proiect macroeconomie
TRANSCRIPT
Universitatea ,,Ştefan cel Mare” SuceavaFacultatea de Ştiinţe Economice si Administraţie Publică
Student: Dudici Raul Dragos Specializarea: MNG, anul I , gr 2
Caracteristicele somajului
Somajul este un fenomen economic, o stare negativa a populatiei active
disponibile care consta in aceea ca, o parte din salariati raman fara locuri de
munca, din cauza dereglarii dintre dezvoltarea economiei, ca sursa a cererii de
munca si evolutia populatiei, ca sursa a ofertei de munca. In conditiile
contemporane, somajul este considerat ca un dezechilibru al pietei muncii
nationale, adica dezechilibru intre cererea si oferta globala de munca.
Somerii sunt acele persoane apte de munca din cadrul populatiei activa
disponibile, care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu
au un astfel de loc conform nivelului lor de calificare. In randul somerilor intra
persoanele care si-au pierdut locul de munca, precum si noii ofertanti de forta de
munca.
Cauzele somajului:
- decalajul dintre cererea si oferta de locuri de munca
- restrangerea temporala a activitati prin lipsa de comenzi
- lipsa temporala a materialelor
- o activitate manageriala defectuoasa
Cel mai adesea, fenomenul contemporan somaj este abordat si analizat ca
un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national: ca loc de intalnire si de
confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca.
Din punct de vedere al ocuparii, pot rezulta trei moduri de combinare a
factorului respectiv:
- oferta si cererea de munca sunt egale, caz in care ocuparea de echilibru este
egala cu cea deplina;
- oferta de munca este mai mica decat cererea, situatie in care dezechilibru
imbraca forma deficitului de munca, ocuparea deplina necesitand fie resurse de
munca suplimentare, fie o crestere mai puternica a productivitatii muncii;
2
- oferta de munca depaseste cererea, o parte a fortei de munca ramanand fara loc
de munca.
Ca urmare,echilibrul pietei muncii poate fi abordat din mai multe puncte de
vedere:
a) ca echilibru functional;
b) ca echilibru structural;
c) ca echilibru intern intre nevoile de munca si resursele de munca.
In Romania , esenta conceptului de somaj este similara cu aceea care
defineste somajul ca fenomen general, insa ea se particularizeaza in functie de
conditiile economico-sociale, concurent-istorice specifice.
Aflata in fata adoptarii unei strategii de tranzitie la economia cu piata
concuretiala si tinand seama de experienta tarilor avansate economic, Romania, ca
si alte tari din Europa de Est, urmaresc problematica somajului din perspectiva
metodologica multipla.
Un aspect ce se impune a fi luat in calcul pentru intelegerea genezei si
manifestarii somajului in Romania priveste problema salariilor.
Pe termen scurt insa, temperarea cresterii salariilor nu are efecte
semnificative asupra ocuparii, somajul si inflatia. Cu toate ca salariul si costul
salarial continua sa fie analizate din unghiul rolurilor lor ca principal mecanism de
reglare a cresterii si ofertei de munca, somajul tinde sa se autonomizeze, sa se
indeparteze de evolutia salariilor.
Salariile scad foarte mult pentru a avea efect favorabil asupra ocuparii si
diminuarii somajului. In realitate insa, in anumite perioade se constata ca salariile
nominale cresc impreuna cu somajul.
Un alt aspect relevant pentru aprecierea genezei si manifestarii somajului in
Romania se refera la faptul ca eliberarea fortei de munca din motive de
retehnologizare in diferite ramuri si unitati economice s-a accentuat, in timp ce
cererea de locuri de munca a stagnat din cauza nesigurantei economice si a lentei
3
restructurari a economiei. Ameliorarea acestei stari presupune o serie de actiuni
majore ca: infaptuirea ferma a unei strategii stiintifice, realiste si coerente privind
dezvoltarea economiei nationale si a ramurilor ei; realizarea pe coordonatele
eficientei economico-sociale a privatizarii, restructurarii si modernizarii unitatilor
economice; ameliorarea formarii profesionale performante, in accord cu exigentele
reconversiei fortei de munca; dezvoltarea capacitatii manageriale incepand de la
nivelul microeconomic, pana la cel macroeconomic.
Una dintre masurile pe care autoritatile ar trebui sa le ia pentru diminuarea
numarului somerilor ar fi stimularea contractelor de angajare fara perioada
limitata.
