proiect noua zeelanda
DESCRIPTION
economia noua zeelandaTRANSCRIPT
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
Mihail NEGOIȚĂ
Economia Noii Zeelande
ProiectLA OBIECTUL „ECONOMIA ȚĂRILOR LUMII”
Autor:
student gr. GET 131m,
NEGOIȚĂ Mihail
Conducător ştiinţific:
prof. univ., dr. st. econ
CRUDU Rodica
Chișinău 2013
Cuprins
Noua Zeelanda : Generalități
Teritoriul și Populația
Forma de guvernare
Cadrul Social
Relațiile externe și Comerțul extern
Politica de mediu
Date economice și financiare.
Economia Noii Zeelande
Introducere
Performanțele economice recente și perspectivele economice
Creșterea economică
Inflația
Perspectivele economice
Structura industrială și principalele sectoare economice
Industriile primare
Manufacturing
Industria Serviciilor
Relațiile Externe
Comerțul exterior
Componența produselor exportate și importate
Distribuția geografică a importurilor și exporturilor
Investiții străine
Concluzii
Bibliografie
Capitolul I. NOUA ZEELANDĂ: GENERALITĂȚI
1.Teritoriul și populația.
Noua Zeelandă este o țară democratică parlamentră situată în Sudul Oceanului Pacific , 6500
kilometri la Sud-Sud-Vestul de Hawaii și 1900 kilometri la Est de Australia. Cu o suprafață de
268000 kilometri pătrați, este similară da dimensiune cu Japonia sau Marea Britanie. Este
compusă din două insule principale , Insula de Nord și Insula de Sud,și de un numar mare de
insule mici periferice. Deoarece aceste insule sunt larg dispersate, Noua Zeelandă dispune de un
vast spațiu maritim economic de aproximativ 4 milioane kilometri pătrați.
Mai mult de o jumătate din teritoriul Noii Zeelande este teritoriu arabil și pășuni,și mai mult de o
pătrime este compusă de zona forestieră ( 1,7 milioane de hectare).Teritoriul este predominant
muntos și deluros,13% din teritoriul total constînd din terenuri alpine,incluzînd multe vîrfuri
muntoase de peste 3000 de metri înălțime. Lacurile și rîurile acoperă 1% din suprafața insulei.
Multe din rîuri sunt foarte rapide și rareori navigabile, dar majoritatea sunt surse valoroase de
energie hidroelectrică. Clima este temperată și relativ blîndă.
Către 30 iunie 2012, populația rezidentă a Noii Zeelande era estimată la 4.433.100 locuitori. Cu
un număr de peste 1.486.000 locuitori, Regiunea Majoră Auckland găzduiește aproximativ 33 %
din totalul populației și este una dintre cele mai dezvoltate regiuni din țară.
Populația Noii Zeelande este una puternic urbanizată , cu aproximativ 72 % din populația totală
concentrată în entități urbanistice cu capacitate de peste 30.000 locuitori. La sfîrșitul anului 2010,
mai mult de jumătate (53%) din populația totală trăiau în 4 zone urbane importante precum
Auckland (1.354.900 locuitori), Hamilton (203.400 locuitori), Wellington (389.700 locuitori) și
Christchurch(390.300 locuitori).
Populația este concentrată în principal in partea de Nord a Insulei Nordice (52 %) , iar cealaltă
parte așezată in partea de Sud a Insulei Nordice (24 %) și în Insula de Sud (24%).
2. Forma de guvernămînt.
Noua Zeelandă este un stat suveran cu guvernare parlamentară democratică bazată pe sistemul
Westminster. Istoria constituțională a țării datează din 1840 cînd populația indigenă Maori a
cedad suveranitatea statului Noii Zeelande Reginei Marii Britanii, semnînd Tratatul Waitangi. Ca
și Australia și Canada, Noua Zeelandă este condusă de Regina Elizabetha. În Noua Zeelandă ,
Regina este reprezentată de Guvernatorul General , numit însuși de regină și propus de Guvernul
Noii Zeelande.
Puterea legislativă aparține Parlamentului, o structură unicamerală desemnată de Casa
Reprezentanților. La moment, Parlamentul are 121 de membri, aleși pe un termen de 3 ani prin
voturile generale la care pot participa toți rezidenții ce au atins vîrsta de 18 ani.
