Planseu cald (PLC)

Parchet

Polostire1 extrudat Sapa ipsos

Beton orrr::ot _j

Tercuialc cimert+vcr

PLANSEU CALD PESTE PARTER (PLC)


termica de asimilare Nr. Tip

calcul "'A a termica a stratului


l5

[W/mK] [W/m 2K] [m]

o 1 2 3 4

Tencuiala

1 ciment si 0.7 8.24 0.01 var

Placa

2 beton 1.62 15.36 0.1 armat

3 Sapa

1.03 10 0.05 ipsos

4 Polistiren

0.03 0.3 0.05 extrudat

5 Parchet 0.41 7.71 0.007

a) Calculul rezistentei la transfer termic.

Rplc = Ri + Rcond + Ri

R d 0.01 0.1 0.05 + 0.05 0.007 1 83 con =-+-+- -+--= . 0.7 1.62 1.03 0.03 0.41

47

2011


totala la

transfer de

termic R masivitate

[m2K/W] termica m

5 6

2.08 1.09


Rplc = 0.125 +1.83 + 0.125 = 2.08 b) Calculul coeficientului de masivitate termica.

m = 1.225-0.050

D "'n R" s· "'n oi s· = L..j::::~1 J. J = L..j=1~ J

D= o.o1*8.24+ 0.15*15.36+ o.o5*10+ o.o5*0.3+ o.oo7*7.71=2.64 0.7 1.62 1.03 0.03 0.41

m= 1.225-0.05*2.64=1.0

7. Planseu rece peste parter (PLR)

Planseu rece (PLR)

Gresie

Polosfcen extrudct

Sapa _ _Î_P~():3_ J

Beto1 armat 1 e1cuiolc ciMe~t-vor

1

PLANSEU RECE PESTE PARTER (PLR)



stratului calcul "A a termica a

Crt. material materialului materialului

6

[W/mK] s [W/m 2K] [m]

o 1 2 3 4 Tencuiala

1 ciment si 0.7 8.24 0.01 var

Placa 2 beton 1.62 15.36 0.1

armat

3 Sapa

1.03 10 0.05 ipsos

4 Polistiren

0.03 0.3 0.05 extrudat

5 Gresie 2.03 17.99 0.005

a) Calculul rezistentei la transfer termic. Rplr = Ri + Rcond + Ri

48

2011


totala la de

transfer termic R

masivitate

[m 2K/W] termica m

5 6

2.06 1.1


R d 0.01 0.1 0.05 + 0.05 0.005 1 81 con =-+-+- -+--= . 0.7 1.62 1.03 0.03 2.03

Rplr = 0.125 +1.81 + 0.125 = 2.06 b) Calculul coeficientului de masivitate termica.

m = 1.225-0.050

D ~~ R' s· ~n cSis· = .L.j=1 J • J = .L.j=1 il J

D= ~*8.24+ 0'15

*15.36+ 0

'05

*10+ 0

'05

*0.3+ 0

'005

*17.99=2.55 0.7 1.62 1.03 0.03 2.03

m= 1.225-0.05*2.55=1.1

8. Acoperis (AC)

Acoperis (AC)

ACOPERIS {AC)

Conductivitatea Coeficient

termica de de Grosime

Nr. Tip material calcul A a

asimilare stratului Crt. termica a 6

materialului materialului [m]

[W/mK] s [W/m 2K]

o 1 2 3 4

1 Carton

0.17 3.28 0.005 bitumat

2 Termoizolatie

0.04 0.29 0.12 polistiren

3 Placa beton

armat 1.62 15.36 0.15

4 Tencuiala

0.7 8.24 0.01 ciment si var

a) Calculul rezistentei la transfer termic. Rac = Ri + Rcond + Re

0.005 X 0.15 0.01 X Rcond =- + - + - +-=- +0.029+0.092+0.107~ 3

0.17 0.04 1.62 0.93 0.04

X= (3-0.13) * 0.04 = 0.114 m

49

2011

Rezistenta totala la

Coeficient

transfer de

masivitate termic R

termica m [m 2K/W]

5 6

3.29 1.1


X= 12 cm (grosimea izolati ei) Rcond = 0.029+3+0.092+0.0107=3.13 Rac= 0.125 + 3.13 + 0.043 = 3.29


D ~n R" s· ~n oi s· = L..j=1 J • J = L..j=1 );j J

D= 0

"005

*3.28+ 0

"12

*0.29+ ~*15.36+ 0"01

*10.08=2.48 0.17 0.04 1.62 0.93

m= 1.225-0.05*2.48=1.1

9. Elemente neinertiale.

Rezistenta Coeficient de

ELEMENTE totala la NEINERTIALE transfer termic

masivitate

R [m 2K/W] termica m

FE 0.44 0.73

UE 0.17 1.2

Ul 0.43 1.2

sv 0.44 1

Calculul pierderilor de căldura prin transmisie.

a) Birou 1(Parter). Qt = ~(m*A*M)/R+Sp*(ti-tf)/Rp+Sbc*(ti-te)/Rbc Sp =suprafaţa pardoselii; t f =temperatura apei freatice (10° C); Rp =rezistenţa pardoselii; Sbc =suprafaţa benzii de contur (1m 2);

Rbc = rezistenţa benzii de contur; H = adâncimea pana la apa freatica (6m);

Grosimea fundaţiei : 8 = 0.2+0.1=0.3m H=6m Rbc=0.57 m2K/W.

Strat de pământ: 8 = 6-0.3=5. 7 A= 1.16 W/m 2K 8/ A= 4.91

1 o Rp =- + ~-

a1 11.

Rp =0.125+0.28+0.061 +2.66+0.0107+0.017+4.8=7 .95 Qt = 973.53+36.7*(20-10)/7.95+8.12*(20+18)/0.57 Qt = 973.5+46.16+541.33 = 1560.99 w.

50

-------------------------

2011


b) Birou 2 (Parter). Qt = 618.87+24.41 *(20-10)/7.95+5.4*(20+18)/0.57 Qt = 618.87+30.7+360 = 1009.57 w.

c) GSB (Parter). Qt =326.53 +6.3*(15-10)/7.95+7.47*(15+18)/0.57 Qt = 326.53+3.96+432.47 = 762.96 w.

d) Centrala termică (Parter). Qt = 207.84+8.84*(18-10)/7.95+2*(18+18)/0.57 Qt = 207.84+8.89+ 126.31= 343.04 w.

e) Hol (Parter). Qt = 816.99+25.4*(15-10)/7.95+17.72*(15+18)/0.57 Qt = 816.99+15.97+1025.89 = 1992.14 w.

f) Hol Acces (Parter). Qt = 1205.69+11.18*(12-10)/7.95+7.34*(12+18)/0.57 Qt = 1205.69+2.81+386.31 = 1594.81 w.

g) Scări interioare. Qt = 4163.1+12.73*(15-10)/7.95+11.2*(15+18)/0.57 Qt = 4163.1+8+648.42 = 4819.52 w.

h) GSF (Parter). Qt =80.27 +5.9*(15-10)/7.95+1.85*(15+18)/0.57 Qt =80.27+3.71+107.1 = 191.08 w.

8.1.2 APORTURI DE CĂLDURĂ,DEGAJĂRARI DE CĂLDURĂ- PERIOADA DE VARĂ

1 Parametrii aerului exterior ( grad de asigurare 98 % )

( STAS 6648) -Temperatura medie zilnică:

tem= 26 °C -Temperatura medie lunară:

tml = 20,4 °C -Amplitudinea oscilaţiei de temperatura:

Az = 6 -Temperatura de calcul a aerului exterior:

tev = 26,4 °C -Conţinutul de umiditate a aerului exterior:

Xev = 11,55 g/kg 11 Parametrii aerului interior:

( STAS 6648) -Temperatura de calcul a aerului interior:

ti= 23,20 °C

51

2011


- Umiditatea relativa a aerului interior: Q>i = max 65%

8.1.2.1. Calculul defazării şi amortizării elementelor inerţiale exterioare

1. Perete exterior (PE)

cS[m] A[W/m2K]

Tencuiala 0.01 0.7 var si

ciment

BCA 1 0.125 0.51

BCA 2 0.125 0.51

PEX 0.12 0.044

Foaie tabla 0.006 58

) ~1=ch R1s1v'I + Min sh R1s1v'I

Min = ~ = ~ * 1-i = 0.68 -0.086i 1 s1..fl 8.24 .,fi

~1=ch 0.11-v'I +(0.68-0.086i)*sh O.llv'I =1 +0.006i+(0.68-0.086)*(0.078+0.078i). =1.059+0.052i

v1="1.0592 + 0.0522 = 1.05 m\s 0.052

lill= arctg-- * 0.067 = 0.18 ore 1.059

) ~2=ch R2s2v'I + M~n sh R2s2v'I

Min = s1 * Mt = 1.44 * Mt 2 52 1 1

s[W/m2K] R[m2K/W]

8.24 0.014

5.7 0.24

5.7 0.24

0.29 2.72

125.6 0.0001

Mf = sh R1s1..fl+Mfn ch R1s1..fl = 0.078+0.078i+(0.68-0.0B6i)•(l+0.006i) =O. 714

_ 0.038

i 1 {J1 1.0.59+0.052i

M~n = 1.44(0. 714-0.038i) = 1.028-0.054i

~2 = 0.834+0.969i+(1.028-0.054i)*(0.636+1.271i) = 1.55+2.24i

v2= "1.552 + 2.242 = 2.72 m/s r.12 2.24 * w = arctg- 0.067 = 3. 7 ore

1.55

) ~3=ch R3s3v'I + M~n sh R3s3v'I

Min=~* Mt = 1 * Mt . 3 s3 2 2

R*s

0.11

1.36

1.36

0.78

0.001

Mf = sh R2s2..fl+M~n ch R2s2..fl = 0.636+1.271i+(1.028-0.054i)•(0.834+0.969i) = Q,gg_Q.0024i 2 {J2 1.55+2.24i

M~n = 0.99-0.024i

~3=0.834+0.969i+(0.99-0.0024i)*(0.636+1.271i)= 1.466+2.22i

v3= "1.462 + 2.222 = 2.65 m/s

52

2011

UTI

IT!3= arctg2"22

* 0.067 = 3. 79 ore 1.46

Proiect de Diplomă

~ ~4=ch R4s4v'l + M!n sh R4s4v'l

Min=53 * Mf = 19.65 * Mf

4 54 3 3

Mf = sh R3s3v'I+Mjn ch R3s3v'I = 0.636+1.271i+(0.99-0.0024i)•(0.834+0.969i) = 1

_0022

+0

.0024

i 3 {33 1.466+2.22i

M!n =19.65(1.0022+0.0024i) = 20.65+0.047i ~4 = 0.985+0.304i+(20.65+0.047i)*(0.494+0.606i) = 11.15+12.84i

v4= V11.152 + 12.842 = 17 m/s 12.84

IT14= arctg-- * 0.067 = 3.28 ore 11.15

~ ~5=ch R5s5v'l + M~n sh R5s5v'l

Min=~ * M1 = 0.0023 * M1 5 ~ 4 4

Mf = sh R4s4v'I+M!n ch R4s4v'I = 0.494+0.606i+(20.65+0.047i)•(0.985+0.304i) = 1

_11

_0

_65

i 4 {34 11.15+12.84i

M~n =0.0023(1.11-0.65i) = 0.0025-0.0014i

~5 = 1+(0.0025-0.0014i)*(0.007+0.007i) = 1+0.00001i v5 =1 m/s

0.00001 ITI5= arctg-- * 0.067 = 0.00003 ore

1

~ ~aer= 1+M~~r * v'l Min = s5 * Mf

aer ae 5

Mf sh RSsS..Ji+M~n ch RSsS..Ji 0.007+0.007i+(0.0025-0.0014i) . 5 = {J5 = 1 +0.00001i = 0.0095+0.00561

M~~r= 5.46(0.0095+0.0056i) = 0.051+0.03i

~aer= 1+(0.051 +0.03i)* .fi= 0.97+0.051i

vaer= vo. 972 +O. 0512 = 0.97 m/s 0.051

IT!aer = arctg-- * 0.067 = 0.2 ore 0.97

v = v1 *v2 *v3 *v4 *v5 *vaer = 124.8 m/s 1

11 =- = 0.008 11

m = ITI1 +ITI2+1Zl3+1M+IZI5+1Zlaer = 11.15 ore = 12ore

2. Acoperiş (AC)

6[m] A.[W/m2K]

Tencuiala var 0.01 0.7 si ciment

PBA 0.15 1.62

Termoizolatie 0.12 0.04

53

s[W/m2K] R[m2K/W] R*s

8.24 0.014 0.11

15.36 0.092 1.41

0.29 3 0.87

2011


Carton

bitumat 0.005 0.17

~ 131=ch R1slv'i + M~n sh R1s1v'i

Min = ~ = __!.._ * 1-i =O 68 -0.086i 1 s1-./i 8.24 ..,[2 ·

~l=ch O.llv'i +(0.68-0.086i)*sh O.llv'i

=1 +0.006i+(O. 68-0.086) *(0.078+0.078i)

=1.059+0.052i

vl=.J1. 0592 +O. 0522 = 1.05 m\s 0.052

rnl= arctg1.059

* 0.067 = 0.18 ore

~ j32=ch R2s2v'i + M~n sh R2s2v'i

Mr = :~ * M{ = 0.53 * M{

3.28 0.029

M' = sh R1s1-./i+Mr ch R1s1-./i = 0.078+0.078i+(0.68-0.086i)*(1+0.006i) =o. 714- 0.038i 1 p1 1.0.59+0.052i

M~n = 0.53(0.714-0.038i) = 0.38-0.02i

~2 = 0.834+0.969i+(0.38-0.02i)*(0.636-1.271i) = 1.1+1.43i

v2= .J1. 12 + 1. 432 = 1.8 m/s

rn2= arctg1"43

* 0.067 = 3.51 ore 1.1

~ j33=ch R3s3.Ji + M~0 sh R3s3.Ji

Mln- s2 * Mf - 52 96 * Mf 3 - 53 2 - · 2

Mf = sh R2s2v'i+M~0 ch R2s2v'i = 0.636+1.2711+(0.38-0.02i)*(0.834+0.9691) = l.04

+0

.12

i 2 fl2 1.1+1.431

M~n = 52.96(1.04+0.12i) = 55.08+6.35i

~3=0.976+0.378i+(55.08+6.35i)*(0.535-0.69i) = 26.06+41.78i

v3= .J26. 062 + 41.782 = 49.24 m/s

1213= arctg241

0"7

* 0.067 = 3.88 ore 6. 6

~ j34=ch R4s4.Ji + Mi0 sh R4s4.Ji

Mln = 53

* M~ = 0.088 * M~ s4

M' = sh R3s3v'i+M~0 ch R3s3v'i = 0.535+0.691+(55.08+6.35i)*(0.976+0.3781) = l.03

_0

.59

j

3 fl3 26.06+41.781 Mln =0.088(1.03+0.59i) = 0.09-0.051i

P4 = l+(0.09-o.o51i)*(o.oo7+o.oo7i) = 1+o.ooo3i

v4= .J12 + O. 00032 = 1 m/s 0.0003

IM= arctg-1

- * 0.067 = 0.0011 ore

~ r:taer- 1+M10 * · 'i 1-' - aer V 1

Mln = s4 * Mf aer ae 4

= sh R4s4v'i+M~0 ch R4s4v'i = 0.007+0.0071+(0.09-0.0511) = 0.097 _0_044i fl4 1 +0.00031

54

2011

0.095


M~~r= 0.14(0.097-0.044i) = 0.013-0.0061i

~aer = 1 +(0.013-0.0061i)* ..JI = 1 +0.013i

vaer= -../12 +O. 0132 = 1 m/s 0.013

filaer = arctg-- * 0.067 = 0.049 ore 1

v = v1 *v2*v3*v4*vaer = 93.06 m/s 1

Il=-= 0.0.107 V

fii= ITI1 +ITI2+ITI3+ITI4+IT!aer = 7.62 ore = 8ore

8.1.2.2. Calculul coeficientului mediu de asimilare termică

2011

Ceficientul mediu de asimilare termică Smed se va determina ţinând seama de faptul că pereţi interiori şi tavanul sunt tencuiţi cu tencuială de ciment şi var, care are un coeficient de asimilate termică s=8.24W/m2K, iar pardoseala este confecţionată din parchet de stejar cu coeficientul de asimilare termică s=7.71 W/m2K.

);> Birou 1 Parter.

Sp=Spint + Spext Sp=(8.12*3.2-1.4 * 1.6*3)+4.52 * 3.2 * 2+(8.12 * 3.2-0.9*2.65 *2)=69.91mp

Spi=Spard=36.6mp

S 69.91•8.24+36.6•8.24+36.6•7.71 1

d =8.1W m2K me 69.91+36.6+36.6

);> Birou 2 Parter. Sp=Spint + Spext Sp=(5.4 *3.2-1.4 *1.6*2)+4.52 *3.2 *2+(5.4 * 3.2-0.9*2.65)=56. 76mp

Spi=Spard=24.4mp

56. 76•8.24+24.4•8.24+24.4•7. 71 1 S d = 8.15 W m2K

me 56.76+24.4+24.4

);> Birou 1 Etaj 1.

Sp=Spint + Spext Sp=(5.5*3.2-1.4*1.6)+8.3*3.2+(3.15*3.2-0.9*2.65)+6.05*3.2=68.98mp

Spi=Spard=27. 7mp

68.98•8.24+27.7•8.24+27.7•7.71 1 S d =8.12W m2K

me 68.98+27.7+27.7

} Birou 2 Etaj 1. Sp=Spint + Spext Sp=(5.45* 3.2-1.4 * 1.6* 2)+6.05* 3.2 *2+(5.45 *3.2-0.9*2.65 )=63. 7 4mp Spi=Spard=33.7mp

55


63.74*8.24+33.7*8.24+33.7*7.71 1 S d = 8.1 W m2K

me 63.74+33.7+33.7

);>- Birou 3 Etaj 1. Sp=Spint + Spext Sp=(9 .3 * 3.2-1.4 * 1. 6* 2-0.8 * 1.6 * 2)+4.52 * 3.2+6.05 * 3.2+(7 .65-0. 9* 2.65 )= 78. 64mp Spi=Spard=43.Smp

78.64*8.24+43.5*8.24+43.5*7. 71 1 Smed = 8.1 W m2K

78.64+43.5+43.5

8.1.2.3. Aporturi de căldură prin elemente inerţiale si neinertiale

Calculul s-a facut tabelar, iar acestea au fost atribuite lucrarii la sfarsitul acesteia, la secţiune Anexe.

8.1.2.4. Aporturi de caldura de la incaperi vecine si degajări de căldură interioare

);>- Birou 1 Parter

1) Aporturi de căldură de la încăperile vecine

Qiv=S*k*(tvm-ti) tvm=tm I+Az+5=20.4+6+5=31.4 oc PIP: Qiv=(10.72*3.2-2*0.9*2.65)*-

1-*(31.4-23.20)=92W

2.61

Ul: Qiv=2*0.9*2.65*-1-*(31.4-23.20)=91W

0.43

2) Degajări de căldura de la oameni

Arbitrar se va considera spaţiul necesar pentru desfasurarea tipului de activitate adoptat, in condiţii de confort şi în vederea obţinerii unui randament maxim al personalului, de 2mp rezervat pentru 1 om.

S=36.6mp=>18 oameni

Qom=N*qom=18*130=2340W

3) Degajări de căldură de la iluminatul electric

Din punct de vedere al iluminatului electric, biroul este dotat cu 6 corpuri de iluminat, tip FIRI-07-414, compuse din tuburil fluorescente, încastrate in tavan fals.

Q=Nii*B=6*4*14*0.8=269W

4) Degajări de căldură de la echipamentul electric de birou

Fiecare birou este dotat cu o staţie de lucru (500W), iar fiecare spaţiu de lucru deţine eate un laptop (90W).

56


Q=18*90+500=2210VV

;... Birou 2 Parter


Qiv=S*k*(tvm-ti) tvm=tmi+Az+5=20.4+6+5=31.4 oc PIP : Qiv=(9.92*3.2-0.9*2.65)*-

1-*(31.4-23.20)=92VV

2.61

Ul: Qiv=0.9*2.65*-1-*{31.4-23.20)=46VV

0.43

2) Degajări de căldură de la oameni

Arbitrar se va considera spatiul necesar pentru desfasurarea tipului de activitate adoptat, in condiţii de confort şi in vederea obţinerii unui randament maxim al personalului, de 2mp rezervat pentru 1 om.

S=24.4mp=>12 oameni

Qom=N*qom=12*130=1560VV


Din punct de vedere al iluminatului electric, biroul este dotat cu 4 corpuri de iluminat, tip FIRI-07-414, compuse din tuburil fluorescente, încastrate in tavan fals.

Q=Nii*B=4*4*14*0.8=180VV


2011

Fiecare birou este dotat cu o staţie de lucru (SOOVV), iar fiecare spaţiu de lucru detine

eate un laptop {90VV).

Q=12*90+500=1580VV

} Birou 1 Etaj 1 (Sala Conferinte 1)


Qiv=S*k*(tvm-ti) tvm=tm I+Az+5=20.4+6+5=31.4 oc PIP: Qiv=(8.15*3.2-0.9*2.65)*-

1-*(31.4-23.20)=74VV

2.61

Ul: Qiv=0.9*2.65*-1-*(31.4-23.20)=46VV

0.43


Arbitrar se va considera spaţiul necesar pentru desfaşurarea tipului de activitate

adoptat in condiţii de confort şi in vederea obţinerii unui randament maxim al

personalulut de 2mp rezervat pentru 1 om.

57


S=27.7mp=>13 oameni

Qom=N*qom=l3*130=1690W

3) Degajari de căldură de la iluminatul electric

Din punct de vedere al iluminatului electric, biroul este dotat cu 4 corpuri de iluminat, tip FIRI-07-414, compuse din tuburil fluorescente, încastrate în tavan fals.

Q=Nii*B=4 *4 *14 *0.8=180W


Fiecare birou este dotat cu o staţie de lucru {SOOW), iar fiecare spaţiu de lucru deţine

eate un laptop {90W).

Q=13*90+500=1670W

~ Birou 2 Etaj 1 (Sala Conferinte 2)

1) Aporturi de cădură de la încaperile vecine

Qiv=S*k*(tvm-ti) tvm=tmi+Az+5=20.4+6+5=31.4 ac PIP : Qiv={5.45*3.2-0.9*2.65)*-

1-*{31.4-23.20)=47W

2.61

Ul: Qiv=0.9*2.65*-1-*{31.4-23.20)=46W

0.43


Arbitrar se va considera spaţiul necesar pentru desfăşurarea tipului de activitate adoptat, în condiţii de confort şi în vederea obţinerii unui randament maxim al

personalului, de 2mp rezervat pentru 1 om.

S=33.7mp=>16 oameni

Qom=N*qom=16* 130=2080W



Q=Nii*B=6*4 *14 *0.8=269W


Fiecare birou este dotat cu o staţie de lucru {SOOW), iar fiecare spatiu de lucru deţine

câte un laptop {90W).

Q=16*90+500=1940VV

58


);> Birou 3 Etaj 1 (Sala Conferinte 3)

1) Aporturi de căldura de la încăperile vecine

Qiv=S*k*(tvm-ti) tvm=tmi+Az+5=20.4+6+5=31.4 oc PIP: Qiv=(12.17*3.2-0.9*2.65)*-

1-*(31.4-23.20)=114W

2.61

Ul: Qiv=0.9*2.65*-1-*(31.4-23.20)=46W

0.43 2) Degajări de căldura de la oameni

Arbitrar se va considera spaţiul necesar pentru desfăşurarea tipului de activitate adoptat, în condiţii de confort şi în vederea obţinerii unui randament maxim al personalului, de 2mp rezervat pentru 1 om.

S=43.5mp=>21 oameni

Qom=N*qom=21 *130=2730W



Q=Nii*B=6*4*14*0.8=269W


2011

Fiecare birou este dotat cu o staţie de lucru (SOOW), iar fiecare spaţiu de lucru deţine câte un laptop (90W).

Q=21*90+500=2390W

59


SARCINA TERMICA DE VARA BIROU 1 PARTER

ORA PE E FE E PE S Pl V UIV OAMENI ILUMINAT AP. EL. TOTAL

1 26 -21 9 92 91 2340 269 2210 5016

2 26 -31 9 92 91 2340 269 2210 5006

3 26 -4U 9 92 91 2340 269 2210 4997

4 26 -46 8 92 91 2340 269 2210 4990

5 26 -49 8 92 91 2340 269 2210 4987

6 24 407 8 92 91 2340 269 2210 5441

7 23 568 7 92 91 2340 269 2210 5600

8 21 712 7 92 91 2340 269 2210 5742

9 19 409 6 92 91 2340 269 2210 5436

10 18 774 6 92 91 2340 269 2210 5800

11 18 607 6 92 91 2340 269 2210 5633

12 17 133 5 92 91 2340 269 2210 5157

13 17 140 5 92 91 2340 269 2210 5164

14 16 144 5 92 91 2340 269 2210 5167

15 16 146 5 92 91 2340 269 2210 5169

16 15 141 5 92 91 2340 269 2210 5163

17 15 130 5 92 91 2340 269 2210 5152

18 18 112 5 92 91 2340 269 2210 5137

19 20 82 5 92 91 2340 269 2210 5109

20 22 51 6 92 91 2340 269 2210 5081

21 23 27 7 92 91 2340 269 2210 5059

22 25 11 8 92 91 2340 269 2210 5046

23 26 -1 8 92 91 2340 269 2210 5035

24 26 -11 9 92 91 2340 269 2210 5026

Sarcina termica de vara = maximul total orar 5800

60


SARCINA TERMICA DE VARA BIROU 2 PARTER

ORA PE E FE E Pl V UIV OAMENI ILUMINAT AP. EL. TOTAL

. 1 17 -14 92 46 1560 180 1580 3461

2 18 -20 92 46 1560 180 1580 3456

3 18 -26 92 46 1560 180 1580 3450

4 17 -31 92 46 1560 180 1580 3444

5 17 -33 92 46 1560 180 1580 3442

6 16 271 92 46 1560 180 1580 3745

7 15 379 92 46 1560 180 1580 3852

8 14 474 92 46 1560 180 1580 3946

9 13 272 92 46 1560 180 1580 3743

10 12 516 92 46 1560 180 1580 3986

11 12 404 92 46 1560 180 1580 3874

12 11 88 92 46 1560 180 1580 3557

13 11 93 92 46 1560 180 1580 3562

14 11 96 92 46 1560 180 1580 3565

15 10 97 92 46 1560 180 1580 3565

16 10 94 92 46 1560 180 1580 3562

17 10 87 92 46 1560 180 1580 3555

18 12 75 92 46 1560 180 1580 3545

19 13 55 92 46 1560 180 1580 3526

20 15 34 92 46 1560 180 1580 3507

21 15 18 92 46 1560 180 1580 3491

22 17 7 92 46 1560 180 1580 3482

23 17 -1 92 46 1560 180 1580 3474

24 17 -8 92 46 1560 180 1580 3467


61


SARCINA TERMICA DE VARA BIROU 1 ETAJ 1

ORA PE E FE E PE S UE S Pl V UIV OAMENI ILUMINAT AP.EL. TOTAL

1 21 -7 13 -20 74 46 1690 180 1670 3667

2 21 -10 13 -28 74 46 1690 180 1670 36S6

3 21 13 13 -36 74 46 1690 180 1670 3671

4 21 -15 12 -42 74 46 1690 180 1670 3636

5 20 -16 12 -45 74 46 1690 180 1670 3631

6 19 136 11 -40 74 46 1690 180 1670 3786

7 18 189 10 -24 74 46 1690 180 1670 3853

8 17 237 10 14 74 46 1690 180 1670 3938

9 16 136 9 31 74 46 1690 180 1670 3852

10 15 258 8 77 74 46 1690 180 1670 4018

11 14 202 8 96 74 46 1690 180 1670 3980

12 14 44 8 109 74 46 1690 180 1670 3835

13 13 47 8 116 74 46 1690 180 1670 3844

14 13 48 7 13 74 46 1690 180 1670 3741

15 12 49 7 123 74 46 1690 180 1670 3851

16 12 47 7 121 74 46 1690 180 1670 3847

17 12 43 7 112 74 46 1690 180 1670 3834

18 14 37 7 98 74 46 1690 180 1670 3816

19 16 27 8 75 74 46 1690 180 1670 3786

20 18 17 9 46 74 46 1690 180 1670 3750

21 18 9 10 25 74 46 1690 180 1670 3722

22 20 4 12 10 74 46 1690 180 1670 3706

23 20 o 12 -1 74 46 1690 180 1670 3691

24 21 -4 13 -10 74 46 1690 180 1670 3680


62



ORA PEE FE E Pl V UIV OAMENI ILUMINAT AP. EL. TOTAL

1 18 -14 47 46 2080 269 1940 4386

2 18 -20 47 46 2080 269 1940 4380

3 18 26 47 46 2080 269 1940 4426

4 18 -31 47 46 2080 269 1940 4369

5 17 -33 47 46 2080 269 1940 4366

6 16 271 47 46 2080 269 1940 4669

7 15 379 47 46 2080 269 1940 4776

8 14 474 47 46 2080 269 1940 4870

9 13 272 47 46 2080 269 1940 4667

10 12 516 47 46 2080 269 1940 4910

11 12 404 47 46 2080 269 1940 4798

12 12 88 47 46 2080 269 1940 4482

13 11 93 47 46 2080 269 1940 4486

14 11 96 47 46 2080 269 1940 4489

15 10 97 47 46 2080 269 1940 4489

16 10 94 47 46 2080 269 1940 4486

17 10 87 47 46 2080 269 1940 4479

18 12 75 47 46 2080 269 1940 4469

19 13 55 47 46 2080 269 1940 4450

20 15 34 47 46 2080 269 1940 4431

21 16 18 47 46 2080 269 1940 4416

22 17 7 47 46 2080 269 1940 4406

23 17 -1 47 46 2080 269 1940 4398

24 17 -8 47 46 2080 269 1940 4391

Sarcina termica de vara= maximul total orar 4910



ORA PE E PE N FE E FE N PIV UIV OAMENI ILUMINAT AP. EL TOTAL

1 25 5 -18 -4 114 46 2730 269 2390 5557

2 26 5 -26 -6 114 46 2730 269 2390 5548

3 26 5 -34 -8 114 46 2730 269 2390 5538

4 25 5 -39 -9 114 46 2730 269 2390 5531

5 25 5 -42 -9 114 46 2730 269 2390 5528

6 24 5 348 21 114 46 2730 269 2390 5947

7 22 4 487 24 114 46 2730 269 2390 6086

8 20 4 610 5 114 46 2730 269 2390 6188

9 19 3 349 9 114 46 2730 269 2390 5929

10 18 3 660 18 114 46 2730 269 2390 6248

11 17 3 513 23 114 46 2730 269 2390 6105

12 17 3 114 25 114 46 2730 269 2390 5708

13 16 3 120 27 114 46 2730 269 2390 5715

14 16 3 124 27 114 46 2730 269 2390 5719

15 15 3 125 28 114 46 2730 269 2390 5720

16 15 3 121 27 114 46 2730 269 2390 5715

17 15 3 111 61 114 46 2730 269 2390 5739

18 17 3 96 65 114 46 2730 269 2390 5730

19 19 3 70 16 114 46 2730 269 2390 5657

20 22 3 44 10 114 46 2730 269 2390 5628

21 23 4 23 5 114 46 2730 269 2390 5604

22 25 4 9 2 114 46 2730 269 2390 5589

23 25 5 -1 o 114 46 2730 269 2390 5578

24 25 5 -10 -2 114 46 2730 269 2390 5567


64


SARCINA TERMICA DE VARA SALA CONFERINTE 1 ETAJ 2

ORA PE E FE E PE S UE S AC Pl V UIV OAMENI ILUMINAT AP.EL. TOTAL

1 21 -7 13 -20 45 74 46 1690 180 1670 3712

2 21 -10 13 -28 43 74 46

1690 180 1670 3699

3 21 13 13 -36 39 74 46 1690 180 1670 3710

4 21 -15 12 -42 37 74 46

1690 180 1670 3673

5 20 -16 12 -45 35 74 46

1690 180 1670 3666

6 19 136 11 -40 33 74 46 1690 180 1670 3819

7 18 189 10 -24 32 74 46 1690 180 1670 3885

8 17 237 10 14 32 74 46 1690 180 1670 3970

9 16 136 9 31 31 74 46

1690 180 1670 3883

10 15 258 8 77 30 74 46

1690 180 1670 4048

11 14 202 8 96 29 74 46 1690 180 1670 4009

12 14 44 8 109 29 74 46 1690 180 1670 3864

13 13 47 8 116 28 74 46 1690 180 1670 3872

14 13 48 7 13

30 74 46 1690 180 1670 3771

15 12 49 7 123 33 74 46 1690 180 1670 3884

16 12 47 7 121 38 74 46

1690 180 1670 3885

17 12 43 7 112

40 74 46 1690 180 1670 3874

18 14 37 7 98 46 74 46 1690 180 1670 3862

19 16 27 8 75 48 74 46 1690 180 1670 3834

20 18 17 9 46 49

74 46 1690 180 1670 3799

21 18 9 10 25 50 74 46

1690 180 1670 3772

22 20 4 12 10 50 74 46 1690 180 1670 3756

23 20 o 12 -1

49 74 46

1690 180 1670 3740

24 21 -4 13 -10 47 74 46 1690 180 1670 3727

Sarcina termica de vara= maximul total orar 4048

65



ORA PE E FEE AC Pl V UIV OAMENI ILUMINAT AP. EL. TOTAL

1 18 -14 55 47 46 2080 269 1940 4441

2 18 -20 52 47 46 2080 269 1940 4432

3 18 26 48 47 46 2080 269 1940 4474

4 18 -31 45 47 46 2080 269 1940 4414

5 17 -33 42 47 46 2080 269 1940 4408

6 16 271 41 47 46 2080 269 1940 4710

7 15 379 39 47 46 2080 269 1940 4815

8 14 474 38 47 46 2080 269 1940 4908

9 13 272 37 47 46 2080 269 1940 4704

10 12 516 36 47 46 2080 269 1940 4946

11 12 404 35 47 46 2080 269 1940 4833

12 12 88 35 47 46 2080 269 1940 4517

13 11 93 35 47 46 2080 269 1940 4521

14 11 96 36 47 46 2080 269 1940 4525

15 10 97 40 47 46 2080 269 1940 4529

16 10 94 46 47 46 2080 269 1940 4532

17 10 87 49 47 46 2080 269 1940 4528

18 12 75 55 47 46 2080 269 1940 4524

19 13 55 58 47 46 2080 269 1940 4508

20 15 34 60 47 46 2080 269 1940 4491

21 16 18 60 47 46 2080 269 1940 4476

22 17 7 60 47 46 2080 269 1940 4466

23 17 -1 59 47 46 2080 269 1940 4457

24 17 -8 58 47 46 2080 269 1940 4449


66



ORA PE E PE N FE E FE N AC Pl V UIV OAMENI ILUMINAT AP. EL TOTAL

1 25 5 -18 -4 71 114 46 2730 269 2390 5628

2 26 5 -26 -6 67 114 46 2730 269 2390 5615

3 26 5 -34 -8 62 114 46 2730 269 2390 5600

4 25 5 -39 -9 58 114 46 2730 269 2390 5589

5 25 5 -42 -9 55 114 46 2730 269 2390 5583

6 24 5 348 21 52 114 46 2730 269 2390 5999

7 22 4 487 24 51 114 46 2730 269 2390 6137

8 20 4 610 5 50 114 46 2730 269 2390 6238

9 19 3 349 9 48 114 46 2730 269 2390 5977

10 18 3 660 18 47 114 46 2730 269 2390 6295

11 17 3 513 23 46 114 46 2730 269 2390 6151

12 17 3 114 25 45 114 46 2730 269 2390 5753

13 16 3 120 27 45 114 46 2730 269 2390 5760

14 16 3 124 27 47 114 46 2730 269 2390 5766

15 15 3 125 28 52 114 46 2730 269 2390 5772

16 15 3 121 27 59 114 46 2730 269 2390 5774

17 15 3 111 61 63 114 46 2730 269 2390 5802

18 17 3 96 65 72 114 46 2730 269 2390 5802

19 19 3 70 16 75 114 46 2730 269 2390 5732

20 22 3 44 10 77 114 46 2730 269 2390 5705

21 23 4 23 5 78 114 46 2730 269 2390 5682

22 25 4 9 2 78 114 46 2730 269 2390 5667

23 25 5 -1 o 77 114 46 2730 269 2390 5655

24 25 5 -10 -2 74 114 46 2730 269 2390 5641


67


8.1.3. Necesar de căldură. Perioada de iarnă

Calculul s-a facut tabelar,conform SR 1907-1/97 iar acestea au fost atribuite lucrării la sfârşitul acesteia, la secţiune Anexe.