Romania a intrat in anul cu cele mai sumbre predictii economice din 2000
incoace, asta pentru ca se anunta o crestere fara precedent a numarului de someri,
exporturi mult mai mici, o productie industriala mai slaba si un declin pronuntat in
domeniul constructiilor. Rata somajului din Romania nu va depasi 5,5% in acest
an, in ciuda faptului ca se estimeaza ca peste 70.000 de romani isi vor pierde locul
de munca,sustine directorul general al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei
de Munca.Reprezentantul ANOFM a mai sustinut ca locuri de munca vor exista in
2009, in ciuda psihozei create de media, dar intrebarea care se pune este "cat de
bine vor fi platite aceste locuri de munca".
Geneza somajului se explica pornind de la situatia in care somajul si
subocuparea coexista cu potentialul economic, cu capacitatile de productie
nefolosite sau partial folosite, intr-un contex de recesiune economica profunda,
ceea ce face ca venitul national sa fie mai mic decat i-ar permite productivitatea
muncii.
Din examinarea principalelor aspecte ale genezei somajului pot fi desprinse
cateva trasaturi semnificative. Asemenea trasaturi le putem sistematiza astfel:
1) Crestrea insemnata a numarului somerilor pe intregul parcurs al tranzitiei la
economia cu piata concurenta
4
2) Existenta in structura somajului a unui numar important de muncitori,
indeosebi cei care au lucrat in unitati economice energointensive.
Somajul afecteaza puternic tinerii si femeile. Somerii tineri provin mai ales
din mediul urban, avand o pregatire liceala sau profesionala. Cauzele care
genereaza somajul in care intra pentru prima data pe piata muncii; neconcordanta
structurii cererii cu cea a ofertei de forta de munca; preferinta patronatelor pentru a
angaja persoane cu experienta in activitate, disponibilizarea cu prioritate a tinerilor
lucratori etc.
Ponderea mare a femeilor in randul somerilor are ca principala cauza
persistenta unei mentalitati invechite privind rolul femeii in societate, mentalitate
care se manifesta atat la angajare cat si la disponibilizarea personalui.
Tendinta de crestere a somajului de lunga durata.
Alimentarea somajului prin procese de natura economica
si social-culturala.
Procesele economice tin prioritar de: declinul economiei, inconsecventa
aplicarii reformei economice, lipsa de capital etc.; iar procesele social-culturale
privesc mai ales mobilitatea relative redusa a fortei de munca pe plan teritorial din
motive sociale restrictive, neconcordanta dintre optiunile profesionale ale celor
care cauta de lucru si cerintele vietii social-economice, amplificarea tendintelor de
specializare a unor grupuri socio-profesionale etc.
Principalele forme ale somajului sunt: somajul conjugal, somajul structural,
somajul tehnologic.
Somajul conjugal se formeaza din pricina diminuarii activitatii economice
in conditiile recesiunii specifice tranzitiei la ecomonia de piata concurentiala in
Romania. Are un caracter involuntar, fiind determinat de insuficienta cererii
5
agregate, implicit a cererii de munca. Firmele care nu pot face fata salariilor sporite
isi diminueaza activitatea si incep sa disponibilizeze personalul.
Somajul structural formeaza pe baza modificarilor ce se petrec in structura
activitatilor economico-sociale. El se coreleaza cu interactiunea dintre schimbarea
consumului si noile tehnologii.
Somajul tehnologic este somajul determinat de inlocuirea tehnologii vechi si
de reorganizarea intreprinderilor. In Romania somajul tehnologic are proportii mai
reduse deoarece procesele de retehnologizare si restructurale intregistreaza un ritm
lent.
In afara acestor forme principale de somaj, mai exista in Romania si alte
forme de somaj: somaj sezonier, somaj deghizat etc.
Consecintele economico-sociale multiple, asemanatoare, in general cu cele
care au fost aratate anterior, se imbina organic cu costul social al somajului si
afecteaza puternic esenta, proportiile, ritmul si eficienta dezvoltarii economiei
romanesti pe termen lung.
Masurarea somajului in Romania
Populatia ocupata, forta de munca, somajul se calculeaza, in tara noastra,
fie pe baza balantei fortei de munca, fie pe baza de anchete asupra fortei de munca.