Parlamentul este responsabil de administrarea veniturilor publice prin taxare și pentru cheltuielile
din banii publici. De asemenea, Parlamentul conduce Guvernul prin acceptarea sau refuzul
oricăror legi, norme propuse de Guvern.
Puterea executivă aparține Guvernului care este condus de Consiliul Executiv. Aceasta este o
structură formată din Cabinetul de miniștri și Guvernatorul General ,care acționează conform
indicațiilor Cabinetului. La rîndul lui, Cabinetul este compus din Prim Ministru și miniștrii
acestuia, care sunt aleși de majoritatea Membrilor Parlamentului. Fiecare ministru supraveghează
și este responsabil pentru anumite teritorii aflate in administrarea guvernamentală. Colectiv,
membrii Cabinetului sunt responsabili de toate deciziile Guvernului.
Puterea juridică în Noua Zeelandă este bazat pe modelul Britanic. Potrivit convenției și Actului
Constituției din 1986 , puterea juridică este independentă de puterea executivă.
3. Cadrul social.
Noua Zeelandă are un înalt grad de stabilitate socială și politică și un sistem modern de bunăstare
socială care include dreptul universal la educație primară și secundară și accesul la serviciile
medicale subvenționate pentru toți rezidenții țării. Populația , în principal este de origine
europeană , aproximativ 77% . Printre minorități se numără Maorii Neo Zeelandezi ( 15%) ,
băștinași ai Insulelor Pacifice (7%) , asiatici (10 %) și alții (1 %). Se urmărește o incidență
ridicată a mariajului între aceste grupe. Majoritatea europenilor sunt de origine britanică, iar
Maorii Neo Zeelandezi sunt de aceeași origine etnică ca și populația insulelor Tahiti, Hawaii și
cîtorva Insule Pacifice. În ultima perioadă , se întregistrează un nivel înalt al imigrărilor din țările
asiatice.
4. Relațiile externe și comerțul exterior.
Politica externa a Noii Zeelande urmărește să influențeze mediul internațional prin promovarea
intereselor și valorile statului , și să contribuie la crearea unei lumi stabile, pașnice și
prospere.Pentru realizarea acestui scop, Noua Zeelandă tinde să înainteze și protejeze interesele
sale pentru securitate și prosperitate.
Noua Zeelandă este mebru al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ( OCDE) ,
Fondul Monetar Internațional ( FMI) , Banca Mondială ( WBG), Banca Asiatică pentru
Dezvoltare ( ADB) și Organizația Mondială a Comerțului ( WTO).
Comerțul este esențial pentru prosperitatea economică a Noii Zeelande. Exporturile de bunuri și
servicii constituie aproximativ 30% din Produsul Intern Brut. Interesele comerciale ale Noii
Zeelande sunt bine diversificate. Australia , China, America de Nord, Uniunea Europeană și
Asociația Națiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN) importă între 10 % și 25% fiecare din
bunurile exportate de Noua Zeelandă. Alți parteneri comerciali majori sunt Japonia și Korea.
În timp ce exportul Noii Zeelande este bazat pe exportul de produse finite , importul acesteia se
bazează pe materii prime și capital pentru industrie.
Noua Zeelandă promovează o politică multilaterală a comerțului care include o serie de
angajamente :
1. Liberalizarea multilaterală a comerțului între statele membre WTO.
2. Cooperarea regională și liberalizarea comerțului între statele membre forumurilor
Cooperării Economie Asia- Pacific (APEC) și Summit- ul Est Asiatic.
3. Concentrarea asupra dezvoltării relațiilor regionale prin numeroase inițiative politice și
acorduri comerciale bilaterale și multilaterale precum :
a) Acordul Closer Economic Relations (CER) cu Australia încheiat in 1983.
b) Acordurile bilaterale cu Singapore, Tailanda, China, Malaysia și Hong Kong.
c) Acordul Trans-Pacific Strategic Economic Partnership cu Singapore, Chile și Brunei.
d) Acordul de Comerț liber între ASEAN – Australia - Noua Zeelandă.
e) Acordul de Comerț liber recent încheiat cu Consiliul de Cooperare a Golfului (GCC).
f) Negocierile curente cu Korea, India, Taipei și Uniunea Vamală a Rusiei, Kazakhstan
și Belarus.
g) Negocierile cu Parteneriatul Trans-Pacific.
h) Negocierile cu PACER( Pacific Agreement on Closer Economic Relations) și RCEP (
Regional Comprehensive Economic Partnership).