SARCINA TERMICA IARNA [W)

TIP PUTERE TERMICA NR. PARTER

RADIATOR [W/ELEM] ELEM

C.T. 640 CLAN3

BIROU 1 2879 - - -BIROU 2 1885 - - -

G.S.F. 375 CLAN 3 88 5 17409

G.S.B. 960 CLAN 3 88 11

HOL 2649 CLAN3 88 11*3

HOL ACCES 1955 CLAN 3 88 12*2

SCARI INTERIOARE 6066 CLAN3 88 12*6

ETAJ1

BIROU 1 2201 - - -

BIROU 2 1719 - - -

BIROU 3 2437 - - -

G.S.F. 283 9254 CLAN3 88 4

G.S.B. 514 CLAN3 88 6

HOL1 1637 CLAN3 88 7*3

HOL2 463 CLAN3 88 6

ETAJ2

SALA CONFERINTE 1 2325 - - -SALA CONFERINTE 2 1825 - - -

SALA CONFERINTE 3 2705 - - -G.S.F. 357 10421 CLAN 3 88 5

G.S.B. 584 CLAN 3 88 7

HOL 1 2013 CLAN3 88 8*3

HOL2 612 CLAN 3 88 7

TOTAL [W] 37084

68


B.1.4. Dimensionare incalzire pardoseală

1. Sala de conferinte 1

S=27.7mp Q=2325W

2011

lnstalatia de incalzire va fi compusa din doua circuite identice, necesarul de caldura Q si suprafata S se vor imparti in mod egal fiecarui circuit.

Pas [cm]

5 7.5 10 15 20

22.5

5'=13.85mp Q'=1163W

Qt 1163 q=-=-=83.97W/mp

St 13.85

qmax=11.6*(30-Te) Tc=ti+1 °=18°+1 o=19oC qmax=11.6*11=127.6W /mp q:5:qmax (conditie indeplinita)

Tmedlog Ttur [K] [OC]

15 36 16 37 17 37.5 19 40

21.5 42 23 43.5

170 195 5.88 5.12


S=33.7mp Q=1925W

lsp [m/mp]

20 13.3 10 6.7 5

4.4

205 4.87

Ltub Debit [1/h]/Emisie caldura [W] [m] 16*2mm 18*2mm 20*2mm 277 - - -

184.2 - - -138.5 - - -92.79 170/986 240/1392 350 69.25 195/1131 290 -60.94 205/1189 300 -

240 290 300 350 4.16 3.44 3.33 2.85


S'=16.85mp Q'=913W

Qt 913 q=-=-=54.18W /mp

St 16.85

qmax=11.6*(30-Tc) Tc=ti+r=18°+r=19°C qmax=11.6*11=127.6W/mp q:5:qmax (conditie indeplinita)

69


Pas Tmedlog Ttur [cm] [K] [OC]

5 10 31 7.5 10.8 31.5 10 11.3 32 15 12.8 34 20 14.5 35.5

22.5 15.5 36.5 30 18.5 39.5

D[l/h] 175 185 llt[OC] 4.49 4.2.4


S=43.5mp Q=2437W

lsp [m/mp]

20 13.3 10 6.7 5

4.4 3.3

200 3.93

Ltub Debit [1/h]/Emisie caldura [W] [m] 16*2mm 18*2mm 20*2mm

337 - - -224.1 - - -168.5 - - -

112.89 - - -84.25 175/1044 255 365 74.14 185/1102 275 -55.57 200 295 -

255 275 295 365 3.08 2.85 2.66 2.15


Pas [cm]

5 7.5 10 15 20

22.5 30

S'=21.75mp Q'=1219W

q= Qr = 1219

=56.04W /mp Sr 21.75

qmax=11.6*{30-Tc) Tc=ti+ 1 °=18°+ 1 o=19oC qmax=11.6*11=127.6W/mp qs;qmax (conditie indeplinita)

Tmedlog Ttur lsp [K] [OC] [m/mp]

10 31 20 10.9 31.9 13.3 11.1 32.1 10 13 34 6.7

14.5 35 5 15.5 36 4.4 18.5 39 3.3

Ltub Debit [1/h]/Emisie caldura [W] [m] 16*2mm 18*2mm 20*2mm

434.8 - - -

282.75 - - -217.5 - - -

145.72 - - -108.75 - - -

95.75 170/986 240/1363 340

71.77 190/1102 280 -

70


B.l.S. Calculul reţelelor de distribuţie agent termic

Dimensionarea hidraulică a traseului agentului termic pentru încălzire.

Nr.tronson Q L D D V R

I~ R*L z R*L+Z IR*L+Z

[KW] [m] [in] [mm] [m/s] [mmH20/m] [mmH20/m] [mmH20] [mmH20] [mmH20]

DISTRIBUTIE AGENT TERMIC PARTER

0-C 0.96 6.4 % 12,25 0.1 1.8 8.5 11.52 4.25 15.77 15.77

1-C 0.37 1.6 y, 15,25 0.025 0.11 6.5 0.176 0.25 0.426 16.196

C-B 1.97 1.3 % 12,25 0.22 7 4 9.1 9.5 18.6 34.796

3-A 0.88 1.65 % 12,25 0.09 1.6 6.5 2.64 5.3 7.94 42.736

4 5 0.98 7.4 % 12,25 0.1 1.9 6.5 14.06 3.25 17.31 60.046

5 6 1.86 5.5 % 12,25 0.2 6 2.5 33 4.95 37.95 97.996

6-A 2.75 2 % 12,25 0.28 12 2.5 24 9.7 33.7 131.696

A-B 3.63 5.7 y, 15,25 0.24 6 1.5 34.2 4.25 38.45 170.146

7 8 1.01 2.25 % 12,25 0.11 2 6.5 4.5 3.9 8.4 178.546

8-D 2.02 6.85 % 12,25 0.22 7 4.5 47.95 10.7 58.65 237.196

9-D 0.98 0.9 % 12,25 0.1 1.9 6.5 1.71 3.25 4.96 242.156

D-10 3 7.8 y, 15,25 0.19 4 1.5 31.2 2.7 33.9 276.056

10 11 5.88 6.5 % 21.25 0.22 3.5 2.5 22.75 6 28.75 304.806

11-B 7.77 2.85 % 21.25 0.28 5.5 2.5 15.675 9.7 25.375 330.181

B-B 13.37 1 1 27 0.3 4.5 3 4.5 20.25 24.75 354.931

Nr.tronson Q L D D V R

I~ R*L z R*L+Z IR*L+Z

[KW] [m] [in] [mm] [m/s] [mmH20/m] [mmH20/m] [mmH20] [mmH20] [mmH20]

DISTRIBUTIE AGENT TERMIC ETAJ 1

0'-C' 0.52 6.4 % 12,25 0.05 0.65 8.5 4.16 1.05 5.21 5.21

1'-C' 0.29 1.6 % 12,25 0.03 0.26 6.5 0.416 0.3 0.716 5.926

C'-B' 3.24 1.3 % 21.25 0.11 1.1 4 1.43 2.4 3.83 9.756

3'-A' 0.55 1.65 % 12,25 0.05 0.65 6.5 1.0725 0.8 1.8725 11.6285

4'-5' 0.47 7.4 % 12,25 0.05 0.65 6.5 4.81 0.8 5.61 17.2385

5'-6' 1 5.5 y, 15,25 0.06 0.6 2.5 3.3 0.45 3.75 20.9885

6'-A' 1.56 2 y, 15,25 0.1 1.3 2.5 2.6 1.25 3.85 24.8385

A'-B' 2.11 5.7 % 21.25 0.06 0.55 1.5 3.135 0.3 3.435 28.2735

7'-8' 1.01 2.25 y, 15,25 0.06 0.6 6.5 1.35 1.2 2.55 30.8235

8'-10' 2.02 15 % 21.25 0.06 0.55 7 8.25 1.3 9.55 40.3735

10'-11' 4.23 6.5 1 27 0.1 0.6 2.5 3.9 1.25 5.15 45.5235

11'-B' 5.95 2.85 1 27 0.13 1.1 2.5 3.135 2.1 5.235 50.7585

B'-B 11.3 3.2 11' 35,75 0.14 0.85 2.5 2.72 2.45 5.17 55.9285

71


Nr.tronson Q L D D V R R*L z R*L+Z LR*L+Z

[KW] [m] [in] [mm] [m/s] [mmH20/m] r~

[mmH20/m] [mmH20] [mmH20] [mmH20]

DISTRIBUTIE AGENT TERMIC ETAJ 2

0"-C" O.S9 6.4 % 12,25 0.06 0.8 8.5 5.12 1.55 6.67 6.67

1"-C" 0.36 1.6 % 12,25 0.04 0.35 6.5 0.56 0.5 1.06 7.73

C'-B" 0.95 1.3 % 12,25 0.06 0.55 4 0.715 0.7 1.415 9.145

3"-A" 0.68 1.65 % 12,25 0.07 1 6.5 1.65 1.6 3.25 12.395

4"-5" 0.62 7.4 % 12,25 0.06 0.85 6.5 6.29 1.2 7.49 19.885

5"-6" 1.29 5.5 y, 15,25 0.08 0.95 2.5 5.225 0.8 6.025 25.91

6"-A" 1.96 2 % 21.25 0.06 0.45 2.5 0.9 0.45 1.35 27.26

AII-BII 2.63 5.7 % 21.25 0.06 0.75 1.5 4.275 0.3 4.575 31.835

7"-8" 1.01 2.25 y, 15,25 0.06 0.6 6.5 1.35 1.2 2.55 34.385

8"-B" 2.02 24 % 21.25 0.06 0.5 7 12 1.3 13.3 47.685

B"-B 5.6 6.4 1 27 0.12 0.95 2.5 6.08 1.8 7.88 55.S65

Nr.tronson Q L D D V R R*L z R*L+Z rR*L+Z

[KW] [m] [in] [mm] [m/s] [mmH20/m] r~

[mmH20/m] [mmH20] [mmH20] [mmH20]

DISTRIBUTIE AGENT TERMIC SC1

SCl-B 2.33 7.3 * 21.25 0.08 0.65 7 4.745 2.2 10.439 10.439

DISTRIBUTIE AGENTTERMIC SC2

SC2-B 1.83 7.95 % 21.25 0.06 0.4 7 3.18 1.3 4.134 4.134

DISTRIBUTIE AGENT TERMIC SC3

SC3-B 2.71 14.1 * 21.25 0.09 0.8 7 11.28 2.8 31.584 31.584

Dimensionarea hidraulica a traseului agentului termic pentru răcire.

Q L D D V R R*L z R*L+Z LR*L+Z [KW] [m] [in] [mm] [m/s] [mmH20/m]

r~ [mmH20/m] [mmH20] [mmH20] [mmH20]

DISTRIBUTIE AGENT RECE

C'-B' 6248 4.06 y, 15.25 0.4 16 6.5 64.96 51.5 116.46 116.46

10'-11' 4018 6.5 y, 15.25 0.26 7 6.5 45.5 22 67.5 183.96

11'-B' 8928 2.85 % 21.25 0.32 7 4 19.95 20.5 40.45 224.41

B'-B 15176 3.2 1 27.00 0.34 6 1.5 19.2 8.6 27.8 252.21

5800 6.5 y, 15.25 0.38 14 6.5 91 46.5 137.5 389.71

11-B 9786 2.85 % 21.25 0.34 8.5 5.5 24.225 31.5 55.725 445.435

8-B 24962 1 1% 35.75 0.32 3.5 2.5 3.5 12.75 16.25 461.685

72


8.1.6. Alegerea echipamentelor

B.l.G.l.ALEGERE POMPE Pompele de circulaţie la instalaţiile de încălzire cu apă caldă, vehiculează fluidul

purtător de căldură într-un circuit închis.

Pentru alegerea corectă a pompei este necesară stabilirea prin calcule a

caracteristicilor tehnice a acesteia şi anume: debitul nominal a pompei Gp şi înălţimea de pompare Hp

2011

Gp- debitul nominal de pom pare se stabileşte în funcţie de sarcina termică pe care

agentul termic o cedează la consumator cu un ecart prestabilit (~t=10°C).

G = Qc *3600[mc 1 h] P p*cp* ~~

cp- căldura specifică a apei cp = 4,186 [kJ/kgK] ;

p- densitatea medie a fluid ului purtător de căldură în funcţie de temperatura medie

p = 980 [kg/m3]

Se calculeaza distanta de la centrala termica pana la cel mai indepartat punct de consum (pe traseul conductelor) si se dubleaza valoarea obtinuta (tur+ retur). Se considera

o pierdere medie de presiune de 30 mmCA (0,03 mCA) pe metru de conducta. Deci :

Hp = 2 X d X 0,03 [mCA] unde:

Hp- inaltimea de pompare necesara, [mCA] d- distanta de la centrala termica la cel mai indepartat punct de consum, [m]

a) Pompa circuit de incalzire parter (P1)

G = 17

'409

*3600 = 1.52mc/h 980*4.186*10

H = 2*27.25*0.03 = 1.63mCA Se va alege pompa de înalta eficienta Wilo Stratos 30/1-4 CAN

b) Pompa circuit de incalzire etaj 1 (P2)

G = 9

'254

*3600 = 0.81mc/h 980*4.186*10


c) Pompa circuit de incalzire etaj 2 (P3)

G = 357

*3600 = 0.31mc/h 980*4.186*10

H = 2*32.65*0.03 = 1.95mCA Se va alege pompa de inalta eficienta Wilo Stratos 30/1-4 CAN

d) Pompa circuit incalzire pardoseala SC1 (P5)

G = 2

'33

*3600 = 0.2mc/h 980*4.186*10

H = 2*7.3*0.03 = 0.43mCA Se va alege pompa de inalta eficienta Wilo-Stratos PICO 25/1-6

73


e) Pompa circuit de incalzire pardoseala SC2 (P6)

G = 1"83

*3600 = 0.16mc/h 980•4.186•10

H = 2*7.95*0.03 = 0.0.47mCA Se va alege pompa de inalta eficienta Wilo-Stratos PICO 25/1-6

f) Pompa circuit de incalzire pardoseala SC3 (P7)

G = 2"71

*3600 = 0.23mc/h 980•4.186•10

H = 2*14.1 *0.03 = 0.84mCA Se va alege pompa cu rotor imersat Wilo-Smart A 25/4-130

g) Pompa circuit racire (P4)

G = 24"97

*3600 = 2.19mc/h 980•4.186•10


8.1.6.2 VAS DE EXPANSIUNE

PMAX [ V0 =1,1· Vu = 94.5 l] PMAX- PMIN

În care: Vu- volumul util al vasului de expansiune inchis [ l]

PMAX- presiunea maximă din vasul de expansiune închis în timpul funcţionării instalaţiei

stabilita astfel încit să nu se depăsească presiunea admisă în instalaţia interioară ,respectiv

presiunea admisă în corpurile de încălzire. PMIW presiunea minimă din vasul de expansiune închis în timpul funcţionării

instalaţiei, stabilită astfel încât presiunea în orice punct al instalaţiei să fie mai mare decât

presiunea admisa în instalaţie

Vu =0,04· Vinstalaţie [ l ] = 68.69 1

Vinstalaţie =Yradiatoare + Yconducte + Yventiloconvectoare + Yacumulator = 1717.2 1

Yradiatoare = 233*0.3 = 70 1 TI*D?

Yconducte = ~--1 * li 4

n: * 0.01225 2 n: * 0.015252 n: * 0.021252 n: * 0.0272

Yconducte = 4

* 69.65 + 4

* 49.66 + 4

* 98.1 + 4 * 19.95

n: * 0.035752

+ 4 * 4.2

Yconducte = 0.0082+0.009+0.034+0.011+0.0042 = 0.0664 mc = 66.4 *2 = 132.81

Yacumulator = 1500 1 Yventiloconvectoare = 2*3.7+2.8+3.6*2= 14.4L

74


VAS DE EXPANSIUNE ERCE 100L Date tehnice

Capacitate 100 litri

Presiune maxima de lucru 10 bar

Temperatura max de lucru 99 oc

Temperatura min de lucru -10 oc

Presiune de preincarcare

1.5 bar

Domeniu de utilizare incalzire

Dimensiuni

Diametru exterior 500mm

Diametru racord 1 11

Latime 50 cm Inaltime 79.5 cm

Adancime 50cm

Latime pachet 51cm

Inaltime pachet 83 cm

Adancime pachet 51 cm Greutate 16 kg

Greutate volumetrica 34 kg

Caracteristici constructive

Suport/ Stativ DA

Tip membrana fixa

Vopsea pulberi epoxidice culoare rosie

Forma cilindrica PRET 463 RON

75


Acest vas de expansiune Elbi ERCE 100 es.te potrivit pentru instalarea in diferite sisteme. Este disponibil intr-o versiune speciala, construit conform reglementarilor internationale: CE, WRAS, UDT.

Caracteristici vas de expansiune ERCE 100 :

• Temperatura de lucru vas de expansiune: -10° ... +99°C; • Structura robusta din otel de inalta calitate, facut sa dureze; • Vopsea vas de expansiune din pulberi epoxidice de lunga durata; • Membrana acestui vas de expansiune ERCE 100 este din cauciuc special si asigura o

performanta mai buna si o durata mai mare de viata; • Sunt vase de expansiune in conformitate cu directiva 97 /23/EC.

8.1.6.3 ALEGERE RADIATOARE

Dimensionare radiatoare

Incapere Necesar Tip Putere Nr.

Caldura [W] radiator [W/elem] Elem

PARTER

CT 640 CLAN3 88 8

GSF 375 CLAN3 88 5

GSB 960 CLAN3 88 11 HOL 2649 CLAN3 88 11*3

HOL ACCES 1955 CLAN3 88 12*2

SCARI 6066 CLAN3 88 12*6

INTERIOARE

ETAJ1

GSF 283 CLAN3 88 4

GSB 514 CLAN3 88 6

HOL1 1637 CLAN3 88 7*3

HOL2 463 CLAN3 88 6

ETAJ 2

GSF 357 CLAN3 88 5

GSB 584 CLAN3 88 7

HOL1 2013 CLAN3 88 8*3

HOL2 612 CLAN3 88 7

8.1.6.4 VENTILOCONVECTOARE

Aceste ventiloconvectoare sunt echipate cu control AB, ce comanda electrovalva pentru sistemele cu 2 sau 4 tevi. Au termostat, comutator 3 viteze si comutator vara/off/iarna.

Unitatea este construita din tabla zincata, ce este curbata si perforata special pentru fixarea accesoriilor sau a unitatii, pe perete sau tavan.

76


Toate componentele se asambleaza fara sudare. Peretii interiori sunt protejati impotriva condensului.

BIROU 1 ETAJ 1, BIROU 2 PARTER

VTP SOAB

Debitul nominal de aer

Viteza maxima 920 m3/h Viteza medie 720 m3/h

Viteza minima 573 m3/h Puterea de racire

Debit de apa 7641/h Pierderea de presiune 9.6 kPa

Putere racire totala maxima* 4400W

Putere racire totala medie* 3380W

Putere racire totala minima* 2760W

Sensibila maxima 3870W

Sensibila medie 2080W

Sensibila minima 2390W

Puterea de incalzire

Putere incalzire maxima** 5580W

Putere incalzire medie** 4570W

Putere incalzire minima** 3890W

Debit de apa. 4761/h Pierderea de presiune. 28.3 kPa

Caracteristici electrice

Alimentare electrica 220V

Putere rezistenta electrica 2500W

Caracteristici motor ventilator

Putere motor ventilator 108W

Curent maxim absorbit 0.47A

Nivelul de zgomot

Nivel presiune sonora viteza maxima 48.5 dBA

Nivel presiune sonora viteza medie 40.5 dBA

77

2011


Nivel presiune sonora viteza minima 34.5 dBA

Nivel putere sonora viteza maxima 57 dBA

Nivel putere sonora viteza medie 49 dBA

Nivel putere sonora viteza minima 43 dBA

Continutul de apa lR* 0.91itri

Continutul de apa 3R* 2.81itri Numar tevi 4

Model constructiv carcasat de

pardoseala

Latime 141 cm

Inaltime 52.5 cm

Adancime 23 cm

Greutate 35 kg

PRET 1991 RON

BIROU 2- ETAJ 1

VTP 60AB


Viteza maxima 1130 m3/h

Viteza medie 920 m3/h

Viteza minima 720 m3/h

Puterea de racire

Debit de apa 9961/h

Pierderea de presiune 10.3 kPa








Putere incalzire maxima** 13400W

78


Putere incalzire medie** 11500 w

Putere incalzire minima** 9100W

Debit de apa. 12461/h

Pierderea de presiune. 7.08 kPa






Curent maxim absorbit 0.63 A

Nivelul de zgomot







Continutul de apa 3R* 2.81itri

Numar tevi 2

Model constructiv carcasat de pardoseala

Latime 141 cm

Inaltime 52.5 cm

Adancime 23 cm

Greutate 35 kg

PRET 2135 RON

BIROU 3 ETAJ 1, BIROU 1 PARTER

VTP70AB


Viteza maxima 1 1320 m3/h

79


Viteza medie 1150 m3/h

Viteza minima 946 m3/h

Puterea de racire

Debit de apa 13651/h

Pierderea de presiune 17.9 kPa








Putere incalzire maxima** 15500 w

Putere incalzire medie** 14000 w

Putere incalzire minima** 11850 w

Debit de apa. 14981/h

Pierderea de presiune. 12.2 kPa






Curent maxim absorbit 0.75 A

Nivelul de zgomot







80


Continutul de apa 3R*

Numar tevi

Model constructiv

Latime

Inaltime

Adancime

Greutate

PRET

8.1.6.5 ALEGERE POMPEI DE CALDURĂ

Sarcina totală încălzire= 37kW

Sarcina totală răcire= 25kW

3.6 litri

2

carcasat de pardoseala

171 cm

52.5 cm

23 cm

47 kg

1920 RON

Lista de materiale echipamente din centrala termica - Pompa de caldura

Nr. Crt. COD DENUMIRE IMAGINE PRODUS

Pompa de caldura sol-apa in

1 350657- varianta base, incalzire+ racire

901 activa, inclusiv automatiza rea -GEO 37 BC.

Set conexiune circuit primar pt . • 350759-pompe 37 kW: vas expansiune,

2 900

supapa de siguranta, pompa de ~b .~ r•r.". "' circulatie, manometru, termometre

r~ V .. tur/retur, filtru etc 1

350971-Separator de impuritati 2", pentru

3 900

montare pe returul instalatiei, la pompa de caldura

350975-Separator aer 2", pentru montare

4 900

pe turul instalatiei, la pompa de caldura

350931-Acumulator caldura (puffer) fara

5 900

diafragma, capacitate totala 1500 ltr., pentru stocat agent termic

81

2011


6 351379- lzolatie termica pentru stocatorul

900 de 1500 ltr.

7 354391- Rezistenta electrica 3/6/9 kW

901 comuta bila

8 228087- Senzor de temperatura si umiditate DJ 001 HT-HC

9 350983- Termometru cu cadran, montare in

(~-900 teaca de imersie la puffer __ ;

Lista de materiale echipamente schimbator de caldura cu pamantul - Colector Vertical

Nr. Crt. Cod produs Denumire produs IMAGINE PRODUS

Colector vertical-1 136196-100 Sonda dubla RAUGEO

PE100, 1=100m

2 350499-001 Tub Pantalon

•S -32x32x40 -;: .....

Distantieri montati la

~ 3 222859-001 2 metrii unul de celalalt

Teava de legatura de 4 135695-100 la gura puturilor la

distribuitor 40x3,7

Camin de distributie+ distribuitor modular

5 354265-001 cu diametru de 2" pentru 6 circuite cu diametru de 40mm

Solutie antigel .. 6 350479-001 RAUGEO (etilenglicol)

bidon 60 ltr.

7 245022-001 Mufe de

electrofuziune d=32

8 245032-001 Mufe de

electrofuziune d=40

82


8.1.6.6 ALEGEREA APARATELOR DE AER CONDIŢIONAT

Pentru alegerea mai rapidă şi mai uşoară a aparatelor de aer conditionat s-a apelat la metoda de calcul prin intermediul coeficientului de conversie exact.

SC3 : 6.3KW * 3412 = 21496 BTU/h SC2: 5 KW * 3412 = 17060 BTU/ h SC1 : 4.1KW * 3412 = 13990 BTU/h

În funcţie de calculele efectuate s-au ales urmatoarele aparate de aer conditionat

*Aer Conditionat, Ferroli ,New Smile PC7, * Moduri de functionare: racire, dezumidificare, incalzire, ventilare * Filtre de curatare regenerabile * Functia AUTO (permite pastrarea unei temperaturi constante prin alternarea modurilor de functionare incalzire/racire in mod automat) * Modul de funtionare FEEL selecteaza automat cea mai potrivita modaliate de functionare (COOL, DRY, FAN sau HEAT) in functie de temperatura ambianta initiala * Telecomanda cu raze infrarosii pentru controlul tuturor functiilor de climatizare * Modul de functionare DRY- accentueaza fenomenul de dezumidificare pe Vara *Functionare pe noapte (SLEEP)- asigura confortul nocturn autoreglandu-si viteza ventilatorului si temperatura setata *Modul de functionare VENTILATOR- activeaza unitatea interna numai in ventilatie *Mod de functionare SWING- activeaza/dezactiveaza functionarea automata a deflectorului de aer * Programator orar pornit/oprit * Reglare automata a vitezei ventilatorului *Mentinerea automata in memorie a setarilor si repornirea in cazul caderilor de tensiune *Tip : Reversibil

• SC3 : New Smile 24000 btu

CARACTERISTICI TEHNICE Aer conditionat Ferroli NEW SMILE 24000 BTU (1790 RON)

CAPACITATE DE RACIRE 24000 BTU

CAPACITATE DE INCALZIRE 24000 BTU

CONSUM RACIRE 2.43KW

CONSUM INCALZIRE 2.18 KW

EER

COP

CLASA DE ENERGIE

ALIMENTARE 220V AGENT FRIGORIFIC R 407c

DEBIT AER 1600 mc/h NIVEL ZGOMOTUl

NIVEL ZGOMOT UE

GREUTATE UI/UE 14/56 kg

83


DIMENSIUNI Ul 1103x400x300 DIMENSIUNI UE 1027x766x433 PARAMETRII DE FUNCTIONATE MOD RECE 20 ... .43 grd

PARAMETRII DE FUNCTIONARE MOD CALD -5 ... 24 grd

CULOARE ALB


CARACTERISTICI TEHNICE Aer conditionat Ferroli NEW SMILE 18000 BTU (1420 RON)

CAPACITATE DE RACIRE 18000 BTU CAPACITATE DE INCALZIRE 18000 BTU CONSUM RACIRE 1.99 KW

CONSUM INCALZIRE 1.74 KW

EER

COP

CLASA DE ENERGIE ALIMENTARE 220V AGENT FRIGORIFIC

DEBIT AER 800 mc/h NIVEL ZGOMOTUl

NIVEL ZGOMOT UE

GREUTATE UI/UE 14/56 kg DIMENSIUNI Ul 1103x400x300

DIMENSIUNI UE 1027x766x433

PARAMETRII DE FUNCTIONATE MOD RECE 20 .... 43 grd

PARAMETRII DE FUNCTIONARE MOD CALD -5 ... 24 grd

CULOARE ALB


84


8.2. ELABORARE CAIET DE SARCINI

1. Descrierea generală a lucrării

Conform temei de proiectare prezentul proiect prevede realizarea instalaţiei de încălzire şi climatizare pentru o clădire cu destinaţia sediu de firmă, situată în oraşul laşi.

2. Verificarea materialelor şi echipamentelor La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi aparate agrementate termic,

care corespund prevederilor proiectului, standardelor de stat şi normelor interne de fabricaţie.

Ventiloconvectoarele vor fi însoţite de : -certificatul de calitate al furnizorului, care sa confirme realizarea de catre produsul

respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute; -fise tehnice cuprinzand caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare in

care se mentin aceste caracteristici ; -instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului; -certficatul de garantie specificand perioada de timp in care se asigura realizarea

caracteristicilor; -certificatul de atestare a performantelor materialelor si aparatelor, emise de catre

institute de specialitate, abilitate in acest scop Inaintea punerii în operă, toate materialele şi aparatele se vor supune unui control

cu ochiul liber, pentru a se constata dacă nu au suferit degradări de natură să le compromită tehnic şi calitativ (deformări, starea elementelor de îmbinare şi de racordare, funcţionarea dispozitivelor de reglaj, forma pieselor şi elementelor speciale şi accesoriile), se vor remedia defecţiunile respective sau se var înlocui aparatele care nu pot fi aduse în starea corespunzătoare prin remediere.

3. Transportul, depozitarea şi manipularea Transportul materialelor, echipamentelor şi componentelor instalaţiilor se va efectua

cu mijloace adecvate acoperite, asigurate contra deteriorări lor datorate vibraţiilor, şocurilor, coroziunii, temperaturii, în concordanţă cu instrucţiunile producătorului.

Materialele pentru instalaţii asupra cărora condiţiile atmosferice nu au practic influenţă nefavorabilă, pe durata depozitării, se pot depozita în aer liber, în stive sau rastele, pe platforme speciale amenajate în acest scop, cu respectarea normelor de pază şi tehnica securităţii muncii.

Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici se vor depozita sub şoprone şi vor fi acoperite cu prelate sau foi de polietilenă.

Materialele ce se deteriorează la umiditate, frig, căldură sau radiaţia solară (ex. aparataj electric) se vor păstra în baterii închise.

Foile de tablă se vor aşeza orizontal pe grinzi de lemn în magazii sau şoproane. Se interzice aşezarea foilor de tablă direct pe pământ.

Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securităţii şi în aşa fel încât sa nu se deterioreze.

85


4. Pozarea conductelor Traseele conductelor instalaţiei de încălzire necesită şi se proiectează în aşa fel încât să

permită accesul în timpul exploatării, ele realizându-se cu lungimi minime, montajullor fiind ingropat in sapa .

Trasarea şi fixarea consolelor şi susţinătorilor se face înaintea finisării elementelor de construcţie, conductele vor fi manşoane de protecţie. În încăperi cu instalaţii sanitare, la traversarea pardoselilor partea superioară a manşonului de protecţie va depăşi cu 30 mm nivelul pardoselii finite.

La mijlocul înălţimilor coloanele vor fi prevăzute cu suporţi ficşi. Racordarea coloanelor verticale la conductele de distribuţie se face prin porţiuni orizontale cu lungimea de 0,8 m, care corespunde preluării dilatărilor porţiunilor de coloană situată peste punctul fix.

5. Îmbinarea conductelor. După trasarea şi fixarea suporţilor şi dispozitivelor de susţinere, respectiv după

pozarea conductelor se va trece la îmbinarea lor şi fixarea definitivă pe suporţi. În cadrul atelierului de prefabricate se vor executa tronsoane de instalaţii.

Pentru distribuţie, coloanele verticale, pe lungimea unui etaj cu legăturile corpurilor de încălzire şi cu conductele by-pass, urmând ca pe şantier să se îmbine aceste tronsoane între ele.

Îmbinarea se va face prin fitinguri filetate pentru a permite demontarea corpurilor de încălzire.

Corpurile de încălzire se asamblează pe şantier, tot pe şantier se va executa şi fixarea lor definitivă la poziţie.

6. Formarea şi amplasarea corpurilor de încălzire. Amplasarea corpurilor de încălzire este stabilită prin proiectul instalaţiei de încălzire. Distanţa minimă de la corpul de încălzire până la coloana de alimentare este

indicată în tabele. Operaţia de formare a corpurilor de încălzire constă din: • adăugarea sau scoaterea de elemente la corpul sosit din fabrică; • montarea corpurilor şi a reducţilor; • proba de presiune; • însemnarea defecţiunilor de etanşeitate; • eliminarea acestora prin demontare, remontare şi uneori prin

înlocuire de elemente. La întreprinderile de instalaţii se va asigura prefabricarea corpurilor de încălzire.

7. Montarea corpurilor de încălzire. Pentru montarea corpurilor de încălzire se efectuează următoarele operaţii: • trasarea poziţiei suporţilor de susţinere şi fixare; • fixarea suporţilor la poziţie şi montarea lor pe elemente de construcţie; • montarea corpurilor de încălzire; • racordarea la reţeaua termică.

