Introducere

Calitatea apei potabile, în România, este reglementată de Legea nr. 458/2002, care

transpune Directiva 98/83/CEE privind apa potabilă. 

Orice alterare fizică, chimică sau bacteriologică a apei peste o limită admisibilă

stabilită, inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect,

cu activităţi umane care o fac improprie pentru o folosire normală, se numeşte poluare a

apei.

Apa, element indispensabil vieţii şi activităţii omului, se constituie într-un

important indicator al aprecierii gradului de civilizaţie şi al posibilităţilor de dezvoltare

pe care o localitate le oferă locuitorilor săi.

Pentru a evidenţia impactul apei asupra calităţii vieţii populaţiei din Municipiul

Craiova, am facut o analiză a acestor indicatori, apelând la datele statistice, la rezultatele

cercetării tehnice din domeniul apei, la publicaţiile din sfera igienei şi sănătăţii, la studiile

socioeconomice efectuate în cadrul ICCV, precum şi la informaţia oferită de mass-media.

Agricultura are o contribuţie majoră la deteriorarea calităţii apei, datorită utilizării

fertilizanţilor şi pesticidelor, care se infiltrează în pânza freatică.

Ca urmare, sursele de apă prezintă, în foarte multe cazuri, compuşi chimici cu

potenţial toxic, cu risc pentru sănătatea populaţiei. Se remarcă, în special, nivelele

ridicate de nitraţi, ca şi de contaminanţi organici care se află în apa de fântână.

Ca urmare a procesului de chimizare a agriculturii, a poluării determinate de

industrie şi zootehnie, numărul substanţelor toxice a crescut foarte mult şi este în

continuă creştere. Avem în vedere o serie de substanţe, cum ar fi nitraţii, care, prin

prezenţa lor peste anumite concentraţii, produc intoxicaţii la nivelul organismului.

Apa potabilă trebuie să corespundă standardului de calitate nr.1342/91, respectiv să se

încadreze în limitele impuse de 54 de indicatori (preluaţi la recomandările Organizaţiei

Mondiale a Sănătăţii), şi anume: organoleptici (2), fizici (4), chimici (35), radioactivi (2),

bacteriologici (4) şi biologici (7). Valorile acestor indicatori trebuie să fie controlate la

ieşirea din staţia de tratare, la intrarea în reţeaua de distribuţie şi la capăt de reţea.

Cantitatea minimă de apă pentru nevoi individuale este de 5 litri în 24 de ore, asigurând

aproape exclusiv numai nevoile fiziologice; cantitatea optimă est de 100 litri pe zi (în

scopul acoperirii necesarului fiziologic, igienei individuale şi pregătirii hranei).

(Mănescu, 1991).

Populaţia care nu beneficiază de apă din sistemul centralizat, se alimentează din

fântâni. Apa din fântâni este în principiu bună direct pentru consum dacă apa freatică din

zonă nu este contaminată si fântâna este bine construită si intreţinută

Date istorice

Importanţa ce se dădea fântânilor, rolul pe care l-au jucat ele în viaţa înaintaşilor nostri se

poate aprecia atât după grija ce o manifestau în construirea lor ca nişte adevărate edificii

de piatră sau cărămidă, cât şi după ceremonialul religios – sfinţirea fântânilor – înainte de

a fi puse în folosinţă. Despre fântânile din Craiova există numeroase mărturii de

apreciere şi cult, în vechile cronici cum ar fi ,,mercantilul” din 18 februarie

1866, ,,Vestirea” 14 noiembrie 1896, Anafora Domnească din 1776 şi 1780, precum şi în

Arhiva Primăriei Craiova, dosar nr.10/1896 unde prin relatarea unui craiovean M.