Noua Zeelandă își menține angajamentul față de reducerea barierelor de comerț internațional.
Tarifele au fost sistemic reduse și controalele cantitative asupra bunurilor au fost eliminate.
Aproximativ 90% din bunurile ce sunt importate în Noua Zeelandă au beneficiat de tarife
gratuite,inclusiv și bunurile provenite din țările slab dezvoltate.
Fiind membra APEC , Noua Zeelandă este angajată în a realiza scopurile propuse de acesta în
liberalizarea comerțului și investiția în regiune. Relațiile cu regiunile Asia-Pacifice rămîn la
mijlocul intereselor politice și economice a Noii Zeelande. Țările APEC primesc mai mult de
70% din exporturile din Noua Zeelandă , oferă 71% din sosirile turistice și oferă aproximativ
75% din Investițiile Străine Directe.
5. Politica de mediu.
Guvernarea Noii Zeelande recunoaște importanța resurselor naturale în dezvoltarea economică a
țării.
Noua Zeelandă este bogată în resurse naturale. Dispune de ape abundente, curate; aer pur; soluri
fertile și climă temperată potrivite pentru silvicultură, agricultură și șeptel; litoraluri lungi și
resurse acvatice semnificative; rezerve minerale de minereuri și petrol semnificative. Banca
Mondială estimează că Noua Zeelandă ocupa locul 8 ( printre 120 state) după disponibilitatea
capitalului natural per capita, fiind devansată doar de țările exportatoare de petrol1.
Actul de Management a Resurselor din 1991 (RMA) prevede un plan național pentru protejarea
valorilor economice, sociale și culturale a statului.
6. Date economice și financiare.
Tabelul 1. Date Statistice (milioane dolari) .
2008 2009 2010 2011 2012
PIB la prețurile curente 183997 185555 189718 198525 206058
Creșterea anuală a PIB real (%) 2,5 (1,3) (1,3) 1,6 1,6
Populația 4,261 4,305 4,358 4,400 4,428
Rata șomajului(%) 4,2 6,5 6,4 6,6 7,3
Schimbări în Indicele Prețului de Consum 5,1 1,7 1,5 4,6 0,8
Rata de schimb( față de $ american) 0,7135 0,6739 0,7175 0,8327 0,8089
Rata inflației (%) 4 2,1 2,3 4 1,1
Sursa: Elaborat de autor conform Statistics New Zealand.
1 World Bank. “The Changing Wealth of Nations: Measuring Sustainable Development in the New Millenium.” (2011). Regăsit
în http://data.worldbank.org/data-catalog/wealth-of-nations.
CAPITOLUL II. ECONOMIA NOII ZEELANDE
1. Introducere.
Noua Zeelandă dispune de o piață mică, deschisă , care operează după principiile pieței deschise.
Aceasta dispune de considerabile sectoare de producții și de servicii care complementează
sectorul agrar orientat către export. Economia Noii Zeelande este foarte dependentă de producția
de mărfuri, aceasta constituind aproximativ jumătate din totalul bunurilor exportate. Exporturile
de bunuri și servicii reprezintă aproape o treime din cheltuielile din PIB.
Zilele insorite din timpul iernii și precipitațiile abundente oferă o bază de resurse ideale pentru
practicarea agriculturii pastorale, silviculturii , horticulturii și generarea hidroelectricității, care
aprovizionează cu o sursă relativ ieftină de energie pentru dezvoltarea industriilor bazate pe
energie precum extragerea/prelucrarea aluminiului. Noua Zeelandă de asemenea este o destinație
bine-cunoscută peste mări; atragerea de turiști fiind o sursă importantă de venituri.
În ultimul sfert al secolului , economia Noii Zeelande s-a transformat din una din cele mai
reglementate din statele membre OCDE , în una din cele mai puțin reglementate.
2. Performanțele economice recente și perspectivele economice.
Economia Noii Zeelande a intrat în recesiune la începutul anului 2008, înainte ca efectele crizei
globale financiare să afecteze întreaga lume. Seceta din vara anilor 2007/2008 a condus spre
scaderea producției de produse lactate la mijlocul anului 2008. Activitatea internă a fost
încetinită ca consecință a consumului intern scăzut din cauza prețurilor ridicate la combustibil și
alimente, iar ratele ridicate ale dobînzii și prăbușirea prețurilor la imobil au condus la un declin
al investițiilor rezidențiale.