86


Consolele şi susţinătoarele vor fi astfel fixate încât corpul de încălzire să fie paralel cu suprafaţa finită a elementului de construcţii. În acest scop trebuie să se cunoască atât cota pardoselii finite cât şi finisajul pereţilor.

Corpurile de încălzire se vor monta la o distanţă minimă de 4 cm faţă de peretele finisat. Adâncimea de încastrare în zidăria netencuită a consolelor şi susţinătoarelor va fi de

minimum 12 cm. Corpurile de încălzire se vor monta pe lângă pereţii uşori, fixate pe suporturi metalice

sprijinite pe pardoseală, executată din profile metalice cu pereţi subţiri, formate la rece. Până la montarea armăturilor şi legăturilor, toate corpurile de încălzire vor fi prevăzule

cu capace şi cu dopuri. La racordarea ţevilor de diametre diferite se asigură: • continuitatea conductelor verticale şi coaxialitatea lor; • continuitatea generatoarei superioare a conductelor montate pe orizontal; • la schimbarea direcţiei a fasciculelor de con ducte montate în acelaşi plan,

curbele se vor executa astfel: - cu aceeaşi rază de curbură, corespunzătoare ţevii cu diametru cel mai mare, când schimbarea de direcţie se face într-un plan perpendicular pe planul în care se găseşte fascicolul de ţevi; - cu acelaşi centru de curbură în cazul în care schimbarea de direcţie se face în acelaşi plan în care se găseşte fascicolul de ţevi.

Ţevile sudate longitudinal se montează prin sudură, orientate spre elementele de construcţie.

8. Probarea instalaţiilor de încălzire Instalaţiile de încălzire vor fi supuse următoarelor probe:

• proba la rece; • proba la cald; • proba de eficacitate. Proba la rece, constă în umplerea cu apă a instalaţiei de încălzire şi verificarea

instalaţiei la o presiune de 1,5 ori mai mare decât presiunea de regim, dar, nu mai mică de 5 bari.

Înainte de proba la rece, instalaţiile vor fi spălate cu apă potabilă, introducerea apei facându-se pe una din conductele racordului, iar evacuarea pe cealaltă, cu ştuţuri anume prevăzute. Operaţia se repetă prin schimbarea sensului de circulaţie a apei.

Proba la rece se va executa înaintea vopsirii şi izolării termic a conductelor, în perioade de timp cu temperaturi ambiante mai mari de+ soc.

Proba de presiune va începe după cel puţin 3 ore de la punerea instalaţiei sub presiune, se face măsurarea presiunii din 10 în 10 minute.

Proba se va considera corespunzătoare dacă pe toată durata probei manometru! nu a indicat variaţii de presiune.

Proba la cald, are drept scop verificarea etanşeităţii, a modului de comportare la dilatare şi la contractare şi a circulaţiei agentului termic la temperatura cea mai înaltă de funcţionare a instalaţiei.

După minim 2 ore de funcţionare se va verifica dacă toate elementele corpurilor de încălzit au ajuns la aceeaşi temperatură şi dacă temperatura corpurilor de încălzire nu prezintă diferenţe sensibile.

87


După efectuarea probelor instalaţiile vor fi golite dacă până la punerea în funcţiune există pericolul de îngheţ.

Proba de eficacitate, se va face la toate instalaţiile de încălzire prin măsurători efectuate în încăperile indicate de beneficiar. Proba se va face cu întreaga instalaţie în funcţiune, în condiţii normale de exploatare, la temperaturi scăzute ale aerului exterior, cât mai aproape de valoarea nominală.

Această probă constă în măsurarea temperaturii aerului din interiorul încăperilor cu termometre de sensibilitate 1 /10 oc. În paralel se vor măsura temperaturile aerului exterior şi ale agentului termic atât pe tur cât şi pe retur.

Măsurarea temperaturii se face într-un singur punct situat la cel mult 2 m de peretele exterior cei mai dezavantajos şi la 0,75 m de la pardoseală, dar în afara zonei de radiaţie a corpurilor de încălzire.

Rezultatele sunt satisfacătoare dacă temperaturile aerului interior corespund celor prevăzute în proiect cu abateri de ±5 oc la +1 oc.

9. Montarea ventiloconvectoarelor Ventiloconvectoarele se montează pe elemente de sustinere proprii. Fiecare ventiloconvector va fi echipat cu vana cu trei cai pentru reglarea cantitativa a

debitului de apa racita functie de temperatura din camera. Bateriile de racire vor fi construite astfel incat sa permita evacuarea in conditii

optime a condensului. Automatizarea ventilo-convectoarelor se va face prin: - pornirea si oprirea aparatului, - reglarea temperaturii interioare la valoarea de referinta dorita -fixarea vitezei dorita a ventiloconvectorului.

10. Montarea ventilatoarelor Montarea ventilatoarelor centrifuge Ventilatoarele centrifuge se pot monta pe fundaţii aşezate direct pe pământ, pe

planşee, pe console fixate în pereţi, pe suporturi metalice, pe stâlpi de beton armat, suspendate de planşee.

La montarea pe elementele de constructţe trebuie ăa se verifice rezistenţa acestora la sarcinile statică şi dinamică, luându-se eventual măsuri de consolidare a lor.

Montarea ventilatoarelor pe postamente şi fundaţii aşezate direct pe sol sau pe pardoseli pe sol este recomandata faţă de celelalte sisteme din punctul de vedere al evitării transmiterii vibraţiilor în întreaga clădire.

Fundaţiile şi postamentele ventilatoarelor trebuie aşezate distanţat de elementele de construcţie ale clădirii. Trebuie evitat ca straturile de amortizare a vibraţiilor să fie supuse acţiunii apei, uleiului sau căldurii.

Montarea ventilatoarelor axiale Se face pe canale de aer sau în orificii special amenajate în pereţii încăperii. Pentru o

funcţionare normală a ventilatorului (fără zgomot şi cu vibraţii cât mai reduse) se vor respecta urmatoarele măsuri:

• axele ventilatorului şi motorul electric să fie bine centrate şi perfect orizontale, flanşa să fie bine fixată în perete sau pe canalul de aer

88


• să se prevadă pe suportul motorului o placă amortizoare de zgomot din cauciuc sau pâslă de 3-5 mm grosime • să se evite intrarea sau ieşirea forţată a aerului, neparalelă cu axul, asigurându-se între orice cot şi ventilator o porţiune dreaptă de canal cu lungimea de cel puţin patru diametre sau, dacă aceasta nu este posibil, să se prevadă între cot şi rotor un dispozitiv celular de paralelizare a vinelor de aer

• dacă se lucrează cu aer cu umezeală mare sau încărcat cu praf sau vapori de acizi, motorul trebuie montat în exteriorul canalului de aer • să se prelungească carcasa (tubul) ventilatorului cu o porţiune de canal dreaptă având o lungime de circa 1.5- 2 ori diametru! pe partea de refulare a ventilatorului • ventilatorele axiale montate în pereţii exteriori vor fi protejate contra ploii sau zăpezii prin jaluzele şi vor avea dispozitive prevăzute cu plasă de sârmă.

10. Punerea în funcţiune şi darea în exploatare a instalaţiilor climatizare. La finalizarea lucrărilor de montaj, înainte de predare cărte beneficiar, instalaţiile de

ventilare vor fi supuse unui ansablu de operaţii tehnice având drept scop verificarea instalaţiei executate în ceea ce priveşte corespondenţa cu prevederile proiectului, performanţele şi efectele scontate, precum şi crearea tuturor condiţiilor necesare unei funcţionări corecte.

Punerea în funcţiune şi darea în exploatare presupune operaţiile specifice a fi efectuate în ordinea de mai jos:

- lucrări premergătitoare;

- verificarea instalaţiei; -punerea în funcţiune a instalaţiei; - reglarea instalaţiei; -verificarea eficacităţii globale.

C. DOCUMENTATIE ECONOMICA

PROGRAM DE CONTROL AL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

În conformitate cu prevederile Legii nr. 10/95, normativului C56/85 şi HG 273/94, participanţii care concură la realizarea planului de control a urmăririi execuţiei, astfel încît lucrările executate să fie conforme cu prevederile normelor în vigoare, iar instalaţia

executată să se încadreze în parametri normali de performanţă, calitate şi fiabilitate sunt : B= Beneficiar (dirigintele de santier desemnat de acesta) E= Executantul (responsabilul tehnic cu executia) P= Proiectantul (seful de proiect) Conform prevederilor Legii nr. 10/1995 secţiunea 3 art. 23d, executantul are

obligaţia convocării factorilor ce participă la verificări cu minim 3 zile înainte de fiecare fază. Prezenţa proiectantului şi certificarea de către acesta a calităţii lucrărilor executate

este obligatorie pentru următoarele faze : ./ predarea amplasamentului şi trasarea lucrării (poziţionarea corpurilor de

încălzire/răcire şi alegerea traseelor sistemului de distribuţie) ./ ori de cîte ori condiţiile obiective de pe şantier impun modificarea soluţiilor

proiectului

89


../ la recepţia la terminarea lucrărilor

../ la recepţia punerii în funcţiune

Recepţia lucrărilor

2011

Recepţia lucrărilor se va efectua în strictă conformitate cu prevederile normativelor şi legislaţiei în vigoare. Fazele de recepţie la lucrărilor sunt:

)o> recepţia la terminarea lucrărilor )o> recepţia punerii în funcţiune )o> recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţiei legală

Pe parcursul execuţiei lucrărilor se vor respecta întocmai prevederile proiectului de execuţie, ale standardelor şi normativelor în vigoare, ale tehnologiilor moderne de execuţie pentru materialele care nu sînt încă asimilate în normativele româneşti - cu precizarea că acestea trebuie să fi obţinut în prealabil agrementul tehnic.

Înainte de montare, toate echipamentele şi materialele folosite vor fi inspectate vizual de către executant, pentru a putea depista din această fază eventualele defecte, neconcordanţe cu nivelul de calitate prescris în certificatele de calitate şi conformitate, sau cu prevederile prezentei documentaţii

Nr.

1

2

3

4

5

6

7

FN FD

Faza de execuţie Cine

Faza verifica

Trasarea poziţiei

echipamentelor, şi a circuitelor B+E+P FN hidraulice de distribuţie

Verificarea caracteristicilor şi

calităţii materialelor puse în B+E FN operă

Montarea echipamentelor, armăturilor, şi a circuitelor de B+E FN distribuţie

Proba de rezistenţă şi B+E+P FD

etanşe~ate la rece

Proba la cald şi proba de B+E+P FD

eficacitate

Receptia la teminarea lucrarilor B+E+P FN

Recepţia finală, după expirarea B+E+P FN

perioadei de garanţie

= Fază normală de execuţie = Fază determinantă a execuţiei

90

Observatii

Se întocmeşte proces verbal de predare a amplasamentului şi

trasare a lucrării

Executantul va prezenta copii după certificatele de calitate a materialelor

Se verifică corespondenţa între proiect şi lucrarea realizată

Se întocmeşte proces verbal de probă de presiune

Se întocmeşte proces verbal

Se întocmeşte proces verbal de recepţie la terminarea lucrărilor

Se întocmeşte proces verbal de recepţie definitivă


Participanţii la fazele de urmanre a calităţii lucrărilor vor fi anunţaţi de către

executant, fie direct, fie prin intermediul beneficiarului. Intocmit,

Stroescu Silviu Semnăturile de luare la cunoştinţă:

BENEFICIAR -----------------EXECUTANT ___________________________ __

VIZAT INSPECTORATUL JUDEŢEAN

ÎN CONSTRUCŢII IAŞI

PROGRAM DE CONTROL AL CALITĂŢII PE FAZE DETERMINANTE

În conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, privind calitatea în construcţii şi a Ordinului M.L.P.A.T.nr. 31/N/1995 privind controlul Statului în fazele de execuţie

determinante pentru rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor :

Obiectivul de investiţie: Sediu de firmă, loc. laşi

Obiectul: INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE ŞI CLIMATIZARE Beneficiar: " ,, ............... . Proiectant general: Stroescu Silviu

Denumirea lucrărilor ce se PARTICIPĂ:

recepţionează calitativ şi/sau -Inspectoratul în

Nr. în faza determinantă pentru

construcţii = 1 Acte ce se întocmesc Crt. - Proiectant =P

rezistenţa şi stabilitatea - Beneficiar =B

construcţiei - Executant =E

Proces verbal de probă de Proba de rezistenţă şi presiune

1 etanşeitate la presiune la B, E, P, 1 Proces verbal de control a rece calităţii lucrărilor în fază

determinantă

Proces verbal de recepţie

Proba la cald şi proba de calitativă

2 eficacitate a instalaţiei de B, E, P, 1 Proces verbal de control a CLIMATIZARE calităţii lucrărilor în fază

determinantă

INTOCMIT

Stroescu Silviu

91


C.l. ANTEMASURATOARE

INSTALAŢIE DE CUMATIZARE SI INCALZIRE

Nr.crt Articol Denumire articol deviz U.M Cantitate 1. ICOlBl Ţeava OL pt. Încălzire m 99.32

D = 1/2" 2. IC03Cl Ţeava OL pt. încălzire m 196.2

D = 3/4" 3. IC03Dl Ţeava OL pt. încălzire m 39.9

D = 1" 4. ICOlEl Ţeava OL pt. încălzire m 8.4

D = 11/4" 5. ICOlAl Ţeava OL pt. încălzire m 139.3

D = 3/8" 6. ID01A2 Robinet retur radiator D=l/2" buc 24

7. ID15Al Ventil aerisire manual ~1/2" Buc 24

8. IB22A01 Elemente de prindere corpuri de Buc 24 încălzire(set de 2 susţinători+! consolă)/

radiator 9. IC34Al Cot 3/8" la 90° Buc 12

10. IC34Cl Cot 3/4" la 90° Buc 12

11. IC34Dl Fitinguri din fonta maleabila pt. lnsurubari Buc 6 tevi otel piesele fiind cu 2

suruburi.pt.D=l"

12. IC34Al Fitinguri din fonta maleabila pt. lnsurubari Buc 2 tevi otel piesele fiind cu 2

suruburi.pt.D=3/8"

13. IC34Bl Fitinguri din fonta maleabila pt. lnsurubari Buc 10 tevi otel piesele fiind cu 2

suruburi.pt.D=l/2"

14. IC34Cl Fitinguri din fonta maleabila pt. lnsurubari Buc 18 tevi otel piesele fiind cu 2

su ru bu ri. pt. 0=3/ 4" 15. SD14Bl Filtru de impurităţi ~1" Buc 6

16. SD14Cl Filtru de impurităţi ~11/4" Buc 4

17: SD14Al Filtru de impurităţi ~3/4" Buc 6

18. ID16Al Dezaerator automat de coloana Buc 1 0=3/8"

92


C.2. DEVIZE ANALITICE

Lista de materiale echipamente din centrala termica - Pompa de caldura

Nr. IMAGINE Pret Pret

COD DENUMIRE Cantit. U.M. unitar total Crt. PRODUS

(EUR) (EUR)

Pompa de caldura sol-apa

350657-in varianta base, incalzire+

1 901

racire activa, inclusiv 1 buc 17363 17363 automatizarea - GEO 37

BC.

Set conexiune circuit primar pt. pompe 37 kW: 1 vas expansiune, supapa de

2 350759-

siguranta, pompa de -1,~. 1 buc 1960 1960 900

circulatie, manometru, '1 "' termometre tur/retur, filtru

etc

Separator de impuritati 2",

{~ 3 350971- pentru montare pe returul

1 buc 511 511 900 instalatiei, la pompa de

caldura f{

Separator aer 2", pentru 1

350975- montare pe turul 1

buc 511 511 4 900 instalatiei, la pompa de "' '"~ ; 1

'4 caldura -

c;;:---- c --_,_

Acumulator caldura ~'

5 350931- (puffer) fara diafragma,

~; 1 buc 1785 1785

900 capacitate totala 1500 ltr., pentru stocat agent termic

6 351379- lzolatie termica pentru

1 buc 694 694 900 stocatorul de 1500 ltr.

93


7 354391- Rezistenta electrica 3/6/9

1 buc 179 179 901 kW comutabila

8 228087- Senzor de temperatura si

DJ 1 buc 239 239 001 umiditate HT-HC

350983-Termometru cu cadran,

9 montare in teaca de M- 1 buc 16.53 16.53 900 ----..:~

imersie la puffer

Total EUR fara TVA- Pret catalog 23259

Lista de materiale echipamente schimbator de caldura cu pamantul - Colector Vertical

Nr. Cod IMAGINE Pret Pret

Crt. produs Denumire produs

PRODUS Cantit. U.M. unitar total

(euro) (euro)

136196-Colector vertical - Sonda

1 100

dubla RAUGEO PE100, 6 buc 705 4230 1=100m

2 350499-

Tub Pantalon 32x32x40 ~~ 12 buc 31 372 001

3 222859- Distantieri montati la 2 f 300 buc 4.5 1350

001 metrii unul de celalalt

135695-Teava de legatura de la o 4

100 gura puturilor la 300 m 2.04 612

distribuitor 40x3,7

Camin de distributie +

& 354265-distribuitor modular cu

5 001

diametru de 2" pentru 6 1 buc 1680 1680 circuite cu diametru de

40mm

350479-Solutie antigel RAUGEO -6

001 (etilenglicol) bidon 60 - 6 buc 390 2340

ltr.

94


7 245022- Mufe de electrofuziune

24 buc 10.96 263.04 001 d=32

8 245032- Mufe de electrofuziune

24 buc 12 288 001 d=40

Pret de lista TOTAL EURO fara TVA 11135

C.3. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

Pentru executarea lucrărilor se impune respectarea prevederilor Legii nr. 319/2006 privind sănătatea şi securitatea în muncă precum şi H.G. nr. 300/2006 privind cerinţele minime obligatorii de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile. De asemenea vor fi respectate şi prevederile următoarelor Hotărâri Guvernamentale: H.G. nr. 971/2006- hotărâre privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă;

H.G. nr. 1048/2006- hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locuri de muncă;

H.G. nr. 1051/2006- hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special afecţiuni dorsolombare;

H.G. nr 1091/2006- hotărâre privind cerinţele minime de securitatea şi sănătatea pentru locuri de muncă;

H.G. nr. 1146/2006- hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

D. BIBLIOGRAFIE

SR 1907/1 -97 Necesarul de căldură de calcul

SR 1907 /2-97 Temperaturi interioare convenţionale

calcul

STAS 6472/3-84 Calculul termotehnic al elementelor inchidere ale cladirilor

ST AS 6648/1-82 Calculul a porturilor de căldură

exterior.Prescripţii fundamentale

de

de

din

V. Ciocan, M. Verdeş Instalatii de ventilare si climatizare. Calcul si dimensionare., Ed. "Gh. Asachi", lasi, 2005 Manualul instalatorului -incalzire Manualul instalatorului -ventilare

D. ANEXE

95

- ~-- .,

PARTER- BIROU 1 ( ti=20°C; te=-l8°C) 1

~

~ 5' 5' o

3 c.: o .-.. QJ QJ "'

..., '3 .-< ...... .... .... QJ ~

..., .... ::l ...... ...... u § "' a QJ ~ "' N u c ...,

A u ...: ..., .§ "' a "' '" R' Llt <l Ac ...: + L i v4/3 E V Qi1 Q ::l c ..., .... u m

~ o nao

QJ ::l "' u + c ·;::: "' '" o. z QJ c m o o ::s QJ ...J ::l

o o c: "' o - ~ ::s + - E- + .-.. O' .-< ~

E-O'

- - m m m' - m' m' m2K/ - K - w - - - w m - (m/s)4

- m3 m3/sm w w w /3 3

2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

12 13 14 1 16 17 18 19 20 2

22 23 24 25 1 1 5 1

E 8.12 3.2 25.9 1 6.7

19.264 3.37 1.0 3 1 225.91 PE 8 2 4 8

E 1.4 1.6 2.24 3 o 6.72 0.44 0.7 3 1 423.67 FE 3 8

V 8.12 3.2 25.9 1 4.7 21.21 2.61 1.1

5 1 45.91 Rm A*Llt*C 4.1

PIP 8 7 3 9 = M

Ul V 0.9 2.6

2.39 2 o 4.77 0.43 1.2 5 1 66.56 QT 5

s 3.77 3.2 12.0

1 o 12.06 2.61 1.1

5 1 26.11 PIP 6 3

s 1.92 3.2 6.14 1 o 6.14 3.37 1.0 3 1 72.00 PE 4 8

PD 4.52 8.1 36.7

1 o 36.7 3.64 0.9 1 1 109.80 c 2 o 9 1 106.86

969.96 5.68 1 -s 1 \o 115~0.9 1 1810.~6 1 7.45 Jl ~-4 1 o.o~o2 131 287

-4

-· --8 9

PARTER- BIROU 2 ( ti=20°C; te=-18°C)

~

~ 8

8 o 3 0:.: o ..-<

QJ QJ "' .... ;:; ..-< .___

.... .... QJ ~ .... .... ::s .___ u § rJ QJ ~ N

.___ -o: E "' u c <î A u

:8 "' E "' '" + ::s c:: ·p .... u R' m t.t -o: Ac -o: o L i v4/3 E V nao Qi1 Q c:: QJ

"' o. ::s "' u m o + $ QJ ·;::: .....l '" ::s z QJ c:: E o o o c:: U"J o - ~ $ + - d + 8 ..-<

E-OI

m m mz - mz m2 m2Kf - K - w - - - w m -(m/s) 4

- m3 m3fsm w w w /3 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

12 13 14 1

16 17 18 19 20 2 22 23 24 25 1 5 1

PE E 5.4 3.2 17.2

1 4.4 12.80 3.37

1.0 3 1 150.11 8 8 4 8

FE E 1.4 1.6 2.24 2 o 4.48 0.44 0.7 3

1 282.44 3 8

PIN N 4.52 3.2 14.4

1 o 14.46 0.76 1.0

2 1 40.72 6 7

PIP V 5.4 3.2 17.2

1 2.3 14.89 2.61

1.1 5 1 32.23 Rm A*~t*C 4.5

8 9 3 = M 6

UI V 0.9 2.6

2.39 1 o 2.39 0.43 1.2 5 1 33.35 QT 5

PD 4.52 5.4 24.4

1 o 24.41 3.64 0.9 1

1 73.03 c 1 9 1

73.4 611.88 5.55 o 1.0 1009.5 12

0.06 7.45 1

78.11 0.0002 875 188

6 7 6 2 2 5

----------------~~--------~=~-------------------- --- ___j

PARTER- G.S.F. ( ti=15oC; te=-18°C)

~

~ 5' 5' o

3 Q:: o ..-< Q.l Q.l "' ..... ;:; ..-<

----.... .... Q.l ~ .!§ .... "' ---- ----u

"§ 13 E Q.l "' "' u c <î A u ..: c: E "' E "' -;;; R' Llt Ac ..: + L i v4/3 E V Qi1 Q "' ..... .... u m Ei o nao

c: Q.l

"' ·p o. "' "' u m o +

~ Q.l ·c ....l -;;; "' z Q.l c: o Ci o c: tl"l Ci - ~ ~ + - E- + ..-<

O' ..-< ~

E-O'

- - m m m' - m' m' m2K/ - K - w - - - w m

(m/s) 4 - m3 m3/sm w w w /3 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

12 13 14 1

16 17 18 19 20 2

22 23 24 25 1 5 1

PE E 1.85 3.2 5.92 1 1.2

4.64 3.37 1.0 3 1 47.25

8 4 3

FE E 0.8 0.8 0.64 2 o 1.28 0.44 0.7 3

1 70.08 3 3

PIN s 3.17 3.2 10.1

1 o 10.14 0.76 1.0

-3 1 -42.83 4 7

PD 1.85

3.2 5.96 1 o 5.96 3.63

0.9 6 1 9.75

Rm A*Llt*C 8.6 R 2 9 = M 2

QT

22.02 84.26 4.79 o 1.0 191.08 6.4

0.06 7.45 1

19.07 0.0002 184 375

5 6 2 2

PARTER- G.S.B. ( ti=15°C; te=-18°C)

~

~ 5' 5' o

Q) 3 .., ix: o .-< Q) "' "3 ..... ---.. ... ... Q) ~

.., ... "' ---.. u "§ 13 Q) ~ N ---..

E "' u c ~ A u <r: <:: E "' E "' Cii R' llt <r: + v4/3 "'

u m Ac L i E V nao Qi1 Q Q) .., ·p ...

"' "' u + o <:: "' o. m E o ::'S Q) ·c ...J Cii "' z Q) <:: o o o <:: Vl o - ~ <r: + - E- + .....

O' .-< ~

E-O'

- - m m mz - mz mz m2K/ - K w - - - w m - (m/s) 4 - m3 m3/sm w w w /3 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 12 13 14 1

16 17 18 19 20 2 22 23 24 25 1 5 1

PE E 1.2 3.2 3.84 1 0.6

3.20 3.37 1.0 3 1 32.59

4 4 3

FE E 0.8 0.8 0.64 1 0.6

0.64 0.44 0.7 3

1 35.04 4 3 3

PE N 4.87 3.2 15.5

1 0.6

14.94 3.37 1.0 3

1 152.15 8 4 4 3

FE N 0.8 0.8 0.64 1 o 0.64 0.44 0.7 3

1 35.04 Rm A*Llt*C 3.2

3 3 = M 1

PE V 1.85 3.2 5.92 1 o 5.92 3.37 1.0 3 1 60.29 QT 4 3

PD 6.30 1 o 6.30 3.63

0.9 6 1 10.31

R 9

31.64 325.42 L6.151 5 1 \1

1 762.96 1 6.4 1 °·~6 1 7.45 11 1 20.16 1 °·0~02 1197 1 960 ·- - _ L.__ L_ _ -

PARTER- C.T ( ti=18°C; te=-18°C)

~

~ s s o

:i' 0:: o ,.... "' "' "'

.., ""5

,.... -..... .... .... "'

~ .., .... ::l -..... -..... u

§ 2 "' .r:! "' N .., <t: E "' u c A u

<:: E "' E u '" R' llt <] Ac <t: + L i v4/3 E V Qi1 Q ::l ·_p .... m ~

o nao <:: "' "'

·_p o. ::l VI u m o + ::s "' ·;::: -l '" ::l z "' <:: o

o o <:: Vl o - ~ ::s + - E- + ,....

O' ,.... ~

t;.

- m m mz - mz mz m2K/ - K w - w m - (m/s) 4

- m3 m3 jsm w w w /3 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

12 13 14 1

16 17 18 19 20 2

22 23 24 25 1 5 1

PE E 2 3.2 6.40 1 1.2

5.12 3.37 1.0 3

1 56.88 8 4 6

FE E 0.8 1.6 1.28 1 o 1.28 0.44 0.7 3

1 76.45 3 6

PIN N 4.42 3.2 14.1

1 1.6

12.46 0.76 1.0

3 1 52.63 4 8 7

UI N 0.8 2.1 1.68 1 o 1.68 0.43 1.2 3 1 14.07 Rm A*llt*C 9.5 = M 7

PIN V 2 3.2 6.40 1 o 6.40 0.76 1.0

3 1 27.03 QT 7

PIN s 4.42 3.2 14.1

1 o 14.14 0.76 1.0

-2 1 -39.82 4 7

PD 2

4.4 8.84 1 o 8.84 3.37

1.0 9 1 24.55

R 2 4 PL

2 4.4

8.84 1 o 8.84 2.08 1.0

-2 1 -9.27 c 2 9

58.76 202.53 4.48 1 o 1.0 343.04 4.8 0.~6 1 7.45 1

28.28 0.0002 297 640

- ---4 8 2

PARTER- HOL ( ti=l5°C; te=-l8°C) 1

1

~

! 5' ~ 5' o ., 3 +-' "i.:: o ,.... .,

"' 3 ,....

----1

.... .... ., ~ +-' .... ::s ---- ----

u "§ ~ E

., ~ "' N u c +-' A ..!;! <t: § "' E "' '" <l + ::s <::: :;::; u R' m llt Ac L i v4/3 E V nao Qi1 Q ., .... ::s "' u <t: + ~

1

<::: "' c. m o ., ·c _, '" ::s z ., <::: E o

o o <::: V> o - ~ <t: + - E- + ,....

1

CI ,.... ~

E-CI

- m m mz mz mz m2Kf K - w - - w m - (m/s) 4

- m3 m 3fsm w Wl w /3 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

12 13 14 1

16 17 18 19 20 2

22 23 24 25 1 5 1

PIP E 12.9

3.2 41.3

1 7.1

34.22 2.52 1.1 -5 1 -76.72

2 4 5 3

UI E 0.9 2.6

2.39 3 o 7.17 0.43 1.2 -5 1 -

5 100.05

PIN E 2.5 3.2 8.00 1 o 8.00 0.76 1.0 -3 1 -33.79 7

PIN E 1.35 3.2 4.32 1 1.6

2.64 0.76 1.0

-3 1 -11.15 Rm A*llt*C 5.4

8 7 = M 9

UI E 0.8 2.1 1.68 1 o 1.68 0.43 1.2 -3 1 -14.07 QT

PIP N 1.3 3.2 4.16 1 1.8

2.27 2.61 1.1 3 1 32.43

9 3 3

UE N 0.9 2.1 1.89 1 o 1.89 0.17 1.2 3 1 440.26 3

PE V 16.6

3.2 53.1 1 o 53.18 3.37 1.0 3

1 541.58 2 8 4 3

PD 25.4 1 o 25.40 3.63 0.9

6 1 41.56 R o 9

136.45 820.06 5.39 o 1.0 1858.8 6

0.06 7.45 1 81.28

0.0002 790

264 5 5 6 2 9

PARTER- HOL ACCES ( ti=l5°C; te=-l8°C)

~ s s o

3 Q:: o ..... "' "' "' .... :; ..... ..._ .... ....

"' ~ .... .... :::l ..._ ..._ u ·a fl E "' ~ "' N u c .... A u <X:

c:: § "' E "' '" R' <1 Ac <X: + L i v4/3 E V Qil Q :::l ·o .... u m t.t <X: o nao c:: "' "' c. :::l <Il u m o + ::s "' ·c _, '" :::l z "' c:: E o

Q o c:: Vl Q - ~ <X: + - E- + ~ O' ..... E-O'

m m m' . m' m' m2K/ . K . w . . . w m (m/s)4

. m3 m3/sm w w w /3 3

1 2 3 4 5 7 8 9 10 1 12 13 14

1 16 17 18 19 20

2 22 23 24 25 6

1 5 1

PE E 2.72 3.2 8.70 1 4.3

4.38 3.37 1.0 3 1 44.61

2 4 3

UE E 1.8 2.4 4.32 1 o 4.32 0.17 1.2 3 1 1006.3

3 1

PIP N 2.75 3.2 8.80 1 o 8.80 2.61 1.1

-5 1 -19.05 3

PIP N 1.17 3.2 3.74 o 3.74 2.61 1.1

-5 1 -8.10 Rm A*t.t*C 1.3 1 3 3 = M

PE V 3.52 3.2 11.2

1 o 11.26 3.37 1.0 3

1 114.67 QT 6 4 3

PE s 1.5 3.2 4.80 1 o 4.80 3.37 1.0 3 1 48.88 4 3

PD 11.1 o 11.18 3.63 0.9

6 1 18.29 R 8 1 9

48.48 1205.6 9.34 -5 1.0 1594.8

8.4 0.06

7.45 1 35.77 0.0002

361 195 1 4 1 6 6 2 5

PARTER- SCARI INTERIOARE ( ti=l5°C; te=-l8°C)

~

~ 5' 5' o

3 +-> 0:: o ..-< (l) (l) L'l :; ..-<

----.... .... (l) ~ .... " ---- ----u ·a L'l §

(l) ~ "' N u

~ < "' c A u

" " E "' E u '" R' m M Ac < + L i v4/3 E V nao Qil Q (l) ·p .... " V) u + o

" "' o. m o ~ (l) ·c ....l '" " z (l) " o Cl o " ti) Cl - ~ < + - E- + 2-O' ..-<

E-O'

- m m m' - m' m' m2K/ - K - w - - w m (m/s) 4

m3 m3/sm w w w /3 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 12 13 14 1

16 17 18 19 20 2

22 23 24 25 1 5 1

PE E 3.3 9.6 31.6

1 o 31.68 3.37 1.0 3 1 322.63

8 4 3

PE V 3.3 9.6 31.6

1 o 31.68 3.37 1.0 3

1 322.63 8 4 3

SV s

2.33 9.6 22.3

1 o 22.37 0.44 1 3

1 1677.7

E 7 3 5

sv s 2.33 9.6

22.3 1 o 22.37 0.44 1

3 1 1677.7 Rm A*llt*C 1.0 V 7 3 5 = M 6

PD 12.7 1 o 12.73 3.63

0.9 6 1 20.83 QT R 3 9

AC 12.7

1 o 12.73 3.29 1.1 3 1 140.46 3 3

133.56 4162.0 1~.6 1 -5 1160 1 48;9.5 1 o 1 0.~6 1 7.45 Il 1

12;-2 l 0.0~02 [1;4 l 6~6 -- - L__ 4

ETAJ 1 - BIROU 1 ( ti=20°C ; te=-18°()

~ 5' 5' o

:i' ..., ;::.: o ..... QJ QJ

~ :; ..... ..._ .... .... QJ ~ .... ::l ..._ ..._ u a "' E QJ "' N u c <î A u < ..., E "' E "' '" R' Llt Ac < + L i v4/3 E V Qi1 Q ::l " ..., .... u m

11 o nao "

QJ

"' ·_p o. ::l "' u m o +

$ QJ ·c ....l '" ::l z QJ " o Cl o .5 Vl Cl - ~ < +

E- + :::, O' ..... E-O'

- - m m mz - m2 mz mZKf - K - w - - w m - (m/s) 4

- m3 m3/sm w w w /3 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

12 13 14 1

16 17 18 19 20 2

22 23 24 27 1 5 1

PE E 5.5 3.2 17.6

1 2.2

15.36 3.37 1.0 3 1 180.13 o 4 4 8

FE E 1.4 1.6 2.24 1 o 2.24 0.44 0.7 3 1 141.22 3 8

PIP V 5.5 3.2 17.6

1 2.3

15.21 2.61 1.1

5 1 32.93 Rm A*Llt*C 2.8 o 9 3 = M 8

UI V 0.9 2.6

2.39 1 o 2.39 0.43 1.2 5 1 33.35 QT 5

PIP s 5.2 3.2 16.6 1 o 16.64 2.61

1.1 5 1 36.02 4 3

PE s 3.55 3.2 11.3

1 2.3

8.97 3.37 1.0 3 1 105.19

6 9 4 8

UE s 0.9 2.6

2.39 1 o 2.39 0.17 1.2 3

1 641.08 5 8

PL 27.7 1 o 27.70 2.08

1.0 2 1 29.03 c o 9

90.90 1198.9 6.38 j -5 j \0 J 11~9.9 J 1;. J 0.~6 J 7.45 J 1 J B8.64 J 0.0~02 J 1~0 J 2i0

'-- 5

ET A) 1 - BIROU 2 ( ti=20°C; te=-18°C)

~

~ 5' 5' o

3 .... 0:: o ,...., <11 "' "' :; ,...., ---.... .... "' ~ .... .... "' --- ---

u "§ JCl E "' ~ "' N u c <î A u <!; .g "' E "' <ii + "'

c ·p .... u R' m llt 1 Ac <!; o L i v4/3 E V nao Qi1 Q

c "' "' o, "' "' u m o + ~ <11 ·c _, <ii "' z <11 c o

Cl o c Vl Cl - <!; + - f- + ,...., O' ,...., ~

f-O'

- - m m mz - mz m2 mZKf - K - w - - w m - (m/s} 4

- m3 m3jsm w w w /3 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

12 13 14 1

16 17 18 19 20 2

22 23 24 25 1 5 1

PE E 5.45 3.2 17.4

1 4.4

12.96 3.37 1.0 3

1 151.98 4 8 4 8

FE E 1.4 1.6 2.24 2 o 4.49 0.44 0.7 3

1 283.07 3 8

PIP V 5.45 3.2 17.4

1 2.3

15.05 2.61 1.1

5 1 32.58 Rm A*llt*C 4.8

4 9 3 = M 2

Ul V 0.9 2.6

2.39 1 o 2.39 0.43 1.2 5 1 33.35 QT 5

PL 5.45

6.0 32.9 1 o 32.97 2.08

1.0 2 1 34.56 c 5 7 9

67.86 535.54 5.52 o 1.0 536.59 12

0.06 7.45 1 105.5

0.0002 118 171 6 6 2 2 9

ETAJ 1- BIROU 3 ( ti=20°C; te=-l8°C)

~

~ 5' 5' o

3 P:: o .-<

"' "' "' ....,

3 .-< --... .... .... "'

~ ...., .... ;::! --... --... u

§ "' E "' J'! "' N u c ...., A u <C ....,

E "' " "' E u <ti R' Llt <] Ac <C + L i v4/3 E V Qil Q ;::!

