proiect pac3

5/12/2018 proiect PAC3. - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-pac3-55a750665619d 1/11

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI

DEZVOLTARE RURALA

SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

ANUL UNIVERSITAR 2009/2010

GRUPA 8403

ARGHIROIU ARMENITA ± GEORGIANA

DUMITRU OANA ± ANDREEA

ILIE ALINA ± ADRIANA

MITU ADELA ± MIRENA



1

CUPRINS:

Introducere : lumea laptelui

Organizarea si functionarea propriu ± zisa a pietei

lapteluiPiata laptelui in U.E.

Sectorul productiei de lapte

Sectorul procesatorilor de lapte

Cota de lapte in tarile Uniunii Europene si in Romania

Legislatia in cadrul pietei laptelui

Legislatia specifica Uniunii Europene

Legislatia specifica RomanieiRegimul intern al pietei

Preturi in UE si Romania

Regimul extern al pietei

Importuri

Exporturi

Perspective pe termen mediu si lungPreviziuni favorabile pentru pietele si veniturile

agricole in UE pentru perioada 2007 - 2013

Masuri pe termen scurt

Masuri pe termen lung si mediu

Masuri deja adoptate

Impactul aderarii Romaniei la U.E. asupra pietei laptelui



2

Introducere: lumea laptelui

Laptele este primul aliment cu care omul vine in legatura din prima zi de viata. Este un

aliment indinspensabil vietii, valoros din punct de vedere nutritiv si universal. In general, se

bea lapte de vaca, de oaie si de capra, dar nu numai. In desertul arab se bea lapte de camila, in

Asia Centrala ± lapte de iapa, in Egipt ± de bivolita, in Peru ± de lama, in tarile nordice ± laptede ren, iar lista poate continua.

Proprietatile curative ale laptelui sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri: era

recomandat, de exemplu, celor afectati de tuberculoza. Una dintre proteinele ce intra in

compozitia laptelui (globulina) are actiune dezinfectanta (asa-numitul Äleac al bunicii´ ±

spalarea ochilor cu lapte in caz de conjunctivita). O cana de lapte bauta inainte de culcare

reduce secretiile gastrice si are un efect calmant asupra intregului organism. Dupa o activitate

fizica intensa, medicii danezi recomanda un pahar de lapte degresat, simplu sau cu ciocolata.

Proteinele si hidrantii de carbon pe care le contin aceste bauturi contribuie la cresterea masei

musculare.

De asemenea, laptele mai poate fi utilizat si pentru cosmetica de acasa. In Roma

antica, laptele de magarita era considerat foarte eficace in combaterea ridurilor. Pompeea,

sotia lui Nero, se imbaia in lapte, iar in timpul calatoriilor o insoeau 500 de magarite.

Invatatul Avicenna sustinea ca laptele Äscoate petele urate de pe piele´ si ca, daca se bea lapte

indulcit, tenul devine mai luminos. Iata de ce mastile pentru ten se fac, si astazi, pe baza de

lapte sau de smantana.

Cat lapte sa bem? Laptele contine aminoacizi importanti. Necesarul zilnic de

metionina, de exemplu, e acoperit de o jumatate de pahar de lapte. Contine si multe saruri

minerale: unui adult i-ar fi suficient sa bea 300 ml, iar unui copil, 0,5 l pe zi. E bogat si în

vitamine. Necesarul zilnic de vitamina A (1 mg) ar fi asigurat de 4 l de lapte (0,24 mg/l), iar

pentru a acoperi necesarul de vitamina D, ar trebui s bem« o galeata plina (necesarul pe zi

este de 25 mg, iar un litru conine 1,5 mg). Vitamina C se descompune in timpul prelucrarii

termice. Intr-o cantitate mai mare se gaseste vitamina B12 (7,5 mg la un necesar pe zi de un

mg). Acesta este motivul pentru care s-a trecut la prepararea unui lapte specializat, cu diverse

adaosuri de vitamine.

