proiect pensiunea cristina
DESCRIPTION
pensiune agroturisticaTRANSCRIPT
INTRODUCERE
Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri.
Organizația Mondială a Turismului ( O.M.T. ) definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc
sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum
douăzeci și patru (24) de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri
sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizatată.” Turismul a
devenit o activitate de recreere globală populară. Turismul este ramura economică cea mai
puternică pe plan mondial. În 2004 s-au obținut în acest sector, conform Organizației Mondiale a
Turismului, circa 623 miliarde de U.S. $. În 2008, s-au consemnat peste 922 milioane de sosiri la
nivel internațional, cu o creștere de 1,9% față de anul 2007. Încasările internaționale din turism
au crescut în 2008 la 944 bilioane US$ (642 bilioane euro), ceea ce corespunde la o creștere în
termeni reali de 1,8%. Cu aproximativ 100 milioane de angajați la nivel mondial, turismul se
evidențiază și ca cel mai important angajator. Călătoriile transfrontaliere se ridică la un procent
de 25 până la 30 din comerțul mondial în domeniul serviciilor.
Baza tehnico-materială a turismului, numită şi structura de primire turistice, cuprinde
totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte agroturismul pentru realizarea funcţiilor sale
economice şi sociale.
În cadrul bazei tehnico- materiale a turismului, capacităţile de cazare, de alimentaţie, de
agrement, prin numărul şi structura lor reflectă gradul de dotare şi dezvoltare agroturistică al
unităţii respective sau al zonei.
Situata intr-o splendida zona din imprejurimile Brasovului, orasul Rasnov, o oaza de
liniste si armonie cu ape ce izvorasc din Muntii Bucegi, dealuri, paduri si munti
impunatori;pensiunea Cristina Rasnov reprezinta alegerea potrivita, oferindu-va conditii ideale
pentru un sejur de neuitat.
Pensiunea Cristina este cladita pe suportul unei case sasesti autentice, ce pastreaza stilul
architectural al caselor din Rasnovul de odinioara.
3
CAPITOLUL I
CERCATĂRI PROPRII
1.1. Scopul cercatării şi obiectivele urmărite
Lucrarea are scopul de a pune în evidenţă turismul şi modalităţile de promovare şi
dezvoltare a acestuia. Se prezintă potenţialul turistic natural şi antropic al zonei Râşnov, din
judeţul Braşov, prin evidenţierea atracţiilor turistice, precum: Peştera Râşnoavei, Peştera Valea
Cetăţii, Cetatea Râşnov, Biserica Evanghelică Râşnov etc..
Principalele obiective turisitce au ca scop:
dezvoltarea turismului şi agroturismului în România şi în Râşnov;
crearea de noi finanţe, atât pentru bugetul local, cât şi pentru localnici prin
formarea de locuri de muncă în cadrul pensiunii;
evaluarea activităţii de marketing a pensiunii Cristina din Râşnov.
1.2. Delimitarea obiectivului cercetării
Potenţialul turistic natural şi antropic are o implicare directă asupra activităţii pensiunii
Cristina, deoarece turiştii vor sa viziteze atât împrejurimile din zonă, pentru a descoperi peisaje
deosebite, cât şi monumentele istorice, muzeele, mănăstirile din oraşul Râşnov, dar şi din
apropierea acestuia.
Pensiunea Cristina are ca obiectiv principal atragerea unui număr cât mai mare de turişti,
atât pentru a avea o activitate cât mai rentabilă, dar şi pentru creşterea potenţialului economic al
zonei.
Pensiunea asigură servicii de cazare, oportunităţi de odihnă şi de recreere, servicii de
petrecere a timpului liber şi, nu în ultimul rând evidenţiind şi obiectivele culturale şi tradiţiile
locale.
Motivul abordării acestei teme este acela de a promova imaginea pensiunii Cristina şi de a
observa avanatajele şi dezavantajele serviciilor prestate şi ce se poate îmbunătăţi în pensiune cât
şi în zonă.