Leoveanu, se remarca existenţa numai în centrul Craiovei a 15 fântâni. M. Leoveanu a

fost împotriva concesionării la străini a sumelor mari de bani cheltuiţi şi a ineficienţei ,,

Poate cineva nu-si dă seama că aici nu este pustiul Saharei unde lumea moare de sete. Ce

trebuie populaţiei este 90 m.c apă şi se poate lua de la fântâni. Aceea apă vine singură şi

nu trebuie decât conducte. Apele de la fântâni se vor uni în acelaşi rezervor şi de aici se

va aduce apă în toate părţile oraşului, apa fiind suită prin pompa pe care primăria o are la

7 fântâni cu mici cheltuieli”. În schiţe din Istoria Craiovei August Pessiacov face unele

consemnări legate de 4 fântâni care astăzi sunt dispărute. Printre fântânile menţionate

documentar în sec. Al XVIII-lea şi care astăzi nu mai există amintim: Fântâna Coconilor ,

lăngă Balta Craioviţei; Fântâna Ţuţuri, Fântâna Geanova, Fântâna Zalhanaua Corniţoiu,

din mahalaua Potbaniţa, Fântâna de lângă casele serdarului Dâljeanu, Fântâna din

apropierea caselor Văleanu. În ultimele două decenii ale secolului trecut s-au înmulţit

fântânile cu pompă ajungând în 1897 la un număr de 23.

Studiile efectuate în scopul îmbunătăţirii calităţii apei au scos în evidenţă pe lângă

existenţa a cel puţin 25 de zone şi oraşe deficitare în ceea ce priveşte această resursă, si

Municipiul Craiova alături de Timişoara, Ploieşti, Braşov, Drobeta Turnu Severin.

Cercetările de teren efectuate de ICCV pentru realizarea studiului „Diagnoza

calităţii vieţii în România” au evidenţiat opinii ale unor subiecţi, care sesizează de multe

ori calitatea necorespunzătoare a apei din cauza poluării (Mărginean,1994–1999). Un

astfel de caz a fost prezentat în raportul întocmit de un operator de teren, în anul 1995,

prin care se face cunoscută nemulţumirea populaţiei unui sat de lângă Craiova (Coţofenii

din Dos) în legătură cu „apa ce nu poate fi folosită nici pentru spălat”.

Conform INFO Buletin, 2001, se apreciază că cea mai mare parte a bolilor care

afectează astăzi populaţia planetei are ca sursă originară calitatea deficitară a apei

In regiunea de sud a judetului Dolj pinza freatica este afectata grav din cauza

poluarii cu nitriti si nitrati, concentratia acestor compusi chimici depasind cu 100-150%

limitele maxime admise. In tot judetul, dupa verificarile efectuate de specialistii

Inspectoratului de Sanatate Publica (ISP) Dolj, nu exista, practic, nici o localitate care sa

nu aiba probleme din cauza apei din fintini. “Nu avem nici o comuna in care concentratia

acestor substante sa fie sub limita admisa. Cotele cele mai ridicate se intilnesc in sudul

judetului, unde depasirea este de o data, o data si jumatate fata de nivelul maxim admis”,

a sintetizat Ion Toma, directorul adjunct al ISP Dolj. Acesta spune ca nu exista nici o

solutie pentru epurarea fântânilor a căror apă este poluată si nici nu se pot neutraliza

nitriţii prezenţi in pânza freatică: “Cu posibilitatile actuale nu exista absolut nici o solutie.

Cum descompunerea naturala a substantelor nocive din sol este o problema de durata,

situatia din Dolj, in special, si din Oltenia, in general, poate fi apreciata ca un dezastru

ecologic.”(Mariana Butnariu)

Ideea

Am demarat studiul privind calitatea apei din fântânile publice, în urma ştirilor televizate

şi scrise referitoare la fântânile dintr-o comună vâlceană, care din cauza emanaţiilor

puternice de gaze s-au aprins arzând cu flacără deschisă, precum şi a diverselor

constatari si articole din presă legate de calitatea apei în unele localităţi din judetul

nostru, unde datorită cantităţii mari de nitraţi au rezultat şi decese de-a lungul timpului, în

judeţul Dolj având loc un deces al unui copil care a băut apă din fântână. In urma cu un

an, un bebelus de numai doua luni, din Bechet, a murit dupa ce a fost hranit cu lapte praf

preparat cu apa dintr-o fântână infestată. Alti doi copii de aproximativ aceeasi virsta au

ajuns la spitalul de urgenta, in stare critica, din acelasi motiv. Pentru că o bună parte din

populaţie se aprovizionează cu apă de la fântânile publice ne-a facut să ne întrebăm de ce

locuitorii preferă apa din fântâni celei de la robinet.

Anual, sunt înregistrate între 70 si 80 de cazuri de intoxicatii cu nitriti.

Cele mai multe cazuri au fost semnalate în judetele Botosani, Dolj, Mehedinti si mai

putine în Cãlãrasi, în restul zonelor fiind semnalate doar cazuri sporadice.