Perspectivele de redresare a economiei Noii Zeelande au fost brusc deteriorate de intensificarea
crizei financiare globale din septembrie 2008. Ca și în statele cu economiile puternic dezvoltate,
încrederea consumatorilor și antreprenorilor ca urmare a incertitudinii ce domina mediul
financiar și economic. În plus, accesul investițiilor a sistemului bancar local la piețile
internaționale a fost sistat.
Ca răspuns la criza financiară , Guvernul și Reserve Bank of New Zeeland(RBNZ) a întreprins o
serie de măsuri să amelioreze situația internă. RBNZ a micșorat rata dobînzii interbancare de la
8.25% în 2008 , la 2.5% în 2009. Banca de asemenea a introdus un set de facilități să asigure
cantitatea suficientă de lichidități pentru sectorul bancar. Guvernul a adus garanții bancare pentru
persoanele fizice și juridice , ce ținteau să sporească din nou încrederea cetățenilor în sectorul
bancar. Un alt pas a fost reducerea taxelor și impozitelor pe venitul personal.
Alte măsuri întreprinse de Guvern au fost îndreptate în special spre atenuarea efectelor
recesiunii, precum proiectele de infrastructură și pachetele de „ușurare temporară” menite să
susțină business-urile mici și mijlocii.
3. Creșterea economică.
Economia Noii Zeelande a trecut printr-o perioadă de 4 trimestre de redresare pînă la jumatatea
anului 2010, PIB-ul real majorîndu-se cu pînă la 3%. Recuperarea este datorată exporturilor, cu o
cerere înaltă din partea principalilor parteneri comerciali – Australia și China. Factorul cel mai
important a fost creșterea cererii în China , care a impulsionat exporturile de produse lactate și
bușteni. Cu toate acestea, în a doua jumătate a anului 2010 , economia Noii Zeelande a intrat în
recesiune.
Creșterea PIB-ului real a revenit în 2011, cu o creștere de 2,6% față de anul precedent în pofida
cutremurului devastator din februarie în Canterbury ( daunele au fost evaluate la 30 miliarde
dolari). Această creștere a fost datorată sectorului de producției și îmbunătățirii în sfera
serviciilor, care a compensat slăbiciunile din sectorul construcțiilor. De asemenea Cupa
Mondială de Rugby din septembrie și octombrie, a contribuit pozitiv la redresarea economiei
țării.
4. Inflația.
Rata inflației s-a situat în limitele țintei urmarite de Reserve Bank of New Zealand,între 1% și
3%. Rata inflației a crescut considerabil în Decembrie 2010 ca urmare a creșterii taxelor pentru
bunuri și servicii de la 12,5% la 15% . Creșterea cu 2,3% în ultimul trimestru al anului 2010 ,a
majorat inflația anuală pînă la 4%,cu mult deasupra limitei urmărite. În ultimul trimestru al
anului 2012, s-a urmarit o reducere a inflației cu 0.2% , care a adus inflația anuală la un prag de
0.9%, ca reflecție a întăririi puterii Dolarului Neo Zeelandez și scăderea prețurilor la produse
care au redus prețurile la bunurile comercializabile.
5. Perspectivele economice.
Conform Half Year Economic and Fiscal Update (HYEFU) , Trezoreria Noii Zeelande preconiza
o creștere medie anuală a economiei cu 2,3% în martie 2013 și 2,9% în martie 2014, datorate în
principal de reconstruirea orașului Canterbury și a creșterii cererii interne. Suplinirea cererii
globale , și predominarea taxelor înalte pentru produse, de asemenea ar trebui să contribuie la
creșterea exporturilor, cu toate că este dependentă și de perspectivele globale.
De asemenea este prevăzută o creștere a economiei ușor în 2012 , să-și mențină poziția în 2013,
și să înregistreze un nou avînt în 2014. În pofida faptului că consumul în sectorul privat este
prevăzut să crească, cheltuielile ramîn încă la un nivel jos din cauza că gospodariile rămîn încă
precaute. Investițiile la fel vor crește datorită finisării reconstruirii zonei afectate de cutremur –
Canterbury.
CAPITOLUL III. INDUSTRIA ȘI PRINCIPALELE SECTOARE
ECONOMICE
1. Industriile primare.
Cel mai mare rol în economia Noii Zeelande le joacă ramurile industriale ca : agricultura,
horticultura, silvicultura, mineritul și pescuitul; în special au un rol important în exporturi și
ocuparea forței de muncă. Global , sectorul primar al economiei constituie aproximativ 7,4% din
PIB și contribuie cu peste 50% la veniturile din exporturile Noii Zeelande.