1.3. Descrierea obiectivului cercetării
4
Proiectul este structurat pe cinci capitole şi cuprinde atât elemente de turism, cât şi de
maketing pentru promovarea pensiunii. Tot aici sunt descrise pensiunea şi zona turistică Râşnov.
Prin urmare, în primul capitol sunt evidenţiate aspectele teoretico- metodologice ale
cercetărilor din domeniu, privind dezvoltarea turismului şi valorificarea acestuia.
În al doilea capitol se prezintă noţiunile generale depsre turism, produsul turistic şi baza
tehnico- materială a acestuia.
Al treilea capitol evidenţiază zona turistcă Râşnov, atât cu elementele naturale, cât şi cele
antropice.
În cel de-al patrulea capitol este surprinsă activitatea pensiunii Cristina, evidenţiind piaţa
pe care aceasta activează.
Capitolul cinci prezintă analiza diagnostic a pensiunii, structura ei organizatorică şi
serviciile pe care aceasta le oferă turiştilor, dar şi modalităţile de promovare pe care pensiunea le
foloseşte pentru a atrage turişti.
1.4. Metoda de lucru utilizată
Pentru realizarea acestui proiect au fost folosite informaţii din literatura de specialitate, sistemul
legislativ naţional, site-uri de specialitate şi date statistice, dar şi informaţii din manualele din
domeniul turismului, din articole, din reviste, broşuri, etc.
5
CAPITOLUL II
Concepte şi caracteristici fundamentale ale turismului rural
Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri.
Organizația Mondială a Turismului ( O.M.T. ) definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc
sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum
douăzeci și patru (24) de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri
sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizatată.” Turismul a
devenit o activitate de recreere globală populară. Turismul este ramura economică cea mai
puternică pe plan mondial. În 2004 s-au obținut în acest sector, conform Organizației Mondiale a
Turismului, circa 623 miliarde de U.S. $. În 2008, s-au consemnat peste 922 milioane de sosiri la
nivel internațional, cu o creștere de 1,9% față de anul 2007. Încasările internaționale din turism
au crescut în 2008 la 944 bilioane US$ (642 bilioane euro), ceea ce corespunde la o creștere în
termeni reali de 1,8%. Cu aproximativ 100 milioane de angajați la nivel mondial, turismul se
evidențiază și ca cel mai important angajator. Călătoriile transfrontaliere se ridică la un procent
de 25 până la 30 din comerțul mondial în domeniul serviciilor.
Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate.
Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil, incluzând frumoșii și
împăduriții Munți Carpați, Coasta Mării Negre și Delta Dunării, care este cea mai
mare deltă europeană atât de bine păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele,
unde oamenii de acolo trăiesc și mențin pentru sute de ani tradiițiile. În România este o abundență
a arhitecturii religioase și a orașelor medievale și a castelelor.
Turismul rural a fost practicat în România multa vreme în mod neorganizat, rezultând din
necesitatea turistilor de a gasi un mod de cazare accesibil si cu un grad de confort mai ridicat
decât în cazul campingurilor sau cabanelor, în timpul vacantelor lor. Dupa 1989, s-a manifestat
nevoia unei organizari a acestor spatii de cazare, prin omologarea si clasificarea lor. Gama
serviciilor s-a îmbunatatit, s-a largit si, astfel, tot mai multi sateni si-au deschis casele pentru a
primi turisti. Primele forme ale turismului rural organizat au aparut în zona Rucar-Bran, ulterior
6
înfiintându-se si ANTREC. Dupa aparitia acestei organizatii, în fiecare judet au fost omologate
gospodarii si a aparut concurenta, bazata în special pe resursele naturale ale zonei, pe atractiile
oferite turistilor. Ca urmare a acestor transformari si a tendintei de modernizare si perfectionare a
activitatilor turistice rurale, turismul rural a ocupat si ocupa un loc important în oferta turistica
din tara noastra, reprezentând pentru multi dintre noi o alternativa atractiva în vederea petreceri
vacantelor si concediilor.