Scopul

Scopul proiectului il reprezintă evaluarea calitatii apei potabile din fântânile

publice şi informarea şi avertizarea populaţiei privind indicatorii reali ai apei pentru

prevenirea îmbolnăvirii.

Materiale si metode

Am început studiul cu deplasarea şi observarea mai multor fântâni publice din

Craiova, înregistrarea şi localizarea acestora, fotografierea şi redactarea unui album foto

În studiile realizate am folosit metoda analizei chimice, fizice şi bacteriologice

privind principalii indicatori ai apei potabile din fântâni, am făcut studii comparative a

valorilor înregistrate la aceeaşi fântână pe parcursul a doi ani, folosind date de la Regia de

Apă Craiova, cât şi ale valorilor înregistrate la fântâni diferite.

Am utilizat mănuşi şi saci menajeri cât şi unelte de curăţire a mediului din jurul

câtorva fântâni publice pentru a face o demonstraţie de igienizare, iar pentru informarea

populaţiei am realizat şi am distribuit afişe şi materiale educative şi informaţionale.

Pentru un interviu realizat în rândul populaţiei am redactat chestionare privitoare

la percepţia cetăţenilor asupra calităţii apei din fântâni şi am organizat cu colegii noştri

din şcoală un concurs de cultură generală pe tema ,,Apa potabilă”.

Rezultate

Nevoile de apă potabilă ale populaţiei municipiului Craiova sunt asigurate în

principal prin sistemul central de aprovizionare cu apă şi în mai mică măsură prin

instalaţii locale.

Prin apă potabilă se înţelege apa care este consumată cu plăcere, fără a produce riscuri

pentru sănătatea consumatorului. Numeroasele şi variatele riscuri de îmbolnăvire pe care

le poate produce poluarea şi contaminarea surselor de apă a impus din cele mai vechi

timpuri, stabilirea unor condiţii igienico-sanitare pe care trebuie să le îndeplinească apa

potabilă. Primele criterii cu caracter empiric s-au bazat exclusiv pe calităţile

organoleptice ale apei: gust, miros, culoare. Întrucât numai acestea s-au dovedit a fi

insuficiente, pe măsura dezvoltării posibilităţilor de analiză fizică, chimică,

bacteriologică, respectiv, biologică, şi a dobândirii cunoştinţelor privind riscul pentru

sănătatea consumatorilor afost extinsă gama criteriilor de potabilitate. În prezent

indicatorii de potabilitate sunt sistematizaţi în următoarele grupe: indicatori organoleptici,

indicatori fizici, indicatori chimici, indicatori radioactivi, indicatori bacteriologici şi

indicatori biologici.

În tabelul de mai jos sunt redate valorile admise şi excepţional admise ale indicatorilor de

potabilitate. Organismele biologice indicatoare de poluare, dăunătoare sănătăţii precum

chisturi de giardia, protozoare intestinale patogene etc. nu se admit.

Tabel nr.1 Indicatori de potabilitate si valorile maxim admise

Gust si miros 2 grade Amine aromatice 0 mg/dm3

temperatura 7-15 grade C azotaţi 45mg/dm3

pH 6-8 Cianuri libere 0,01 mg/dm3

turbiditate 5-10 grade fluor 1,2 mg/dm3

culoare 15-30 grade Mercur 0,001mg/dm3

conductivitate 1000-3000S/cm Plumb 0,05 mg/dm3

Duritatea apei 20-30 grade

germane

Total cloroform 0,5 mg/dm3

Calciu 100-180 mg/dm3 Pesticide 0,1

micrograme/dm3

Cloruri 250-400 mg/dm3 CCO (consumul chimic de

oxigen)

2,5-3 mg/dm3

Cupru 0,05-0,1mg/dm3 Amoniac 0 -0,3 mg/dm3

Fier 0,1-0,3 mg/dm3 Nitriţi 0 – 0,3 mg/dm3

Magneziu 50-80 mg/dm3 Germeni mezofili 300/cm3

Mangan 0,05-0,3 mg/dm3 Germeni coliformi totali 10/100cm3

Sulfaţi 200-400mg/dm3 Germeni coliformi fecali 2/100cm3

Zinc 5-7 mg/dm3 Streptococi fecali 2/100cm3

Apa din fântâni poate fi foarte periculoasã, dacã nu chiar fatalã, mai ales pentru

copiii mici. Motivul: nitritii, niste substante rezultate în urma descompunerii în apã a

nitratilor.