Bun si consistent ± prima expertiza a laptelui s-a fcut in Roma antica. La intrarea in

oras, strajerul introducea taisul sabiei in bidonul cu lapte: dac picaturile de lapte se scurgeau

incet, insemna ca laptele nu a fost indoit cu apa. Ni s-a sugerat din copilarie ca laptele este

foarte bine asimilat in organism. Nu este intotdeauna asa. Unii nu suporta deloc laptele, dincare cauza nici nu le place. Dar, de fapt, ei nu-l consuma asa cum ar trebui. Este bine de stiut

c laptele nu este o bautura, ci un fel de mancare. De aceea nu trebuie sa-l bem dup o masa

copioasa. Mai demult se spunea: ÄSa mancam niste lapte´. Ajungand în stomac, sub actiunea

sucurilor gastrice acide, laptele se coaguleaza. Daca stomacul este deja plin, laptele invaluie

intreaga cantitate de alimente si o izoleaza de sucurile gastrice. Astfel, mancarea nu va putea

fi digerata pân cand nu se digera laptele. De aici si senzatia de greutate in stomac. Dar chiar

aceasta particularitate a laptelui ne salveaza in cazul intoxicatiilor: el invaluie alimentul



3

alterat. Grasimile din laptele de vaca devin in stomac lichide (ele se topesc la o temperatura de

280 °C) si de aceea se digera mai uor. Laptele de oaie este de 1,5 ori mai gras, acesta fiind

motivul pentru care e digerat intr-un timp mai lung. Cel mai usor este asimilat laptele de

capra, care are cele mai mici globule de grasime.

Dupa preferinte ± inainte de a fi comercializat, laptele este supus unei prelucrari

minutioase, cu scopul de a se distruge microorganismele. In functie de metodele de

prelucrare, se obtin laptele pasteurizat si cel sterilizat. Pasteurizarea poate fi de lunga durata

(1/2 ora la 630 °C), de scurta durata (15 ± 30 de secunde la 720 °C) si instantanee (la 850 °C).

Laptele sterilizat se prelucreaza la o temperatura de 104 ± 1200 °C sau chiar 1400 °C

(prelucrare cu ultrasunete). La o astfel de prelucrare se pastreaza vitaminele din lapte, de

aceea este preferata. Dar, cu cat temperatura e mai ridicata, cu atat rmân cantitati mai mici de

calciu, proteine (albumina, globulina), se pierde Äcapacitatea laptelui de a se inchega´

(transformarea in branzeturi).

Din pacate insa, in Romania, la capitolul consum pe cap de locuitor, indicii exprima o

grava realitate: la noi se consuma extrem de putin- 6,6 litri /luna/cap locuitor, in functie devarsta, ceea ce reprezinta mai putin de jumatate din cel inregistrat in tarile UE, unde o

persoana consuma lunar 14-15 litri din acest produs.

Organizarea si functionarea propriu ± zisa a pietei laptelui

Piata laptelui in U.E.

In cadrul Uniunii Europene a fost creata in 29 iulie 1968 Organizarea Comuna de Piata

pentru Lapte si Produse Lactate. Aceasta se situeaza printre primele de acest tip fondate la

nivel comunitar, scopul infiintarii ei fiind acela de a organiza si controla piata laptelui si produselor lactate in Uniunea Europeana.

Organizarea Comuna de Piata in sectorul laptelui si produselor lactate este guvernata

de Consiliul de reglare (EEC) si acopera urmatoarele sectoare : lapte ± proaspat, conservat,

dulce, concentrat, acru, smantana, unt, branza, lactoza si sirop de lactoza, hrana pentru

animale bazata pe produse lactate.

Pentru o perioada indelungata aceasta piata a fost marcata de o crestere puternica a

productiei in timp ce consumul se mentinea la aceleasi cote si exporturile scadeau, in special

in ceea ce priveste urmatoarele produse : lapte praf si unt. Organizarea comuna de piata

pentru lapte si produse din lapte a fost cea care a introdus masuri tot mai restrictive datorita

productiilor excedentare si a creeri de stocuri la nivel comunitar in anii ¶70 si prima jumatate

a anilor ¶80, si a pus in aplicare incepand cu 1984 sistemul cotelor de lapte.

De-a lungul anilor realizarea echilibrului pe piata a devenit o preocupare majora pentru tarile

membre, istoria organizatiei fiind marcata de urmatoarele evenimente :

1977 - introdusa o taxa care a afectat toate livrarile de lapte la laptarii cat si vanzarile la

ferma. Aceasta taxa a fost suprimata in 1993.