Se considera persoane ocupate:
- salariatii - persoanele care-si exercita activitatea pe baza unui
contract de munca intr-o unitate economica sau sociala;
- patronii - persoane care-si exercita ocupatia in propria lor unitate
pentru a carei activitate au ca angajati unul sau mai multi salariati;
- lucratori pe cont propriu – persoane care-si exercita activitatea fie
6
in unitatea proprie sau cu ajutorul unui utilaj propriu, fie pe baza pregatirii lor
profesionale, dar care nu au angajati salariati, ele putand fi sau nu ajutate de
membrii familiei, neremunerati;
- lucratorii familiali neremunerati;
- membrii ai unei societati agricole sau ai unei cooperative.
Masa somajului consta din numarul persoanelor care intrunesc conditiile
pentru a fi incluse in categoria somerilor. Ea cuprinde populatia activa disponibila,
respectiv din acea forta de munca nonocupata.
Rata somajului, ca marime relativa a fenomenului, se calculeaza ca raport
procentual intre masa somajului si unul din parametrii de referinta ai acestuia.
Astfel de parametrii sunt: populatia activa, populatia activa disponibila, forta de
munca (populatia ocupata plus somajul), populatia ocupata, populatia ocupata ca
salariati.
Problemele ridicate de somaj :
Pe termen scurt :asigurarea unui venit minim(ajutor sau indemnizatia de
somaj, pe o perioada de 270 de zile)
Ajutorul de somaj este diferentiat in functie de :
a) categoria de persoane
b) vechime
c) salariu minim pe economie
Pe termen lung : asigurarea de locuri de munca
7
Efectele crizei financiare asupra somajului
La inceputurile anului 2008, prinde putere criza bancara in Europa
(ianuarie), Banca centrala a Rusiei recunoaste ca sistemul bancar se confrunta cu
probleme de lichiditati(februarie), in SUA se inaspresc conditiile de eliberare a
creditelor de catre banci (martie), ca rezultat al crizei, isi inceteaza activitatea a
cincea banca americana de investitii - Bearn Stearns’ pretul la petrol atinge pragul
de 130 de dolari barilul, in pofida deciziei Arabiei Saudite, primul producator
mondial de „aur negru”, de a mari cotele de productie cu 300.000 de barili pe
zi(mai); in Marea Britanie continua sa cada preturile la imobiliare, iar sectorul
constructiilor intra intr-un fel de amorteala. Actiunile bancilor germane incep sa
piarda din valoare(iunie-iulie); falimentul bancii americane Lehman Brothers;
piata financiara americana reactioneaza la respingerea de catre Camera
reprezentantilor din Congresul SUA a „Planului Paulson” printr-o cadere fara
precedent de 7% (documentul va fi aprobat ulterior)-capitalizarea cumulata a
companiilor americane se rostogoleste la 1,3 miliarde dolari(septembrie); pentru
prima data in ultimele 14 luni, pretul barilului de titei coboara, la Bursa din New
York, sub 70 de dolari; actiunile companiei Berkshire Hathaway Inc., condusa de
Warren Buffet, acuza pierderi trimestriale uriase, de 77%, cele mai mari din
ultimii 23 de ani; siderurgistul numarul unu mondial, ArcelorMittal, decide
concedierea a 9.000 de angajati in intreaga lume(noiembrie); barilul de petrol
OPEC coboara pana la 36,67 dolari; senatul SUA respinge planul de salvare a
principalilor constructori auto, General Motors, Ford si Chrysler; cea mai mare
frauda din istorie - fostul presedinte Nasdaq, Bernard Madoff, recunoaste ca a
delapidat, prin intermediul unui joc piramidal, aproape 50 de miliarde dolari,
printre victimele inselate figurand foarte multe banci si investitori din Europa,
SUA, Japonia; pe fondul degradarii dramatice a conjuncturii economice interne,
8
Rezerva federala decide o reducere istorica a dobanzii de referinta, care este
coborata intr-un coridor de fluctuatie de la 0% la 0,25%(decembrie).
Datorita Crizei finainciare mondiale anul 2009 a adus pentru Romania o
crestere a numarului de someri fata de anii precedenti.Romania are in prezent peste
1 milion de someri, din cauza fabricilor care se inchid.În ciuda asigurărilor date în
repetate rânduri de politicienii ţării, potrivit cărora criza financiară nu se va
manifesta în România la cotele atinse în străinătate, iată că primele semne ale
colapsului din domeniul economic încep să se arate şi în ţara noastră.
Mai multe fabrici îşi închid porţile, lăsând pe drumuri mii de muncitori.