"' ....,

'D .... ;::! "' u m

Ei + o nao " "' o. m o "'

·c _, <ti ;::! z "' " o ::s Cl o " Vl Cl - ~ ::s + - E- + .-<

O' .-< ~

E-O'

- - m m m2 - m2 m2 m2Kf K - w - - w m - (m/s) 4

- m3 m3/sm w w w /3 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 12 13 14

1 16 17 18 19 20 2

22 23 24 25 1 5 1

PE E 9.52 3.2 30.4

1 7.0 23.42 3.37

1.0 3 1 274.65

6 4 4 8

FE E 1.4 1.6 2.24 2 o 4.48 0.44 0.7 3

1 282.44 3 8

FE E 0.8 1.6 1.28 2 o 2.56 0.44 0.7 3

1 161.40 3 8

PIP N 4.52 3.2 14.4

1 o 14.46 2.61 1.1 5 1 31.30 Rm A*Llt*C 4.8

6 3 = M 9

PIP V 7.65 3.2 24.4

1 2.3 22.09 2.61

1.1 5 1 47.82 QT

8 9 3

Ul V 0.9 2.6

2.39 1 o 2.39 0.43 1.2 5 1 33.35 5

PL 43.5 1 o 43.50 2.08

1.0 2 1 45.59 c o 9

112.90 876.55 5.51 1 o 1160 1 877.60 11:. 1 0.~6 1 7.45 Il 1139.2 1 0.0~02 11~5 1 2~3 - L__ - '--- - - - - --'--- - --

ETAJ 1- G.S.F. ( ti=15°C; te=-18°C) 1

~

~ s s o

1

"' 3 ..... ~ o rl

"' "' 3 rl ....... .... .... "'

~ ..... .... = ....... u a "' "' .r:! N ....... <( ..... E E "' "' u c <l A u

= " ·p "' E u -;;; R' m t.t Ac <( + L i v4f3 E V nao Qi1 Q i

"' ·p .... = V1 u Ei + o " "' o. m o ::s "'

·c _, -;;; = z "' " o o o " V) o - ~ ::s + - E- + rl

CI rl ~

E-CI

1

- - m m m2 - mz mz m2Kf - K w - - - w m (m/s)4 - m3 m3fsm w w w /3 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 12 13 14 1

16 17 18 19 20 2

22 23 24 25 1 5 1

PE E 1.95 3.2 6.24 1 1.2

4.96 3.37 1.0 3 1 50.51 8 4 3

FE E 0.8 0.8 0.64 2 o 1.28 0.44 0.7 3 1 70.08 3 3

PIP s 3.17 3.2 10.1

1 o 10.14 2.61 1.1 -5 1 -21.95 4 3

Rm A*t.t*C 5.4 = M 8

QT

16.38 98.64 5.3± \,o 1 ~9. 70 11:. 1 o.~6- 7.45 1 18.88 0.0002

183 283 i

---L__ - 2 1

.... r

ETAJ 1- G.S.B. ( ti=15°C; te=-18°C)

~

~ s s o

"' :::i' ... 0:: o ,....,

"' "' 3 ,...., ....... .... ....

"' ~ ... .... :::J ....... u ·e fl "' ~ N ....... <t: E "' u c ... A u E "' E "' Cii <] + :::J = u R' m llt Ac <t: L i v4/3 E V nao Qi1 Q

"' ... ·p ....

:::J "' u ~ + o = ·;::: "' Cii o. z "' = m o o $ "' -l :::J

Cl o = VJ Cl - ~ $ + - !- + ,...., O' ,...., ~

!-O'

- m m m' - m' m' m2K/ - K - w - - - w m - (m/s)4

- m3 m3/sm w w w /3 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

12 13 14 1

16 17 18 19 20 2

22 23 24 25 1 5 1

PE E 1.2 3.2 3.84 1 0.6

3.20 3.37 1.0 3 1 32.59 4 4 3

FE E 0.8 0.8 0.64 1 0.6

0.64 0.44 0.7 3

1 35.04 4 3 3

PE N 4.87 3.2 15.5

1 0.6

14.94 3.37 1.0 3 1 152.15

8 4 4 3

FE N 0.8 0.8 0.64 1 o 0.64 0.44 0.7 3

1 35.04 Rm A*llt*C 2.6 3 3 = M 5

PE V 1.85 3.2 5.92 1 o 5.92 3.37 1.0 3 1 60.29 QT 4 3

25.34 315.11 6.6 5 1.1

316.22 6.4 0.06

7.45 1 20.16 0.0002

198 514 2 6 2

ETAJ 1- HOL 1 ( ti=15°C; te=-18°C)

~

~ 5' 5' o

~ "' :J .., c.:: o ,.... l:l -; ,.... ...... ....

"' ~ .... " ...... u

'§ 13 "' ~ N ...... E

·El "' "' u c ..,

A u <o:

" <= ·;:; "' E u -;; R' m t.t <l Ac <o: + L i v4/3 E V nao Qi1 Q "'

.... " "' u <o: + o <= ·;::: "' o. m E o ::s "'

_, -;; " z "' <= o o o <= (/) o - ~ ::s + - d + :::::, ,....

d

- - m m m2 - m2 m2 m2Kf - K - w - - w m - (m/s) 4 - m3 m 3fsm w w w /3 3

;

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

12 13 14 1 16 17 18 19 20

2 22 23 24 25 1 5 1

PIP E 18.6 3.2

59.7 1

8.8 50.89 2.61

1.1 -5 1 -

7 4 5 3 110.16 2.6 - !

UI E 0.9 5

2.39 3 o 7.17 0.43 1.2 -5 1 100.05

'

Ul E 0.8 2.1 1.68 1 o 1.68 0.43 1.2 -5 1 -23.44

2.1 1.0 3 1

PE N 1.1 3.2 3.52 1 1.36 3.37 1 13.85 6 4 3

1

UE N 0.9 2.4 2.16 1 o 2.16 0.17 1.2 3

1 503.15 Rm A*Llt*C 4.6

3 1

= M 2

PE V 17.2

3.2 55.2

1 o 55.20 3.37 1.0 3

1 562.16 QT !

5 o 4 3

1

118.46 845.51 5.54 o 1.0 846.56 6.6

0.06 7.45 1 81.28 0.0002

791 163 !

6 6 2 7

---- --- -- --

1 ETAJ 1- HOL 2 ( ti=15°C; tc=-18°C) i

~

~ 5' 5' o

3 Q:: o ...... Q) Q) l:l

..., "3 ...... -.... .... .... Q) ~ .... ;::1 -.... -.... u

§ l:l E Q) ~ "' "' u c ...,

A u <>: <:: E "' E "' ro R' L1t ~ Ac <>: + L i v4/3 E V Qi1 Q ;::1 ..., .... u m o nao

<:: Q)

"' ·p

P- ;::1 "' u m o + $ Q) ·c _, ro ;::1 z Q) <:: s o Cl o <:: "' Cl - <>: + - E- + ......

CI ...... ~

E-CI

- m m m' - m' m' m2K/ - K - w - - - w m - (m/s) 4

- m' m3/sm w w w /3 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

12 13 14 1

16 17 18 19 20 2

22 23 24 25 1 5 1

PIP E 5.8 3.2 18.5

1 o 18.68 2.61 1.1

-5 1 -40.44 6 3

PE V 3.35 3.2 10.7

1 o 10.72 3.37 1.0 3

1 109.17 2 4 3

PE s 1.47 3.2 4.70 1 o 4.70 3.37 1.0 3

1 47.86 4 3

Rm A*ilt*C 9.6 = M 5

QT

34.10 116.60 4.78 -5 1.0

117.60 6.6 0.06

7.45 1 35.77 0.0002

346 463 o 6 6 2

------ ____ .L'

ETAJ 2- SALA DE CONFERINTE 1 ( ti=18°C; te=-18°C)

~

~ 5' 5' o

3 ~ o ..-< <li <li "'

..., :; ..-< ....... ,_ ,_

<li ~ ..., ,_ " ....... ....... u

8 13 E <li ~ "' N u c ..., A u <t:

E "' E "' '" ~ <t: + "

c: u R' m Llt Ac L i v4/3 E V nao Qi1 Q <li

..., ·a ,_ " "' u + o c: "' o. m o $ <li ·;::: _,

'" " z <li c: s o o o c: t/l o - <t: + - ti + 2-..-<

E-CI

- - m m mz mz mz m2K/ K - w - - w m - (m/s) 4

- m3 m3/sm w w w /3 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

12 13 14 1 16 17 18 19 20

2 22 23 24 25 1 5 1

PE E 5.5 3.2 17.6

1 2.2

15.36 3.37 1.0 3

1 170.65 o 4 4 6

FE E 1.4 1.6 2.24 1 o 2.24 0.44 0.7 3

1 133.79 3 6

PIP V 5.5 3.2 17.6

1 2.3

15.21 2.61 1.1

3 1 19.76 Rm A*Llt*C 3.1 o 9 3 = M o

Ul V 0.9 2.6

2.39 1 o 2.39 0.43 1.2 3 1 20.01 QT 5

PIP s 16.6 3.2

53.2 1 o 16.64 2.61 1.1

3 1 21.61 4 5 3

PE s 3.55 3.2 11.3

1 2.3

8.97 3.37 1.0 3

1 99.65 6 9 4 6

UE s 0.9 2.6

2.39 1 o 2.39 0.17 1.2 3

1 607.34 ' 5 6 PL 27.7

1 o 27.70 2.08 1.1 -2 1 -29.30 c o AC

27.7 1 o 27.70 3.29 1.1

3 1 333.41 o 6 '

118.60 1376.9 '-6!_9_L5_1_\~ j 13 ;7 ·~ l ~{·_1_0~6_[_ ~4~ _[_1_[_8~6~ l 0~0~0~ l947_1_ 2~ 2_' -- - - - -

2

~

ETAJ 2- SALA CONFERINTE 2 ( ti=18°C; te=-18°C)

~

~ 5' 5' o

3 .., Cr: o .-<

"' "' "' :; .-< -.... .... .... "'

~ .., .... ;::l -.... -.... u

§ "' "' ~ N ...; .., E E "' "' u c ..,

A u

"' E Oi R' llt <l Ac ...; + L i v4/3 E V Qi1 Q ;::l "' ;:; .... u m ...; o nao "' "' "'

·;:::; p.. ::l "' u m o + :$ "'

·;: -' Oi ;::l z "' "' .§, o o o "' U'l o - :$ + - ~ + c .-<

~

- m m m' - m' m' m2 K/ - K - w - - w m - (m/s) 4

- m3 m3/sm w w w /3 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

12 13 14 1

16 17 18 19 20 2

22 23 24 25 1 5 1

PE E 5.45 3.2 17.4

1 2.2

15.20 3.37 1.0 3

1 168.87 4 4 4 6

FE E 1.4 1.6 2.24 1 o 2.24 0.44 0.7 3

1 133.79 3 6

PIP V 5.45 3.2 17.4

1 2.3

15.05 2.61 1.1

3 1 19.55 Rm A*llt*C 5.1

4 9 3 = M 5

Ul V 0.9 2.6

2.39 1 o 2.39 0.43 1.2 3 1 20.01 QT 5

PL 5.45

6.0 32.9 1 o 32.97 2.08

1.0 -2 1 -34.56 c 5 7 9

AC 5.45 6.0 32.9

1 o 32.97 3.29 1.1 3 1 396.84

5 7 6

100.82 704.50 5.47 o 1.0 705.56 12

0.06 7.45 1 105.5

0.0002 111 182

- - - L_- L__ __ -5 6 2 9 5

--

ETAJ 2- SALA DE CONFERINTE 3 ( ti=18"C; te=-18oC)

~

~ 5' 5' o

"' 3 .... 0:: o ..... "' "' ::; .....

----.... .... "'

~ .... .... "' ----u

"§ "' "' .2 N

---- ..: .... s s "' "' u c .... A u

"' c ·p "' s u ""@ R' m t.t <l Ac ..: + L i v4/3 E V nao Qi1 Q "' ·p ....

"' Vl u ..: + o c "' p. m s o $ "' ·.: _, Cii "' z "' c o o o c U"l o - ~ $ + - d + =-.....

d

- - m m m' - m' m' m'K/ - K - w - - - w m - (m/s) 4 - m3 m3jsm w w w /3 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

12 13 14 1 16 17 18 19 20

2 22 23 24 25 1 5 1

PE E 9.52 3.2 30.4

1 7.0 23.42 3.37

1.0 3 1 260.19

6 4 4 6

FE E 1.4 1.6 2.24 2 o 4.48 0.44 0.7 3

1 267.58 3 6

FE E 0.8 1.6 1.28 2 o 2.56 0.44 0.7 3

1 152.90 3 6

PIP N 4.52 3.2 14.4

1 o 14.46 2.61 1.1 3 1 18.78

Rm A*Llt*C 4.5 6 3 = M 9

PIP V 7.65 3.2 24.4

1 2.3

22.09 2.61 1.1

3 1 28.69 QT 8 9 3

UI V 0.9 2.6

2.39 1 o 2.39 0.43 1.2 3 1 20.01 5

PL 43.5 1 o 43.50 2.08 1.0 -2 1 -45.59 c o 9

AC 43.5

1 o 43.50 3.29 1.1 3 1 523.59 o 6

' 156.40 1226.1 5.54 o 1.0 1227.2 18. 0.06 7.45 1 139.2t-0~02 147 270

5 6 o 4 6 8 5

ETAJ 2- G.S.F. ( ti=15°C; tc=-18°C)

~

~ 5' 5' o

"' ~ ... 0: o .-<

"' 19 -; .-< ........ ... ... "' ... :::> ........ .'i! § 19 "' J:! N ........ E "' u c ... A u

c:: E "' E "' Oi R' t.t <1 Ac < + i v4/3 E V Qi1 Q :::> ·p ... u m < o L nao c:: "' "'

·p o. :::> <Il u m E o + ::s "' ·o:: _, Oi :::> z "' c:: o CI o c:: "' CI - ~ ::s + - b + =-.-<

f-CI

- - m m m' - m' m' m2K/ - K - w - - - w m - (m/s)4

- m3 m3jsm w w w /3 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 12 13 14 1

16 17 18 19 20 2

22 23 24 25 1 5 1

PE E 1.85 3.2 5.92 1 1.2 4.64 3.37

1.0 3 1 47.25 8 4 3

FE E 0.8 0.8 0.64 2 o 1.28 0.44 0.7 3 1 70.08 3 3

PlP s 3.17 3.2 10.1

1 o 10.14 2.61 1.1

-3 1 -13.17 4 3

AC 1.85 3.2

5.96 1 o 5.96 3.29 1.1 3

1 65.76 Rm A*llt*C 4.2 2 3 = M 8

QT

22.02 169.92 5.54 o 1.0 170.98 6.4

0.06 7.45 1 19.07 0.0002

186 357 6 6 2 2

r

ETAJ 2- G.S.B. ( ti=15°C; tc=-18°C)

~

~ s s o

3 ..., 0:: o ..... "' "' "' 3 ..... ....... .... ....

"' ~

..., .... :::> ....... ....... u ·e fl E "' ~ "' N u c ..., A u <C

0: E "' E "' ro R' t:.t <l Ac <C + L i v4/3 E V Qi1 Q :::> ·p .... u m <C o nao 0: "' "'

·p o. :::> Vl u m s o + ~ "'

·;::: -l ro :::> z "' 0: o o o 0: "' o - <C + - b + c:', .....

b

- - m m mz mz mz m2K/ - K - w - - - w m - (m/s)4 m3 m3/sm w w w /3 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

12 13 14 1

16 17 18 19 20 2

22 23 24 25 1 5 1

PE E 1.2 3.2 3.84 1 0.6

3.20 3.37 1.0 3

1 32.59 4 4 3

FE E 0.8 0.8 0.64 1 0.6 0.64 0.44

0.7 3 1 35.04

4 3 3

PE N 4.87 3.2 15.5

1 0.6

14.94 3.37 1.0 3

1 152.15 8 4 4 3

FE N 0.8 0.8 0.64 1 o 0.64 0.44 0.7 3

1 35.04 Rm A*llt*C 2.7

3 3 = M 1

PE V 1.85 3.2 5.92 1 o 5.92 3.37 1.0 3

1 60.29 QT 4 3

AC 6.30 1 o 6.30 3.29 1.1 3

1 69.51 3

31.64 384.62 6.54 5 1.1

385.73 6.4 0.06

7.45 1 20.16 0.0002

198 584 2 6 2

ETAJ 2- HOL 1 ( ti=15°C; tc=-18oC)

~

~ 5' 5' o

"' 3 0:: o ..... <li "' ..

----... ... <li ~ .. ... "' 3 ----

..... u

----'§ "' E "' ~ "' N u c <î A u <(

<= .§ "' E "' ro R' L1t Ac <( + L i v4/3 E V Qi1 Q "' ·_p ... u m <( o nao c "' "' o. "' "' u m o + ::s "' ·c _, ro "' z "' c E o o o ..:: Vl o - ~ $ +

d + 8 ..... E-CI

- - m m m' - m' m' m2K/ - K - w - - - w m - (m/s) 4 - m3 m3fsm w w w /3 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

12 13 14 1

16 17 18 19 20 2

22 23 24 25 ' 1 5 1

PIP E 18.6

3.2 59.7

1 8.8

50.89 2.61 1.1

-3 1 -66.10 7 4 5 3

UI E 0.9 2.6

2.39 3 o 7.17 0.43 1.2 -3 1 -60.03 5

UI E 0.8 2.1 1.68 1 o 1.68 0.43 1.2 -3 1 -14.07

PE N 1.1 3.2 3.52 1 2.1

1.36 3.37 1.0 3 1 13.85

Rm A*llt*C 3.8 6 4 3 = M 9

UE N 0.9 2.4 2.16 1 o 2.16 0.17 1.2 3 1 503.15 QT

3

1

PE V 17.2

3.2 55.2

1 o 55.20 3.37 1.0 3

1 562.16 5 o 4 3 25.4 3 AC o 1 o 25.40 3.29 1.1

3 1 280.25

143.86 1219.2 5.8 1 5 1 \1 112;0·~ L ~ 1 ();~ L 7.45_ L 1_1 ~1.28 .1 0.0~02 1 793 1 2~1

L__ '-- -- - - - - 2

ETAJ 2- HOL 2 ( ti=15°C; te=-18°C)

~

~ 5' 5' o

3 '-' c.: o ,.-<

"' "' ro 3 ,.-<

..._ .... ....

"' ~ '-' .... ::l ..._ ..._ u ·a J3 E "' J:! ro N u c '-' A u ...: E ro E ro

'" <] + ::l " '-' .... u R' m tlt Ei Ac ...: o L i v4/3 E V nao Qi1 Q " "' ro ·.;::; o. ::l "' u m o + "'

·;::: ...J '" ::l z "' " o $ o o " U"l o - ~ ...: + - f- + ,.-<

O' ,.-< ~

f-O'

- m m mz - mz mz m2Kf - K w - - w m - (m/s) 4 - m3 m3/sm w w w /3 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

12 13 14 1

16 17 18 19 20 2

22 23 24 25 1 5 1

PIP E 5.8 3.2 18.5

1 o 18.56 2.61 1.1

-3 1 -24.11 6 3

PE V 3.35 3.2 10.7

1 o 10.72 3.37 1.0 3

1 109.17 2 4 3

PE s 1.7 3.2 5.44 1 o 5.44 3.37 1.0 3 1 55.40 4 3

AC 11.1

1 o 11.18 3.29 1.1 3

1 123.35 Rm A*L'.t*C 5.5 8 3 = M 7

QT

45.90 263.82 5.37 -5 1.0 264.82 o 0.06 7.45 1 35.77 0.0002

348 612 o 6 6 2

j

12. OII

12. 00

12 00

12 o o 12. (l()

12 00

12.

"' 12 00

12. ()O

12. 110

12 o o

12 ()0

12.

"' 12. 00

12. OII

12. OII

12. 00

12. no

12 00

12. 00

!2. o o

12 Oll

12. Oll

12. 00

h-c

13. 00

14. 00

15. ()()

10 00

17 00

18. 00

19 00

20. 00

21. 00

22. 00

23. 00

11.0 o

1.0 o

20 o

3.0 o

4.0 o

5.0 Il

6.0 o

7.0 o

8.0

9JI o

ro. 00

Il. 00

12. 00

O. 91

" 97

1. OII

o 97

Il. 87

o 70

(}

41

()9

Il. 17

o 35

o 48

59

o. 70

o. RO

Il 911

o. 97

o o

(}

94

o. 75

O. 30

Il. ro

45

o 68

O. R3

A'

()()

o ()()

o 00

()()

6. ()()

O. IlO

6 00

O. {)()

00

IMI

()()

6. {)()

6.

00

00

00

00

6. OII

6. 00

()()

IlO

6. ,., 00

O. 00

6

00

,. A7..

5.4

5.8 2

6.0

" 5.8

5.2 2

4.2

2.5 8

05 4

1.0 2

2.1

2.8 8

3.5 4

4.2

4.8

5.4 Il

5.8 2

6.0 o

5.6 4

4.5 o

1.8

0.6 o

2.7

4.0 R

4.9

26. ()()

2o. 00

26. 00

26 00

20 00

20 IlO

20 00

2h ()()

20 00

26. 00

26 00

26 00

2h (){)

26. 00

26. 01)

20. {)()

26. 00

26. OII

26 00

20. 00

26. ()()

26 IlO

26. 00

26 00

te=teml c•A7.

31 46

31.82

32.00

31.82

31.22

30.20

2R.5R

26.54

24.98

23.90

23.12

22.46

21.80

21.20

20.00

20.18

20.00

20.36

21.50

24.20

25.40

2R.70

30.0R

30.9R

tml

20 40

20 40

20 40

20 40

20 40

20. 40

20 40

20 40

20. 40

20. 40

20.

40

20. 40

20 40

20 40

20 40

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

20 40

20 40

20. 40

20. 40

tev=tml

'"' 26.40

26.40

26.40

26.40

2fJ.40

26.40

26.40

211.40

26.40

26.40

26.40

2fi.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

2ti.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

ro

l54. 00

_H6 00

!59 00

41 {)

0.00

0.00

0.00

o 00

0.00

0.00

n.oo

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

41.0 o

159. o o

3r6. o o

354 o o

394. o o

rd

147. 00

136. 00

123. 00

103. 00

fi(J.{)

" 53.0 o

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

53.0

80.0 o

103. 00

123. 00

IJ6 00

146. 00

147. 00

IDm

H9.0 o

RQ.O o

890 o

89.0

o !N.O

89.0

89.0 o

89.0

89.0

89.0 o

89.0 o

89.0 o

89.0

89.0

89.0 o

89.0

89.0 o

R9.0 o

R9.0 o

89.0 o

R9.0 o

89 o o

89 o o

R9.0 o

rd

59. 00

W. 00

59. OII

59 00

59. 00

59 110

59 00

59.

00

59 00

59. ()()

59 00

59. 00

59. 00

59 00

59. 00

59 IlO

59. 00

59. ()()

59 00

59 00

59. 00

59. 00

59 00

59. ()()

,, O.

" 11. 85

O. 85

O. 85

Il. 85

O. 85

85

o. 85

O. 85

o 85

o 85

O. 85

o. 85

Il. 85

o 85

O. 85

O. R5

o 85

o 85

o. 85

O. 85

O. 85

O. 85

R5

-,,

00

1. 00

00

1. IlO

1. ()()

1. 00

1. 00

1 00

00

1. 00

00

1. 00

o o

1. 00

()()

L 00

()()

00

L 00

1. 00

1. OII

00

1. 00

1. 00

I=ala21 D+ld

447.90

404.60

258.15

137.85

80.00

53.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

53.00

RO.UO

137.85

258.15

404.ti0

446.90

4RI.90

lm=ala21D m+ldm

134.65

134.65

134.65

134.65

134.65

\34.65

134.65

134.65

134.65

134.65

134.65

134.65

134.65

134.65

134.65

134.65

134.65

134.65

134.65

134.65

134.65

134.65

134.65

134.65

.:.;-.. oo i rAit.'rl!lt

ti=;'~~/2 1 ts;::;,<A

23.20 34.51

23 20 34.57

23.20 33.7(;

23.20 32.76

23.20 31.76

23.20 30.56

23.20 28.58

23.20 26.54

23.20 24.98

23.20 23.90

23.20 23.12

23.20 22.46

23.20 21.80

23.20 21.20

23.20 20.60

23.20 20.18

23.20 20.00

23.20 20.72

23.20 22.04

23.20 25.14

23.20 27.16

23.20 31.45

23.20 33.12

23.20 34.26

tsm=temi(A /ae)lm

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

26.92

dt=tsm -ti

3.72

3.72

3.72

3.72

3.72

3.72

1.72

3.72

3.72

3.72

3.72

3.72

3.72

3.72

3.72

3.72

3.72

3.72

3.72

3.72

3.72

3.72

3.72

3.72

O=ts

"m

7.59

7.66

6.84

5.84

4.85

3.04

1.66

-0.38

-1.94

-3.02

-3.80

-4.46

-5.12

-5.72

-6.32

---6.74

-6.92

-6.20

-4.87

-1.78

0.24

4 54

6.20

7.34

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

Qdt=k •dt

\.OS

1.08

108

1.08

1.08

1.08

1.08

1.08

1.08

1.08

1.08

1.08

1.08

1.08

1.08

1.08

1.08

1.08

I.OH

I.OR

l.OR

I.OR

1.08

I.OR

oi

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.R

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

00 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

00 08

0.0 08

0.0 08

00 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

IlO 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

00 OR

0.0 08

Qo=ai•

"•o

0.35

0.36

O.J2

027

0.22

0.17

0.08

-0.02

-0.09

-0.14

-0.18

-0.21

-0.24

-0.27

-0.29

-0.31

-0.32

-0.29

-0.23

-O.OR

0.01

0.21

0.29

0.34

o 1 4

6.1 4

6.r 4

0.1 4

6.r 4

6.1 4

6.1 4

6.1 4

6.1 4

6.1 4

6.1 4

61

6.1 4

6.1

6.1 4

6.1 4

6.1

6.1 4

6.1

6.1

6.1 4

6.1 4

6.1 4

6.1 4

Q=S(Qdt t()u)

0.5 1 0.7

0.5 l 0.7

0.5 1 0.7

0.5 l 0.7

0.5 0.7

().5 0.7

0.5 11.7

0.5 0.7

05 0.7

0.5 0.7

0.5 0.7

0.5 1 0.7

o 5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

IJ.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

IJ.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

h-e

O. 9

()

9

O.

O.

o. 9

O.

o 9

o 9

O.

O.

O.

O.

o 9

o. 9

" 9

o. 9

o. 9

o. 9

12. 113. 1 O. 00 00 91

12. 1.!'!:..1 o.

o 12

o 13

o 14

o. 16

22

o. 12

o. 42

o. 51

o. 27

O. 59

o. 55

o. 48

41

O. 35

O. 29

O. 25

O. 22

o. 19

O. 16

o 13

o. 11

o. 09

o. 1

O.

11

M

4.2

4.2 3

4.0 9

3.8

4.4 8

4.4 8

4.4 8

4.4

4.4

4.4 8

4.4

4.4 8

44

3.4 1 4.4 8

2.4

,. Az

4.4 8

4.4 8

4.4 8

4.4 8

4.4

4.4 R

4.4

4.4

44 R

4.4

4.4 R

4.4 8

4.4 8

4.4 8

tem

6. 1 5.4 1 26. 00 6 00

60 J 5,~.] ~~.

383

568

575

498

B8

144

tc=teml c•Az

31.46

53

RO

103

123

136

146

147

146

136

123

103

RO

53

tml

20. 40

ljl.

2 27

2.27

2.27

2.27

227

2.27

2.27

2.27

2.27

2.27

2.27

2.27

2.27

2.27

2.27

2.27

2.27

2.27

2.27

2.27

2.27

2.27

2.27

2.27

te\=tml tAz

26.40

-0.7

-0.8

-0.9

() 97

-1

0.94

0.75

-0.3

-0.1

0.45

0.68

0.83

0.91

0.97

0.97

0.87

0.7

0.43

0.09

0.17

0.35

0.48

0.59

ID

0.00

-42 26

-4.8 26

-5.4 26

5.82 26

-6 26

5.64 26

-4.5 26

-1.8 26

-0.6 26

2.7 26

4.08 26

4.98 1 26

5.46 1 26

5.82 1 26

26

5.82 1 26

5.22 1 26

4.2 1 26

2.58 26

0.54 26

1.02 26

-2.1 26

2.88 26

3.54 26

ld IDm ld

146. 1105. 1 59. 00 00 00

w;. 1 IIU- 1 5ll-

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 .4

20 .4

20

20 .4

20 .4

26 4

26 .4

26 .4

26 .4

26 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

•1 •2

O. 1 1. 85 00

ll- -~ 1

cAz Atac •1 •2 I=a 1 a21D l!d

21.8 0.0062 0.85 1.00

21.2 o 0062 o.R5 1.00

20.6 0.0062 0.85 1.00

20.18 0.0062 0.85 1.00

20 0.0062 0.85 1.00

20.36 0.0062 0.85 1.00 378.55

21.5 0.0062 0.85 1.00 562.8

24.2 0.0062 0.85 1.00 591.75

25.4 0.0062 0.85 1.00 546.3

28.7 0.0062 0.85 1.00 423.3

30.08 ().()()62 0.85 1.00 268.4

30.98 0.0062 0.85 1 00 147

31.46 0.11062 0.85 1.00 146

31.82 0.0062 085 1.00 136

32 0.0061 0.85 1.00 123

31.82 0.0062 0.85 1.00 103

31.22 0.0062 0.85 1.00 80

30.2 0.{)()(,2 0.85 1.00 53

28.58 0.0062 0.85 1.00

26.54 0.0062 0.85 1.00

24.98 0.0062 0.85 1.00

23.9 0.0062 o 85 1.00

23.12 0.00fi2 0.85 1.00

22.46 0.0062 0.85 1.00

APORTURI DE CALDURA PRIN PE (E) ·BIROU 1 ETAJ 1

l=ala21 Dtld

146.00

lm=ala21D m+ldm

148.25

ti=tev/2 1 ts=te+(A 1 tsm=tem 1 (A 1 10 /ae)l /ae)bn

23.20 32.45 27.01

Naei

21.8

21.2

20.6

20.2

20.0

22.7

25.0

27.9

28.8

31.3

31.7

31.9

32.4

32.7

32.8

32.5

317

30.5

28.6

26.5

25.0

23.9

23.1

22.5

dt=tsm -ti

3.81

tl=tCV/L

IlO

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

09stsm

5.44

(Jt=cic1c3m(St•at•a2•1D 1 Qt=Sk 1 Qf=Qi max: 1 Sldmax:) (ts-ti) 1 Qt

276

361

427

216

433

317

0.29

-14

-20

-26

-31

-33

-5

18

47

57

83

87

88

93

96

97

94

87

75

55

34

18

-1

-8

Qdt~k

"dt

1.10

-14

-20

-26

-31

-33

271

379

474

272

516

404

88

93

96

97

94

87

75

55

34

18

-1

-8

•i

5.8 0.0 08

Qo=ai• o•o

0.25

d

0.2

0.0 7

0.1 2

0.3

0.7

1.6

15. 36

c2

0.25

0.47

0.71

1.09

1.75

3.55

0-"SIQdt +Qo)

21

si s2

o. 1 o. 12 17

O. 1 O. 12 17

o. 1 o. 12 17

O. 1 O. 12 17

o. 12

o. 12

o. 12

o. 12

o. 12

o. 12

O. 12

o. 17

O. 17

O. 17

o. 17

o. 17

o. 17

o. 17

o. 1 o. 12 17

O. 1 O. 12 17

O. 1 O. 12 17

o. 1 o. 12 17

o. 1 o. 12 17

o. 1 o. 12 17

O. 1 O. 12 17

o. 1 o. 12 17

O. 1 O. 12 17

o. 1 o. 12 17

o. 1 o. 12 17

o. 1 o. 12 17

o. 1 o. 12 17

.4-ct•sl)•

(1.6-c2•s2)

4.26755

4.23074 232

4.09943 616

3.84572 048

3.42818

2.40754 4

APORTURl DE CALDURA PRlN PE tE)- BIROU 2 ETAJ l

" el

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

05 0.7

0.5 0.7

0.5 0.7

0.5 0.7

0.5 0.7

0.5 07

0.5 0.7

0.5 0.7

0.5 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

o 5 1 o 7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 o 7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

o 5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

d

O.