4

1981 ± s-a stabilit un prag de garantare, depasirea acestuia ducand insa la penalizari prin

scaderea pretului.

1984 ± a fost pus in practica un sistem de control al productiei numit : SISTEM AL

COTELOR DE LAPTE. Initial acesta a fost introdus pe o perioada de 5 ani si consta in

limitarea cantitatilor de lapte produse de catre fiecare stat membru (guaranteed total

quantities/quantites globales garanties= cantitati totale garantate) si alocarea unor cantitati de

referinta fie la producatori fie la procesator. Orice cantitate in exces era penalizata printr-o

taxa suplimentara fixata la 100%, apoi la 115% din pretul de interventie pentru livrari, si 75%

pentru vanzari indirecte.

1987 ± cantitatile de referinta au fost reduse si a fost pusa in aplicare interventia permanenta.

Dupa 3 ani de aplicare a acestui sistem, rezultatele erau departe de a fi satisfacatoare. La

sfarsitul anului 1987 stocurile publice si private de unt atingeau 958 mii tone, iar stocurile de

lapte ecremat era de 473 mii tone. Subventia pentru lapte si produse lactate se ridica la 30 %

din fondurile de garantie FEOGA.

1992 ± a avut loc reforma PAC. Sectorul de lapte si produse lactate nu a fost afectat, dar s-a

decis sa se extinda sistemul de cote pentru inca 7 ani pana la 31 martie 2000.

1997 ± Comisia Europeana a publicat Agenda 2000 care a fost discutata si completata in

martie 1998, iar in mai 1999 s-a reunit Consiliul Agricultura » al UE care a aprobat

regulamentul 1255/99 privind organizarea comuna de piata in sectorul laptelui si produselor

lactate, stabilind taxele suplimentare in sectorul laptelui si produselor lactate.

S ectorul productiei de lapte

La fel ca intregul sector agricol, sectorul productiei de lapte este dominat degospodarii care produc doar pentru consumul propriu si care vand surplusul de laptecentrelor de colectare a laptelui sau pe piata.

Conform statisticilor Ministerului Agriculturii, in 2006, erau inregistrate 1,1milioane ferme ca detinand vaci de lapte, dintre care 93% au 1-2 vaci, 5,7% au intre 3 si 5vaci, 0,7% 6-10 vaci si doar 0,5% intre 11 si 100 de vaci.

In 2006 existau 1,7 milioane vaci inregistrate, din care 75,7% erau in ferme cu 1-2

vaci, 12,4% in ferme de 3-5 vaci, 3,5% in ferme de 6-10 vaci si 6,4% in ferme cu 11-100de vaci.

S ectorul procesatorilor de lapte

Datorita aderarii la UE si din necesitatea conformarii la reglementarii UniuniiEuropene, sectorul procesarii laptelui este supus unei modernizari rapide. Toate fabricile de

procesare a laptelui sunt impartite in patru categorii:

A. fabrici care indeplinesc deja standardele UE

B. fabrici care vor indeplini cerintele UE la momentul aderarii

C. fabrici care au un plan de modernizare si investitii si vor indeplini cerintele UE

mai lunga de 60 zile dupa procesare



5

D. fabrici care se vor inchide cau care vor produce produsele traditionale cu o viata

mai lunga de 60 zile dupa procesare.

Pana la sfarsitul lunii august 2006 fabricile de procesare vor fi impartite in:

C ota de lapte in tarile Uniunii Europene si in Romania

In 1984 s-a decis de catre statele membre ale UE (Hotararea 856/84 a CEE) limitarea productiei de lapte in statele membre (asa numita cota de lapte). Scopul principal al acestei

scheme este reducerea dezechilibrului intre oferta si cererea pe piata laptelui si a produselor

din lapte si surplusul structural rezultat astfel sperand sa se obtina un mai bun echilibru al

pietei.

Aceasta decizie se aplica in cazul fiecarui stat care adera la UE si deci, Guvernul

Romaniei a elaborat Ordonanta Guvernamentala 48/2005 referitoare la organizarea pietei de

lapte de vaca, aprobata si completata prin Legea 72/2006.