Agricultura, separat, constituie aproximativ 4% din Produsul Intern Brut, pe cînd procesarea de
mîncare, bautură și tabac constutuie aproximativ 5% din PIB. De asemenea , activitățile
complementare agriculturii precum transportarea , finanțarea rurală și comerțul cu amănuntul de
asemenea au contribuții semnificative la PIB.
Printre cele mai importante categorii de produse agricole se numără : produse lactate, fructe,
carnea de oaie, bovine, legume,lîna, etc.
Cererea crescîndă din țările în curs de dezvoltare și constrîngerile legate de ofertă au condus la
creșterea prețurilor produselor lactate atît la nivel mondial cît și în interiorul Noii Zeelande. Ca
rezultat, veniturile sectorului primar au crescut considerabil, iar în schimb , cheltuielile și
investițiile au crescut îmbunătățind întreaga economie.
Silvicultura și prelucrarea lemnului asigura în jur de 1,1% din Produsul Intern Brut, și este baza
comerțului exterior. Aproximativ 70 % din lemnul obținut din pădurile plantate , se exportă sub
diferite forme precum bușteni, așchii de lemn, pastă de lemn și hîrtie , precum și produse din
lemn ,inclusiv și mobila.
În anul 2012, exportul de produse din lemn a adus Noii Zeelande 4,3 miliarde dolari , sau
aproximativ 10% din mărfurile exportate. China și Korea sunt piețele cele mai largi pe care au
fost realizate bușteni, cu încasări de 939 milioane dolari și 262 milioane dolari respectiv, iar
India și Japonia au fost principalii importatori de cherestea.
Noua Zeelandă se bucură de o zonă economică exclusivă de o dimensiune de 4,1 milioane de
kilometri pătrați , asigurând cu o cantitate imensă de pește de coastă, pește de la adîncimi,
calmari și tuna. Coastele nepoluate ale Noii Zeelande permit practicarea acvaculturii. Cele mai
crescute specii sunt scoicile Pacifice, midii și somoni.
Pescuitul este o industrie majoră a Noii Zeelande și asigură cu numeroase produse de export.
Peștele și alte produse maritime au adus un venit de 1,5 miliarde dolari din export în anulu 2012 ,
cu 1,2% mai puțini decît în 2011.
Cele mai importante specii exportate sunt midii, macrou, hoki, calmari, tuna, lobster, pește roșu.
Principalii importatori sunt China, Hong Kong, Australia, Statele Unite ale Americii, Japonia.
Noua Zeelandă dispune și de vaste resurse naturale precum rezerve de cărbune, gaze naturale și
petrol, terenuri geotermale și terenuri ce permit generarea energiei electrice.
În anul 2012 producția de țiței a constituit 93.7 petajouli ( aprox. 2,3 milioane tone) , din care
94% a fost exportat , constituind 4,1% din exporturile totale din acest an.
2. Manufacturing.
Industria de producție din Noua Zeelanda contribuie esențial la dezvoltarea economică a țării. În
anul 2012 , randamentul sectorului de producție a fost de 13,5% din Produsul Intern Brut real.
Forța de muncă angajată în acest sector a fost in jur de 10% din total angajați în cîmpul muncii.
Industria de producție oferă produse de înaltă calitate atît destinate exportului cît și pentru
consumul intern. Industria producției, în anul 2012, a avut vînzări de peste 41,1 miliarde de
dolari, incluzînd mai mult de 27 miliarde dolari pentru carne și produse lactate. Exporturile de
carne și produse lactate s-au ridicat la aproximativ 17 miliarde dolari în anul 2012.
3. Industria serviciilor.
Industria serviciilor cuprinde cea mai larga proporție din întreaga economie, alcătuind circa doua
treimi din Produsul Intern Brut. Sectorul dat a înregistrat creșteri puternice din anii 2000 pînă
2007, cu o creștere anuala de aproximativ 3,9%. Intrînd în recesiune în anul 2008, creșterile în
sectorul dat au încetinit respectiv, dar nu în măsură ca și restul sectoarelor. Deoarece dezvoltarea
sectorului dat s-a efectuat mai rapid decît a celorlalte sectoare din economie, de la 64% din PIB
în anul 2004, proporția acestuia a crescut la 69% din PIB în anul 2012. Serviciile destinate
exportului, precum turismul, joacă un rol foarte important la dezvoltarea acestui sector.