O. 9

O. 9

o. 9

O. 9

o. 9

o 9

o. 9

o.

O.

o.

O.

O.

o.

o 9

O.

O.

o 9

o. 9

O.

12

O. Il

o 14

O.

"' 22

O. 32

O. 42

o 51

O. 27

o. 59

o 55

o 48

o 41

O. .15

o. 29

O. 25

o. 22

O. 19

O. 16

o. 13

o.

" 09

O. 1

O.

"

~1

4.2

4.2

4.0

3.8

3.4

2.4

4.4 8

4.4 R

4.4

4.4 8

4.4 8

4.4 8

4.4 8

4.4 8

4.4

4.4 8

4.4 8

4.4 8

4.4 R

4.4 8

4.4 8

4.4

4.4 8

4.4 8

4.4 8

4.4 8

4.4

44 R

4.4 8

4.4

8

ID ld "'

2.27 -fl.7

2.27 -O.S

2.27 -0.9

2.27 0.97

227 -1

383 53 2.27 0.94

568 80 2.27 o 75

575 IOJ 2 27 -0.3

498 123 2.27 -0.1

33R 136 2.27 0.45

. 144 146 2.27 0.68

147 2.27 0.83

146 2.27 0.91

136 2.27 0.97

123 2.27

103 2.27 0.97

80 2.27 O.X7

51 2.27 0.7

2.27 0.43

2.27 0.09

2.27 0.17

2.27 0.35

2.27 0.48

2.27 0.59

APORTURI DE CALDURA PRIN FE (E)- BIROU 2 ETAJ 1

cAz tem

-4.2 26

-4.8 26

-5.4 26

5.82 26

-6 26

564 26

-4.5 26

-1.8 26

-0.6 26

2.7 26

4.08 26

4.98 26

5.46 26

5.82 1 26

26

5.82 26

5.22 26

4.2 26

2.58 26

0.54 26

1.02 26

-2.1 26

2.88 26

3.54 26

tm "

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 4

20 1 26 .4 .4

20

20 4

20 4

20 .4

20 4

20 .4

20 .4

20 .4

20 .4

26 .4

26 .4

26 .4

26 .4

26 4

26 .4

26 .4

26 .4

26 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 4 .4

20 1 26 .4 4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 4 .4

tc=tcm! cAz

21.R

21.2

20.6

20.18

20

20.36

21.5

24.2

25.4

28 7

30.08

30.98

31.46

31.82

32

31.82

31.22

]0.2

28.58

26.54

24.98

23.9

23.12

22.46

Nac

0.0062

fl.0062

0.0062

0.0002

0.(>062

o 0002

0.0062

(l.OO!l2

0.0062

0.0062

O.OCI62

0.0062

0.0062

0.0062

0.0062

0.0062

0.0062

0.0062

0.0062

0.0062

0.0062

OJK>62

0.0062

0.0062

•1 •2 i=ala21D+Id

0.85 1.00

0.85 1.00

o 85 1.0()

0.85 1.00

0.85 1.00

0.85 1.00 378.55

0.85 1.00 562.8

0.85 1.00 591.75

o 85 1.00 546.3

0.85 1.00 423.3

0.85 1.00 268.4

0.85 1.00 147

0.85 1.00 146

0.85 1.00 136

0.85 1.00 123

0.85 1.00 103

0.85 1.00 80

0.85 1.00 53

0.85 1.00

0.85 1.00

0.85 1.00

0.85 1.00

0.85 1.00

0.85 1.00

APORTURI DE CALDURA PRIN PE ~E) -!11~9\J 3 ţŢAJ. 1

ts=tc! A/aci

21.8

21.2

206

20.2

20.0

22.7

25.0

27.9

28.8

31.3

31.7

31.9

32.4

32.7

32.8

32.5

31.7

30.5

28.6

26.5

25 o

23.9

23.1

22.5

h=otcv/2 +10

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

21.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

21.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

21.2

21.2

23.2

21.2

23.2

23.2

Qi=c 1 c2c3m(Si*a l*a2*1D max!SJdmax)

276

]fi]

427

216

433

317

Qt=Sk (ts-ti)

-14

-20

-26

-31

-33

-5

18

47

57

83

87

88

93

96

97

94

87

75

55

34

18

-1

-8

QfeQI

+Qt

-14

-20

-26

-31

-]]

271

379

474

272

516

404

88

93

96

97

94

87

75

55

34

18

-1

-8

Smed=R.IO

"

0.2

0.0

0.1 2

0.3

0.7

1.6

c2

0.25

0.47

0.71

1.09

1.75

3.55

2*1.4*1.6

'1 '2

O. 1 O. 12 17

O. 1 O. 12 17

o. 1 o. 12 17

o. 1 o. 12 17

O. 12

o. 12

o. 12

O. 12

O.

12

O. 12

o. 12

o. 12

o. 12

O. 17

o. 17

o. 17

o. 17

O. 17

O. 17

o. 17

o. 17

o. 17

O. 1 O. 11 17

o. 1 o. 11 17

o. 1 o. 12 17

O. 1 O. 12 17

o. 1 o. 12 17

O. 1 O. 11 17

O. 1 O. 12 17

o. 1 o. 12 17

o. 1 o. 12 17

o. 1 o. 12 17

o. 1 o. 12 17

S1=2*(1 .4-

cl*sl)"' (l.6-

c2*s2)

4.26755

4.23074 232

4.09943 616

3.84572 048

3.41818

2.40754

12 00

12. 00

12 IlO

12 00

12 00

12. 00

12 00

12. {)()

12 ()()

12 00

12 00

12 00

12 00

12 00

12 IlO

12 00

12 ()()

12. 00

12. 00

12. 00

12. 00

12. 00

12. 00

12 00

h-e

13. 00

14. 00

15. 00

1fi. 00

17. 00

IR. 00

19. 00

20. 00

21. 00

22. 00

21. 00

0.0 o

1.0 o

2.0

3.0 o

4.0

5.0

6.0

7.0 o

8.0 o

9.0 o

10. 00

Il. 00

12 00

O. 91

Il 97

1. 00

o 97

O. 87

70

O. 43

09

O. 17

O. 35

O. 48

O. 59

O. 70

RO

O. 90

O. 97

00

o 94

Il 75

O. 30

o 10

o 45

O. 68

O. X3

1\7

110

OII

6. 0()

6. 110

110

110

6 ()()

110

00

6.

00

6. ()()

fi. ()()

fi. IlO

6. ()()

()()

6. ()()

fi. 00

fi. 00

fi. 00

fi. IlO

fi. 00

fi. 00

6.

00

fi. 00

,. Az

54 fi

5.8 2

fdl

5.8

5 2

4.2 o

25 8

05 4

1.0 2

2.1 o

2 8 8

35 4

4.2

o

4.8

5.4 o

5.8 2

6.0 o

5fi 4

4.5 o

1.8

0.6 o

2.7

4.0 8

4.9 8

tem

2fi IlO

2fi ()()

26 00

26 ()()

2fi ()()

26 no 2fi ()()

26 ()()

26 IlO

2fi ()()

2fi OII

2fi 00

26 00

2fi IlO

26 ()()

2fi. OII

2fi 00

26 00

26. 00

26 00

26. 00

26. 00

26. 00

26 00

tc""lem 1

c*/\z

31 46

31JQ

32.00

31.lQ

31.22

30.20

28.58

2fi.54

24.9H

21.911

23.12

22.46

2\.80

21.20

20.(1()

211.18

20.00

20.3tl

21.50

24.20

25.40

28.70

30.08

30.98

tm1

20. 411

20. 411

20. 40

20. 40

20 40

20. 40

20. 40

211. 411

20. 40

211. 411

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

211. 40

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

tcv=tm1

•1\7

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

2tl.40

26.40

26.40

26.40

26.40

2fi.40

26.40

26.40

2tl.40

26.40

26.40

2tl.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

1D

0.00

o 00

0.00

0.00

'00

53.0

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

o 00

0.00

0.00

o(){)

0.00

53.0 o

3.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

1d

\4ti. 00

13tl 00

123. 110

IOJ IlO

!HUl

53.0 o

o 110

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.110

0.00

0.00

0.00

0.00

53.0 o

RO.O o

103. 00

123. 110

\3tl. 00

140. 011

147. 00

IDm

5.00

5.00

5.00

5 00

5 00

5.00

5.00

5 ()()

5.00

5 00

5.011

5.00

5.00

5.00

5.110

5.00

5.00

5.00

5.00

5.00

5.00

5.00

5.00

5.00

ld

59.

00

59. 00

59 00

59. 00

59.

00

59 110

59 011

59 00

59 00

59 011

59 ()()

59 110

59 00

59. 00

59 00

59. 00

59 00

59. 00

59. 00

59. 00

59. 110

59. 110

59 00

59 00

•1

O. 85

Il.

" Il. 85

o 85

O. R5

o. 85

Il. 85

O. 85

O. 85

O. 85

O. 85

O. 85

o. 85

o R5

o 85

85

o 85

O. 85

O. 85

o 85

O. 85

o 85

n 85

"

•2

IlO

00

1. no 1

00

1. 00

1 {){)

on 1. 00

1. 00

on

1. ()()

00

1. (){)

00

1. no

(){)

00

1. 00

1. 00

1. 00

1. 00

1. 00

1. 00

1. 00

APORTliRI DE CALDURA PRIN PE (N)- BIROU 3 ETAJ 1

l=ala21 Dlld

14600

116.00

IB.OO

103.00

82.55

98.05

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

98.05

82.55

103.00

123.00

13tl.OO

14tl.OO

147.00

lm=ala2\D mlldm

63.25

fi3.25

tl3.25

63.25

63 25

63.25

63.25

63.25

IJ3.25

tll.25

63.25

63.25

tl3.25

63.25

fi3.25

tl3.25

63.25

fi325

63.25

63.25

63.25

63.25

63.25

tl3.25

tt=tcv/2 1 ts""""tet(A 1 tsm=tcm+(A 110 lac)f /ae)Im

23.20 32 45 26.43

23.20 32.74 2fi.43

23.20 32.84 26.43

23.20 32.52 26.43

23.20 31.78 26.43

23.20 30.87 2fi.43

23.20 2R.58 26.43

23.20 2fi.54 2fi.43

23.20 24.9R 26.43

23.20 23 90 26.43

23.20 23.12 2fi.43

23.20 22.46 26.43

23.20 21.80 26.43

23.20 21.20 26.43

23.20 20.60 26.43

23.20 20.IR 26.43

23.20 20.00 26.43

23.20 21.03 26.43

23.20 22.06 2fi.43

23.20 24.90 26.43

23.20 2fi.24 26.43

23.20 29.62 26.43

23.20 31.07 2tl.43

23.20 31.98 2tl.43

dt=tsm -ti

323

3.23

3.23

3.23

3.23

3.23

3.23

3.23

3.23

3.23

3.23

3.23

3.23

3.23

321

3.23

3.23

3.23

3.23

3.23

3.23

3.23

3.23

3.23

O=ts

"m 6.02

6.31

fi.41

6.()9

5.35

4.44

2.15

0.11

-1.45

-2.53

-3.31

-3.97

-4.63

-5.23

-5.83

-6.25

·6.43

-5.40

-4.37

-1.53

-0.19

3.19

4.64

5.55

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

Qdt=k •dt

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

0.94

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

~- -- AI'QB.TUJUOEt:AUlU&APIUN fEIEl- Blll.QU 3 ETAJ 1 1

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

00 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

00 08

00 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

Qo=at• o•o

11.28

0.29

OJO

0.28

0.25

0.21

0.10

O.ot

-0.07

-0.12

-0.15

-0.18

-0.21

-0.24

-0.27

-0.29

-0.30

-0.25

-0.20

-0.07

.. o.ot

0.15

0.22

0.2fi

Q=S1Qdt IQo)

j -~~~ 1 'l!.l-4!1.6 lt•o.s•tl 1

el el

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 11.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

0.5 1 0.7

o 5 1 0.7

o 5 1 o 7

0.5 1 0.7

c3

O.

O.

O.

o 9

O.

O. 9

O. 9

" 9

O.

O. 9

o 9

O.

O. 9

O.

o.

o.

O.

O. 9

O. 9

O. 9

O.

o 2o

O. 25

O. 24

o 2l

o 31

~·

0.4 42 1 5

O.

52

59

o 6]

O. 66

O. 7

o 74

o 77

O.

76

o 74

O. 7

o 68

0.4 1

0.4

1.2 8

1.2 8

1.2 8

1.2 8

1.2 8

1.2 8

1.2 8

1.2

1.2 8

1.2

1.2 8

1.2 8

1.2 8

1.2 8

1.2 8

1.2 8

1.2 8

o 1 0.4 1.2 65 5 8

o 51

o 4

O. J

O. 27

28

1.2 8

1.2 8

1.2

12 8

1.2 8

1 2 8

ID

53

53

ld Az cA7.

2.27 -0.7 -4.2

2.27 -0 8 -4.8

2.27 -0.9 -5.4

2.27 0.97 5.82

2.27 -1 -o

53 2.27 0.94 5.64

RO 2.27 0.75

-45

103 2.27 -0 3 -1.8

123 2.27 -0.1 -0.6

I.J6 2.27 045 2.7

146 2.27 0.08 4.08

147 2.27 o 83 4.98

146 2.27 0.91 5.46

Ilo 2.27 0.97 5.82

12.3 2.27

103 2.27 o 97 5.H2

80 2.27 0.87 5.22

53 2.27 0.7 4.2

2.27 0.43 2.58

2 27 0.09 0.54

2.27 0.17 1.02

2.27 0.35

-2 1

2.27 0.48 2.88

2.27 0.59 3.54

APORTURIL>E CALDURA PRIN FE (N)- BIROU 3 ETAJ 1

tem

26

26

2fi

2o

2o

26

26

26

26

26

26

26

26

26

26

26

26

26

26

26

2fi

26

26

26

tm

1 te

20 1 26 4 4

20 1 2fi .4 .4

20 1 2fi 4 4

20 1 26 .4 .4

20 1 2fi .4 .4

20 1 26 4 .4

20 .4

26 .4

20 1 2fi .4 .4

20 1 2fi .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 2o .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 4 .4

20 1 26 .4 .4

20 26 .4

20 1 26 4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 20 .4 .4

20 1 26 .4 .4

tc=tcm! cAz

21.8

21.2

20.6

20.18

20

20.36

21.5

24 2

25.4

28.7

30.0M

30.98

31.46

31.82

32

31.82

31.22

30.2

28.58

20 54

24 98

23.9

23.12

22.46

A/ac •1

0.0062 O.R5

0.0062 O.R5

0.0062 O.R5

0.0062 0.85

0.0062 O.R5

0.0062 fl.R5

0.0062 0.85

0.0062 0.85

0.0062 0.85

0Jl062 0.85

{).()(J62 0.85

0.0062 0.85

0.0062 0.85

0.0062 0.85

0.0062 O.H5

0.0062 0.85

0.0062 0.85

0.0062 0.85

0.0062 0.85

0.0062 0.85

0.0062 0.85

0.0062 0.85

0.(1062 0.85

0.0062 11.85

a2 l=ala21D+Id

1.00

1.00

1.00

1.00

1.00

1.00 98.05

1.00 82.55

1.00 103

1.00 123

1.00 136

1.00 146

1.00 147

1.00 146

1.00 136

1.00 123

1.00 103

1.00 82.55

1.00 98.05

1.00

1.00

1.00

1.00

1.00

1.00

ts=tc! Naei

21.8

21.2

20.6

20.2

20.0

21.0

22.0

24.8

26.2

29.5

31.0

31.9

32.4

32.7

32.8

32.5

31.7

30.8

28.6

26.5

25.0

23.9

23.1

22.5

/\PORTURI DE CALDURA PRIN ACOPERIS· SALA CONFERINTE 1 ETAJ 2

tio=t('"/2 !!()

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

Q1=cl c2c3m(Si•a 1•a2•m maxtSJdmax)

28

28

36

43

QPSk (ls-ti)

-4

-fi

-8

-9

-9

-6

-3

18

23

25

27

27

28

27

25

22

16

10

-2

Qf~Qi

IQt

-4

-6

-8

-9

-9

21

24

18

23

25

27

27

28

27

61

65

16

10

-2

Smcd=R.IO

el

4.0

14. 3

14.

4.0 1

el

1.04

6.76

6.76

1.04

J•o.s•t.6

si s2

o. 1 o. 12 17

o. 1 o. 12 17

O. 1 O. 12 17

o. 1 o. 12 17

o. 1 o. 12 17

Sl=l*(O 8-

d•st)• (1.6-

c2•s2)

o. 1 o. 1 0.45371 12 17 616

o. 12

O. 17

o. 1 o. 12 17

O. 1 O. 12 17

O. 1 O. 12 17

o. 1 o 12 17

o. 1 o. 12 17

o. 1 o. 12 17

o. 1 o. 12 17

O. 1 O. 12 17

o. 1 o. 12 17

o. 12

o. 17

0.41293 28

0.41293 28

o. 1 o. 1 0.45371 12 17 616

o. 1 o. 12 17

O. 1 O. 12 17

o. 1 o. 12 17

o. 1 o. 12 17

o. 1 o. 12 17

o. 1 o. 12 17

!UJ

8.0

80

8 o o

8.0 o

8.0 o

8.0

R.O

8.0

8.0

8.0 o

8.0

8.0 o

8.0 o

8.0

8 Il

8.0

8.0 o

8.0

8.0 Il

8.0 Il

8.0 o

8.0

8.0

h-c

17. on IR. OII

19. 00

20. 00

21. 00

22. 00

2].

00

24. 00

1.0 o

2.0 o

3.0 o

4.0

5.0 o

6.0

7.0

8.0 o

9.0 o

10. IX)

Il. 00

12. 00

Il 00

14. 00

15. 00

In. 00

Il. 87

11. 70

O. 43

Il. 119

O. 17

35

o. 48

O. 59

Il. 711

80

Il. 90

Il. 97

IlO

Il. 94

Il. 75

o. 30

Il 111

O. 45

O. 68

O. 83

Il. 91

O. 97

00

O. 97

Az

00

()(}

6 (){)

(X)

6. 00

00

fi. 00

6. 00

fi. IlO

fi. 00

6. 110

6. ()()

6.

00

fi. 00

fi. 00

6. 00

00

fi. 00

00

00

fi. 110

6,

00

fi. 00

fi OII

c' Az

5.2

4.2 o

2.5 8

0.5 4

1.0 2

2.1 o

2.8 8

35 4

42

4.8

5.4 o

5.8 2

6.0 o

5.6 4

4.5

1.8 o

O.fi o

2.7 o

4.0

4.9 8

5.4 fi

5.8 2

6.0

.5.8

tem

26. 00

2fi. ()()

2fi. 00

26. 00

2fi. ()()

2fi. 00

26. 110

2fi. ()()

2fi. no

2fi 00

26. ()()

26. 00

26. OII

26. 00

2fi. 00

26. 00

2fi. IKl

26. 00

2fi. ()()

2fi. 00

2fi. 00

2fi ()()

26 ()()

26 OII

tc=tcmf c•A7.

31.22

30.20

2858

26.54

24.98

23.90

23.12

22.46

21.80

21.20

20.60

20.18

20.00

20.3fi

21.50

24.20

25.40

28.70

30.08

30.98

31.4fi

3\.82

32.00

.l\.82

tml

20 40

20. 40

20. 40

20. 40

20. 4[1

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

20 40

20. 40

20. 40

20 40

20 40

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

20 40

tcv=tml

'"' 26 40

2fi.40

2fi.40

2fo.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

2fi.40

26.40

26.40

2n.40

2fi.40

2h.40

ID ld

241. 1 80.0 00 o

89.0 1 53.0 o o

0.00 1 0.00

0.00 1 0.00

0.00 1 0.00

0.00 1 0.00

0.00 1 0.00

0.00 1 0.00

0.00 1 0.00

0.00 1 0.00

0.00 1 0.00

0.00 1 0.00

0.110 1 0.00

89.0 1 53.0 o

241. 1 80.0 00

381. 103. 00 00

532.1123. 00 00

M7.1136. 00 00

711. 1146. 00 00

734. 1147. 00 00

711. 1146. 00 00

M7. 136. 00 00

532. 123. ()() 00

:"IRI. 103 00 00

IDm

247 00

247. 00

247. 00

247. 00

247. 00

247. 00

247. 00

247. 00

247. 00

247. 00

247. 00

247. 00

247. 00

247. 00

247 00

247. IlO

247 00

247. 00

247 00

247. 00

247. 00

247. 00

247. 00

247. 00

ld

59. 00

59. 00

59. 00

59. 00

59. 00

59. 00

59. 00

.59. 00

59 00

59 00

59. 00

59. 00

59. 00

59. 00

59. 00

59. 00

59. 00

59. 00

59. {)()

59. 00

59. 00

59 00

59. 00

59 ()()

APORTLIRJ DE CALDURA PRIN ACOPERIS- SALA CONFERINTE 2 ETAJ 2

•1

Il. 85

o. 85

o. 85

O. 85

O. 85

O. 85

O. H5

O. R5

R5

o. R5

O. 85

O. 85

85

O. 85

Il 85

o. R5

o. 85

o. 85

o. 85

O. 85

o. 85

85

H5

O. 85

•2

1 00

00

1 00

1. 00

()()

1. 00

1. 00

1. 00

00

00

00

OII

1. 00

00

00

00

IlO

1 00

1 00

IlO

1 00

1 00

1. 00

1. 00

l=ala21 Dtld

284 85

128.65

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

000

0.00

0.00

o 00

128.65

284 85

426.85

575.20

685.95

750.35

77090

750.35

685.95

575.20

42fi.R5

lm=a1a21D mtldm

268.95

268.95

268.95

268.95

268.95

268.95

268.9.5

268.95

2fi8.95

268.95

268.95

268.95

268.95

268.95

268.95

268.95

268.95

268.95

2M!.95

268.95

268.95

20!!.95

268.95

2fi8 95

tt=tcv/2 1 ts--=tcf(A 1 tsm=temt(A t 10 /ae)l /ae)lm

23.20 33.16 27.83

23.20 31.07 27.83

23.20 28.58 27.83

23.20 26.54 27.83

23.211 24.98 27.83

23.20 23.90 27.83

23.20 23.12 27.83

23.20 22.4fi 27.Rl

23.20 21.80 27.83

23.20 21.20 27.83

23.20 20.fi0 27.83

23.20 20.18 27.83

23.20 20.00 27.83

23.20 21.23 27.83

23.20 23.44 27.83

23.20 27.10 27.83

23.20 29.31 27.83

23.20 3336 27.83

23.20 35.18 27.83

23.20 3fi.22 27.83

23.20 36.5fi 27.83

23.20 3n.48 27.83

23.20 35.91 27.83

23.20 34.72 27.83

dt=tsm ~h

4.63

4.63

4.63

4.fi3

4.fi3

4.63

4.63

4.63

4.63

4.63

4.63

4.63

4.63

4.63

4.63

4.63

4.63

4.63

4.63

4.fi3

4.fi3

4 63

4.63

4.63

O=tstsm

5.33

3.25

0.75

~1.29

·2.85

~3.93

-4.71

~5.37

~6.03

~6.63

~7.23

-7.65

~7.83

~6.59

-4.39

-0.73

1.48

5.54

7.35

8.39

8.73

8.66

8.08

6.89

0.30

0.30

0.30

0.30

0.30

0.30

0.30

0.30

0.30

0.30

0.30

0.30

0.30

0.30

0.30

0.30

0.30

0.30

0.30

0.30

0.30

0.30

0.30

0.~0

Qdl=k 'dt

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

1.39

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

0.0 08

0.0 08

0.0 08

OII 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

11.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 118

0.0 08

0.0 08

0.0 08

QtFa!• o•o

0.25

0.15

0.03

-0.06

~0.13

~0.18

~0.22

~0.25

-0.28

-0.31

~0.34

-0.35

-0.36

-0.31

-0.20

-0.03

0.07

0.26

0.34

0.39

0.41

0.40

0.38

0.32

33. 7

33.

33. 7

33. 7

JJ.

33. 7

33. 7

33. 7

33. 7

33. 7

33. 7

33. 7

33.

33. 7

33.

33. 7

33. 7

JJ. 7

33.

33. 7

33. 7

33. 7

33. 7

JJ . 7

Q=S(Qdt '0o)

55

52

48

45

42

41

39

38

37

)fi

35

35

35

36

40

46

49

55

58

60

fi()

60

59

58

..... - -- ... ,

el e2 el ,, 2.3

2.3 R

2J 8

2.3 R

2.3 R

23

23

2.3 R

2.3 8

2.3 8

2.3 8

2.3 8

2.3 8

2.3 8

2.3 8

2.3 8

2.3

2.3 8

2.3 8

2.3 8

2.3 8

2.3 8

2.3 8

2.3

ID

41

159

316

354

)94

354

316

159

41

ld A7

588 -{).7

5.88 -0.8

5.88 -0.9

5.88 () 97

5.88 -1

53 5 88 0.94

80 5 88 0.75

103 5.88 -0.3

123 5.88 -0.1

136 5.88 0.45

146 5.88 0.68

147 5.88 o 83

141i 5.88 0.91

136 5.88 0.97

123 5.88

103 5.88 0.97

RO 5.88 0.87

53 5.88 0.7

5.88 0.43

5.88 0.09

5.88 0.17

5.88 0.35

5.88 0.48

5.88 0.59

APORTURI DE CALDURA PRIN l 1E (S)- BIROU!, SCI ETAJ 1. 2

cAz tem

-4.2 26

-4.8 26

-5.4 26

5.82 26

-6 26

5.64 26

-4.5 26

-1.8 1 26

-0.6 1 26

2.7 1 26

4.08 1 2fi

4.98 1 26

5.46 1 26

5.82 1 26

26

5.82 1 26

5.22 1 26

4.2 1 26

2.58 26

0.54 26

1.02 26

-2.1 26

2.SS 26

3.54 26

tm 1

te

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 4

20 1 26 4 .4

20 1 26 4 .4

21) 1 26 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 4 .4

20 1 26 4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 4

20 1 26 .4

20 1 26 4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 4 .4

20 1 26 .4 .4

20 1 26 .4 .4

tc=tcml cJ\7.

21.8

21.2

20.6

20.18

20

2036

21.5

24.2

25.4

28.7

30.08

30.98

31.46

31.82

32

31.82

31.22

302

28.58

26.54

24.98

23.9

23.12

22.46

Nac •1 a2

0.0006R

O.OOOfiR

0.00068

0.1}0068

0.00068

O.Ofl068

0.{)0068

0.00068

O OOOfiR

0.00068

11.00068

0.00068

0.00068

0.00068

0.0()()68

0.00068

0.00068

0.00068

0.00068

0.00068

0.00068

0.0006S

0.0006S

0.00068

l=ala21Dt ld ts=tel Naei

21.8

21.2

20.6

20.2

20.0

20.4

21.5

24.2

25.4

28.7

30.1

31.0

31.5

31.8

32.0

31.8

31.2

30.2

28.6

26.5

25.0

23.9

23.1

22.5

ti=tcv/2 li O

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

23.2

Qi=c 1 c2c3m(Si*a l*a2*1D maxtSidmax)

Qt~Sk

(ts-tt)

-20

-28

-36

-42

-45

-40

-24

14

li

77

96

109

116

121

123

121

112

98

75

47

25

10

-1

-10

Qf~Qi

IQt

-20

-28

-36

-42

-45

-40

-24

14

31

77

96

109

116

121

123

121

112

98

75

47

25

10

-1

-10

1 -- -- - - - --- -- - -- - -- ---- --'.----========--- ----------------

1

12. o o 12. OII

12. on 12. ()()

12. OII

12. ()\)

12. IlO

12. ()()

12 00

12 00

12 00

12. ()(1

12. 00

12. 00

12. 00

12 00

12. 00

12. 00

12 (10

12 OII

12. on

12. 00

12. 00

12 00

h-e

13. 00

14. 00

15. OII

16. 00

17. 00

18. IlO

19. 00

20 00

21. 00

22. 00

23. 00

0.0

1.0

2.11 o

3.0 o

4.0

5.0 o

fi.O o

7.0 o

8.0 o

9.0 o

10. 00

Il. 00

12. 00

o. 91

O. 97

00

o. 97

o. R7

O. 70

O. 43

O. 09

O. 17

o 35

()

4R

O. 59

O. 711

80

90

O. 97

00

94

()

75

o 30

O. 10 o. 45

O. fi8

o 83

Az

00

fi. (X)

fi. 00

00

OII

fi. ()()

6. on 6. OII

fi. 00

fi. OII

fi. 0(1

()()

fi. 110

00

6. (X)

6. 00

6. 00

fi. ()()

fi 00

00

00

fi. ()()

()()

00

c• M

5.4

58 2

fi.O

5.8 2

5 2 2

42 o

2.5 8

0.5

1.0 2

2.1 o

2.8 8

3.5 4

4.2

4.8

5.4 o

5.8

fi.O

5.6 4

4.5

1.8 o

O.fi o

2.7 o

40 8

4.9

tem

2fi 00

2fi ()()

2fi OII

2fi ()()

2fi 00

26. OII

26. 00

2fi 00

2fi. ()()

2fi. 00

26. OII

2fi 0(1

26. 00

26 00

26. 00

26. <XI

26. (X)

2fi. lXI

26. <XI

26. 110

2fi. <XI

2fi 00

2fi 00

2fi 00

te=tcm+ c*A7

31.40

31.R2

32.00

31.82

31.22

30.20

28.58

2h.54

24.98

23.90

23.12

22.46

2UW

21.20

20.60

20.IR

20.00

20.36

21.50

24.20

25.40

28 70

30.08

30.98

--.------r

tml

2!1. 41l

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

20 40

20. 40

20 40

20 40

20 40

20 40

20 40

20 40

20 40

20 411

20. 40

20 40

20 40

20. 40

20. 40

20. 40

20. 40

tcv=tml tAz

26.40

2fi.40

26.4()

26.40

26.40

26.40

20.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

26.40

--.------r 1

ID

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

383. OII

568. 00

575 00

498. 00

338. 00

144. 00

0.00

1

ld

146 ou llfi 00

123. 00

lll3. 00

80.0 o

53.0 Il

0.00

o 00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

53.0

80.0 o

103. 00

123. (){)

136 00

146 00

147. 00

1

(Om

105. 00

105. 00

105. OII

105. 00

105. 00

105. 00

105. 00

105. 00

105. 00

105. 00

105. 00

105 00

105 00

105. 00

105. 00

105. 00

105. 00

Hl5. 00

105. 00

105 00

1115. 00

105. 00

105. OII

105. 00

ld

59. 00

59. 00

59. 00

59. 00

59 00

59. 00

59 00

59 00

59 00

59. 00

59. 00

59. 00

59. 00

59. 00

59. 00

59. 00

59. 00

59. OII

59. 00

59. 00

59. (){)

59. 00

59 00

59 00

•1

o 85

o. 85

O. 85

O. 85

O. X5

o 85

85

Il. 85

Il 85

85

O. 85

85

o 85

O. 85

O. 85

O. 85

o 85

O. 85

O. 85

85

O.

" O. 85

O. 85

85

•2

00

00

1 00

1 00

1. 00

1 00

1. 00

1. 00

00

1. 00

00

00

00

00

1. 00

1. OII

1. 00

1. 00

1. 00

OII

OII

00

()()

1. 00

l=ala21 D! ld

146.00

136.00

123.00

103.00

80.00

53.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

o.on

0.00

0.00

378.55

562.80

591.75

546.30

42.UO

2fi8.40

147.00

lm=ala21D mtldm

148.25

14R.25

14!U5

14~U5

148.25

148.25

148.25

148.25

148.25

148.25

148.25

148.25

148.25

148.25

148.25

148.25

148.25

148.25

148.25

148.25

148.25

148.25

148.25

148.25

ti=tev/2 1 ts=tct(A 1 tsm=tcm+(A 110 /ac)l /ac)lm

23.20 32.45 27.01

23.20 32.74 27.01

23.20 32.84 27 OI

23.20 32.52 27.01

23.20 31.76 27.01

23.20 30.56 27.01

23.20 28.58 27.01

23.20 2fi.54 27.01

23.20 24.98 27.01

23.20 23.90 27.01

23.20 23.12 27.01

23.20 22.46 27.01

23 20 21.80 27.01

23.20 21.20 27.01

23.20 20.60 27.01

23.20 20.18 27.01

23.20 20.00 27.01

23.20 22.93 27.01

23.20 25.33 27.01

23.20 28.22 27.01

23.20 29.11 27.01

23.20 31.58 27.01

23.20 31.91 27.01

23.20 31.98 27.01

/\PORTURI DE CALDURA PRIN FE (E)- BIROU 1 PARTER

1 1 1 1 1 1 1 1

dt=tsm -11

3.81

381

3.81

3.81

3.81

381

3.81

3.81

1.81

3.81

3.81

3.81

3.81

3.81

3.81

3.81

3.81

3.81

3.81

3.81

3.81

3.81

3.81

381

1 1

O=tstsm

5.44

5.74

SJU

5.51

4.76

3.55

1.57

-0.47

-2.1l3

-3.11

-3.89

-4.55

-5.21

-5.81

-6.41

-<;.83

-7.01

-4.07

-1.68

1.22

2.11

4.57

4.90

4.97

0.29

0.29

0.29

0.29

o 29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

0.29

1 1

Qdl~k

'dl

1.10

1.10

1.10

1.10

1.10

1.10

1.10

1.10

1.10

1.10

1.10

1.10

1.10

1.10

1.10

1.10

1.10

1.10

1.10

1.10

1.10

1.10

1 10

1.10

1

5.8

5.8

5.8

5.R

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

5.8

H

5.8

5.8

5.8

5.8

5 8

5.8

5.8

00 08

0.0 08

0.0 OR

00 08

00 08

0.0 08

0.0 OR

0.0 08

0.0 08

0.0 08

o. o 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

0.0 08

Qo=ai• ~·D

0.25

0.27

0.27

0.26

0.22

0.16

om

-0.02

-0.09

-0.14

-0.18

-0.21

-0.24

-0.27

-0.30

-0.32

-0.33

-0.19

-0.08

0.06

0.10

0.21

0.23

0.23

19. 2fi

19. 2fi

19. 26

19. 26

19. 26

19. 26

19. 26

19. 26

19. 26

19. 26

19. 26

19. 26

19. 26

19 26

19. 26

19 26

19. 26

19. 26

19. 26

19. 26

19 2fi

19. 26

19 26

19. 26

Q~SI!)dl

!()o)

2fi

26

2fi

26

26

24

23

21

19

18

18

17

17

16

16

15

15

18

20

22

23

25

26

26

Smed=8.1

l

3•!.4•1.6

!!.,... ... ~

WILO Pumpen bsterreich GmbH Eitnergasse 13 Specificatie A 1230 Vienna, Austria Tel. Fax

Proiect

de contact

Nr. proiect

Locatia

Data 04.07.2011

Cant. Denumirea

1 Instalatie: Pompa de inalta eficienta Pompa de inalta eficienta Wilo Stratos 30/1-4 CAN

Pompa de circulatie cu rotor umed, cu reglaj electronic, cu

costuri minime de exploatare, pentru montare pe conducta. Poate fi utilizata pentru toate aplicatiile în instalatiile de

încalzire-

ventilatie-climatizare (de la -10 °C pâna la +110 °C). Cu reglaj electronic de putere integrat pentru presiune

diferentiala constanta sau variabila.