Pe parcursul ultimilor ani, au aparut si o serie de reglementari de ordin legislativ în ceea
ce priveste aceasta problema, si au fost editate o serie de lucrari ce trateaza conceptul de turism
rural si agroturism si satul românesc, unele dintre ele venind în sprijinul celor ce vor sa primeasca
turisti în gazda, având forma unui îndrumator.
Turismul rural reprezinta forma de turism concentrata pe destinatii în spatiul rural,
dispunând de o structura functionala de cazare si de alte servicii eterogene.
Definirea turismului, în sens larg, a determinat aparitia unor opinii diferite cu privire la
continutul si caracteristicile acestuia.
O alta definitie a fost data de Organizatia Mondiala a Turismului. Acesta defineste
turismul rural ca fiind "o forma a turismului care include orice activitate turistica organizata si
condusa în spatiul rural de catre populatia locala, valorificând resursele turistice locale (naturale,
cultural-istorice, umane), precum si dotarile, structurile turistice, inclusiv pensiunile si fermele
agroturistice."
7
2.1. Conceptul de produs turistic rural
Plecandu-se de la continutul prezentat al conceptului general de produs, produsul turistic
se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii, capabil sa satisfaca nevoile de
turism ale unei persoane intre momentul plecarii si momentul sosirii in locul de plecare.
De retinut deci ca produsul turistic este constituit atat din bunuri materiale, cat si din
servicii.
Bunurile materiale mentionate in aceasta definitie se concretizeaza in cel putin trei
categorii de elemente:
• un patrimoniu de resurse naturale, culturale, artistice, istorice,
arhitectonice, tehnologice, medicale etc., care formeaza cadrul fizic de baza si care vor manifesta
o atractie pentru turisti, incitandu-i la voiaje;
• anumite elemente de infrastructura sau echipamente care, desi nu genereaza
motivatia sau cererea de turism, contribuie in mod hotarator la satisfacerea acesteia (hoteluri,
restaurante, terenuri sau sali de sport, de spectacol, de conferinte etc.);
• unele facilitati de acces, legate de mijloacele de transport (adica de vehicule si
cai de comunicatii) alese de turisti pentru a ajunge la obiectivele dorite.
Toate componentele produsului turistic au menirea de a asigura consumatorilor satisfactie,
lucru nu tocmai usor de realizat. Pentru a crea asa ceva, acesta trebuie sa corespunda motivatiilor
turistului, care sunt extrem de eterogene.
Multitudinea componentelor care dau continut produsului turistic poate avea repercusiuni
asupra coerentei si integritatii sale.
Produsul turistic se reduce la tot ce aşteaptă consumatorii de la o călătorie turistică şi este
influenţat de creativitatea celor care-l concep. Cu toate că un produs turistic are aceeaşi esenţă,
valoarea sa va fi diferită pentru diversele categorii de consumatori. De multe ori, unicitatea
produselor turistice este conferită de elementele tangibile din structura produsului. Important de
reţinut este că produsul în sine nu creează satisfacţii, ci atributele care îl compun şi avantajele
8
oferite consumatorului sunt cele care conturează produsul. În cazul unui produs hotelier, turistul
este interesat, în primul rând, de gama de servicii de care va beneficia şi nu de capacitatea de
cazare oferită de acesta.
În marketingul turistic, un aspect important care face produsul turistic tangibil îl reprezintă
„marca”. Aceasta accentuează calităţile specifice ale produsului şi creează o impresie favorabilă
asupra produsului. Ea reprezintă şi un element de diferenţiere a produsului turistic pe piaţă şi de
atragere a segmentului-ţintă de consumatori.
În structura unui produs turistic există atât bunuri materiale cât şi servicii care pot fi grupate
în cel puţin patru tipuri de bază : de transport, de cazare, de restaurare, de agrement.
Produsul turistic este analizat mai ales prin intermediul prestaţiilor, al serviciilor realizate
cu ajutorul elementelor materiale din structura sa.
„Produsul turistic poate fi definit ca un amalgam de elemente tangibile şi intangibile
concentrate într-o activitate specifică”1. El cuprinde şi combină atractivitatea unei destinaţii date,
facilităţile şi căile de acces pe care turistul le cumpără ca o combinaţie de activităţi şi
aranjamente.