Ca tara candidata la UE, Romania a obtinut o alocare a cotei de lapte din partea

Comisiei Europene. Cota a fost alocata la sfarsitul anului 2004 si a fost stabilita la 3.245.000

tone litrii, dintre care :1.093.000 tone pentru livrari la producatori, 1.964.000 tone pentruvanzari directe, 188.000 tone rezerva nationala.

Conform unei decizii a ministrilor europeni ai agriculturii, cota de lapte destinata

procesarii si vanzarilor directe a crescut cu 2%, incepand cu 1 aprilie 2008, pentru fiecare

dintre statele membre, masura fiind adoptata pentru a raspunde cererii in crestere atat in

Uniunea Europeana, cat si pe piata mondiala. Cresterea, care reprezinta la nivelul UE o

cantitate de 2,84 milioane de tone de lapte, va fi repartizata in mod egal între cele 27 de state

membre.

Pentru Romania, cota de lapte pentru procesare si vanzari directe a crescut in anul de

cota 2008/2009 la 3.118.140 tone, de la 3.057.000. Anterior, Romania avea repartizata ocantitate nationala de referinta de 3.245.000 tone, din care 3.057.000 tone destinate procesarii

si vanzarilor directe, iar 188.000 tone reprezenta cota de restructurare acordata in anul 2009.

Majorarea cotelor de lapte alocate statelor membre nu aduce atingere rezultatelor

analizei pietei produselor lactate care se efectueaza in cadrul evaluarii "starii de sanatate" a

Politicii Agricole Comune, in care Comisia a propus o crestere graduala a cotelor inainte de

expirarea acestora la 31 martie 2015. Comisia a publicat in decembrie un raport care arata ca



6

cererea de lapte a crescut intre 2003 si 2007 si ca se estimeaza o crestere continua intre 2007

si 2014.

Legislatia in cadrul pietei laptelui

Legislatia specifica Uniunii Europenei Directiva Comisiei 79/1067/CEE de stabilire a metodelor comunitare de analiz pentrutestarea anumitor tipuri de lapte conservat, parial sau total deshidratat, pentru consumuluman.

i Regulamentul 1465/79 de modificare a Regulamentelor 1391/78 i 2962/78 privindnormele de aplicare a regimului de prime de necomercializare a laptelui i produselor lactate

i de reconversie a eptelurilor de vaci de lapte.

i Regulamentul 1381/80 de modificare a Regulamentului 1822/77 privind percepreataxei de coresponsabilitate în sectorul laptelui i produselor lactate în cursul campaniei decomercializare a produselor lactate 1980/1981.

i Regulamentul 2735/80 de modificare a Regulamentului 1391/78 privind normele deaplicare a regimului de prime de necomercializare a laptelui i a produselor lactate i dereconversie a eptelului de vaci de lapte .

i Regulamentul 2429/81 de modificare a Regulamentelor 2191/81 i 2192/81 privindacordarea unui ajutor la cumprarea untului.

i Regulamentul 776/78 de aplicare a celei mai mici rate de restituire la exportul de produse lactate i abrogare i modificare a anumitor regulamente.

i Regulamentul 1788/2003 de instituire a unei taxe în sectorul laptelui i al produselor lactate.

i Regulamentul 595/2004 de stabilire a normelor de aplicare a RegulamentuluiConsiliului (CE) nr. 1788/2003 de instituire a unei taxe în sectorul laptelui i al produselor

lactate .

i Regulamentul 1255/1999 privind organizarea comun a pieei laptelui i produselor lactate .

Legislatia specifica Romaniei i Legea nr. 48/2005 pentru aprobarea OG nr. 48/2005 privind organizarea pieei laptelui

de vac. i Legea privind aprobarea OUG nr.192/2005 pentru abrogarea OUG nr. 29/2000 privindsprijinul acordat productorilor de lapte.

i Ordinul nr.1289/2005 privind recunoaterea Consiliului pe produs "Lapte i produselactate" .

i Ordinul nr. 234/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirealistei rilor tere din care România avizeaz importul de lapte i produse lactate

i Ordinul nr 868/2003 pentru aprobarea Normei Sanitare Veterinare privind Programulde msuri pentru prevenirea polurii laptelui, materie prim cu reziduuri de pesticide sau

substane utilizate în agricultura i în tratamente medicale la animale

i Ordinul nr. 521/832/321/2003 privind aprobarea Normelor referitoare la denumirilesub care este vândut, etichetat i condiiile de calitate ale laptelui pasteurizat parial sauintegral deshidratat destinat consumului uman, publicat în MO al României nr.665/19.XI.2003 (care abrog Ordinul MAFF/MHF 128/300/2001).