Pericolul infestãrii apei cu aceastã substantã este foarte mare atunci când latrinele

se aflã la numai patru-cinci metri adâncime si la o distantã mult prea micã de fântâni. Un

alt motiv îl poate constitui fertilizarea solului cu îngrãsãminte azotate si cu bãlegar.

Nitritii nu se distrug prin fierbere, ci, mai mult, se concentreazã. Pentru

organismul uman principalele surse de nitraţi sunt produsele alimentare şi apa. În prezent

cea mai mare parte a aportului de nitraţi se realizează prin consumul produselor vegetale,

deoarece în lanţul trofic, legumele şi fructele, zarzavaturile dispun de o mare capacitate

de bioacumulare a nitraţilor. Sub acţiunea florei bacteriene, nitraţi se transformă în nitriţi

responsabili de riscurile pentru sănătateca urmare a ingestiei de nitriţi/nitraţi:

methemoglobinemie (pentru sugarii mici), cancerigen/teratogen. În condiţii normale la o

concentraţie de peste 10% methemoglobină apare cianoza, iar peste 20% apar cefalee,

ameţeli, dispnee iar în concentraţii de 50% se poate instala coma cu convulsii.

Apa poluată are consecinţe nu numai asupra sănătăţii umane ci şi asupra

ecosistemelor acvatice. Într-un ecosistem, transferul energiei şi al elementelor nutritive de

la plante la animale se realizează prin intermediul lanţurilor trofice (lanţurilor

alimentare). Astfel substanţele toxice din apa poluată prin trecerea de la o verigă la alta,

se concentrează treptat, în special în speciile aflate la extremitatea superioară a reţelei

trofice, inclusiv specia umană.

Calitatea apei din fântână trebuie verificată periodic şi fântâna trebuie, tot

periodic, golită, curaţată şi dezinfectată cu clor.  Pentru a asigura aprovizionarea cu apă

care întruneşte cerinţele sanitare de potabilitate şi totodată realizează protecţia sursei,

fântâna trebuie să respecte următoarele condiţii: adâncimea optimă a stratului acvifer

captat trebuie să fie mai mare de 10 m, iar debitul constant şi suficient necesităţilor;

amplasarea unei fântâni trebuie făcută pe sol salubru, pe un teren înalt, la 30 m de latrină,

grajduri, gropi de gunoi, coteţe etc., în jurul fântânii, pe o rază de 3 m, se realizează un

perimetru de protecţie care se îngrădeşte şi se prevede cu o portiţă de acces.

Pentru cunoaşterea calităţilor de potabilitate a apei furnizate de către fântânile

publice din Craiova, s-au recoltat probbe de la 15 fântâni publice, amplasate în Lunca

Jiului, Piaţa Chiriac, Parcul Poporului, Grădina Botanică, zona Peco Severinului, Parcul

Corniţoiu etc. Probele au fost analizate în laboratoarele de specialitate ale Regiei de Apă

din Craiova, şi la Institutul Direcţiei de Sănătate Publică, efectuându-se determinări

fizico-chimice (pH, turbiditate, substanţe organice, amoniac) şi bacteriologice (numărul

total de germeni care se dezvoltă la 37 grade Celsius) conform STAS-urilor în vigoare.

. Apa dispune până la o anumită limită de capacitatea de a se debarasa de poluanţii pe

care îi conţine. Acest proces se numeşte autopurificare prin care apa poluată, contaminată

sau infestată îşi redobândeşte calităţile iniţiale şi îşi reface echilibrul biologic, fără

intervenţia omului.

În urma analizelor efectuate în colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică şi Regia

de Apă din Craiova am realizat o înregistrare a indicatorilor de potabilitate a apei din

fântânile publice din Craiova, si am constatat o degradare treptată a calităţii apei atât din

punct de vedere fizico-chimic cât şi bateriologic. Conform datelor rezultate, cetăţenii ar

trebui să se alimenteze cu apă doar din trei fântâni publice care corespund normelor

sanitare în vigoare, apa din celelate fântâni putând fi folosită doar pentru uz casnic şi

gospodăresc.