„Ansamblul de servicii şi de facilităţi care se materializează în ambianţa specifică a
factorilor naturali şi artificiali de atracţie şi a amenajărilor turistice create care reprezintă
elemente componente ale ofertei turistice şi pot exercita o forţă pozitivă de atracţie asupra
turiştilor desemnează produsul turistic” 2.
Produsul turistic este un produs complex pe care, de cele mai multe ori în cazul turismului
individual, consumatorul îl concepe singur. Acesta este achiziţionat sub formă de promisiune şi
consumat ulterior, de aceea cercetarea produsului turistic cu caracteristicile sale particulare şi cu
componentele sale reprezintă un obiectiv fundamental pentru firma de turism.
Elementele fundamentale care compun produsul turistic sunt:
elemente de atracţie (climă, peisaje, elemente culturale, istorice). Elementele naturale
de atracţie turistică sunt foarte diverse: de exemplu, elementele naturale sunt strâns legate de cele
climaterice, atracţiile istorico-artistice sunt legate de manifestări culturale şi folclorice.
complexul de infrastructură.
echipamente de primire reprezentate de structuri hoteliere şi extrahoteliere.
echipamente complementare destinate sportului, recreerii.
1 A.J. Burkart, S. Madlik – The Management of Tourism, William Heimman Ltd. London, 1975, p. 1382 O. Snak – Op. cit., p. 374
9
Cu cât numărul acestora este mai mare, cu atât oferta de produse turistice este mai
diversificată.
În afara acestor componente obligatorii ale produsului turistic, componente de natură
economică, un factor important care creează valoare produsului turistic este factorul uman.
Factorul uman are importanţă deosebită în domeniul turistic întrucât acesta se află în
contact permanent cu consumatorii de servicii turistice. Esenţiale sunt performanţele
profesionale, nivelul educaţiei civice şi culturale, disponibilitatea, ospitalitatea care este
considerată o componentă însemnată în cadrul activităţii turistice.
D.J. Jeffries a identificat 6 grupe de elemente componente ale produsului turistic, astfel:
mijlocul de transport de la locul de plecare până la locul de destinaţie;
mijlocul de transport utilizat pe loc la destinaţie;
modalitatea de cazare;
durata sejurului;
itinerariul călătoriei analizat prin intermediul legăturilor unde au fost realizate
serviciile;
importanţa mobilităţii.
Alte clasificări au fost stabilite fie în funcţie de resursele turistice, fie în funcţie de motivele
călătoriei.
Krippendorf separă în acest mod patru tipuri de elemente:
Elemente naturale: climat, peisaj, topografie, faună şi floră, situarea geografică.
Activităţi umane: limbă, mentalitate, ospitalitate, folclor, cultură.
Infrastructură generală: transporturi şi comunicaţii, electricitate, cursuri de apă.
Echipament turistic: cazare, locuri de divertisment, comerţul cu suveniruri.
Piérre Defert face o clasificare pornind de la noţiunea de resursă, adică de la elementele
naturale, activităţile umane sau produsele activităţii care pot motiva o deplasare astfel:
hidro – ansamblul resurselor în care apa sub toate formele sale constituie baza: mări,
lacuri, râuri, gheizere, lacuri glaciare, câmpuri de zăpadă;
fito – toate formele morfologiei geografice terestre;
antropo – toate aspectele omului, curiozitatea omului, aspectele cele mai diverse ale
civilizaţiei;
lito – tot ceea ce omul a construit, a creat.
10
Aceste clasificări sunt importante prin faptul că pot fi analizate elementele care compun
produsul turistic, deşi există o ambiguitate în căutarea elementelor care compun produsul turistic
întrucât inventarierea resurselor turistice se face în principal pentru evaluarea lor în scopul
dezvoltării.