Prognozele sunt sumbre. Potrivit estimărilor analiştilor, şomajul va ajunge în 2009
la cote de neimaginat, la un nivel dublu faţă de anul 2008, depăşind un milion de
persoane.Potrivit Institutului de Statistică (INS), citat de Evenimentul Zilei, în al
doilea trimestru din acest an, rata şomajului a fost de 5,6%. În 2009, ea ar putea
ajunge la 10% din totalul populaţiei.
Lista fabricilor care s-au închis până în prezent în România, şi numărul de
oameni care şi-au pierdut locul de muncă:
-Oltchim Râmnicu Vâlcea
550 de persoane vor deveni şomeri
- Fabrica de ciocolată "Poiana" Braşov
440 de persoane vor deveni şomeri
- Combinatul siderurgic de la Hunedoara
1.200 de persoane în şomaj tehnic
- Protan
350 de persoane în şomaj tehnic
- Oţelinox Târgovişte
920 de persoane în şomaj tehnic
- Ductil Buzău
1.300 de persoane în şomaj tehnic
9
- la Reşiţa
300 de persoane vor fi disponibilizate
1.000 de persoane în şomaj tehnic
De la inceputul crizei, lumea financiara mondiala, economia globala in
general, se zbate in ghearele celei mai cumplite degringolade. Incapabili sa
anticipeze cu o oarecare certitudine evolutia lucrurilor, analistii au evidentiat doua
momente majore ale crizei. Primul a fost instabilitatea generata de creditele
ipotecare cu risc ridicat. Al doilea moment il constituie constientizarea de catre
mai-marii acestei lumi a necesitatii de a revizui regulile jocului in vigoare de pe
pietele lor si de a intari masurile de supraveghere.
Adevărata criză economică a lovi România în 2009, după ce contractele
aflate acum în derulare, semnate în vremurile bune, se vor fi încheiat, a declarat
Dorin Măntescu, directorul Direcţiei de evaluare a veniturilor bugetului din
Ministerul Finanţelor, în cadrul unui seminar organizat de minister.
Semnele crizei economice se înmulţesc de la o zi la alta. Sindicatele anunţă
un dezastru: peste un milion de şomeri în 2009. Dacă va fi aşa, costurile statului
român vor fi foarte mari.Sindicatele din România trag semnale de alarmă, spunând
că rata şomajului va creşte foarte mult la începutul anului viitor, iar economia
noastră este în mare pericol.
Dacă aceste estimări sumbre se vor adeveri, un milion de şomeri ar costa
bugetul statului cel puţin 405 milioane de lei pe lună. Într-un an bugetul statului ar
trebui să aloce 1,4 miliarde de euro doar pentru finanţarea ajutoarelor de şomaj.
Ajutorul de şomaj minim este de 405 lei, adică 75% din salariul minim brut, de
540 de lei. La această sumă minimă se adaugă procente de 3, 5, 7 sau 10 %, în
funcţie de stagiul mediu de cotizaţie. Ajutorul de şomaj se acordă pe perioade de
6, 9 sau 12 luni, tot în funcţie de stagiul de cotizare. Cei care au plătit cotizaţii
doar 12 luni continuu în ultimele 24 de luni, primesc şomaj pe perioada minimă de
10
6 luni. Cei care au peste trei ani vechime, primesc ajutorul de şomaj 9 luni, iar cei
care au lucrat peste 10 ani, primesc şomajul pe perioada maximă de un an.
Ministrul Muncii estima ca numarul celor care ar putea intra in somaj din
cauza crizei economice s-ar cifra in jurul a 17.000, ceea ce va pune presiune pe
sistemul asigurarilor sociale. “Estimarea ministrului Muncii privitoare la numarul
de someri este foarte aproape de realitate si probabil ca acesta este numarul
minim", a mai precizat Andreea Vass.
Efectele crizei financiare asupra somajului au luat amploare. Amintim
astfel exemple concrete din randul marilor companii:
Un numar de 2.140 de angajati de la 20 de firme care-si desfasoara
activitatea in judetul Prahova au fost disponibilizati, potrivit datelor furnizate de
Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Prahova. Astfel, in
ianuarie 2009, 352 de salariati prahoveni au ramane fara slujbe, cel mai mare
numar de disponibilizari, respectiv 116, urmand a se face la SC Inconex Com
SRL, iar in februarie, alti 1.395 de angajati si-au pierdut locurile de munca, cele
mai multe concedieri urmand sa fie la SC CTF Bucuresti SA - punctul de lucru
din Ploiesti (500 de salariati). Alte doua societati comerciale, SC Timken
Romania SA si SC Delfingen Ro Valahia, au facut reduceri de personal in cursul
lunii martie, trimitand in somaj 200, respectiv 193 de angajati.