Cochilii termoizolante în echiparea de serie.

Echipa re de serie:

Comanda manuala cu un singur buton pentru

-pompa pornit/oprit

-alegerea modului dereglare:

dp-c (presiune diferentia la constanta) dp-v (presiune diferentiala variabila)

dp-T (presiune diferentiala condusa prin temperatura)*)*)

prin monitor IR sau LON - regim de reglaj manual (setarea fixa a unei turatii)

- trecere automata în regim redus

(cu autoinstruire prin tehnologie FUZZY)

- setarea valorii impuse sau a turatiei

Afisaj grafic pe pompa, cu citire din fata, cu posibilitate de

rotire

pentru dispunerea orizontala sau verticala a modulului,

pentru a

indica:

- starea de functionare

- modul de reglaj -valoarea impusa a presiunii diferentiale sau a turatiei

- mesaje de avarie sau de avertizare

Motor sincron dupa tehnologia ECM cu rotor cu magnet

permanent,

sistem special electronic de comanda fara senzori si

convertizor de frecventa cu alimentare monofazata.

Cu randamente maxime si moment ridicat de pornire,

inclusiv

functia de deblocare automata.

Protectie totala integrata a motorului, lampa de semnalizare

avarie, semnalizare colectiva de avarie fara potential, regim

de

reducere automata la turatia minima (cu autoinstruire),

interfata

IR pentru comunicarea fara fir cu aparatul de comanda si

service Wilo-IR-Monitor, slot pentru module Wilo IF Stratos

(module IF-

Stratos cu interfete pentru sistemul de automatizare a

cladirii

(GA) sau administrarea pompelor cu 2 rotoare). (accesorii:

module IF Stratos PLR, LON, Ext. Aus, Ext. Min. sau SBM.).

Carcasa pompei din fonta cu acoperire prin cataforeza,

rotorul

din material plastic armat cu fibra de sticla, arborele din otel

crom cu

IW1LOI

Pag.1/3

Gr.Pret r.unitar [EUR] Pret [EUR]

W1 661.00 661.00

WILO Pumpen bsterreich GmbH Eitnergasse 13 A 1230 Vienna, Austria Tel. Fax

Persoana de contact

Cant. Denumirea

Specificatie

Proiect

Nr. proiect

Locatia

Data 04.07.2011

IWlLOI

Pag. 2 1 3

Gr.Pret unitar [EUR] Pret [EUR] ·----·--·-~-~--------+-----+----------1-------1

Flanse Kombi PN 6/PN10 pentru DN 32 pâna la DN 50.

Fluidul vehiculat Debit Înaltimea de refulare Temp. Admisibila de functionare ( -1 o oc p â n a 1 a + 11 O °C)

Apa, curata 100% 0.81 m3/h 1.76 m

50 °C Pres. De functionare 1 nominala: /PN10 Alimentarea: 1~230V/50Hz Puterea absorbita P1

Grad de protectie Racorduri

Fabricat Tip Nr. articol

0.0085 .. 0.009 kW IP 44

Rp 1 1/4 / PN10

Wilo

Wilo-Stratos 30/1-4 CAN : 2104226

Subtotal:

Pret total brut

19 Grup utilizatori Numai citire Statut date

661.00

786.59 EUR


de contact

o 0.4 0.8 1.2 1.6

L N PE SSM Ll

J- 230V. 50Hz /60HZ Ll

Ll

L3 PE !

L3

L2

SSM

3• 230 V. 50 Hz /60Hz

Versiune soft

Stratos 30/1-4 CAN PN 10 IWlLOI Instalatie: Pompa de inalta eficienta

Proiect

Nr. proiect

Poz. nr.

Locatia

Data

a1

Evtpr<tn il1!51121 nergy li!llll

•G 11!)::-

1

© lQ)

~

ll~ID ,_. 3.1.9- 31.05.2010(Build88)

04.07.2011

Date cerute

Debit

Inaltime de pompare

Fluid

Temperatura fluid

Densitate

Viscozitate cinem atica

Presiune vaporizare

Date generale pompa

Fabricat

Tip

Tip pom pa

Tip functionare

Presiune nominala

Temp. min. fluid

Temp. max. fluid

Date efectiv realizate

Debit

Inaltime de pompare

Putere absorbita Pl

Materiale/Etansare ax

Arba re

Lagar

al a2 a3 b3 b4

Aspiratie

Refulare

Greutate

pompei

b5 10 11 12 G

Date motor

114 180 90 49 32

WILO

Pa . 3 1 3

0.81 m3/h

1.76 m

Apa, curata

50 °C 0.9881 kg/dm3

0.5478 mm2/s

0.1247 bar

Stratos 30/1-4 CAN PN 10

Pompa cu un motor

dp-c

PN10 -10 oc 110 oc

0.81 m3/h 1.76 m

0.0173 kW

EN-GJL 200

GF-PPS anmata

X46Cr13

Carbune impregnat cu metal

Rp 1 1/4/G 2 / PN10

Rp 1 1/4/G 2 / PN10

4.2 kg

Clasa de eficienta energetica

Putere nominala P2

A

30 w 38 w Putere absorbita P1

Turatie nominala

Tensiune nominala

Intensitate el. max.

Grad de protectie

2800 1/min 1~ 230 V, 50 Hz

0.35 A

IP 44

Toleranta permisa tensiune +/-10%

Nr. art. in versiunea standard 2104226 Grup utilizatori Numai citire Statut date 2010.01-01


Client Proiect

Nr. client

Persoana de contact

Nr. proiect

Locatia

Data 04.07.2011

Cant. Denumirea

1 Instalatie: Pompa de inalta eficienta Pompa de inalta eficienta WiloStratos 30/1-4 CAN

Pompa de circulatie cu rotor umed, cu reglaj electronic, cu costuri minime de exploatare, pentru montare pe conducta.

Poate fi utilizata pentru toate aplicatiile în instalatiile de încalzire-

ventilatie-climatizare (de la -10 °C pâna la +110 °C). Cu reglaj electronic de putere integrat pentru presiune diferentiala constanta sau variabila.


Echipare de serie:


-pompa pornit/oprit


dp-c (presiune diferentia la constanta) dp-v (presiune diferentiala variabila)

dp-T (presiune diferentiala condusa prin temperatura)*)*)

prin monitor IR sau LON -regim de reglaj manual (setarea fixa a unei turatii)

- trecere automata în regim redus




rotire pentru dispunerea orizontala sau verticala a modulului,

pentru a

indica:


-modul de reglaj -valoarea impusa a presiunii diferentiale sau a turatiei

-mesaje de avarie sau de avertizare


permanent, sistem special electronic de comanda fara senzori si



inclusiv functia de deblocare automata. Protectie totala integrata a motorului, lampa de semnalizare


de reduce re automata la tura tia minim a (cu auto instruire),

in te rfa ta IR pentru comunicarea fara fir cu aparatul de comanda si


(module IF-

Stra to s cu interfete pentru sistem u 1 de auto m·a tiza re a

cladirii




roto ru 1


la are de alunecare din carbune.

Gr.Pret

W1

Grup utiJJzatori Numai citire

IWILOI

Pag. 1 1 3

r.unitar [EUR] Pret [EUR]

661.00 661.00

Statut date 2010.01-01

-


Client Proiect

Persoana de contact

Nr. proiect

Locatia

Data 04.07.2011

Cant. Denumirea

Flanse Kombi PN 6/PN:o pentru DN 32 pâna la DN 50.

Fluidul vehiculat :Apa, curata 100% Debit : 0.31 m3/h Înaltimea de refulare 1.95 m Temp. Admisibila de functionare (-10 °C pâna la +110 °C) 50 °C Pres. De functionare 1 nominala: /PN10 Alimentarea: 1~230V/50Hz Puterea absorbita P1 : 0.0085 .. 0.009 kW Grad de protectie Raco rduri


IP 44

: Rp 1 1/4 / PN10

: Wilo : Wilo-Stratos 30/1-4 CAN : 2104226

IWlLOI

Pag.2/3


Subtotal: 661.00

786.59 EUR 2010-01-01

WILO Pumpen bsterreich GmbH Eitnergasse 13 A 1230 Vienna, Austria Tel.

Stratos 30/1-4 CAN PN 10 IWltOI Instalatie: Pompa de inalta eficienta Fax

Client

Nr. client

Persoana de contact

In grija

Proiect

Nr. proiect

Poz. nr.

Locatia

Data

O 0.4 0.8 1.2 1.6 2 2.4 2B 3.2 3.6 4 4.4 4.8 5.2 5.6 (m3/h)

1 .

..L -=1

-" 1 .!...CI'-+-----~++--l-l-1~~

1

1 :...L 1 1 :...L 1

~-~-----------~------~ ~-~-----------~------~

!__ - --~-- - __ j !__ - --~- - __ j l N PE SSM L1 L3 PE SSM

i 1• 230V. 50Hz /60HZ L2 L,3

1 LI L2

3· 230 V. 50 Hz /60Hz

Versiune

EvtpyFtn j3 11101!11 nergy 11!111

-~ -~ ©

04.07.2011

Date cerute

Debit

Inaltime de pompare

Fluid

Temperatura fluid

Densitate

Viscozitate cinematica

Presiune vaporizare

Date generale pompa

Fabricat

Tip

Tip pom pa

Tip functiona re

Presiune nominala

Temp. min. fluid

Temp. max. fluid


Debit

Inaltime de pompare

Putere absorbita P1


Aspiratie

Refulare

Greutate

Date motor

114 180 90 49 32

WILO

Pa . 3 1 3

0.31 m3/h

1.95 m

Apa, cura ta

50 °C

0.9881 kg/dm3

0.5478 mm2/s

0.1247 bar

Stratos 30/1·4 CAN PN 10

Pom pa cu un motor

dp-c

PN10 -10 oc 110 °(

0.31 m3/h

1.95 m 0.016 kW

EN-GJL 200

GF-PPS armata

X46 Cr13


Rp 1 1/4/G 2 / PN10

Rp 1 1/4/G 2 / PN10

4.2 kg


Putere nominala P2

A


Turatie nominala

Tensiune nominala

Intensitate e 1. ma x.

Grad de protectie

2800 1/min 1~ 230 V, 50 Hz

0.35 A

IP 44


WILO Pumpen bsterreich GmbH Eitne rga sse 13 Specificatie A 1230 Vienna, Austria Tel. Fax

Proiect

de contact

Nr. proiect

Locatia

Data 04.07.2011

Cant. Denumirea

1 Instalatie: Pompa de inalta eficienta Pompa de inalta eficienta WiloStratos 30/1-4 CAN


costuri minime de exploatare, pentru montare pe conducta. Poate fi utilizata pentru toate aplicatiile în instalatiile de

încalzire-ventilatie-climatizare (de la -10 oc pâna la +110 °C).

Cu reglaj electronic de putere integrat pentru presiune



Echipa re de serie:


-pompa pornit/oprit

-alegerea modului de reglare:

dp-c (presiune diferentiala constanta)

dp-v (presiune diferentiala variabila) dp-T (presiune diferentiala condusa prin temperatura)*)*)

prin monitor IR sau LON - regim de reglaj manual (setarea fixa a unei turatii)

-trecere automata în regim redus




rotire


pentru a

indica:


- modul de reglaj -valoarea impusa a presiunii diferentiale sau a turatiei



permanent,




inclusiv




de


interfata


service

Wilo-IR-Monitor, slot pentru module Wilo IF Stratos

(module IF-


cladirii



Carcasa pompei din fenta cu acoperire prin cataforeza,

roto ru 1


crem cu la are de Versiune soft

IWlLOI

Pag.1/3


W1 661.00 661.00


Specificatie Fax

Proiect

Persoana de contact

Nr. proiect

Locatia

Data 04.07.2011

Cant. Denumirea

Flanse Kombi PN 6/?N10 pentru DN 32 pâna la DN 50.

Fluidul vehiculat Debit Înaltimea de refulare Temp. Admisibila de functionare ( -1 O oc p â n a 1 a + 11 O oc)

Apa, curata 100% 1.52 m 3/h 1.63 m

50 oc Pres. De functionare 1 nominala: /PN10 Alimentarea: 1~230V/50Hz Puterea absorbita P1 Grad de p ro te ctie Racorduri


0.0085 .. 0.009 kW IP 44

Rp 1 1/4 / PN10

Wilo Wilo-Stratos 30/1-4 CAN

: 2104226

IWlLOI

Pag.2/3

Gr.Pret unitar [EUR] Pret [EUR]

Subtotal: 661.00

Pret tata 1 brut

19 EUR Grup utilizatori Numai citire Statut date


Stratos 30/1-4 CAN PN 10 IWlLOI Instalatie: Pompa de inalta eficienta Fax

Client

Nr. client

Persoana de contact

In grija

Proiect

Nr. proiect

Poz. nr.

Locatia

Data

o 0.4 0.8 1.2 1.6 2.4 2.8 3.2 3.6 4 4.4 4.8 5.2 5.6 [m3/h]

...[ -"1

~ 1 L+-tl ~+-1++-ffif

1

1 = 1 1 = 1 ~-~-------~----,------~ ~-~-------~----,---:---! :__ - --- --- - __ j :__ - --- --- - __ j

LN PE SSM ll l3 PE SSM

1- 230V. SOHz /60Hz L2 l3

ll l2

3- 230 V, SO Hz /60Hz

1

1 Eli~F-'9 ~Iti 1D a ~~

© [!))

~

ffli:f.t1~ 1_. Versiune soft 3.1.9- 31.05.2010(Build88)

04.07.2011

Date cerute

Debit

Inaltime de pompare

Fluid

Temperatura fluid

Densitate


Presiune vaporizare

Date generale pompa

Fabricat

Tip

Tip pom pa

Tip functionare

Presiune nominala

Temp. min. fluid

Temp. max. fluid


Debit

Inaltime de pompare

Putere absorbita Pl


WILO

Pa . 3 1 3

1.52 m3/h

1.63 m

Apa, curata 50 oc 0.9881 kg/dm3

0.5478 mm2/s

0.1247 bar

Stratos 30/1-4 CAN PN 10

Pom pa cu un motor

dp-c

PNlO

-10 °C

11 o °C

1.52 m3/h 1.63 m

0.0205 kW

pompei EN-GJL 200

GF-PPS armata

X46Cr13

al a2 a3 b3 b4

Aspiratie

Re fu la re

Greutate

Date motor

b5 10 Il 12 G

114 180 90 49 32

Carbune impregnat cu m eta 1

Rp 1 1/4/G 2 / PNlO

Rp 1 1/4/G 2 / PNlO

4.2 kg


Putere nominala P2

A

30 w 38 w Pute re a bsorb ita P 1

Turatie nominala

Tensiune nominala


Grad de protectie

2800 1/min 1~ 230 V, 50 Hz

0.35 A

IP 44


Nr. art. in versiunea standard 2104226 Grup utilizatori Numai citire Statut date


Client Proiect

Nr. client

Persoana de contact

In grija

Nr. proiect

Locatia

Data 04.07.2011

Cant. Denumirea

1

Instalatie: Pompa de inalta eficienta Pompa de inalta eficienta Wilo-Stratos PICO 25/l-6 Cu sistem electronic de regla re

Pompa de circulatie cu rotorul imersat, fara intretinere, cu

ra ca rd uri file ta te, mata r sincron re zis te nt la cu re ntu 1 de blocare dupa tehnologia ECM si sistem electronic de regla re

a performantelor pentru reglarea continua a presiunii

diferentiale. Cu eficienta maxima si cuplu de pornire ridicat, inclusiv functie de debloca re automata. Poate fi utilizata

pentru toate aplicatiile in incalzire si climatizare (+2- 110 oc).

Echipa re de serie cu:

- Moduri de reglare preselectabile pentru adaptarea optima

la sarcina: dp-c (presiunea diferentia la constanta), dp-v

(presiunea diferentiala variabila) -Regim automat de reducere

- Protectie integrata a motorului -Afisaj LC cu indicarea consumului momentan in W si a

energiei consumate cumulate in kWh

-Rutina de dezaerisire automata a compartimentului

rata ru lui

Carcasa pompei din fanta sau aliaj de cupru, rotorul din

polipropilena, arborele din otel eram cu lagare de alunecare

din carbon.

Fluidul pompat: Apa, curata 100%

Debit: 0.20 m3/h

Inaltimea de pompare : 0.43 m

Temperatura admis. de functiona re ( +2 oc la +11 O °C) 50 oc Presiunea de functionare/nominala

Alimentarea : 1~230V/50Hz

Grad de protectie : IP 44

Racorduri : Rp 1 1 PN10

Fabricat: Wilo

/PN10

Tip : Stratos PICO 25/1-6

Nr. articol :4132463

Grup utilizatori

IWlLOI

Pa g. 1 1 2

Gr.Pret itar [EUR] Pret [EUR]

Wl 396.00 396.00

Subtotal: 396.00

Statut date 201o-01-01


Client

Nr. client

Persoana de contact

In grija

Stratos PICO 25/1-6 Instalatie: Pompa de inalta eficienta

Proiect

Nr. proiect

Poz. nr.

Locatia

Data 04.07.2011

Date cerute

Debit

Inaltime de pompare

Fluid

Tem pe ratu ra fluid

Densitate


Presiune vaporizare

Date generale pompa

Fabricat

Tip

Tip pom pa

Tip functiona re

Presiune nominala

Temp. min. fluid

Temp. max. fluid


Debit

IWlLOI

0.2

0.43

Pa . 2 1 2

Apa, curata

50

0.9881

0.5478

o .124 7

WILO

m3/h

m

oc kg/dm3

mm 2 /s bar

Stratos PICO 25/1-6

Pompa cu un motor

dp-c

PN10

2 °C

110 °C

0.2

o 0.4 0.8 1.2 1.6 2 2.4 2.8 3.2 3.6 4 4.4 [m3(h] Inaltime de pompare

Putere absorbita Pl

0.43

0.00463

m3/h

m kW

b-G

.CL > .... C ••••.

1,

~------~

1 o o 1

1 1

1 1

1 1 L _j

L N PE 1-230 V, 50 Hz


Carcasa pompei

Ro tor

Arba re

Lagar

al b4 a2 b5 bl 10 b2 Il b3 13

Aspiratie

Re fu la re

Greutate

Date motor

55 37 180 132 90

EN-GJL 200

PP + G/F 40 %

Otel inoxidabil


14 112 15 8 G 25

Rp 1/G 1 1/2 / PN10

Rp 1/G 1 1/2 / PNlO

2.2 kg


Putere absorbita Pl

A

40 w Tu ratie nominala

Tensiune nominala


Grad de protectie

4230 1/min

230 VŞO Hz 1~

0.35 A

IP 44



Persoana de contact

In grija

Cant. Denumirea

Specificatie

Proiect

Nr. proiect

Locatia

Data 04.07.2011

IWlLOI

Pag.1/2

Gr.Pret r.unitar [EUR] Pret [EUR] -------f--------1----------------------- ---------------------+--- ----+--------------+---------------4

l

Instalatie: Pompa de. inalta eficienta Pompa de inalta eficienta Wi/o-Stratos PICO 25/l-6 Cu sistem electronic de regla re

Pompa de circulatie cu rotorul imersat, fara intretinere, cu ra cord uri file ta te, motor sincron rezistent la cu re ntu 1 de

blocare dupa tehnologia ECM si sistem electronic de regla re a performantelor pentru reglarea continua a presiunii

diferentiale. Cu eficienta maxima si cuplu de pornire ridicat,

inclusiv functie de deblocare automata. Poate fi utilizata pentru toate aplicatiile in incalzire si climatizare (+2- 110 oc).

Echipa re de serie cu:

-Moduri de reglare preselectabile pentru adaptarea optima

la sarcina: dp-c (presiunea diferentia la constanta), dp-v

(presiunea diferentiala variabila) -Regim automat de reducere

- Protectie integrata a motorului

-Afisaj LC cu indicarea consumului momentan in W si a energiei consumate cumulate in kWh

-Rutina de dezaerisire automata a compartimentului

rotorului

Carcasa pom pe i din fo nta sau aliaj de cupru, rotorul din

polipropilena, arborele din otel crom cu lagare de alunecare

din carbon.

Fluidul pompat: Apa, curata 100%

Debit: 0.16 m3/h

Inaltimea de pompare : 0.47 m

Temperatura admis. de functionare (+2 °C la +110 °C)

50 °C Presiunea de functionare/nominala : /PN10

Alimentarea : 1~230V/50Hz

Grad de protectie : IP 44

Racorduri : Rp 1 1 PN10

Fabricat: Wilo

Tip : Stratos PICO 25/1-6

Nr. articol :4132463

Wl 396.00 396.00

Subtotal: 396.00

471.24 EUR


Persoana de contact

Stratos PICO 25/1-6 Instalatie: Pompa de inalta eficienta

Proiect

Nr. proiect

Poz. nr.

Locatia

Data 04.07.2011

Date cerute

Debit

Inaltime de pompare

Fluid

Temperatura fluid

Densitate


Presiune vaporizare

Date generale pompa

Fabricat

Tip

Tip pom pa

Tip functiona re

Presiune nominala

Temp. min. fluid

Temp. max. fluid


Debit

IWlLOI

0.16

0.47

Pa . 2 1 2

Apa, curata

50

0.9881

0.5478

0.1247

WILO

m 3/h m

oc kg/dm 3

mm 2 /s

bar

Stratos PICO 25/1-6

Pompa cu un motor

dp-c

PN10

2

110

o 0.4 0.8 1.2 1.6 2.4 2.8 3.2 3.6 4 4.4 [m3/h] Inaltime de pompare

Putere a bsorbita P 1

0.16

0.47

0.00462

m3/h

m kW

b,

a.

,------, 1 1

1 o o 1

1 1

1 1

L _j

L N PE 1-230 V, 50 Hz


Carcasa pompei EN-GJL 200

Rotor PP + G/F 40 %

Arbore Otel inoxidabil

Lagar Carbune impregnat cu m eta 1

al b4 55 14 a2 b5 37 15 bl 10 180 G b2 11 132 b3 13 90

Aspira tie Rp 1/G 1 1/2 / PN10

Re fu la re Rp 1/G 1 1/2 / PN10

Greutate 2.2 kg

Date motor


Putere a bsorbita P 1

A

40 w Turatie nominala

Tensiune nominala


Grad de p ro te ctie

4230 1/min

230 VŞO 0.35 A

IP 44


Hz 1~


Client Proiect

Nr. client

Persoana de contact

In grija

Nr. proiect

Locatia

Data 04.07.2011

rt. Cant. Denumirea

1 Instalatie: Pompă automată Pompa cu rotor imersat Wilo-Smart A 25/4-130 Cu sistem electronic de regla re

Clasa de eficienta energetica: Smart A 25/4-130 A

Pompa de circulatie pentru instalarea pe conducta, cu racord filetat, motor rezistent la curentul de blocare si sistem Pompa cu rotor imersat Wilo-Smart A 25/4-130

Cu sistem electronic de regla re Pompa cu rotorul imersat Wilo-Smart A cu reglaj electronic

Wilo-Smart A 25/4-130 Clasa de eficienta energetica: A

Pompa de circulatie pentru montarea pe conducta, cu racord filetat, motor rezistent la curentul de blocare si sistem electronic de regla re încorporat pentru presiune constanta de pom pare, cu domeniu dereglare setat in prealabil. Carcasa din fonta, rotorul din material plastic armat cu fiba de sticla, arbore din otel crom cu lagare de alunecare din carbon.

Fluidul pompat: Apa, curata

Debit: 0.23 m3/h Inaltimea de pompare : 0.84 m

Temperatura fluidului (max.) : 95° C (max.) la temperatura ambianta max. + 40° C Presiunea nominala/de functionare: / PN10 Alimentarea : 1~230V/50Hz Turatia nominala : 2575 1/min Grad de protectie : IP 42 Racorduri filetate : Rp 1/G 1 1/2

Fabricat: WILO Tip : Smart A 25/4-130

PN10 Nr. articol :4132507

------------

19

IWlLOI

Pag.1/2

Gr.Pret

wo 258.00

Subtotal:

Pret total brut

88) Grup utilizatori Numai citire Statut date 201(}-01-01

258.00

258.00


Client

Nr. client

Persoana de contact

In grija

o 0.4 0.8 1.6

.... --~~~ ~~~§P?,(;;) 1 t

,~ 1 1

' ' \ N! .o! xf

.Oj i

-- -- -- -- -- -- l

o o 1

1

1

L 1

---1

L N PE cari tetvlice

2 2.4

G

Smart A 25/4-130 Instalatie: Pompă automată

2.8

Proiect

Nr. proiect

Poz. nr.

Locatia

Data

[m3/h]

EvtpyEta il III nerg y

•El ., ©

[!))

~

04.07.2011

Date cerute

Debit

Inaltime de pompare

Fluid

Temperatura fluid

Densitate

Viscozitate cinem ati ca

Presiune vaporizare

Date generale pompa

Fabricat

Tip

Tip pom pa

Tip functionare

Presiune nominala

Temp. min. fluid

Temp. max. fluid


Debit

Inaltime de pompare

Putere absorbita P1


Arbore

Lagar

pompei

34 10 117 12

a b1 b2 b3 b4

'93.5 13 71 14 85

Aspiratie

Refulare

Greutate

Date motor

130 97 65 79

0.23

0.84

Pag.2/2

Apa, curata

50

0.9881

0.5478

0.1247

WILO

Smart A 25/4-130

Pom pa cu un motor

Max.

PN10

2

95

Fonta tip GJL 200

PP+G/F40%

X40Cr13

oc kg/d m 3

mm 2/s bar

m 3/h m kW

Carbune impregnat cu m eta 1

Rp 1/G 1 1/2 / PN10

Rp 1/G 1 1/2 / PN10

2.5 kg


Putere absorbita P1

A

40 w Turatie nominala

Tensiune nominala

Intensitate e 1. ma x. Grad de protectie

2575 1/min

230 VŞO Hz 1~

0.13 A

IP 42


4132507 201Q-Ol-01


Proiect

Persoana de contact

In grija

Nr. proiect

Locatia

Data 04.07.2011

Cant. Denumirea ------1-------t----------~-------

1 Instalatie: Pompa de inalta eficienta Pompa de inalta eficienta Wilo Stratos 40/1-12 CAN


costuri minime de exploatare, pentru montare pe conducta.

Poate fi utilizata pentru toate aplicatiile în instalatiile de în ca lzire-

ventilatie-climatizare (de la -10 °C pâna la +110 °C). Cu reglaj electronic de putere integrat pentru presiune



Echipare de serie:


-pompa pornit/oprit


d p-c ( presiune diferentia la constanta)

dp-v (presiune diferentiala variabila)

dp-T (presiune diferentiala condusa prin temperatura)*)*) prin monitor IR sau LON

-regim de reglaj manual (setarea fixa a unei turatii) -trecere automata în regim redus




rotire


pentru a

indica:

-starea de functionare

-modul de reglaj -valoarea impusa a presiunii diferentiale sau a turatiei



permanent,




inclusiv




de


interfata



(module IF-


cladirii (GA) sau administrarea pompe lor cu 2 rotoare). (accesorii:



rotorul


crom cu la are de alunecare din carbune.

Gr.Pret

W1

Versiune soft 3.1. 9 - 31. OS. 2010 (Build 88) Grup utilizatori Numai c1t1re

Pag.1/3

nitar [EUR] Pret [EUR]

1938.00 1938.00

Statut date


Client

Nr. client

Persoana de contact

In grija

Cant. Denumirea

Specificatie

Proiect

Nr. proiect

Locatia

Data 04.07.2011

Gr.Pret

IWlLOI

Pag.2/3

r.unitar [EUR] Pret [EUR] '------+----+---------------------------··-·---· +------+-------t--------1

Flanse Kombi PN 6/PNlO pentru DN 32 pâna la DN 50.

Fluidul vehiculat :Apa, curata 100% Debit 2.19 m3/h Înaltimea de refulare 0.75 m Temp. Admisibila de functionare (-10 oc pâna la +110 °C) 10 oc Pres. De functionare 1 nominala: /PNlO Alimentarea: 1~230V/50Hz Puterea absorbita P1 0.025 .. 0.47 kW Grad de protectie IP 44 Racorduri DN 40 1 PN6/10

Wilo Fabricat Tip Nr. articol

Wilo-Stratos 40/1-12 CAN : 2090455

1938.00 EUR Vers1une soft ,;

Subtotal: 1938.00

·--·-------~--------

2306.22 EUR Statut date 201()-01-01


Stratos 40/1-12 CAN PN 6/10 IWlLOI Fax

Client

Nr. client

Persoana de contact

In grija

o 2 4 6

L N PE SSM

1- 230V, SOHz /60Hz

Instalatie: Pompa de inalta eficienta

8

Pg7

Pg9

Pg 13.5

Ll 1

L2

Ll

Proiect

Nr. proiect

Poz. nr.

Locatia

Data

10 12 14 16 18 20 [m3/h]

L3 PE i

L3

L2

~~--------~aL'----~ ~

SSM

1 EvtpyEUx jB 1!511!11 nerg.y.-

~~ ©

[P.)

3- 230V. 50 Hz /60Hz ~

04.07.2011

Date cerute

Debit

Inaltime de pompare

Fluid

Temperatura fluid

Densitate


Presiune vaporizare

Date generale pompa

Fabricat

Tip

Tip pom pa

Tip functionare

Presiune nominala

Temp. min. fluid

Temp. max. fluid


Debit

Inaltime de pompare

Pute re a bsorbita P 1


Carcasa pompei

Ro tor

Arbore

Lagar

b5 10 11 12 n ----

Aspiratie

Re fu la re

Greutate

Date motor

136 250 125 66 4

- -

WILO

Pag.3/3

2.19 m3/h

0.75 m

Apa, curata 10 oc 0.9996 kg/dm3

1.31 mm2/s

0.1 bar

Stratos 40/1-12 CAN PN 6/10

Pompa cu un motor

dp-c

PN10

-10 °C 110 oc

EN-GJL 250

GF-PPS armata

X46Cr13


d 84 k2 110 D 150 dll 14 dL2 19 k1 100

Dn 40 / PN10

Dn 40 / PN10

14 kg


Putere nominala P2

A


Turatie nominala

Tensiune nominala


Grad de p ro te ctie

4600 1/min 1~ 230 V, 50 Hz

2.05 A

IP 44


ferroli

Radiatoare din aluminiu

'~ 1 l 1 1 ''/ l r 1 l l (

A Agrement Tehnic MLPTL o 16-(III) 05/968-1999 ii..y ..

iGAS TEC Certificat conform UNI EN ISO 9002

~ Certificat de calitate DVGW

CE Marcaj CE conform directivelor CE in vigoare

FIŞĂ TEHNICĂ

CLAN N

DATE GENERALE

Descriere - Corpuri de încălzire din aluminiu obţinute prin turnarea sub presiune a unui aliaj special

de aluminiu, compuse din elemente probate hidraulic la presiunea de 9 bar, individual şi în bloc.

- Livrate în blocuri de câte 1 O elemente, ambalate în folie de plastic şi ulterior în cutii de carton.

- Vopsite standard alb RAL 901 O prin anaforeză cu pulberi epoxidice polimerizate în cuptor la 200°C.

Caracteristici tehnice - Presiune maximă de lucru 6 bar. - Viteză recomandată de circulaţie a agentului termic 0,6 m/s.

DIMENSIUNI, RACORDURI ŞI MASE

CLAN CLAN H 1 <l> Masa netă Conţinut

mm mm fără apă de apă (kg) (litrQ_

3 431,5 350 1" 1,2 0,3 5 581,5 500 1" 1,5 0,4 6 681,5 600 1" 1,9 0,4 7 781,5 700 1" 2 0,5 8 881,5 800 1" 2,2 0,55

1 i j i i i i i i i

PUTEREA TERMICĂ ÎN CONDITII NOMINALE - :I: ~t = tmedie agent termic - tmedie aer

1

i i i i

i i i -i-

Model CLAN

3 5 6 7 8

Putere termică Watt Watt

~t50°C ~t60°C

88 130 117 155 133 179 151 203 167 220

'Ă: Puterile termice pentru flt50 au fost calculate cu formula:

Factor fEN

-2,46 -2,46 -2,46 -2,46 -2,46

Pd = Puterea termică cu

Pd= P60 x{~~~ f (100+fen)/100

dorit conform EN 442 (Watt) P60 = Puterea termică de referinţă la flt60°C (Watt) fltd = Saltul termic dorit (0 C) ~t60 = Saltul termic de 60oC n = Exponentul saltului de temperatură între agentul termic şi aer fen = Factor normalizat

Exponent n.

1,319 1,320 1,321 1,321 1,322

Masa cu apă

(kg) 1,5 1,9 2,3 2,5

2,75

CLAN N

iatoarele CLAN N

- Cu o putere termica sporita si turnate sub presiune dintr-un aliaj special de aluminiu, au fost proiectate in asa fel incat sa se imbunatateasca emisia termica convectiva prin marirea aripioarelor convectoare ce se afla in legatura directa cu suprafetele in contact cu agentul termic.

- Aliajul de aluminiu special, cu o inertie termica scazuta, reduce timpul necesar instalatiei pentru a atinge performantele optime, ofera o rezistenta ridicata la coroziune si are o greutate foarte mica, ceea ce faciliteaza montajul. Performantele imbunatatite si inertia termica scazuta reduc timpul necesar instalatiei pentru a atinge parametrii optimi.