Tabel nr.2 Situaţia fântânilor publice din Craiova

Nr.crt. Fântâna Microbiologic Fizico-chimic Calitatea 1. Cişmea parc –Valea Fetei Conform STAS Conform STAS Apă potabilă

2. Cişmea Parc-Şerbănescu Neconform STAS ConformSTAS Apă nepotabilă

3. Cişmea Independenţa Neconform STAS NeconformSTAS Apă nepotabilă

4. Cişmea Piaţa Chiriac Conform STAS Neconform STAS Apă nepotabilă

5. Cişmea Grădina Botanică Neconform STAS Neconform STAS Apă nepotabilă

6. Cişmea Casa Tineretului Neconform STAS Neconform STAS Apă nepotabilă

7. Cişmea Gheorghe Doja Conform STAS Conform STAS Apă potabilă (reţea)

8. Cişmea Hanul Doctorului Neconform STAS Conform STAS Apă nepotabilă

9. Cişmea Peco Neconform STAS Neconform STAS Apă nepotabilă

10. Cişmea Zeus Neconform STAS Neconform STAS Apă nepotabilă

11. Cişmea Obedeanu Neconform STAS Conform STAS Apă nepotabilă

12. Cişmea Iancu Jianu Neconform STAS Neconform STAS Apă nepotabilă

13. Intrare Lunca Jiu Neconform STAS Neconform STAS Apă nepotabilă

14. Şimnicul de Jos Neconform STAS Conform STAS Apă nepotabilă

15. Piaţa Veche Conform STAS Conform STAS Apă potabilă (reţea)

Pentru a afla care este percepţia populaţiei privind calitatea apei, am redactat două

chestionare, iar în urma completării lor s-au înregistrat următoarele rezultate:

Privind calitatea apei, pentru 22% dintre subiecţi apa este ,,proastă şi foarte

proastă”, pentru 32% dintre subiecţi, apa este ,,satisfăcătoare”, iar pentru 46%

dintre subiecţi, apa este ,,bună şi foarte bună”

În ceea ce priveşte sursa preferată de aprovizionare cu apă, 32% au răspuns că

preferă apa înbuteliată, 42% apa de la reţea şi 20 % apa din fântâni.

Chestionarul a fost aplicat pe un eşantion de 100 de persoane cu vârste cuprinse între

30 şi 60 de ani.

Calitatea apei potabile

Proastă şi foarte proastă – 22% Satisfăcătoare – 32% Bună şi foarte bună – 46%

Întrucât igiena sursei de apă este un factor ce contribuie la menţinerea calităţii

apei, am realizat o actiune demonstrativă de igienizare a unei fântâni, în scopul

conştientizării în acest scop de a menţine apa curată, iar în cadrul şcolii, am realizat

împreună cu colegii noştri un concurs de cultură generală având ca temă ,,apa potabilă”

pe baza unei tematici, pregătită anterior. Concluziile ce au urmat în urma acestui concurs

au fost că elevii, au fost foarte receptivi în a răspunde la participarea la acest concurs dar

şi la parcurgerea tematicii, dovadă fiind numărul mare de răspunsuri corecte la testul de

concurs. La sfârşitul concursului, echipajele câştigătoare pe locurile I, II şi III, au primit o

diplomă şi o sticlă cu apă minerală Borsec.

În vederea informării populaţiei asupra indicatorilor de potabilitate a apei dar si a

surselor de poluare cu efecte negative asupra sănătăţii, am redactat broşuri pe care le-am

distribuit cetăţenilor.

Pentru informarea şi avertizarea populaţiei asupra calităţii apei din care se

aprovizionează, se urmăreşte realizarea unor afişe care vor fi lipite pe fântâni astfel încât

populaţia să cunoască provenienţa şi calitatea apei.

Sursa de apă

Îmbuteliată – 29% De la fântâni – 30% De la reţea – 49%

ConcluziiÎn urma analizelor efectuate am constatat următoarele:

12 fântâni sunt neconforme d.p.d.v. bacteriologic ca urmare a prezenţei

germenilor de contaminare fecală şi 8 fântâni neconforme d.p.d.v. fizico- chimic,

astfel că apa a fost declarată ca fiind nepotabilă

Doar 3 fântâni din 15 au apă potabilă având indicatori care corespund valorilor

STAS.