7

i Ordinul nr. 1388/2005 privind stabilirea Condiiilor de aprobare a cumprtorilor delapte de vac i a formularului de cerere pentru aprobarea i înscrierea acestora în Registrul

cumprtorilor.

i HG 852/2006 privind aprobarea Metodologiei de acordare a cotei individuale de lapte, precum i a modului de alocare i reconstituire a rezervei naionale de lapte.

i HG 1853/12.2005 modificata prin HG 258/02.2006 privind sprijinul direct al statului

prin acordarea de subventii, în anul 2006, producatorilor agricoli din sectorul animalier si dinsectorul piscicol. i HG 1627 din 10 decembrie 2008 i HG 100 din 18 februarie 2009 i Ordinul 445/4 iulie 2008, pentru aprobarea Normelor metodologice privindorganizarea si functionarea Sistemului Informational pentru Piata Produselor Agricole siAlimentare si a metodologiilor de colectare, prelucrare, interpretare si difuzare a datelor statistice. i Ordinul 468/2006 pentru aprobarea formularului-tip al cererilor, precum si a

procedurii de acordare a cotelor si inscriere in Registrul cotelor. Regimul intern al pietei

Preturi in UE si Romania

La nivelul Uniunii Europene s-au stabilit mai multe preturi, printre care:

a) pret tinta (indicat) : pentru lapte (3.7% grasime), este pretul pe care comunitatea doreste sa-l vada stabilit pe piata, el fiind stabilit anual de Consiliu astfel (euro/100 kg) :- 30.89 Euro pana la 20.iunie 2004 ;- 29.22. Euro ± campania de comercializare 2004 ± 2005 ;- 27.47 Euro - campania de comercializare 2005 ± 2006 ;- 25.71Euro - campania de comercializare 2006 ± 2007 ;

- 23.96 Euro - campania de comercializare 2007 ± 2008 ;- 22.21 Euro ± incepand din 1 iulie 2008.

b) pretul de interventie ± care este stabilit numai pentru unt si lapte praf degresat ± este pretul

la care Comunitatea se angajeaza sa cumpere toate cantitatile pe care producatorii le ofera, inlimita cotelor stabilite pentru fiecare tara membra.

Sustinerea pietei interne se bazeaza pe cumparari directe hotarate in conditii certe prininterventia agentiilor publice si subventii acordate in scopul incurajarii utilizarii produselor

lactate.Anul 2009 a cunsocut o scadere a pretului laptelui de la inceputul anului, chiar la

jumatate, de la 1,2 ± 1, 3 lei/litru pana la 0,7-0,6 lei/litru in luna mai. In unele locuri se vindeachiar cu 0,5 lei/litrul.

Datorita cheltuielilor de productie, in primul trimestru al anului 2010 se preconizeazaca laptele se va scumpi cu 8%. Acest lucru se datoreaza eliminarii subventilor acordatefermierilor, potrivit Tratatului de Aderare semnat de Romania, dar si majorarilor de pret,materiei prime insuficienta pentru procesatori sau falimentelor asteptate din acest an.

Printre formele de sprijin care vor inceta incepand cu anul 2010 se numara si ajutorulacordat pentru imbunatatirea calitatii si igienei laptelui de vaca, in vederea respectariistandardelor de calitate impuse de UE, in valoare de 0,3 lei/litru de lapte, conform custandardele europene.



8

Regimul extern al pietei

Importuri

Cantitatea de lapte importat a crescut cu peste 50 la suta Productia de lactate realizata

in perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2009, comparativ cu perioada similara a anului

precedent, a inregistrat majorari doar in doua cazuri. Este vorba despre productia de unt - plus1.914 tone (plus 25,4 la suta) si cea de lapte de consum - plus 22.867 tone (plus 12,7 la suta).