OMT realizează una din cele mai complete clasificări a resurselor:
patrimoniul natural;
patrimoniul energetic;
patrimoniul uman împărţit pe date etnografice, condiţii de viaţă, opinii şi mentalitatea
populaţiei referitoare la fenomenul turistic şi date culturale;
aspectele instituţionale, politice, juridice şi administrative;
aspecte sociale, în particular structura socială a ţării, participarea populaţiei la
democraţia naţională, împărţirea timpului între muncă şi timp liber, concediile plătite, nivelul şi
obiceiurile în materie de educaţie, sănătate, timp liber;
bunurile şi serviciile, transporturile şi echipamentele: infrastructura specifică timpului
liber;
În general, în analiza şi definirea produsului turistic se porneşte de la următoarele categorii
de elemente:
factori naturali: aşezare geografică, relief, peisaj, vegetaţie, faună, climă
factori specifici activităţii umane: economia, limba, cultura, politica, mentalităţile,
obiceiurile;
infrastructura generală: reţeaua de transporturi şi comunicaţii, reţeaua de apă şi
canalizare, de electricitate, mijloace de telecomunicaţii;
infrastructura turistică specifică.
Uneori, produsul turistic este identificat cu oferta turistică, deşi este evident faptul că oferta
turistică poate genera mai multe produse turistice.
Produsul turistic presupune anumite particularităţi care-l deosebesc fundamental de
produsul în sens general:
produsul turistic este unic, fiecare produs reprezintă un caz singular determinat de
varietatea de structură a resurselor turistice;
produsul turistic nu poate fi stocat, transportat pentru că el se consumă la sursă
implicând deplasarea consumatorului, imprimându-i şi caracterul de produs perisabil;
11
produsul turistic este foarte complex şi se caracterizează prin diversitate, nu se poate
standardiza pentru că el trebuie să satisfacă o gamă diversă de consumatori care au multiple
motivaţii turistice;
produsul turistic este neelastic (nu se poate modifica imediat şi foarte uşor);
comercializarea produsului turistic presupune achiziţionarea imaginii acestuia,
achiziţionarea de informaţii în legătură cu structura şi particularităţile elementelor ce-l compun;
durata de montaj a unui produs turistic depinde de capacitatea firmei de turism de a-l
furniza clienţilor, dar, în acelaşi timp, depinde şi de client, de cererea turistică.
2.3. Consideraţii generale privind conţinutul şi structura bazei tehnico
material a turismului rural
Baza tehnico-materială a turismului, numită şi structura de primire turistice, cuprinde
totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte agroturismul pentru realizarea funcţiilor sale
economice şi sociale.
În cadrul bazei tehnico- materiale a turismului, capacităţile de cazare, de alimentaţie, de
agrement, prin numărul şi structura lor reflectă gradul de dotare şi dezvoltare agroturistică al
unităţii respective sau al zonei.
Baza tehnico- materială a ofertei agroturistice prezintă o serie de particularităţi faţă de
baza tehnico- materială a altor activităţi de producţie. Astfel, între baza tehnico- materială şi
sursele naturale agroturistice trebuie să existe o corespondenţă atât pe plan calitativ structural, cât
şi pe plan cantitativ, ca volum al dotărilor.
Ordonanţa Guvernului nr. 282/2013 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de
turism în România, defineşte structura de primire turistică ca orice construcţie şi amenajare
destinată cazării turiştilor, servirii mesei pentru turişti, agrementului, transportului special
destinat turiştilor, tratamentului balnear, împreună cu serviciile aferente.
Omologarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, precum şi a traseelor turistice
montane se face de către Autoritatea Naţională pentru Turism împreuna cu consiliile judeţene pe
raza cărora se află acestea, conform procedurilor elaborate de Autoritatea Naţională pentru
Turism şi aprobate prin hotărârea Guvernului."
12
În România, există circa 13.000 de localităţi care conturează, prin structura lor,
dimensiunea spaţiului rural, acestea fiind numite, din punct de vedere administrativ şi economic
sate, cătune şi crânguri. În cadrul acestor aşezări, echipamentele de primire pot fi echipamente
tradiţionale sau moderne, ele putând asigura găzduirea turiştilor şi servirea mesei.