La cele trei fântâni cu apă potabilă (Gheorghe Doja, Piaţa Veche şi Valea

Fetei), apa provine de la reţeaua de alimentare, astfel că apa are un grad mai mare

de siguranţă decât la celelalte fântâni.

S-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxim admise pentru nitraţi

(51-76mg/dm³ apă faţă de 45 mg/dm³ apă valoare acceptată) la fântâna din Lunca

Jiului.

Din studiul efectuat se constată o degradare a standardului de calitate (STAS

1342/91) al apei fapt ce constituie un semnal de alarmă cu privire la impactul

asupra stării de sănătate şi se impun măsuri corective în vederea restabilirii

calităţii apei.

Propuneri

Întrucât standardul de calitate al apei este degradat, iar o mare parte din cetăţenii

Craiovei se aprovizionează cu apă din fântâni publice cu apă nepotabilă, existând astfel

riscuri majore de îmbolnăvire, propunem:

Creşterea gradului de siguranţă al apei, prin decolmatarea si igenizarea surselor de

apă, avându-se în vedere relaţia directă existentă între calitatea apei şi sănătate.

Conştientizarea populaţiei, atât pentru reducerea pierderilor şi a risipei de apă, cât

şi pentru protejarea surselor de apă.

Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă în municipiul Craiova şi

contorizarea în vederea economisirii apei precum şi îmbunătăţirea calităţii

acesteia pentru alinierea la normele UE.

Măsuri sporite de reducere a poluării râurilor şi lacurilor a căror apă este folosită

în scop potabil, concomitent cu respectarea legislaţiei în vigoare cu referire la

prevenirea şi combaterea poluării apelor

Colaborarea autorităţilor în vederea amenajării spaţiului în care este amplasată

fântâna aşa cum prevăd normele igienico-sanitare ale unei fântâni.

Bibliografie:

1. NĂSTASE ADRIAN, IORDACHE MARIN, 1996, ,,Istoria ilustrată a Craiovei – Fântâni şi Izvoare de apă vie”, Muzeul Olteniei, Craiova

2. BEREVOIANU COSTIN, GHEORGHE MORARU, 2000, ,, Probleme ale alimentării cu

apă din RomâniA”, Revista Hidrotehnica, 45, nr.3–4.

3. DUMITRU CHIRIAC, CRISTINA HUMĂ, CRISTINA TUDOR , *** Supravegherea calităţii apei

potabile în localităţile urbane , 1993 şi 1994, Institutul de Igienă şi Sănătate Publică,

Bucureşti.

4. IACOB IOANA şi colab., ,,Efectele consumului apei de fântână cu concentraţii mari de

nitraţi asupra copiilor”,iunie 1999, A XXXIV-a Conferinţă anuală a Institutului de

Sănătate Publică Bucureşti, 10–11.

5. ILIA, C.H., ,,Satele Olteniei rămân fără apă”, România Liberă nr. 3298, 26 ianuarie,

2001.

6. LESNIC, M., ,,Protecţia mediului în zonele urbane”, Buletin informativ ANPPGCL, mai

1999.

7. MĂNESCU, S. (coord.) 1991, ,,Igiena”, Bucureşti, Editura Medicală.

8. MĂNESCU AL, OTTO DARABAN, D., CEATARÂŞ, 2001 ,,Controlul pierderilor de

apă în RomâniA”, Revista ROMAQUA, nr. 2–3.

9. MĂRGINEAN IOAN, (coord.), 1994-1999 ,,Diagnoza calităţii vieţii în RomâniA”,

Raport de

10. cercetare, ICCV, Bucureşti.

11. TĂNASE IRINA, IOANA IACOB, MARINELA TONEA 3-4 MARTIE

1994, ,,Poluarea apei de băut cu nitraţi” Evaluarea incidenţei intoxicaţiei acute la

populaţia 0–1 an, în perioada 1991–1993, A XXIX-a Sesiune ştiinţifică a Institutul de

Igienă şi Sănătate Publică Bucureşti.

12. PETRIŞOR DORIN, 1998, Igiena Mediului, Craiova

13. *** Ordin al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Normelor de igienă şi a

14. recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei (nr. 536/1997), Monitorul Oficial al

României, nr. 140, 3 iulie, 1997.

15. *** Supravegherea calităţii apei potabile în localităţile urbane, 1993 şi 1994, Institutul

de Igienă şi Sănătate Publică, Bucureşti.