Transporturile este componenta majoră a activității economice în Noua Zeelandă. Sistemul
național de transporturi își are propriile caracteristici, nu este specific doar activității externe a
Noii Zeelande și a transportului de mărfuri, dar de asemenea este bine adaptat la terenurile sale
robuste și la numărul populației împrăștiate pe cele două insule ce măsoară aproximativ 2000
kilometri în lungime. Ca rezultat al unor măsuri implementate, căile de transport rutier
( aproximativ 93,000 kilometri) și feroviar( 4,000 kilometri) unite cu porturile și aeroporturile, au
invocat costuri de capital care sunt în proporție cu numărul populației.Mai mult chiar, sistemul
eficient al transporturilor, au jucat un rol important în dezvoltarea economică a Noii Zeelandă.
Inițial, industria transporturilor a fost deținută de cîteva monopolii conduse de stat. Astăzi însă,
acest sector nu mai este unul reglementat ,iar barierele de concurență în acest sector au fost
scoase și monopoliile precedente deținute de stat au trecut sub conducere privată.
Turismul este una din cele mai largi surse unice de venit de pe urma schimbului internațional și
una din principalele industrii ale economiei Noii Zeelande. În anul 2012 , turiștii internaționali au
cheltuit aproximativ 9,6 miliarde dolari în Noua Zeelandă, cu 1,6% mai mult decît în 2011;
numărul turiștilor sosiți a fost de aproxmativ 2,563,000 persoane.
Printre cei mai numeroși turiști au fost australieni (1,156,000 turiști), englezi ( 194,000 turiști) ,
chinezi( 191,000 turiști) și americani (179,000 turiști).
CAPITOLUL IV. RELAȚIILE EXTERNE
1. Comerțul exterior.
Comerțul exterior este de o importanță fundamentală pentru Noua Zeelandă. Exportul de produse
din sectorul primar și bunuri constituie sursa cea mai valoroasă de venituri, la fel și exportul de
servicii și produse fabricate aduc o contribuție semnificativă. Acestea , împreună cu importul de
materii prime și echipament capital pentru industrie, caracterizează Noua Zeelandă ca fiind o țară
puternic orientată spre comerț.
Tabelul 2. Valoarea totală a importurilor și exporturilor de bunuri(milioane dolari) .
Anul Exporturi Importuri Balanța comercială Exporturi/importuri (%)
2008 42431 47700 (5269) 89,0
2009 40718 41894 (1176) 97,2
2010 42513 41256 1256 103,0
2011 47002 46313 688 101,5
2012 46373 47706 (1334) 97,2
Sursa: Elaborat de autor conform Statistics New Zealand.
2. Componența produselor exportate și importate.
Sectorul agricol este unul foarte eficient și treptat au fost majorate taxele pentru exportul de
produse agricole. Carnea și produsele lactate sunt cele mai exportate produse agricole, împreună
ele constituie aproximativ 36,3% din totalul bunurilor exportate în anul 2012.
Sectorul de producție este sursa majoră de creștere și diversificare a exportului Noii Zeelande în
ultimii 20 de ani. Datorită Acordului privind Relațiile Economice Apropiate (CER) cu Australia
au contribuit în mod pozitiv la orientarea producătorilor către această piață. Calitatea produselor,
prețurile și fiabilitatea acestora, permit producătorilor din Noua Zeelandă sa-și orienteze
exporturile și în Asia și în Statele Unite ale Americii. În pofida poziției geografice a țării, la
momentul actual Noua Zeelandă exportă o serie de produse fabricate , inclusiv masă plastică,
covoare și textile, vinuri și tehnologii hi-end în întreaga lume.
Tabelul 3. Principalele bunuri exportate(milioane dolari).