Evolutia se datoreaza atat cresterii cantitatii de lapte importat cu 20.920 tone (plus 53,9 la

suta) cat si a altor materii prime utilizate in procesul de fabricatie cu 9.527 tone (plus 14,7 la

suta), se arata intr-un comunicat al Institutului National de Statistica.

Conform datelor centralizate de INS, in luna noiembrie a anului trecut, cantitatea de

lapte de vaca colectata de la exploatatii agricole si centre de colectare de catre unitatile

procesatoare a scazut fata de luna precedenta cu 8,8 la suta, iar fata de luna noiembrie 2008 cu

4,7 la suta.

In perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2009, comparativ cu perioada corespunzatoare aanului precedent, cantitatea de lapte de vaca colectata de la exploatatii agricole si centre de

colectare de catre unitatile procesatoare a scazut cu 6,7 la suta, informeaza Agerpres.Potrivit

INS, in luna noiembrie 2009, comparativ cu luna precedenta, cantitatea de lapte de vaca

colectata de unitatile procesatoare a scazut cu 6.602 tone (minus 8,8 la suta).

Cea mai mare scadere a productiei in luna noiembrie 2009, comparativ cu luna precedenta, a

avut loc la produsul branzeturi cu 764 tone (minus 14,0 la suta).

Cantitatea de branza obtinuta exclusiv din lapte de vaca (92,7 la suta din productia

totala de branzeturi) a avut aceeasi tendinta descendenta. Productia de lapte acidulat (iaurt,

iaurt de baut, lapte batut si altele) a inregistrat, de asemenea, in luna noiembrie 2009 fata de

luna octombrie 2009, o scadere cu 1.464 tone (minus 11,6 la suta), urmata de productia de

smantana de consum cu 427 tone (minus 10,4 la suta) si de cea de lapte de consum cu 1.420

tone (minus 6,9 la suta).

Singura crestere a productiei, in luna noiembrie 2009 fata de luna precedenta, s-a

inregistrat la unt cu 92 tone (plus 9,8 la suta).

In noiembrie 2009, comparativ cu noiembrie 2008, cantitatea de lapte de vaca colectat

de unitatile procesatoare a scazut cu 3.383 tone (minus 4,7 la suta).

Scaderi ale productiei in noiembrie 2009, comparativ cu luna corespunzatoare din anul

2008, au fost inregistrate la branzeturi cu 410 tone (minus 8,0 la suta) si la smantana de

consum cu 86 tone (minus 2,3 la suta).

Datele centralizate de INS mai arata ca, in perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2009,

comparativ cu perioada corespunzatoare din anul precedent, cantitatea de lapte de vaca

colectata de unitatile procesatoare a scazut cu 65.535 tone (minus 6,7 la suta).

In aceeasi perioada a a avut loc si o scadere cu 1.042 tone (minus 2,4 la suta) a productiei la

smantana de consum, fata de perioada corespunzatoare din anul 2008.



9

In perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2009, productia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de

baut si altele) si productia de branzeturi, inclusiv cantitatea de branza obtinuta exclusiv din

lapte de vaca (92,8 la suta din productia totala de branzeturi) s-au mentinut din punct de

vedere cantitativ la valoare apropiata de cea realizata in perioada corespunzatoare din anul

precedent.

Sursa datelor comunicate de INS o constituie Cercetarea statistica lunara privind

productia de lapte si produse lactate (IND L), in conformitate cu Directiva Consiliului nr.

96/16/CE referitoare la productia de lapte si produse lactate din data de 19 martie 1996 si cu

Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2003/107/CE din data de 5 decembrie

2003 de amendare a Directivei Consiliului nr. 96/16/CE.

Cercetarea statistica s-a adresat tuturor intreprinderilor care au activitate principala sau

secundara "Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor", clasa 1051 conform clasificarii

CAEN Rev.2. Aceste unitati cumpara lapte integral sau, in unele cazuri, produse lactate,

direct de la exploatatiile agricole, de la unitati sau centre de colectare ori din import, in

vederea transformarii acestora in produse lactate. Datele au fost colectate de la circa 400operatori economici.