Ele funcţionează în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, totodată acestea
fiind special amenajate pentru prestarea de servicii agroturistice.
Baza tehnico- materială a turismului cuprinde mai multe componente, dintre care
principala este reprezentată de structura turistică de cazare. Pe lângă aceasta, în componenţa bazei
tehnico- materiale intră şi structurile turistice de alimentaţie publică, structurile de tratament,
structurile de agrement şi cele de transport.
Astfel, cazarea agroturistică, prin numărul său important de locuri şi prin structura
acestora, constituie un puternic sprijin pentru întreaga activitate agroturistică din ţara noastră.
Calitatea serviciilor de cazare depind de existenţa unei baze tehnico- materiale adecvate:
hoteluri propriu- zise, moteluri, vile, hanuri, case de odihnă, cabane, popasuri turistice etc., ele
fiind obligate să deţină dotările corespunzătoare, pentru a oferi turiştilor condtiţiilor optime.
Structurile turistice de alimentaţie publică
Unităţile sezoniere de alimentaţie publică reprezintă un procent ridicat (20,5%), ceea ce
corespunde nevoilor turismului nostru puternic marcat de sezonalitate. A fost dezvoltată o reţea
de unităţi cu specific reprezentative ce oferă preparate culinare tradiţionale, într-un cadru plăcut,
cu elemente de cultură, arhitectură, decoraţiuni interioare şi exterioare, ceea ce conferă
alimentaţiei publice noi valente, o mai mare atractivitate, toate acestea pentru a satisface cât mai
bine nevoile turistului.
Structurile de tratament constau în staţiunile balneare integrate în baza de cazare.
Principalele staţiuni sunt: Băile Felix, Băile Herculane, Călimăneşti, Căciulata, Slănic Moldova,
Băile Tuşnad, Covasna, Vatra Dornei, Sovata, Euforie Nord, Mangalia, Neptun şi altele. Acestea
dispuneau în 1995 de 38 de baze de tratament la care se efectuau zilnic aproape 95.000 de
proceduri.
13
Structurile de agrement cuprind o gamă de mijloace şi dotări destinate să asigure
posibilităţi cât mai largi şi diversificate pentru petrecerea timpului liber de către turişti. Această
componentă poate cuprinde:
- mijloace destinate distracţiilor : săli de jocuri, parcuri de distracţie etc.;
- mijloace de agreement sportive : terenuri de sport, centre de călărie, sporturi nautice,
locuri pentru pescuit etc.;
Baza tehnico- materială a transpoturilor cuprinde mijloacele de transport puse la
dispoziţia turiştilor. Ele sunt alcătuite din mijloacele rutiere, cum ar fi autocare, microbuze,
automobile, din mijloace aeriene şi în foarte mică măsură din cele navale.Tot din cadrul bazei
tehnico- materiale specific turistice fac parte şi mijloacele de transport pe cablu, ele fiind folosite
pentru continuarea călătoriei la altitudini înalte, spre destinaţii de vacanţă sau ca mijloace de
agrement.
Din cauza cererii slabe pentru turismul de sporturi de iarnă, ţara noastră dispune doar de
64 de instalaţii de transport pe cablu.
CAPITOLUL III
STUDIUL POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEI RÂŞNOV
În sens larg, potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale,
conomice şi cultural – istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare turistică, dau o
anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie premise pentru dezvoltarea activităţii de
turism. (G Erdeli, 1996).
Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse
turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracţii turistice sau resurse turistice.
14
Potenţialul turistic reprezintă oferta turistică potenţială a unui teritoriu care împreună cu
baza tehnico – materială şi cu infrastructura generală şi turistică formează oferta turistică reală
(efectivă) sau patrimoniul turistic.
Varietatea resurselor turistice, specificul, influenţa lor în activitatea turistică duc la
delimitarea a două categorii de potenţial turistic, şi anume: natural şi antropic.
Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul
natural prin componentele sale: relief, condiţii climatice, ape, vegetaţie şi faună, cât şi
modificările acestora din urmă.