La uzina Mecanica Plopeni, din judetul Prahova, au fost trimisi in somaj
aproape 800 de salariati, dupa ce liderii de sindicat s-au intalnit cu conducerea
fabricii si s-au lovit de refuzul de a pastra in uzina 250 de angajati, si nu
aproximativ 100, cum se decisese anterior. Argumentul disponibilizarilor: lipsa de
comenzi.
Aproximativ jumatate din cei 410 angajati ai rafinariei Steaua Romana au
intrat in somaj tehnic la 25 ianuarie, iar compania ar putea falimenta intrucat din
2007 nu a putut recupera de la bugetul de stat TVA de 40,8 milioane lei si astfel
nu mai are fonduri pentru continuarea activitatii.
11
Kraft Foods a inchis la finele anului 2009 fabrica de ciocolata de la
Brasov, aceasta fiind singura unitate de productie la nivel local a companiei. Cei
440 de angajati ai fabricii au fost disponibilizati in mai multe etape, incepand din
luna mai 2009.
Nici Iasiul nu pare sa scape de efectele crizei economice. Prefectul
judetului, Marius Bodea, a spus ca in anul 2009 rata somajului a fost de 10%, fata
de 4,7% in primele opt luni ale anului 2008. Potrivit prefectului, peste 2.300 de
angajati, din diverse domenii de activitate, au fost disponibilizati pana in
primavara anului 2009.
Jumatate dintre cei 650 de angajati ai companiei ArcelorMittal Tubular
Products din Iasi au fost trimisi acasa prin rotatie, ei incasand 75% din salariu, din
cauza lipsei de comenzi existente la nivel mondial. Alte doua firme, Fortus SA si
Antibiotice SA, au pus in aplicare planuri de reorganizare pentru eficientizarea
activitatilor, urmand a fi concediat o mare parte din personal.
Omul de afaceri Ioan Niculae a anuntat ca a oprit din ianuarie 2009
activitatea in cadrul combinatelor chimice pe care le detine din cauza blocajului cu
care s-a confruntat incepand cu luna septembrie 2008 in ce priveste vanzarea
produselor.
Niculae spune ca a tinut timp de cateva luni oamenii in somaj tehnic,
platindu-le 100% din salariu, in decembrie a acordat doar 70% din salariu, dar "din
ianuarie nu mai am ce face".
Pe langa angajatii din Turnu Magurele (1100 persoane), alte 500 de
persoane de pe fosta platforma Nitramonia Fagaras au fost disponibilizate. De
asemenea, 540 din cei 700 de angajati de la Sofert Bacau, 700 din 900 de angajati
de la Azochim Piatra-Neamt si 700 din 900 de angajati de la Amonil Slobozia au
avut aceeasi soarta.
Cel mai mare impact social il are insa inchiderea celor cinci fabrici
Draxlmaier, care a trimis in somaj tehnic 17.500 de oameni pentru trei-cinci
saptamani.
12
Cel mai mare impact asupra industriei auto locale il are insa oprirea
productiei fabricii Automobile Dacia. Au fost afectati circa 9.000 de oameni,
trimisi in somaj tehnic pentru 30 de zile, care sunt remunerati cu 85% din salariul
normal, si alti 120.000 de oameni angajati la furnizorii de componente si in reteaua
de dealeri Dacia.
In cazul continuarii declinului vanzarilor de automobile intr-o proportie de
50% si pe parcursul anului 2009, Dacia a anuntat ca a recurs la noi perioade de
somaj tehnic si chiar la disponibilizarea a 3.000 de angajati, urmand ca fabrica sa
functioneze in doua schimburi.
Peste 300 din cei 670 de salariati ai Fabricii de Avioane Craiova au intrat,
din 14 noiembrie 2008, in somaj tehnic, urmand sa primeasca 80 la suta din
salariu.
Datele comunicate de Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca
(ANOFM) Bihor indica faptul ca in judet au fost facute aproximativ 1.000 de
disponibilizari in 2009, cele mai multe la fabrica de confectii Oradinum, care a
concediat 322 dintre cei 328 de angajati pe care ii are, si la Charlie Impex
Oradea, care se ocupa cu producerea de cabluri pentru masini, care s-a inchis de
tot, astfel incat cei 346 de angajati au intra in somaj sau au fost nevoiti sa isi caute
un alt loc de munca.