Bunuri 2008 2009 2010 2011 2012 Ponderea
%(2012)
Produse lactate 9127 8747 9389 11468 11829 25,3
Carne 4914 5322 4979 5563 5130 11,0
Lemn 2045 2362 2740 3247 3061 6,5
Combustibili minerali 3177 1894 2136 2337 2325 5,0
Fructe și nuci 1456 1607 1465 1548 1612 3,4
Utilaje mecanice 1552 1364 1355 1441 1431 3,1
Pește,crustacee și moluști 1145 1287 1257 1342 1359 2,9
Aluminiu 1445 976 1136 1251 1080 2,3
Utilaje electrice și echipamente 917 855 879 942 994 2,1
Cazeină 907 1037 638 721 903 1,9
Fier,oțel 1023 893 850 985 886 1,9
Pietre prețioase,metal și bijuterii 537 726 826 878 787 1,7
Lînă 613 550 570 756 749 1,6
Produse forestiere, pastă de lemn 662 612 667 686 610 1,3
Piei 510 397 411 543 564 1,2
Hîrtie 533 544 548 589 539 1,2
Plastic 432 413 433 463 443 0,9
Legume 418 415 412 458 405 0,9
Alte bunuri 8942 9627 9299 9771 10339 22,1
Total 40355 39628 39989 44989 45048 96,3
Re-export 1618 1961 1795 1809 1723 3,7
Total Bunuri exportate 41973 41588 41785 46798 46770 100,0
Sursa: Elaborat de autor conform Statistics of New Zealand.
Tabelul 4. Principalele bunuri importate(milioane dolari).
Bunuri 2008 2009 2010 2011 2012 Ponderea
% (2012)
Combustibili minerali 7768 5986 6128 7525 8142 18,0
Utilaje mecanice 5756 5277 4751 5343 5776 12,8
Piese pentru vehicule și accesorii 4958 3174 3756 4024 4710 10,4
Utilaje electrice 3743 4078 3402 3815 3783 8,4
Plastic 1564 1480 1477 1546 1596 3,5
Utilaj optic,medical 1197 1375 1243 1332 1311 2,9
Avioane și piese 978 1521 521 1477 1130 2,5
Produse farmaceutice 1060 1146 1097 1050 1090 2,4
Textile și haine 769 802 756 836 880 1,9
Hîrtie 948 929 949 956 857 1,9
Articole din fier și oțel 842 845 646 704 760 1,7
Tricotaje și croșetate 586 651 625 682 665 1,5
Cauciuc 483 498 509 552 582 1,3
Produse chimice 456 493 493 489 488 1,1
Jucării 423 459 403 442 453 1,0
Fier și oțel 684 476 423 440 416 0,9
Produse chimice organice 365 361 327 376 407 0,9
Cărți,ziare și materiale printate 412 403 396 383 363 0,8
Produse chimice anorganice 243 251 212 208 195 0,4
Corăbii,vapoare 588 159 324 154 84 0,2
Celelalte produse 10468 10457 10117 11341 11559 25,5
Total importuri 44300 40820 38554 43715 45248 100,0
Sursa: Elaborat de autor conform Statistics of New Zealand.
3. Distribuția geografică a exporturilor și exporturilor.
Relațiile economice ale Noii Zeelande se află într-o continuă dezvoltare în special cu țările din
largurile Oceanului Pacific. Cele mai mari pieți de desfacere sunt – Australia, China și Statele
Unite ale Americii – care reprezintă 44,4% din exporturi și 41,2% importuri de bunuri și servicii
în anul 2012.Japonia de exemplu este unul din apropiații parteneri comerciali atît pentru
exporturi cît și pentru importuri. Totuși , Asia reprezintă o piață foarte atractivă pentru
comercianți, însumînd aproximativ 30% din totalul de export.
Tabelul 5. Distribuția geografică a exporturilor(milioane dolari).
Țara 2008 2009 2010 2011 2012 Ponderea % (2012)
Australia 9888 9250 9887 10558 10195 21,8
China 2238 3527 4318 5795 64637 13,8
SUA 4108 4462 3711 3906 4146 8,9
Japonia 3454 3200 3249 3333 3357 7,2
Korea 1406 1270 1355 1634 1568 3,4
Marea Britanie 1611 1725 1522 1541 1407 3,0
Malaysia 915 782 740 748 914 2,0
Hong Kong 660 815 851 770 879 1,9
Singapore 912 865 1071 798 861 1,8
Taiwan 759 736 823 903 844 1,8
India 458 681 755 965 830 1,8
Indonesia 1023 1018 916 868 823 1,8
Germania 889 805 669 753 735 1,6
Filipine 743 624 697 738 727 1,6
Tailanda 811 535 591 728 683 1,5
Arabia Saudită 728 550 533 711 666 1,4
Venezuela 652 443 180 434 651 1,4
Emiratele Arabe
Unite
277 399 417 496 646 1,4
Canada 529 531 468 577 579 1,2
Olanda 500 488 474 613 579 1,2
Alte țări 9413 8882 8358 9827 9239 19,8
Total 41973 41588 41785 46798 46766 100,0
Sursa :Elaborat de autor conform Statistics of New Zealand.