Relieful reprezintă un element de atracţie turistică de sine stătător, reprezentat prin tip
(vulcanic, carstic, glaciar), trepte şi atitudini, toate acestea realizând cadrul propice practicării
drumeţiilor şi alpinismului, cât şi de petrecere a vacanţelor.
Clima este reprezentată de tipul şi volumul precipitaţiilor, mărimea temperaturilor înregistrate,
perioadele cu soare etc.; creează condiţii propice schierii, curelor heliomarine ş.a.
Reţeaua de ape, reprezentată de apele curgătoare şi cele stătătoare, ape minerale şi termale,
creează cadrul adecvat pentru pescuit, cure heliomarine, sporturi nautice etc.
Vegetaţia prin bogăţia şi diversitatea speciilor, existenţa speciilor florale rare, dă
posibilitatea practicării unor forme particulare ale turismului: cercetare ştiinţifică, vizitarea
rezervaţiilor naturale.
Fauna, sub aspect turistic, prezintă importanţă prin valoarea sa cinegetică şi estetică.
Potenţialul turistic antropic cuprinde creaţiile omului de-a lungul timpului, concretizate în
elemente de cultură, istorie, artă şi civilizaţie, care prin caracteristicile lor atrag grupurile de
turişti.
Structura potenţialului antropic cuprinde elementele:
• vestigii arheologice şi monumente de artă (cetăţi, castele, statui, biserici);
• etnografie şi folclor (obiceiuri şi tradiţii, port popular, muzică şi dansuri populare ş.a.);
• instituţii şi evenimente cultural-artistice (muzee, case memoriale, târguri şi expoziţii);
• realizări tehnico-economice şi ştiinţifice contemporane (porturi, poduri şi viaducte, baraje şi
lacuri de acumulare);
• aşezări umane (oraşe, sate turistice).
15
Oraşul Râşnov(Fig.1.) este a treia staţiune de interes naţional din judeţul Braşov după
Poiana Braşov şi Predeal. Oraşul a obţinut acest statut pe baza îndeplinirii unor criterii obligatorii
de atestare printre care amplasarea într-un cadru natural fără poluare, existenţa utilităţilor urban-
utilitare, existenţa serviciilor de informare şi promovare turistică, precum şi îndeplinirea unor
criterii suplimentare de atestare a staţiunii turistice, cum ar fi existenţa unor săli de spectacole,
cinematograf, parcuri, amenajări pentru practicarea sporturilor, centre de informare turistică,
organizarea de evenimente turistice, culturale, sportive.
Fig.1. Harta traseului turistic către Râşnov
16
3.1. Potentialul turistic natural al zonei Râşnov
Relieful oraşului Râşnov
Situat în centrul țării, în partea superioară a Țării Bârsei, la poalele masivului Postăvaru,
la mică distanță de Munții Bucegi și Piatra Craiului și la capătul Nordic al culoarului (trecătorii)
Rucăr, Bran și Cheia Predeal, orașul Râșnov pastrează de peste veacuri același iz istoric al unui
burg prosper.
Râșnovul se găsește la o altitudine medie de 676 m deasupra nivelului mării, la intersecția
meridianului de 25°27´ longitudine estică cu paralela 45°35´ latitudine nordică. În cadrul
județului, orașul are o poziție sud – estică, fiind poziționat de-a lungul drumului național DN 73
aflându-se la circa 15 km de municipiul Brașov, 12 km de orașul Predeal, 9 km de stațiunea
turistică Poiana Brașov.
Oraşul Râşnov este al 5-lea oraş din cadrul zonei Ţara Bârsei, iar ca mărime în cadrul
judeţului ocupă locul 6 cu un număr de 16483 locuitori faţă de cel al municipiului Braşov. Prin
distanţe şi poziţia sa în teritoriu, Râşnovul, se află în raza de influenţă directă a municipiului
Braşov.
.Masivul Bucegi(Fig.2.) se desfăşoară pe dreapta văii superioare a Prahovei, alcătuind,
prin complexitatea formelor lui orografice şi frumuseţea inedită a peisajului, una din cele mai
reprezentative individualităţi geografice şi turistice din lanţul Carpaţilor Româneşti.