Producatorul de materiale de constructii Ceramica Iasi, controlat de fondul
de investitii Advent International, a renuntat incepand cu luna viitoare la 150 de
salariati, reprezentand aproape o treime din cei 431 de angajati ai companiei.
Principalul motiv al acestei reorganizari este eficientizarea activitatii in contextul
financiar actual si ca urmare a cresterii costurilor de productie si transport. Desi in
luna octombrie 2008 compania nu avea in plan reducerea personalului, Ceramica
si-a schimbat strategia odata cu adancirea crizei financiare.
Pe langa aceste probleme, criza financiara a lovit si romanii aflati in Spania,
Italia si celelalte tari europene, este de asteptat ca o parte dintre ei sa fie nevoiti sa
se intoarca. Daca pana acum cateva luni o treime din romanii din strainatate
13
spuneau ca odata reintorsi in tara isi vor deschide o mica afacere, in contextul de
fata ramane de vazut daca acestia vor reusi sa devina mici intreprinzatori sau vor
intra pe statele de plata ale ANOFM.
Situatia statistică a şomajului înregistrat
la 28 februarie 2009
Rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 5,3% la sfârşitul lunii
februarie 2009, mai mare cu 1,1 pp decât cea din luna februarie a anului 2008 şi cu
0,4 pp decât cea din luna ianuarie a anului 2009. Comparativ cu luna precedentă,
rata şomajului masculin (5,6%) a crescut cu 0,5 pp, iar rata şomajului feminin
(4,9%) a crescut cu 0,2 pp.
Din totalul numărului de şomeri înregistraţi la finele lunii februarie, de
477.860 persoane, 202.470 au fost şomeri indemnizaţi şi 270.286 neindemnizaţi.
Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 27.617 persoane, iar numărul
şomerilor neindemnizaţi cu 5.336 persoane faţă de luna precedentă.
Ponderea şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor rămâne în
continuare ridicată (57,63%) şi scade faţă de luna precedentă cu 3,07 pp. Din
totalul şomerilor neindemnizaţi, 62,54% beneficiază de venit minim garantat
conform Legii 416/2001 şi de venituri de completare sau plăţi compensatorii.
14
Concluzii
Criza financiara mondiala a condus la o crestere ingrijoratoare a somajului
pretutindeni in lume. Cifrele exacte se schimba zilnic intr-un ritm alarmant. Sunt
previziuni sumbre si apeluri la luarea de masuri urgente. Oricum sunt de ordinul
sutelor de mii. Expertii sustin ca lucrurile vor reveni la normal numai odata cu
insanatosirea sistemului bancar international, a carui convalescenta nimeni nu stie
cat va dura.
Primii care au avut de suferit au fost functionarii bancari. Tonul l-au dat
Statele Unite, de unde a inceput nebunia, mutandu-se rapid in Marea Britanie, cu
propagare in toata Europa. Au urmat constructorii de automobile, agentiile
imobiliare. La start s-au alineat comerciantii, sectorul de IT si metalurgistii. Pe
fondul reducerii cererii industriale, dar si al cresterii preturilor la materii prime,
acestia din urma fie isi reduc productia, fie inchid fabrici. Oamenii sunt trimisi
acasa: cei mai norocosi - in concedii platite pe termen limitat, altii - cu jumatate
din leafa lunara. Problema este ca nimeni nu stie cand vor putea muncitorii reveni
la munca. Ca intr-o spirala, in care unii ii trag pe ceilalti, care, la randul lor, ii
agata pe altii. Pe masura ce instabilitatea pietelor de capital se prelungeste,
nelinistea se instaleaza in alte si alte activitati economice.
Criza financiara risca sa creeze 20 de milioane de noi someri in intreaga
lume pana la sfarsitul anului 2010, a avertizat directorul general al Biroului
International al Muncii, Juan Somavia. Astfel, a adaugat el, numarul celor fara un
loc de munca a crescut de la 190 milioane in 2007 la 210 milioane in 2009.
15
BIBLIOGRAFIE
1. Gilbert Abraham - ,, Economie Politica”, Editura Humanitas
2. Nastase Carmen - ,,Macroeconomie – concept fundamentale”, ed. Didactica
si pedagogica, Bucuresti, 2009
3. V. Ionescu, E. Gavrila, “Elemente de macroeconomie”, Editura Economica,
Bucuresti, 1999.
4. Articole din: Ziarul Capital, Ziarul Financiar, Ziarul Saptamana
Financiara
5. www.anofm.ro
6. www.ziare.com
7. www.insse.ro
16