- Rezistenta sporita la coroziune face ca durata de viata a radiatoarelor CLAN N sa fie virtual nelimitata. Fiecare radiator este acoperit cu pulberi epoxidice polimerizate la 200°C si trebuie sa treaca de o dubla proba hidro-pneumatica de presiune, intai individual si apoi in bloc. Radiatoarele sunt supuse de asemenea unui control meticulos al grosimii si celorlalte dimensiuni.

- Racordurile sunt de 1", permitand legarea directa a robinetelor atat in sistemele clasice, cat si in cele monotub, eliminand necesitatea reductiilor si diminuand timpul necesar montajului.

- Dimensiunile mai mici (posibile datorita performantelor termice imbunatatite) si linia sobra si eleganta confera radiatoarelor CLAN caracteristici de aspect si design care le permit sa se integreze perfect in orice stil de amenajare a interiorului.

- Radiatoarele se livreaza ambalate in folie de plastic - pentru a proteja vopseaua - in blocuri de 2 pana la 12 elemente, ambalate ulterior in carton rezistent, pentru o protectie suplimentara.

- Radiatoarele Clan N au garantie 15 ani

3

---------------------

ferroli

aparate de aer condiţionat

Mod. 7000 - 30000

( tt+*%

1 1

(sLEEP) .6. @

(TIMER) ?' (sw1NG)

(MODE) @

-----

CE MANUAL DE INSTALARE ŞI UTILIZARE

Stimate client,

mulţumim că aţi ales să cumpăraţi un aparat de aer condiţionat FERROLI. Acest aparat este fructul unei experienţe de mai mulţi ani şi al unor studii amănunţite de proiectare. A fost fabricat cu materiale de calitate şi cu tehnologii foarte avansate. Marca CE garantează, de asemenea, că aparatele răspund cerinţelor Directivei Europene de Maşini în materie de securitate. Nivelul calitativ este sub control continuu, iar produsele FERROLI sunt sinonime cu ideea de Securitate, Calitate şi Fiabilitate. Datele conţinute de acest manual pot suferi modificări, dacă acestea sunt considerate necesare pentru îmbunătăţirea produsului.

o dată, vă mulţumim. FERROLI S.p.A.

..

ferroli NEW SMILE PC7

SUMAR

CARACTERISTICI APARAT ............................................................................. .4 RECEPŢIA APARATULUI .................................................................... .4 CONSIDERAŢII PRELIMINARE ............................................................... .4 PREZENTAREA UNITĂŢILOR DE INTERIOR .................................................... .4 DECLARAŢIE DE CONFORMITATE ........................................................... .4 DATE TEHNICE ............................................................................ 5 PERFORMANŢE LA RĂCIRE ................................................................. 6 LIMITE DE FUNCŢIONARE ................................................................... 6 PERFORMANŢE LA ÎNCĂLZIRE ............................................................... 7 LIMITE DE FUNCŢIONARE ................................................................... 7 DIMENSIUNI UNITATE DE INTERIOR .......................................................... 8 DIMENSIUNI UNITATE DE EXTERIOR ......................................................... 8 COMPONENTE UNITATE .................................................................... 9

NORME DE SIGURANŢĂ ............................................................................... 1 O

INSTALAREA APARATULUI ............................................................................ 11 AMBALARE ŞI DEPOZITARE ................................................................ 11 SCHEME DE INSTALARE ................................................................... 11 LIMITE ALE LUNGIMII ŢEVILOR FRIGORIFICE ŞI DIFERENŢA DE NIVEL ÎNTRE UNITĂŢI ............... 12 CONEXIUNI ELECTRICE .................................................................... 13 INSTALAREA UNITĂŢII DE EXTERIOR ......................................................... 14 KIT DE EVACUARE A CONDENSULUI PENTRU UNITATEA DE EXTERIOR ........................... 14 INSTALAREA UNITĂŢII DE INTERIOR ......................................................... 15 ALTE OPŢIUNI DE INSTALARE ALE UNITĂŢII DE INTERIOR ....................................... 16 ŢEVI DE RACORDARE ..................................................................... 16 RACORDĂRI FRIGORIFICE ................................................................. 19 STRÂNGERE ŢEVI ........................................................................ 19 OPERAŢIA DE VERIFICARE A ETANŞEITĂŢII (RECOMANDATĂ) ................................... 19 OPERAŢIA DE VIDARE (OBLIGATORIE} ...................................................... .20 FINALIZAREA INSTALĂRII .................................................................. 20 COMPLETAREA ÎNCĂRCĂTURII DE REFRIGERENT ............................................. 20 PRECAUŢII ÎN CAZUL UNITĂŢILOR CARE UTILIZEAZĂ R407C .................................... 21 CONEXIUNEA ELECTRICĂ A UNITĂŢII DE EXTERIOR ........................................... 21 CONEXIUNEA ELECTRICĂ A UNITĂŢII DE INTERIOR ............................................ 22 CONEXIUNEA ELECTRICĂ .................................................................. 22

PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE ............................................................................. 23 PRIMA PORNIRE ......................................................................... .23 PORNIREA ............................................................................... 23 CODURI DE ALARME ...................................................................... 23

SIGURANŢĂ ŞI POLUARE ............................................................................. 24 CONSIDERAŢII GENERALE ................................................................. 24

CARACTERISTICI .................................................................................... 24 PREZENTARE TELECOMANDĂ .............................................................. 24 SFATURI PENTRU UTILIZAREA TELECOMENZI! ................................................ 25 INTRODUCEREA 1 ÎNLOCUIREA BATERIILOR .................................................. 25 INSTALAREA TELECOMENZI! ............................................................... 25 AUTOCONFIGURAREA TELECOMENZI! ....................................................... 25 PORNIREA APARATULUI ................................................................... 26 SELECTAREA MODULUl DE FUNCŢIONARE ................................................... 26 FUNCŢIONARE ÎN MODUL FEEL ............................................................. 26 REGLAREA FLUXULUI DE AER .............................................................. 27 PROGRAMAREA TEMPORIZATORULUI ....................................................... 28 INDIC_ATORII .,LED" ~1 UNITĂ"fll DE INTERIOR .................................................. 28 TASTA DE URGENŢA A UNITATII DE INTERIOR ................................................. 28 FUNCŢIA AUTO-RESTART .................................................................. 28 ÎNTRERUPEREA CONTACTULUI ŞI OPRIREA .................................................. 28

lliTt)CTit.IERE OBIŞNUITĂ ............................................................................. 29 CURĂŢAREA FILTRELOR UNITĂŢII DE INTERIOR ............................................... 29 CURĂŢAREA UNITĂŢII DE INTERIOR ......................................................... 29 CURĂŢAREA UNITĂŢII DE EXTERIOR ......................................................... 29

STENŢĂ TEHNICĂ ŞI PIESE DE SCHIMB .............................................................. 30 ANALIZE DE lUNI ..................................................................... 30

3

-- ------· ---------

NEW SMILE PC7 ferroli CARACTERISTICI APARAT

In momentul recepţiei unităţii este indispensabil să verificaţi dacă aţi primit tot materialul indicat în documentul de însoţire şi dacă materialul nu a suferit daune în timpul transportului. În caz contrar, cereţi transportatorului să constate daunele respective, inştiinţându-1 in acelaşi timp şi pe distribuitorul dumneavoastră. Numai acţionând rapid în acest fel va fi posibil să obţineţi materialul lipsă ori despăgubirea daunelor.

Aparatul de aer condiţionat este destinat utilizării exclusiv domestice (locuinţe, birouri, spaţii comerciale) şi nu industriale (răcire camere server, spaţii cu surse puternice de căldură). Aparatul de aer condiţionat a fost proiectat şi fabricat exclusiv pentru climatizare şi trebuie utilizat numai în acest scop. El poate funcţiona bine şi lucra cu profit numai dacă este utilizat corect şi menţinut în stare perfectă. Vă rugăm de aceea să citiţi cu atenţie acest manual de instrucţiuni şi să-I recitiţi ori de câte ori apar dificultăţi în timpul utilizării unităţii. în caz de necesitate, vă informăm că serviciul nostru de asistenţă, organizat în colaborare cu concesionarii noştri, stă întotdeauna la dispoziţie pentru eventuale sfaturi şi intervenţii directe.

Aparatele de aer condiţionat de perete sunt climatizoare aer/aer de tipul split system, constituite dintr-o unitate (de interior) de perete şi dintr-o unitate de exterior. Seria este structurată în 6 clase de putere disponibile în versiunea pompă de căldură la R407C.

i!~~~T~~'~e,~ofit:<!lt~!!t'!E'''

4

e Compania declară că aparatele în chestiune sunt conforme prescripţiilor următoarelor directive şi modificărilor lor ulterioare:

e Directiva privind securitatea maşinilor 98/37 CEE;

e Directiva privind echipamentele de joasă tensiune 73/23 CEE şi modificarea 93/68 CEE;

e Directiva privind compatibilitatea electromagnetică EMC 89/336 CEE;

e Directiva 2002/31/EC privind Eficienţa energetică;

e Directiva 2002/96/CE WEE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice;

e Directiva 2002/95/CE RoHS privind limitarea uti-lizării anumitor substan\e periculoase în echipamentele electrice şi electronice.

~------------------........... ....


CARACTERISTICI APARAT

Versiuni pompă de căldură R407C

(, ee .,

1 1

MODEL 7000 30000 UM

Alimentare V-F-Hz

Putere frigorifică nominală (1)(4) 2100 2600 3500 5200 7000 8200 w Putere totală absorbită la răcire (1)(4) 730 980 1330 1990 2430 3250 w Curent nominal la răcire (1)(4) 3,3 4,4 6,0 9,1 11 ,O 15,0 A

Dezumidificare 0,8 0,8 1,2 1,5 2,2 2,5 1/h

Putere termică nominală (3)(4) 2200 2600 3700 5400 7300 8800 w Putere totală absorbită la încălzire (3)(4) 660 810 1150 1740 2180 3160 w Curent nominal la încălzire (3)(4) 3,0 3,7 5,3 7,9 9,9 14,7 A

Clasă de Eficienţă la rece ~ <O <O <O ~ ~ Conform directivei 2002/31/CE la cald AeCoeFG ABCDEFG AeCoeFG ABCDEFG AeCoeFG ABCDEFG

Refrigerent R407C Tip

Debit aer Unitate de interior 430 480 550 800 1100 1200 m3/h

Presiune sonoră Unitate de interior (max) (2) 35 36 38 42 47 52 dB(A)

Putere sonoră Unitate de interior 43 44 46 50 57 60 dB(A)

înălţime 805 805 863 1103 1103 1317 mm

Dimensiuni ambalaj Unitate de interior lăţime 325 325 325 400 400 422 mm

profunzime 270 270 270 300 300 338 mm

Greutate netă Unitate de interior 7 7 8 14 14 18 kg

Debit aer Unitate de exterior 1380 1380 2080 2100 2980 3100 m3/h

Presiune sonoră Unitate de exterior (2) 52 52 55 58 60 62 dB(A)

Putere sonoră Unitate de exterior 60 60 63 66 68 70 dB(A)

înălţime 745 745 803 863 1027 1027 mm

Dimensiuni ambalaj Unitate de exterior lăţime 542 542 598 605 766 766 mm

profunzime 353 353 380 376 433 433 mm

Greutate netă Unitate de exterior 26 26 32 42 56 62 kg

Diametru racorduri lichid 1/4" 1/4" 1/4" 1/4" 3/8" 3/8" inch

Diametru racorduri gaz 3/8" 3/8" 1/2" 1/2" 5/8" 5/8" inch

(1) Temperatură aer exterior= 35°C.B.S.- Temperatură aer mediu= 2rC.B.S./19°C.B.U. (2) Presiune acustică măsurată la 1 m distanţă: U.E. în câmp liber, U.l. în încăpere de 100 m3 cu timpul de reverberaţie de 0,5

sec. (3) Temperatura exterioară = rC.B.S. -Temperatură aer mediu = 20°C.B.S. (4) Cu funcţionare în modul de răcire şi în modul de încălzire în condiţii nominale conform normei EN 14511.

5


Următorul grafic, valabil la unităţile de perete, furnizează factorii corectori de randament frigorific (PF) şi puterea electrică absorbită (PA), începând cu datele nominale, în funcţie de temperaturile efective de funcţionare a aparatului.

:!ct uo.. ! ,ca o= u.e Gl ... 'C~ -.c C: CII .!!! Gl u ... ;s Gl ::s 8o..

u.. 0..

GIC ·- Gl U'E Gl CII

5~ U CII Gl ... 'C >CII

"E.g Gl ·;:: "(j o ~-~ 8.C () ~

s ::s 0..

lUMITE DE FUNCTIONARE

Tip de funcţionare Temperatură maximă aer intrare U.l. (1)

Temperatură maximă aer intrare U.E. (1)

Temperatură minimă aer intrare U.l. (1)

Temperatură minimă aer intrare U.E. (1)

Alimentare electrică (variaţie tensiune)

Alimentare electrică (variaţie frecvenţă)

1,5

1,4

1,3

1,2

1,1

1,0

0,9

0,8

0,7

0,6

1,3

1,2

1,1

1,0

0,9

0,8

0,7

15 16 17 18 19 20 21 22 23

Temperatura B.U. aer la intrare U.l.

32 B.S.

43 B.S. (•C) 16 B.S. (•C) 21 B.S.

(V)

(Hz)

Te= 40"C

Te= 35"C

Te= 30"C

Te= 25"C

Te= 2o•c

Te= 20"C Te= 25"C

Te= 3o•c Te= 35•c Te= 4o•c

Te= 45"C

Te = Temperatură exterioară

Răcire

23 B.U.

15 B.U.

±10%

±2



Următorul grafic, valabil la unităţile de perete, furnizează factorii corectori de randament termic (PT) şi puterea electrică absorbită (PA), începând cu datele nominale, în funcţie de temperaturile efective de funcţionare a aparatului.

CP ~~ f!:! ,cu O:!:: u.e ... CP O

"C cn -.a c I'CI .!!! CP u ... ·- CP .... _ CP :::1

811.

1-11.

CP-·- c -CP u E !!! I'CI O"C u c -8E -·I'CI c .~

.!!! E u ... ';.!! O CP

<..> ~ -:::1 Il.

fi1MITE DE FUNCTION~RE

Tip de funcţionare Temperatură maximă aer intrare U.l. (1)

Temperatură maximă aer intrare U.E. (1)

Temperatură minimă aer intrare U.l. (1)

Temperatură minimă aer intrare U.E. (1)

Alimentare electrică (variaţie tensiune)

Alimentare electrică (variaţie frecvenţă)

1,3

1,2

1,1

1,0

0,9

0,8

0,7

0,6

1,2

1,1

1,0

0,9

0,8

Ta=20"C

Ta=24"C

Ta=20"C Ta=24"C

0,7 Te = Temperatură ambient

0,6 -5 -3 -1 1 3 5 7 9 11

Temperatura B.S. aer la intrare U.E. UR = 87% (Umiditate relativă)

lncălzire

(oC) 27 B.S.

("C) 24 B.S. 18 B.U. (oC) 20 B.S.

("C) -7 B.S. -8 B.U.

(V) ±10%

(Hz) ±2

7


E

c:·ee' L 1

A c

1240 mm 325 mm

Ktl: •: Ci0'"' ~4j 180 180 180 202 202 250 mm

_g____ ' '

8

' MODEL .... . . . 7000 .. . 9000 .12000.;: ·. • Jj';;x' 18000 .·· . 24000· <: ;!\ 30000' ·,3't"UM·"'' . A., ·.·. 600 600 700 760 902 902 mm

~~;; iili\'! 8' i;'~\ 500 500 552 552 650 650 mm 1•,.·\.:· .... c ,,.,,.;· 232 232 256 256 307 307 mm

8



1. CARCASĂ DE ACOPERIRE U.E. Carcasa de acoperire a unităţii de exterior este realizată din tablă zincată lăcuită la cald cu pulberi de poliester după un tratament de pasivare. Acest tratament conferă unităţii rezistenţă la agenţi atmosferici. Structura portantă este realizată din tablă zincată cu grosime mare, prelucrată prin presare, care îi asigură o bună rigiditate şi împiedică propagarea vibraţiilor.

2. CARCASA DE ACOPERIRE A UNITĂŢII DE INTERIOR Carcasa de acoperire a unităţii de perete este în întregime din ABS şi serveşte şi ca structură portantă.

3. COMPRESOR Compresorul, situat în unitatea de exterior, este de tip ROTATIV sau SCROLL cu mare eficienţă şi foarte silenţios, cu protecţie impotriva suprasarcinilor termice şi electrice. Este montat pe suporturi de cauciuc pentru eliminarea fenomenelor cauzate de vibraţii.

4. GRUPUL DE VENTILAŢIE Grupul de ventilaţie al unităţii de perete este compus dintr-un ventilator tangential. Acesta asigură o funcţionare foarte silenţioasă. Unitatea de exterior este prevăzută cu un ventilator elicoidal cu paie cu suprafaţă mare.

5. CUVA DE SCHIMB TERMIC La ambele unităţi, cuva de schimb termic este realizată în ţeavă de cupru şi aripioare strânse în pachet continuu din tablă de aluminiu. Aripioarele sunt blocate în mod direct, prin expansiunea mecanică a ţevii de cupru, pentru obţinerea unei transmisiuni de căldură ridicate.

6. CIRCUIT FRIGORIFIC Realizat în ţeavă de cupru, are joncţiuni perfect etanşe.

7. SECŢIUNEA FILTRANTĂ Secţiunea filtrantă, prezentă în unitatea de interior, este construită din material sintetic cu mare putere filtrantă, şi este regenerabilă prin suflare şi spălare. Unitatea este de asemenea dotată cu filtru electrostatic şi carduri active antiodorante.

8. TELECOMANDA Aparatele de aer condiţionat din această serie sunt dotate cu o telecomandă cu raze infraroşii. Aceasta permite operarea cu uşurinţă şi controlarea tuturor parametrilor de funcţionare.

9

NEW SMILE PC7 ferroli NORME DE SIGURANŢĂ

Normele indicate mai jos trebuie respectate pentru a se evita rănirea operatorului sau defectarea aparatului.

e Instalarea aparatului trebuie făcută conform normelor de instalare. e Prezentul manual al instalatorului, manualul utilizatorului şi schemele electrice fac parte integrantă a aparatului.

Toate trebuie păstrate cu gr!jă pentru a fi disponibile operatorilor pentru consultările necesare. e Nerespectarea celor descrise în acest manual şi o instalare inadecvată a aparatului de aer condiţionat pot atrage

anularea certificatului de garanţie. Firma constructoare nu răspunde pentru eventualele daune directe şi/sau indirecte cauzate de instalări greşite.

e Orice intervenţie de întreţinere specială trebuie executată de personal specializat şi abilitat în acest scop. e În timpul instalării lucraţi într-un mediu curat şi ordonat. e Evitaţi cu stricteţe atingerea părţilor în timpul funcţionării lor sau plasarea mâinilor între acestea. e Înainte de punerea în funcţiune a aparatului de aer condiţionat, trebuie să vă asiguraţi că instalaţia şi componentele

sale se află în perfectă integritate şi siguranţă. e Executaţi cu scrupulozitate întreţinerea obişnuită. e Dacă trebuie înlocuite piese, cereţi întotdeauna piese de schimb originale. În caz contrar, garanţia îşi pierde validi-

tatea. e Nu scoateţi sau nu modificaţi dispozitivele de securitate. e Înainte de a executa orice intervenţie asupra aparatului, întrerupeţi alimentarea electrică. e Evitaţi punerea oricărui obiect pe partea superioară a unităţii. e Nu introduceţi şi nu lăsaţi să cadă obiecte prin grilele de protecţie a ventilatoarelor. e Suprafaţa cuvei este tăioasă. Nu o atingeţi fără mijloace de protecţie. e Citiţi cu atenţie etichetele de pe aparat, nu le acoperiţi pentru niciun motiv şi înlocuiţi-le în caz că sunt deteriorate. e Nu folosiţi aparatul în mediu cu potenţial exploziv. e Linia de alimentare trebuie prevăzută cu legătură la pământ regulamentară. e Dacă se constată o deteriorare a cablului de alimentare, aparatul trebuie oprit; chemaţi apoi un specialist pentru a-1

înlocui. e Temperatura de depozitare trebuie să fie cuprinsă între -25°C şi 55°C. e În caz de incendiu folosiţi un extinctor cu pulbere. Nu folosiţi apă. e Dacă se constată anomalii în funcţionarea aparatului, asiguraţi-vă că nu sunt provocate de lipsa întreţinerii obişnuite.

Când neregulile persistă şi nu aţi descoperit cauza, cereţi intervenţia unui specialist. e Orice intervenţie de întreţinere specială trebuie făcută de personal specializat şi abilitat în acest sens. e Dacă nu mai este folosit, aparatul nu trebuie abandonat, deoarece conţine materiale supuse normelor care prevăd

reciclarea sau eliminarea la centrele specializate. e Nu spălaţi aparatul cu jet direct de apă sau cu substanţe corozive.

Firma constructoare, cu reţeaua sa de asistenţă, vă stă la dispoziţie pentru a asigura o asistenţă tehnică promptă şi precisă şi tot ceea ce ar putea fi necesar pentru o cât mai bună funcţionare şi un randament optim.

10


INSTALAREA APARATULUI {%"'~ ~· ·~«·:.t." -.;,;r~~-·~, M, , "' · •· ·-:;·t~"' :;-~ r AMBALA~',,tlDEf'C»~TA,E; Toate modelele sunt prevăzute cu ambalaje din carton specifice fiecărei unităţi. Unităţile trebuie manevrate manual. Pe ambalaje sunt imprimate toate indicaţiile necesare unei manipulări corecte in timpul depozitării şi punerii in funcţiune. Temperatura de depozitare trebuie să fie cuprinsă intre -25°C şi 55°C.

Notă: Nu aruncaţi ambalajele in natură.

După ce aţi decis locul de instalare (vezi paragrafele care urmează), pentru dezambalarea celor două unităţi procedaţi după cum urmează:

Unitatea de exterior: 1. Tăiaţi cele două legături din nylon. 2. Scoateţi cartanul. 3. Scoateţi învelişul din nylon.

Unitatea de interior: 1. Tăiaţi cele două legături din nylon. 2. Deschideţi partea superioară a ambalajului. 3. Prindeţi unitatea şi ridicaţi-o până la scoaterea completă din ambalaj. 4. Îndepărtaţi protecţiile laterale şi scoateţi învelişul din nylon.

'• SCHEME DE INSTALARE

Instalarea poate fi efectuată punând unitatea de interior deasupra unităţii de exterior sau viceversa.

Unitatea de exterior plasată jos şi unitatea de interior plasată sus.

in acest caz este necesar să realizaţi un sifon (6) pe ţeava de aspiraţie (3) in scopul blocării scurgerii de refrigerent şi al evitării revenirii lichidului la compresor. Este necesar ca ţevile de legătură să fie izolate.

Legendă:

1. Unitate de exterior 2. Unitate de interior 3. Ţeavă gaz {diametru mai mare) 4. Ţeavă lichid 5. Furtun evacuare condens 6. Sifon

Notă: Diferenţa de nivel maximă intre unitatea de interior şi cea de exterior nu trebuie să depăşească valorile indicate in paragraful "LIMITE PRIVIND LUNGIMEA ŢEVILOR FRIGORIFICE".

Fig.2

Fig.3

' ~' l IÎ(

"',

E (')

~ N (\ I " I

11

NEW SMILE PC7

INSTALAREA APARATULUI

Unitatea de exterior amplasată sus şi unitatea de interior amplasată jos.

În acest caz, pe ţeava de aspiraţie (3) trebuie prevăzute sifoane (3) la fiecare 3 metri diferenţă de nivel. Aceste sifoane au scopul de a permite revenirea uleiului la compresor. Este necesar ca ţevile frigorifice se'\ fie izolate.

Legendă:

1. Unitate de exterior 2. Unitate de interior 3. Ţeavă gaz (diametru mai mare) 4. Ţeavă lichid 5. Furtun evacuare condens 6. Sifon

Notă: Diferenţa de nivel maximă între unitatea de interior şi cea de exterior nu trebuie să depăşească valorile indicate în paragraful "LIMITE PRIVIND LUNGIMEA ŢEVILOR FRIGORIFICE".

ferroli

Fig.1

l"iiMITE ALE ţUNGIMIÎJEyiLOR FRJGORJFJCE ŞfDJFEfiENJA DE.I{ÎÎ"EL tNTRE UNITATI,~ '"'""

0 0 ' '"'""

0000 00 '•'••'•••••"••• ' ' h' N"'N~"-0;• . .-J;OA~~ 0 0

' < ; '0 0 ooo~o.: 00 ° 0 .. 000000 °0 o"""""•"'""' O """""

Lungimea ţevilor frigorifice între unitatea de interior şi cea de exterior trebuie să fie cât mai mică posibil şi limitată în raport cu valorile maxime ale diferenţei de nivel între unităţi. Prin reducerea diferenţei de nivel între unităţi (H1, H2) şi lungimea ţevilor (L), se limitează pierderile de încărcătură, mărind astfel randamentul total al aparatului.

Respectaţi limitele indicate în următoarele tabele.

MODELE CU POMPĂ DE CĂLDURĂ

DIAMETRU 1 GAZ 3/8" 3/8" 1/2" 1/2" 5/8" 5/8"

LUNGIMEA MAXIMA m 10 10 15 15 15 20

DIF. DE NIVEL MAXIMĂ 1 Unitatea de exterior jos (H1) m 5 5

1 Unitatea de exterior sus (H2) m 5 5

5 5

5 5 5 5 5 5

Lungime maximă ţevi cu încărcătură standard m 7 7 7 7 7 7

Tip de refrigerent g R407C

Cantitate de refrigerent pe metru g/m 20 20 20 30 30 30

lncărcătură de refrigerent 1a expediere g 500 540 900 1680 2300 2500

Dacă este necesar să utilizaţi aparatul în afara specificaţiilor de mai sus, contactaţi oficiul nostru tehnic.

12

1 ferrou NEW SMILE PC7 ' •


Caracteristici electrice generale e Clientul trebuie să aibă la dispoziţie o linie de alimentare specială pentru aparatul de aer condiţionat, prevăzută cu un

dispozitiv automat de protecţie (întrerupător magnetotermic pentru sarcini industriale), poziţionat în amonte de linie. e Asiguraţi-vă că voltajul liniei de alimentare corespunde caracteristicilor indicate pe placă. e Linia de alimentare a tuturor modelelor trebuie prevăzută cu un conductor de protecţie (legare la pământ) dimen

sionat în mod adecvat. e Liniile care alimentează sarcinile fixe ale unităţii (compresor, ventilatoare etc.) au fost dimensionate conform

normelor în vigoare cu privire la protecţia împotriva suprasarcinilor şi a scurtcircuitelor. e Se recomandă conectarea conductorilor provenind de la sursa de alimentare direct la bornele de intrare ale dispozi

tivului de selectare a alimentării (vezi schemele electrice din dotarea aparatului). e Tablourile electrice sunt dotate cu o bornă pentru conectarea conductorului de protecţie, identificat prin marcare.

Conexiuni electrice Pentru a putea porni aparatul de aer condiţionat este necesar să se efectueze legăturile electrice conform schemelor electrice din dotarea aparatului. Legarea corectă la pământ a celor două unităţi este absolut necesară. Constructorul îşi declină orice responsabilitate pentru nerespectarea acestei precauţii. Notă: Pentru orice intervenţie la instalaţia electrică,trebuie să consultaţi schemele electrice din dotarea aparatului. Pentru conexiunile electrice şi conexiunea la comandă, respectaţi specificaţiile date în tabelele de mai jos.

Tipul de cablu recomandat este MYYM sau în funcţie de instalaţie, vezi normele specifice. Instalarea întrerupătorului automat revine în sarcina instalatorului.

Mod. 7000-9000-12000

UJ

~~ N~----~~--~~ ~~ Zffi ~Q

rr==== ~ ~ 3 3 ~ ~ 230~~~~50Hz ~ g~ 2

,-1

2 ~~ HOSW-F ~ co 1 1 O CI

PREZENT lN UNITATEA L______ co DE INTERIOR

Mod. 24000

-

,, ,, .COL

SONDĂ TEMPERATURĂ --=------:_= UNITATE DE EXTERIOR

-@

~--~~----~2 ~~ r----~~----~3 ~ffi

NL----7~----~N ~8 1 L a:::w

B.-

ALIM 230V-1-50Hz

OCl --Lill

N

@

IG

Mod. 18000 •. -w--,r---~---7--~ s ~ 2 ~~ 3~------~.~:~

~~ Nr-~--------~N g;~ 1; "'

.COL

SONDĂ TEMPERATURĂ

UNITATE DE EXTERIOR

Mod. 30000 ,, . - _ __::_:::: :l.~ = :---::::...-_-_· _. - SONDĂ TEMPERATURĂ

UNITATE DE EXTERIOR

"""

ALIM. 230V-1-50Hz

--- N

::~~::--"')~

IG

13

NEW SMILE PC7 ferroli INSTALAREA APARATULUI

Pentru alegerea locului de instalare a unităţii de exterior ţineţi cont de următoarele: e Înainte de instalare, controlaţi ca unitatea de exterior să fie transportată în poziţie verticală. Dacă transportul nu a fost făcut

astfel, poziţionaţi-o corect şi aşteptaţi cel puţin 2 ore înainte de a o porni. e Dacă este posibil, amplasaţi unitatea la adăpost de ploaie şi de razele solare directe şi într-o zonă suficient de ventilată. e Amplasaţi-o într-o locaţie care o poate susţine şi care nu amplifică vibraţiile şi zgomotul. e Amplasaţi-o astfel încât zgomotul de funcţionare şi curentul de aer să nu deranjeze vecinii. e Am plasaţi-o respectând distanţele minime faţă de pereţi, mobilă sau alte obiecte (Fig. 1 ). e Dacă instalarea se face la sol, evitaţi zonele în care se scurge apa. e în zonele cu multe precipitaţii sub formă de ninsoare, sau acolo unde temperatura se menţine timp îndelungat sub ooc,

montaţi unitatea pe un soclu de ciment de 20-30 cm, pentru a împiedica strângerea zăpezii în jurul aparatului. e în timpul iernii, pompele de căldură produc condens care cade pe suprafaţa de sprijin formând depozitări de apă cu aspect

neplăcut. Pentru a evita acest lucru, folosiţi kitul de racordare la evacuarea condensului, conform paragrafului de mai jos.

În desenul alăturat prezentăm distanţele minime ce trebuie respectate. A= 25 cm B = 25 cm C = 70 cm D = 25 cm Eventuala acoperire a unităţii trebuie să fie la o distanţă de cel puţin 3/4 din înălţimea aparatului de partea superioară a acestuia.

Notă: Aparatul de aer condiţionat nu trebuie să fie înconjurat de mai mult de trei pereţi pentru a asigura ventilaţia necesară unei funcţionări corecte.

Scoateţi ambalajul urmând instrucţiunile date în paragraful "Ambalaj şi depozitare" şi, cu ajutorul unui elevator, ridicaţi unitatea şi aşezaţi-o în

Fig.1

locul dorit. În timpul mutării menţineţi unitatea în poziţie verticală, fără a o înclina. O protecţie bună împotriva transmiterii de vibraţii se obţine punând bucăţi din material rezistent (neopren etc.) între picioarele de sprijin ale unităţii şi sol. În acest scop vă indicăm distanţele ce trebuie respectate pentru poziţionarea suporturilor împotriva vibraţiilor. Pentru alegerea acestora, consultaţi cataloagele specializate.

.!tOOO

[ l E D 113 112 270 296

c A B

· KIT DE EVACUARE A CONDENSULUI ,ENTRU UNITA~~ ~E EXTERI~R .

La unităţile de exterior cu pompă de căldură, funcţionarea în regim de încălzire produce condens. În acest caz poate fi necesară îndreptarea condensului către un dispozitiv de evacuare. Pentru aceasta procedaţi astfel: 1. Fixaţi racordul (1) din dotare în orificiul (2) de la baza unităţii exterioare. Fixarea se face intro

ducând partea fasonată a racordului în. orificiu şi rotind cu 90° înspre dreapta sau stânga, după necesităţi.

2. Legaţi la racord (1) un tub de cauciuc (2) suficient de rezistent (astfel încât să nu se deformeze şi să provoace obstrucţionări).

14

..12000 ··::i18000' ;24000 .. · 439 508 735,5 134 125 136,6 127 125 130,5 291 291 349 328 328 399

Fig.1

-, ... ,_,_ · .. 2.



3. Fixaţi-! cu un inel (3) şi racordaţi-1 la un sistem de evacuare. Fig.2 4. Controlaţi ca tubul să aibă o înclinaţie care să permită scurgerea naturală a condensului. 5. Verificaţi buna funcţionare a evacuării vărsând apă (în cantitate limitată)direct în cuva unităţii

exterioare.

Notă: La versiunile cu pompă de căldură kitul este furnizat alături de aparat.

Alegerea locului de instalare. Conform condiţiilor indicate în secţiunea "Scheme de instalare", poziţionaţi unitatea cât mai jos posibil, asigurând 1 O cm de spaţiu liber deasupra ei. înainte de fixarea pe perete, verificaţi ca peretele să poată suporta greutatea unităţii, fluxul de aer să nu fie întrerupt şi ca poziţia să permită o difuzare optimă a aerului în cameră.

Instalare. După alegerea locului de poziţionare a unităţii, utilizaţi placa de fixare ca gabarit pentru a determina poziţia exactă pentru dibluri şi pentru orificiul de trecere prin perete. Trebuie ţinut cont de spaţiile necesare pentru o instalare corectă. Învelişul de plastic al unităţii este prevăzut cu piese decupate (vezi Fig. 3 din secţiunea "ALTE OPŢIUNI DE INSTALARE A UNITĂŢII DE INTERIOR" care, dacă este necesar, pot fi scoase pentru facilitarea trecerii liniilor frigorifice şi a cablurilor.

c A B

o

Procedaţi după cum urmează: Fig.3

1. Poziţionaţi placa pe perete la înălţimea adecvată şi fixaţi-o menţinând-o în poziţie orizontală (folosiţi o nivelă).

2. Marcaţi poziţia orificiilor de fixare. 3. Cu ajutorul unui burghiu de 08 mm, faceţi găurile pentru fixare şi introduceţi

diblurile. 4. Alegeţi partea de ieşire a ţevilor de racordare. Se recomandă utilizarea ieşirii

din spate dreapta, dar dacă nu este posibil, consultaţi paragraful "AL TE OPŢIUNI DE INSTALARE".