Tabelul 6. Distribuția geografică a importurilor(milioane dolari).
Țara 2008 2009 2010 2011 2012 Ponderea % (2012)
China 5723 6092 6073 6910 7327 16,2
Australia 8345 7317 7348 7098 6887 15,2
SUA 4223 4381 3723 4858 4427 9,8
Japonia 3838 2969 2843 2663 2928 6,5
Singapore 2210 1702 1396 2099 2175 4,8
Germania 1900 1743 1619 1816 1985 4,4
Korea 1149 1395 1232 1401 1686 3,7
Malaysia 1811 1128 1386 1456 1503 3,3
Tailanda 1234 1046 1240 1328 1320 2,9
Brunei 385 519 513 418 1155 2,6
Marea
Britanie
1008 933 895 1143 1154 2,6
Arabia
Saudită
490 241 243 599 1060 2,3
Franța 717 1366 575 640 1060 2,3
Oman 0 48 53 365 947 2,1
Taiwan 942 678 681 657 747 1,7
Qatar 1114 1127 822 805 702 1,6
Italia 945 756 652 782 718 1,6
Indonesia 1060 749 518 570 699 1,5
Canada 603 643 423 575 553 1,2
India 283 321 363 352 399 0,9
Alte țări 6320 5668 5959 7180 5795 12,8
Total 44300 40820 38554 43715 45248 100,0
Sursa:Elaborat de autor conform Statistics of New Zealand.
4. Investiții străine.
Noua Zeelandă salută contribuțiile benefice ale investițiilor străine pentru bunăstarea economică
și socială a poporului. Reglementările guvernului Neo Zeelandez sunt liberale de standardele
internaționale întrucît există doar cîteva restricții în ceea ce privește investițiile în punctele de
interes ale guvernului.
Pentru a investi în anumite afaceri,investitorii trebuie să treacă un test în care se examinează
caracterul afacerii, interesul afacerii și angajamentul financiar. Investitorii străini pentru a putea
cumpără pămînt în Noua Zeelandă , trebuie să demonstreze că această investiție va aduce
beneficiu poporului sau să devină rezident permanent. Investițiile în pescuit, trebuie să
demonstreze că sunt de interes național.
Nu există restricții pentru mișcarea de fonduri în interiorul sau exteriorul Noii Zeelande sau a
repatrierii profitului. De asemenea nu sunt impuse măsuri suplimentare pentru performanțele
întreprinderilor cu capital străin.
Stocul de Investiții Străine Directe în Noua Zeelandă ,în 2012, era de 97.3 miliarde dolari.
Principalii investitori sunt Australia și Statele Unite ale Americii, cu 54.4 miliarde dolari și 10,6
miliarde dolari respectiv. Olanda , este un alt investitor important , cu 3.1 miliarde dolari, pe cînd
Marea Britanie și Japonia urmează cu 2,6 miliarde și respectiv 2.8 miliarde dolari.
Pe de altă parte, stocurile de investiții deținute de Noua Zeelandă peste hotarele țării , este de
24,3 miliarde dolari , în anul 2012.
CONCLUZII
Inițial, am selectat să descriu situația economică a Noii Zeelande fiind motivat să efectuez
analiza comparativă dintre aceasta și Republica Moldova de numărul total de locuitori ale
ambelor țări fiind aproximativ egal, și desigur principala similtitudine fiind obiceiurile agricole.
Pe parcursul analizei datelor statistice, WORLD RANKINGS, inclusiv și a știrilor din Noua
Zeelandă am rămas plăcut surprins de performanțele acesteia. Pot afirma cu siguranță că
economia Noii Zeelande este una dintre cele mai puternice și stabile din lume, fiind devansată
doar de țările exportatoare de petrol.
Chiar și în condițiile Crizei Financiare Globale , guvernul a reușit să adapteze economia țării prin
numeroase strategii care au asigurat depășirea efectelor negative și redresarea economiei în cel
mai scurt termen.
BIBLIOGRAFIE
1. New Zealand . Economic and Financial Overview 2013.
2. Wikipedia.
3. http://www.newzealandnow.govt.nz/ .
4. Statistics New Zealand (http://www.stats.govt.nz/).