Exporturi

Perspective pe termen mediu si lung

Previziuni favorabile pentru pietele si veniturile agricole

in UE pentru perioada 2007 ± 2013

In ce priveste productia de lapte, se prognozeaza ca va creste intr-un ritm moderat pe

termen scurt, in conformitate cu majorarea cotelor de productie acordate unui numar de 15state din UE-15. Cu toate acestea, pe termen mediu productia de lapte va scadea gradual,

influentata de scaderea constanta a productiei de subzistenta in UE-12.

Previziunile pe termen mediu privind veniturile agricole in UE indica o situatie destul

de favorabila. Acestea urmeaza sa creasca cu 21 la suta intre 2006-2014 in termeni reali si pe

unitate de munca (9.9 la suta in UE-15, 24,9 la suta in UE-10 si 71,8 la suta in UE-2 /Romania

si Bulgaria/).

Desi perspectivele privind pietele si veniturile agricole in UE sunt relativ favorabile pe

ansamblu, se mentin incertitudini legate in special de rezultatul rundei de negocieri de la Doha

din cadrul OMC si de riscurile unor boli animale precum gripa aviara, mentioneaza Comisia.

Pentru realizarea acestor prognoze trebuie implementate urmatoarele masuri:

Masuri pe termen scurt

Comisia va modifica regulile privind ajutoarele de stat, pentru a permite statelor membre sa acorde temporar fermierilor ajutoare in valoare de pana la 15.000 de euro invirtutea cadrului temporar de criza.



10

Sectorul produselor lactate va intra, in viitor, sub incidenta articolului 186 din

organizarea comuna unica a pietei, ceea ce va permite Comisiei sa ia rapid masuri temporare,in cadrul atributiilor sale, in perioade de perturbare a pietei.

Comisia propune modificarea modului de functionare a schemelor de achizitionare de

cote de catre statele membre. Actualmente, in scopul restructurarii, statele membre pot

Äcumpara³ de la fermieri cote pe care le pot plasa in rezerva nationala. Rezerva nationala esteconsiderata ca facand parte din cota totala a unui stat membru. Daca producatorii individualidepasesc cota, insa statul membru in ansamblu, nu ± inclusiv rezerva nationala ± nu se

plateste nici o suprataxa. Conform propunerii Comisiei, cota achizitionata si stocata in rezervanationala nu mai trebuie considerata ca facand parte din rezerva nationala atunci cand sedecide daca trebuie platita o suprataxa. Daca se percepe o suprataxa, partea care corespunde

cotei achizitionate poate fi folosita pentru restructurare.

Masuri pe termen lung si mediu

Comisia propune instituirea unui grup de lucru alcatuit din experti ai CE si ai statelor

membre. Acesta ar urma sa analizeze in detaliu o serie de aspecte precum:

- posibilitatea de a institui un cadru juridic pentru relatiile contractuale dintre fermierii dinsectorul laptelui si industria produselor lactate cu scopul de a echilibra mai bine cererea si

oferta pe piata, protejand, in acelasi timp, concurenta loiala;

- concluziile raportului pe care Comisia a promis sa il furnizeze pana la sfarsitul anului petema functionarii lantului alimentar din sectorul produselor lactate;

- posibilitatea ca o piata la termen a produselor lactate in Europa sa contribuie la o mai maretransparenta a preturilor pe termen lung;

- modalitatea de a disemina bune practici in ceea ce priveste costurile de productie si inovatiain intregul sector european al produselor lactate.

Masuri deja adoptate

Comisia estimeaza ca va mai cheltui in acest an inca 600 de milioane de euro pentrumasurile de piata. Mai devreme decat de obicei, si anume anul acesta in octombrie, pot fi

platite 70% dintre platile directe. O suma suplimentara de 4,2 miliarde este disponibila incadrul bilantului de sanatate si al pachetului de redresare economica pentru a face fata Änoilor

provocari³, inclusiv restructurarii sectorului produselor lactate, suma care se adauga la ceadisponibila deja in cadrul politicii de dezvoltare rurala. Comisia a consolidat, totodata,

programul ÄLapte in scoli³ si masurile promotionale pentru produsele lactate.

proiect pac3

Documents