5. Faceţi un orificiu de 070 mm în perete (Fig. 3), înclinat uşor înspre exterior, începând găurirea dintr-o parte a peretelui (A) şi terminând în partea opusă (8), pentru a evita spargeri anormale ale zidului.

6. Fixaţi placa, cu şuruburile potrivite, în cele patru orificii făcute mai înainte. 7. Ridicaţi şi rotiţi cu grijă tronsoanele de ţeavă necesare racordării la unitatea de

exterior şi treceţi-le prin orificiul de 070 mm. 8. Treceţi tubul de evacuare a condensului prin acelaşi orificiu. în funcţie de exi

genţele personale, tubul poate fi îndreptat şi în alte direcţii, cu condiţia să se respecte întotdeauna o înclinaţie minimă pentru a permite reglarea scurgerii condensului.

9. Fixaţi bine unitatea de interior de cârligele plăcii de fixare. 10. Controlaţi condiţiile de fixare mişcând unitatea înspre dreapta şi înspre stânga.

Notă: Pentru facilitarea operaţiei de fixare a unităţii pe placă, ţineţi ridicată partea inferioară a acesteia şi apoi coborâţi-o în poziţie perpendiculară (Fig. 4 ). Finisarea tuturor operaţiilor, în funcţie de exigenţele specifice, revine în sarcina instalatorului.

Fig.4

15

NEW SMILE PC7


Unitatea de interior poate fi instalată şi în următoarele poziţii: 1. Cu ieşire laterală în dreapta. 2. Cu ieşire în spate la stânga. 3. Cu ieşire laterală în stânga.

Pentru executarea instalaţiilor cu ieşire în spate la stânga, procedaţi după cum urmează:

1. Faceţi orificiul de 070 mm în apropierea ieşirii la stânga. 2. Faceţi racordurile frigorifice între ţevile unităţii de interior şi cele ale

unităţii de exterior. 3. Repoziţionaţi ţevile la unitatea de interior şi fixaţi-le cu placa

prevăzută, conform figurii alăturate.

Pentru executarea instalaţiilor cu ieşire laterală sau în jos, procedaţi după cum urmează:

1. Detaşaţi placa deja decupată (1-Fig. 3) în direcţia dorită. 2. Rotiţi ţevile cu grijă şi plasaţi-le în direcţia dorită. 3. Efectuaţi racordurile frigorifice între ţevile unităţii de interior şi cele ale

unităţii de exterior.

JEVI DE RACORDARE

Ţevile sunt livrate gata mufate la ambele capete. Dimensiunile sunt cele indicate în paragraful "LIMITE ALE LUNGIMII ŞI ŢEVILOR ŞI DIFERENŢEI DE ÎNĂLŢIME ÎNTRE UNITĂŢI". Amplasaţi ţevile, în funcţie de necesităţile de instalare, realizând cât mai puţine curbe posibil şi, cu ajutorul unui dispozitiv de curbare, respectaţi o rază minimă de curbare pentru a evita turtirea acestora. În acest sens, ţineţi cont că raza de îndoire nu trebuie să fie mai mică de 3,5 ori faţă de diametru! exterior al ţevii (Fig. 1). Dacă la terminarea parcursului nu doriţi să tăiaţi bucata de ţeavă aflată în exces, reînfăşuraţi-o astfel încât axa spirelor să fie orizontală. În timpul montării ţevilor luaţi următoarele precauţii:

16

ferroli

2

~-----N ~

'• . \ \

R ~ 3.5 D

\ \ 1 2 ~ --· l

Fig.1

Fig.2

Fig.1

NEW SMILE PC7


e Desfăşuraţi spirele cu grijă în sensul în care au fost înfăşurate. e Înfăşuraţi cu bandă adezivă cele două ţevi, înainte de a le introduce prin orificiile din zid,

pentru a evita deteriorarea materialului izolant şi intrarea prafului în acestea. Pentru facilitarea operaţiei se recomandă introducerea în orificiul din zid a unei bucăţi de tub din PVC având lungimea egală cu grosimea zidului şi cu diametru! adaptat la orificiu.

În tabelul de mai jos sunt indicate grosimile ţevilor de cupru recomandate în funcţie de diametrele nominale ale liniilor de racordare. Vă recomandăm să nu folosiţi grosimi mai mici de 0,8mm.

TAB. Diametru ţevi

. , . · DiametrU'!{~:; ) ,, DJ&metr•t:exterior ·t s<"."' .· ;•": c .~Grosime(mm)<J:; ;;;r ,~~·· • ·· c ·'ţ~··:,ne>m~t,('.'i:.f;rL,: ~g;~•ş:;Cmril~.;r:~'zt;,;•. :•~~"R4ll~15 ~"1:tr;i•&1Rttf:OA\~~·ntŞt

1/4 6,35 0,80 0,80 3/8 9,52 0,80 0,80 1/2 12,70 0,80 0,80 5/8 15,88 1 ,00 1 ,00

În cazul în care ţevile sunt mai lungi decât este nevoie, se pot tăia după cum urmează:

1. Tăierea ţevii Utilizaţi dispozitivul de tăiat ţeavă (Fig. 2) Tăiaţi cu grijă pentru a nu provoca deformări ale ţevii. Tăiaţi ţeava la lungimea dorită (tăierea trebuie să fie orizontală).

2. Îndepărtarea eventualelor bavuri sau aşchii Dacă suprafaţa de racord este deformată sau cu aşchii, ar putea apărea pierderi de refrigerent. Se recomandă tăierea bavurilor ţinând extremitatea îndreptată în jos (Fig. 3). Îndepărtaţi apoi bavurile şi curăţaţi suprafaţa tăieturii.

3. Introduceţi piuliţa. Înainte de efectuarea mutării, nu uitaţi să introduceţi piuliţa (Fig. 4).

4. Efectuarea mutării Asiguraţi-vă că ţeava şi dispozitivul de mutare sunt curate. Pentru executarea mutării se recomandă respectarea indicaţiilor furnizate în tabelele următoare: "Diametru de readaptat" şi "Dimensiuni Mufe şi Piuliţe". Strângeţi ţeava 2 (Fig. 5) cu o menghină (1 Fig. 5) şi începeţi mutarea (este bine să puneţi o picătură de ulei frigorific între părţile în frecare).

Fig. Diametru de readaptat

0 ~ 1 Ioa

<C

=n;::;::::;:::::::;:::;;:::::;;::::::;::;-===t

Fig.2

Fig.3

Fig.4

Fig.5

17

NEW SMILE PC7 ferroli INSTALAREA APARATULUI

TAB. Diametru de readaptat

TAB. Dimensiuni Mufe şi Piuliţe

Fig. Dimensiuni Mufe şi Piuliţe

Notă: Asiguraţi-vă că uleiul utilizat pentru lubrifierea mufei este de acelaşi tip sau compatibil cu uleiul utilizat în circuitul frigorific.

Dacă evazarea se execută corect, se obţin următoarele rezultate (Fig. 6): Suprafaţă netedă şi speculară.

Margini netede. Capete evazate cu lungime uniformă.

Notă: În interiorul ţevii nu trebuie să cadă talaş sau praf care provoacă înfundarea circuitului frigorific la nivelul capilar, cauzând blocarea instalaţiei sau griparea compresorului.

18

Fig.6

.·~·-

·,~-

NEW SMILE PC7


Pentru racordarea liniilor frigorifice procedaţi conform indicaţiilor de mai jos: e Faceţi să coincidă extremităţile ţevii mutate anterior cu cele ale racordurilor

prevăzute la unităţile de exterior şi de interior e Înşurubaţi manual piuliţa şi apoi strângeţi-o cu o cheie adecvată (pentru evitarea

tensiunilor asupra ţevilor se recomandă să folosiţi o contracheie).

Repetaţi operaţia la cel de-al doilea robinet.

Asiguraţi-vă că în zona de joncţiune nu este praf sau mizerie Asiguraţi-vă că între suprafaţa de joncţiune şi mufă este o aliniere perfectă. Strângeţi piuliţa mai întâi cu mâna şi apoi cu o cheie dinamometrică adecvată.

O închidere insuficientă poate cauza pierderi; pe de altă parte, o închidere prea strânsă poate cauza deteriorarea mufei. Tabelul de mai jos arată cuplurile de închidere recomandate în funcţie de dia metrul ţevii.

TAB. Cupluri de închidere (Valori de referinţă)

Fig.1

înainte de executarea fazei de vidare a instalaţiei se recomandă verificarea etanşeităţii părţii de circuit frigorific care cuprinde joncţiunile dintre ţevi şi unitatea de interior. Pentru executarea acestei faze se procedează astfel:

e Cu valvele de serviciu ale unităţii de exterior complet închise, scoateţi dopul de la priza de serviciu (1-Fig.2) şi piuliţa (2-Fig.2) de la valva de gaz (cea mai mare).

e Conectati un grup manometric asociat buteliei de azot (N2) la valva de serviciu.

e Presurizaţi sistemul cu azotul din butelie la o intensitate maximă de 30 bar.

e Verificaţi etanşeitatea joncţiunilor cu săpun lichid.

Pentru a evita intrarea azotului lichid în sistem, ţineţi butelia în poziţie verticală în timpul operaţiei de presurizare!

e Executaţi verificarea etanşeităţii tuturor joncţiunilor, atât la unitatea de exterior cât şi la cea de interior. Eventualele pierderi vor fi semnalate prin formarea de bule. Dacă se observă bule, verificaţi strângerea piuliţelor sau profilul mufei.

e Îndepărtaţi săpunul lichid cu ajutorul unei cârpe. e Reduceţi presiunea de azot în circuit reducând ţeava de

încărcare de la butelie. e Cu presiune redusă deconectaţi butelia de azot.

Fig.2

[~u_.L_··:::::.:_::::_: ___ ·_::···-

19

...

NEW SMILE PC7


Aerul şi umiditatea în circuitul frigorific au efecte nedorite asupra funcţionării aparatului:

e Creşterea presiunii. e Diminuarea eficienţei aparatului. e Posibilitatea formării de gheaţă pe capilar şi blocarea

acestuia. e Coroziuni în interiorul circuitului.

Se impune deci executarea vidării la ţevile de racordare şi la unitatea de interior. Pentru executarea acestei faze procedaţi astfel:

e Legaţi ţeava de încărcare descris mai sus la pompa de vid.

e Deschideţi maneta de la grupul manometric pentru a pune în legătură pompa cu circuitul frigorific.

e Aşteptaţi timpul necesar ca nivelul de presiune măsurat de manometru să ajungă în jurul valorii de 3 mm Hg (400 Pa).

e După atingerea valorii prevăzute, închideţi robinetul de racordare şi opriţi pompa de vid.

e Deschideţi complet robinetele cu o cheie adecvată (1-Fig.2), rotind în sens contrar acelor de ceasornic. până la oprire. Nu forţaţi pentru a nu deteriora valvele de etanşeiza re.

e Fixaţi dopurile valvelor (2-Fig.2). e Scoateţi racordul flexibil dintre staţia de vid şi priza de

presiune a robinetului. Închideţi priza de serviciu cu dopul prevăzut.

e Dacă etanşeitatea nu a fost verificată cu azot, se recomandă efectuarea unei verificări cu ajutorul unui aparat de semnalare a scurgerilor.

COMPLETAREA INCĂRCĂTURII DE REFRIGERENT

ferroli

Fig.1

Fig.2

Dacă lungimea liniilor este mai mare decât valoarea limită indicată în tabelele din secţiunea "LIMITE PRIVIND LUNGIMEA ŞI DIFERENŢA DE NIVEL A TUBURILOR REFRIGERENTE" trebuie făcută o încărcare ce depinde de diferenţa între lungimea standard, lungimea efectivă şi diametru! ţevilor. Indicaţiile privind cantitatea de refrigerent sunt şi ele date în tabelele menţionate. Pentru executarea acestei faze procedaţi astfel:

20

e Legaţi cu ajutorul unui furtun flexibil cilindrul de încărcare (sau butelia de pe balanţa electronică) la priza de serviciu prevăzută la robinetul aspirant (cel mai mare).

e Activati unitatea în modul rece şi deschideţi robinetul de racordare treptat (se injectează refrigerent direct în compresor).

e După integrarea încărcăturii prevăzute, închideţi robinetul de racordare. e Scoateţi racordul flexibil dintre staţia de vid şi priza de presiune a robinetului. Închideţi priza de serviciu cu dopul

prevăzut.

---1111111



Aparatele de aer condiţionat care funcţionează cu gaz frigorigen R407C necesită o atenţie specială în faza de montare şi întreţinere, în scopul feririi de eventuale anomalii legate de particularitatea gazului. Se recomandă deci următoarele precauţii!

e La toate unităţile care funcţionează cu R407C este obligatorie executarea vidării in ţevile frigorifice şi in unitatea de interior, inainte de deschiderea robinetelor unităţii de exterior.

e La operaţiile de vidare şi de încărcare se utilizează echipamente specifice (grup manometric, furtunuri flexibile etc.) diferite de cele utilizate la R22, deoarece conţin reziduuri de ulei incompatibile cu uleiul utilizat la unităţile cu R407C. Pompa de vid este o excepţie, deoarece la aceasta a fost adăugată o valvă antiretur care intervine în caz de oprire accidentală a pompei în timpul operaţiilor de vidare.

e Evitaţi să lăsaţi urme de apă în interiorul circuitului frigorific. e Nu utilizaţi cilindrul de încărcare deoarece, în timpul folosirii acestui instrument, compoziţia amestecului gazos poate

suferi modificări. e Toate operaţiile de încărcare sau umplere trebuie efectuate cu R407C in stare lichidă. La acest tip de operaţie este

necesară o butelie cu pescaj jos şi o balanţă electronică pentru prelevarea cantităţii de refrigerent în stare lichidă care se găseşte in partea inferioară. în scopul evitării fracţionării in amestec se recomandă utilizarea de butelii de gaz R407C până la un nivel rezidual de 30%.

e Dacă în circuitul frigorific se constată o pierdere consistentă de refrigerent, evitaţi executarea de umpleri parţiale care ar putea schimba compoziţia amestecului de gaz, descărcaţi complet aparatul, iar după executarea vidării reincărcaţi-o cu cantitatea prevăzută.

1. Scoateţi panoullateral (1) rotindu-1 inspre dreapta. 2. Efectuaţi conexiunile conform schemelor electrice ale

unităţii.

Fig.1

3. Închideţi totul la loc.

21

NEW SMILE PC7


cotlmuNEi"eLEcraucA it.'uNITAt•foe-•NTERioR •' M O • ' ' .~; ,; ,,,.",., •••• • •c'o• _. •"

La modelele 7000-9000-12000: 1. Scoateţi panou! frontal al unităţii (1 Fig.2) 2. Scoateţi acoperitoarea din plastic de pe latura dreaptă a unităţii de

interior (2 Fig.2) 3. Efectuaţi conexiunile electrice conform schemelor electrice ale unităţii. 4. Rotiţi cu 180 de grade acoperitoarea (3 Fig.2) şi fixaţi-o cu şuruburile

furnizate. 5. Închideţi panou! frontal al unităţii (1 Fig.2).

La modelele 18000-24000-30000: 1. Scoateţi panou! frontal al unităţii (1 Fig.3) 2. Scoateţi acoperitoarea din plastic de pe latura dreaptă a unităţii de

interior (2 Fig.3) 3. Efectuaţi conexiunile electrice conform schemelor electrice ale unităţii. 4. Fixaţi acoperitoarea din plastic (2 Fig.3). 5. Închideţi panou! frontal al unităţii (1 Fig.3).

Pentru introducerea cablurilor în borne este necesar să apăsaţi cu o şurubelniţă în locul prevăzut în acest scop, apoi introduceţi partea neizolată şi retrageţi şurubelniţa. Verificaţi fixarea.

Notă: Firul de legare la pământ GN trebuie să fie cu cel puţin 20 mm mai lung decât celelalte fire inserate în borne.

La unităţile cu ştecăr, conform schemelor electrice furnizate odată cu aparatul, legătura electrică se efectuează introducând ştecărul de alimentare a unităţii interioare într-o priză de reţea. Alimentarea unităţii de exterior este preluată de la cea de interior.

Notă: Priza pentru cablul de alimentare trebuie prevăzută cu împământare regulamentară şi trebuie să respecte condiţiile indicate în tabelul de date tehnice. Ştecărul trebuie să fie accesibil în orice moment.

22

---, ' 11

' ~--=---J

ferroli

Fig.2

/1

.2~

J ~~ 1

l ' ) L..f ___ ;;;

3

Fig.3

2

Fig.4

ferroli NEW SMILE PC7 li PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE

Înainte de efectuarea primei porniri, inainte de pornirea instalaţiei pentru serviciul sezonier sau după o lungă oprire, este necesar să efectuaţi următoarele controale preliminare, care privesc partea electrică şi partea frigorifică.

CONTROL PRELIMINAR AL PĂRŢII ELECTRICE

Notă: Înainte de efectuarea oricărui control electric, întrerupeţi alimentarea unităţii scoţând ştecărul din priză.

Modalitate de control e Verificaţi ca instalaţia electrică să fi fost realizată conform schemei electrice şi asiguraţi-vă că secţiunea cablurilor

este adecvată. e Cablurile de tensiune şi de impământare trebuie să fie bine strânse la borne. e Verificaţi să nu existe cabluri deconectate sau nefixate la borne. e Verificaţi ca alimentarea de la reţea să fie adecvată exigenţelor aparatului.

CONTROL PRELIMINAR AL PĂRŢII FRIGORIFICE

e Controlaţi ca unitatea să fie încărcată cu refrigerent. Controlul poate fi efectuat cu manometre portabile pentru freon prevăzute cu racord pivotant de 1/4" SAE cu depresor conectat la priza de serviciu a robinetului. Presiunea citită trebuie să corespundă presiunii de saturaţie corespunzătoare temperaturii ambiante ($0$7 bar).

e Efectuaţi un control vizual al circuitului frigorific asigurându-vă că nu este deteriorat. e Verificaţi ca ţevile să nu fie murdare de ulei (petele de ulei pot indica apariţia unor rupturi ale circuitului frigorific).

PORNIREA>•

După efectuarea controalelor preliminare, pentru a pune in funcţiune aparatul, este necesar să activaţi unitatea cu ajutorul telecomenzii. Apăsaţi tasta de pornire şi setaţi modul de funcţionare dorit.

CODURI DE ALARME: CLIPIREA LED-ULUI AFIŞARE DISPLAY

SONDA DE AMBIENT DEFECTĂ 1/CICLU E1 SONDA DE TEMPERATURĂ A VAPORIZATORULUI 2/CICLU E2 PROTECŢIE UNITATE EXTERNĂ 5/CICLU E5 MOTORUL U.l. DEFECT 6/CICLU E6

23

NEW SMILE PC7 ferroli SIGURANJ Ă ŞI POLUARE

COtiSIDERAJII GENiiAI.i"B!

Aparatul a fost proiectat pentru reducerea la minimum a riscurilor pentru persoanele şi mediul in care este instalat. De aceea, pentru eliminarea oricăror riscuri, este necesar să cunoaşteţi cât mai bine aparatul, evitând astfel provocarea unor accidente care ar putea cauza răniri sau daune persoanelor şi/sau lucrurilor.

1. Poluare

Aparatul conţine ulei lubrifiant şi refrigerent R407C. În cazul eliminării lor din unitate, trebuie recuperate şi evacuate conform normelor in vigoare din ţara unde este instalat aparatul. Aparatul nu trebuie abandonat după ce este scos din uz.

Pentru informaţii ulterioare privind caracteristicile fluidului refrigerent consultaţi fişele tehnice de securitate disponibile la producătorii de refrigerenţi.

CARACTERISTICI TELECOMANDĂ < c ~-:0A0~?:'• O 0~0 00 ° A:AA~0

0 0 ',' O"".":f:/('':t#f:~•::::_ ;•• _,O < •"o

PREZENTARE;TELECOMANDA<f ·~.i:::.;. ..~:;;::>~...::;::, oo~C ooOAoo

Telecomanda (Fig. 1) prezintă o serie de taste şi un display care afişează toate funcţiile active şi diverşi parametri necesari pentru o manevrare corectă a aparatului de către utilizator şi instalator.

1. Tasta "SLEEP" pentru regim de noapte este utilizată pentru setarea 1 anularea opţiunii Sleep, indiferent de modul în care funcţionează aparatul de aer condiţionat.

2. Tasta de selectare "TIMER" (temporizator)

3. Tasta "MODE" permite selectarea modului de funcţionare: FEEL - COOL -DRY- FAN - HEAT: Tasta "FEEL": selectează automat modalitatea de funcţionare cea mai potrivită, in funcţie de temperatura ambiantă iniţială (funcţie automată). Tasta "COOL": unitatea se activează când temperatura setată este mai mică decât temperatura ambiantă. Tasta "DRY" activează funcţia de dezumidificare. Tasta "FAN". Buton de selectare a vitezei ventilatorului sau de "selectare automată a vitezei". Tasta "HEAT": unitatea se activează când temperatura setată este mai mare decât temperatura ambiantă.

4. Tasta "ON 1 OFF" permite pornirea şi oprirea aparatului de aer condiţionat.

5. Tasta "SWING" activează 1 dezactivează funcţionarea automată a deflectorului de aer.

6. Tasta "FAN" permite selectarea vitezei de ventilare: automată - mică - medie -mare.

7. Tasta "TEMPERATURA" permite reglarea temperaturii ambientale: (.Â.) creşte temperatura, (T) reduce temperatura.

Semnificaţia afişajelor de pe display (Fig. 2)

8. Indicator de mod "FEEL". 9. Indicator de mod "COOL". 10. Indicator de mod "DRY". 11. Indicator viteză de ventilare "FAN". 12. Indicator de mod "HEAT". 13. Indicator "TIMER OFF". 14. Indicator "TIMER ON". 15. Indicator mişcare deflector "SWING". 16. Indicator de mod "SLEEP". 17. Indicator viteză ventilator: automată- mică- medie- mare 18. Afişare Temperatură 1 Timer.

24

1

2

3

7

-----SIMBOLURI DISPLAY

Fig.1

6

5

4

Fig.2


CARACTERISTICI TELECOMANDĂ

. ··.~:·~·r!";:.: .. v"··.

SFATURI·PENTRU UTILIZARE4:TELECOMENZit· .. ·.

Pentru o corectă utilizare a telecomenzii ţineţi cont de următoarele: 1. Scoateţi bateria dacă telecomanda nu se foloseşte o perioadă lungă de timp. 2. În timpul folosirii orientaţi-o către receptorul de semnal al unităţii de interior inte-

rioare (1 ). 3. Semnalul telecomenzii este receptat până la o distanţă de 7 metri. 4. Semnalul emis nu trebuie întrerupt de vreun obiect. 5. Manipulaţi telecomanda cu grijă. 6. Semnalul emis poate fi perturbat de o lampă cu aprindere rapidă, de o lampă flu

orescentă cu sistem inverter sau de un telefon mobil. 7. Telecomanda nu trebuie expusă direct la lumina solară, lângă o sobă sau o altă

sursă de căldură.

Notă:

Bateriile, a căror manipulare a fost descrisă la punctul1, trebuie puse într-un loc sigur, nu la îndemâna copiilor.

. INTRODUCEREA 1 iNLOCUIREA: BATERIILOR}&,:

În cazul introducerii 1 înlocuirii bateriilor, trebuie urmate indicaţiile de mai jos: 1. Scoateţi capacul (1 ). 2. Scoateţi bateriile descărcate şi înlocuiţi-le cu cele noi (2), asigurându-vă că sunt

poziţionate conform schemei din compartiment. 3. Puneţi la loc capacul (3).

Notă:

Scoateţi bateriile din telecomandă atunci când climatizatorul nu este utilizat perioade lungi de timp, şi puneţi-le într-un loc sigur, ferit de accesul copiilor. Pentru respectarea mediului ambiant şi a sănătăţii persoanelor, bateriile înlocuite trebuie puse în recipientele colectoare adecvate.

INSTALAREA TELECOMENZII .

Telecomanda cu infraroşu poate fi aplicată pe perete cu ajutorul suportului prevăzut. Verificaţi să nu fie obstacole între emiţătorul cu semnale infraroşii şi receptorul amplasat pe unitatea de interior.

AUTOCONFIGURAREA .TELECOMENZII

Simbolurile HEAT şi COOL de pe telecomandă se activează alternativ cu introducerea bateriei. Telecomanda poate fi configurată după cum urmează:

Fig.1

~ / 1

1/

~ ---------... --

~ . 0

\\

Fig.2

La apăsarea oricărei taste, în timp ce simbolul HEAT clipeşte, telecomanda se configurează în modul de funcţionare pompă de căldură. Dacă nu se apasă nicio tastă în decurs de 1 O secunde, telecomanda se configurează automat în modul de funcţionare pompă de căldură.

25

NEW SMILE PC7 ferroli CARACTERISTICI TELECOMANDĂ

Pentru pornirea aparatului, apăsaţi butui1UI ON 1 OFF (Fig. 1 ). Se va aprinde lumina indicatoare a aparatului, arătând că acesta a fost pornit. Ţineţi cont că ecranul cu cristale lichide va indica intotdeauna ultimul mod de funcţionare şi funcţiile precedente folosite. Dacă doriţi să modificaţi modul de funcţionare a sistemului, urmaţi instrucţiunile.

Apăsând tasta "MODE" (Fig.2) se selectează diversele moduri de funcţionare (Fig.3) dorite, alegând dintre următoarele: FEEL ·COOL· DRY ·FAN • HEAT. 1. Funcţionare automată in mod FEEL: această funcţie se selectează apăsând tasta MODE

până ce apare pe display simbolul respectiv. Aparatul setează automat modul de funcţionare (HEAT, DRY, FAN, COOL) in funcţie de temperatura mediului.

2. Funcţionare in modul COOL - Răcire: această funcţie poate fi selectată apăsând tasta MODE până ce apare pe display simbolul respectiv. Unitatea incepe să funcţioneze in modul de răcire şi ajunge rapid aproape de temperatura ambiantă dorită.

3. Funcţionare in modul DRY - Dezumidificare: această funcţie se selectează apăsând tasta MODE până ce apare pe display simbolul respectiv. Unitatea incepe să funcţioneze in modul de răcire şi ajunge rapid aproape de temperatura ambiantă dorită.

4. Funcţionare in modul FAN -Ventilaţie: această funcţie se poate selecta apăsând tasta MODE până ce apare pe display simbolul respectiv.

5. Funcţionare in modul HEAT Încălzire: această funcţie se poate selecta apăsând tasta MODE până ce apare pe display simbolul respectiv. Unitatea incepe să funcţioneze in modul de încălzire dacă temperatura setată este mai mare decât temperatura din cameră.

Fig.1

Fig.2

Fig.3

În timpul funcţionării in modul Feei, unitatea selectează automat HEAT, DRY, FAN, COOL in funcţie de temperatura ambiantă.

Activarea modului FEEL: Mai întâi selectaţi pe telecomandă modul FEEL folosind tasta MODE. Modul de funcţionare şi temperatura sunt determinate in funcţie de temperatura ambiantă, conform tabelului de mai jos:

1<) :· .. ·· Tem~turainteri~:t{F ·r ·:r.; {'c•;;r:;;ş~lAc)d'~#l'l.S!o~r~·~~~~;;·;~ ..•. 1; :;Y·~,,:~\;_, t~~~~~~~se~ ··~tirj{:';;;'•·•• Sub 20°C ÎNCĂLZIRE 23°C

20- 26oC DEZUMIDIFICARE

Peste 26°C RĂCIRE

În timpul funcţionării FEEL este posibilă modificarea temperaturii prin apăsarea tastei UP sau DOWN. Apăsând tasta UP, valoarea temperaturii creşte cu 1 °C. Apăsând tasta DOWN, valoarea temperaturii scade cu 1 oc.

Notă:

-in modul FEEL temperatura nu se afişează pe display. - Se poate întâmpla ca din aparat să nu iasă aer atunci când intră in funcţia de încălzire.

18°C

26°C

- Se poate întâmpla ca aparatul să nu pornească imediat după ce modul de funcţionare a fost schimbat. - Atunci când modul de funcţionare a fost schimbat va avea o temporizare de câteva minute până va porni in modul dorit. - Unitatea internă porneşte doar când temperatura vaporizatorului atinge 45°C.

26


CARACTERISTICI TELECOMANDĂ

Fig.1

La pornire, deflectorul ia o poziţie prestabilită. Pentru reglarea direcţiei fluxului de aer care iese din unitatea interioară apăsaţi tasta "SWING" (Fig.1 ); la o singură apăsare, deflectorul continuă să se mişte amestecând aerul din ambient. La o a doua apăsare a tastei "SWING", deflectorul se blochează.

PROGRAM~REA··TEMPORIZATORULUI. --, · ,:--s:},k/~f:/. ::--

Pentru activarea aparatului la ora dorită, procedura este următoarea (telecomanda şi aparatul de aer condiţionat sunt oprite): 1. Apăsaţi butonul TIMER. 2. Selectaţi modul de funcţionare dorit apăsând tasta MODE. Fig.2 3. Selectaţi temperatura dorită apăsând butonul (.Â.) sau (T) (această opţiune este

posibilă doar în modul HEAT-COOL). 4. Selectaţi viteza ventilatorului mică-medie-mare-automată (această opţiune este

posibilă doar când modul FEEL-COOL-HEAT este selectat) apăsând butonul FAN. Ventilatorul începe să funcţioneze în mod automat la selectarea modului DRY.

----------5. Selectaţi SWING dacă această funcţie este cerută. 6. Apăsaţi butonul TIMER (simbolul h de la telecomandă incepe să clipească). 7. Folosiţi tastele (.Â.) şi (T) pentru selectarea orei de activare a aparatului.(de la O

la 1 O ore se poate selecta până la jumătate de oră, de la 1 O la 24 este posibilă selectarea oricărei ore).

~ :·R=: TIMER OFF 11 • • .

~-~=~~~~- ~ TIMER ON 8. Apăsaţi butonul TIMER (simbolul h de la telecomandă încetează să clipească), iar

timpul selectat apare pe display. 9. Apăsaţi butonul TIMER pentru a şterge data din memoria telecomenzii.

NOTĂ: Dacă niciun buton nu este apăsat in timpul programării temporizatorului, telecomanda se inchide automat după 10 secunde.

Pentru oprirea temporizatorului la ora dorită, urmaţi procedura specificată mai jos (telecomanda şi aparatul sunt deschise): 1. Apăsaţi butonul TIMER. 2. Folosiţi tastele (.Â.) şi (T) pentru selectarea orei de oprire a aparatului de aer condiţionat (de la O la 1 O ore se poate selecta la interval de jumătate de oră, iar de la 10 la 24 este posibilă selectarea la intervale de o oră). 3. Apăsaţi butonul TIMER (simbolul h de la telecomandă încetează să clipească iar timpul selectat apare pe display). 4. Apăsaţi butonul TIMER pentru a şterge datele selectate din memoria telecomenzii.

NOTĂ: Dacă niciun buton nu este apăsat în timpul programării temporizatorului, telecomanda se inchide automat după 10 secunde.

NOTĂ: Dacă simbolul h clipeşte şi tasta ON-OFF este apăsată o dată, timpul selectat apare pe display. Este posibilă modificarea timpului cu ajutorul tastelor (.Â.) şi (T). Apăsaţi tasta încă o dată pentru a vizualiza timpul care acum poate fi modificat*. Dacă butonul TIMER este apăsat încă o dată, informaţia este memorizată iar timpul rămas (timpul in care aparatul rămâne deschis va apărea pe display).

* Prin apăsarea butonului ON 1 OFF-RUN in locul butonului TIMER se dezactivează telecomanda.

NOTĂ: Verificaţi ca indicatorul temporizatorului de la unitatea interioară să fie aprins după ce temporizatorul a fost setat. Apăsaţi butonul TIMER pentru a vizualiza setările din telecomandă.

27

NEW SMILE PC7 ferroli CARACTERISTICI TELECOMANDĂ

INDICATO~II "LEij"AI:U~ÎTAT.IiQEJNTEfliOR ·· ., · , · ·' , :.:.~·;·~.;.;J:Gx;:;r: J ~,''·'"'~· :. ·.:~:

În continuare este descrisă semnificaţia ledurilor situate pe panou! frontal al unităţii de interiore:

1. INDICATOR POWER (roşu) Se aprinde când unitatea este conectată.

2. INDICATOR SLEEP MODE (galben) Se aprinde când funcţia este activă.

3. INDICATOR TIMER (galben). Se aprinde în timpul programării temporizatorului.

4. INDICATOR RUN (verde). Se aprinde când unitatea este în funcţiune.

Permite funcţionarea de urgenţă în caz de defectare sau pierdere a telecomenzii. Modul de funcţionare şi temperatura setată sunt reglate automat în funcţie de temperatura ambiantă din momentul începerii funcţionării.

Modelele 7000-9000-12000: tasta ON 1 OFF de urgenţă este situată în panou! frontal al unităţii interioare. (Fig.2-1 ).

Modelele 18000-24000-30000: la aceste modele, butonul de urgenţă ON 1 OFF se găseşte în colţul din dreapta sus al unităţii interioare (Fig.3-1 ).

FUNCTIA AUTORESTART

Unitatea este programată să pornească automat în caz de întrerupere a curentului electric. Pentru dezactivarea acestei funcţii procedura este următoarea: 1) Asiguraţi-vă că aparatul este oprit. 2) Alimentaţi aparatul ţinând apăsat butonul de Urgenţă ON 1 OFF. 3) Ţineţi apăsat butonul de Urgenţă ON 1 OFF pentru mai mult de 10 secunde, până

la emiterea a 4 impulsuri acustice. Funcţia este setată. 4) Pentru dezactivarea funcţiei repetaţi procedura de mai sus.

iNTRERUPEREA CONTACTULUI ŞI OPRIREA

Pentru oprirea aparatului este suficient să apăsaţi tasta "ON 1 OFF" a telecomenzii. În momentul pornirii sau când este oprit şi repornit, compresorul aparatului nu începe să funcţioneze imediat, ci după trei minute, în scopul protejării sistemului. La sfârşitul sezonului, înainte de oprirea aparatului pentru o perioadă mai îndelungată, se recomandă să îl lăsaţi să funcţioneze 2 sau 3 ore în regim de răcire, cu temperatura fixată la 30°C. După aceea întrerupeţi alimentarea electrică, curăţaţi filtrele şi scoateţi bateria din telecomandă.

28

Fig.1

3 4

Fig.2

1

Fig.3

-----_ -, -----J ----c--- 1, -~1

l)' ON/OFF

EIJ1 i . 1 .

--- L__________l

~==-===

Fig.4

proiect licenta - incalzire si climatizare10023

Documents