17
Fig.2. Aspectul Masivului Bucegi
Munţii Bucegi sunt alcătuiţi din două ramuri principale, în formă de potcoavă care închid
între ele bazinul superior al Ialomiţei. Din Vf. Omu, cel mai înalt punct, pornesc două culmi din
care se mai desprind şi alte ramuri secundare. În anul 1936, Munţii Bucegi au fost propuşi pentru
protejare, însă initiative s-a concretizat abia în anul 1990.
Parcul Natural Bucegi adăposteşte şi alte rezervaţii naturale, printer care: Abruptul
Bucsoiului, Valea Mălăieşti şi Valea Gaura. Aici s-au retras populaţiile de capre negre din masiv.
Având o altitudine de 2500, Munţii Bucegi oferă condiţii de viaţă pentru o flora variată,
dar şi o fauna foarte bogată cuprinzând peste 3500 de specii de animale, de la rotifer la mamifere.
Printre speciile rotifer, amintim: Adineta Barbata, Elosa Morallii, Encentrum Scundersiac,
Lophosoma, speciile genului Habrotracha. Alte specii: capra neagră, râsul, cocoşul de munte, etc.
Un alt punct de atracţie din oraş este Pestera Râşnoavei (fig. 3). Aceasta este localizată în
munţii Postăvarul, având două intrări şi o lungime de 380 metri. Peştera are un decor
impresionant, însă în unele zone accesul este îngreunat de pereţii înguşti.
18
Fig. 3. Peştera Râşoavei.
Peştera Valea Cetăţii a fost descoperită acum circa 60 de ani (aproximativ 1949, când în
urma unei explozii hidraulice, datorită sedimentelor accumulate şi a intrării foarte înguste, a fost
desfundată intrarea în peşteră, de unde şi denumirea de Fundata. (fig.4)
Fig.4. Peştera Valea Cetăţii.19
Aceasta este situate la 3km de Râşnov, pe şoseaua Valea Cetăţii spre Poiana Braşov.
Peştera are o lungime de 958m şi este amplasată la o altitudine de 825m. Sala principal are o
înălţime de 20m şi o suprafaţă de 2500m2 , de aici desprizându-se galerii secundare mai mici.
Galeriile peşterii sunt umplute cu apă, coroziunea lărgind spaţiile.
Fiind o atracţie turistică de interes general cu un peisaj subteran fantastic, ce
impresionează prin stalactite şi stalacmite ce au o înălţime de 2m, peştera a primit, în anul 2000,
titlu de „zonă naturală protejată de interes naţional şi monument al naturii”.
El ocupă o suprafaţă de cca.300 kmp şi se delimitează:
- la est, cu Valea Prahovei
- la nord, cu Depresiunea Bârsei şi Coridorul Bran
- la vest, cu valea Moieciului
- la sud, cu porţiunea inferioară a văii Izvorului Dorului şi cu Valea Ialomicioarei.
În cuprinsul acestor hotare masivul este constituit din:
• ansamblul de spinări înalte, ce se desprind radiar din punctul culminant şi principalul
nod alpin al Bucegilor, vârful Omul (2507 m) alcătuind Culmile Nordice;
• arcul de culmi în formă de U (Culmile Sudice), care coboară paralel şi de ambele părţi
ale Văii Ialomiţei;
• culmile interioare, în a căror alcătuire intră spinările scurte;
Hidrografia
Oraşul este strabătut de pârâul Ghimbăşel format din unirea a două ramuri: Ghinbăşelul
Mare, care izvorăşte din versantul Nordic al Bucegilor şi Ghimbăşelul Mic, ce izvorăşte din
versantul mic al muntelui Postăvarul.
20
Clima
Aflat în Depresiunea Braşov, care este o zonă de interferenţă a influenţelor climatice
estice şi vestice, oraşul Râşnov este expus maselor de aer continental, dar totodată este simţită şi
influenţa maselor de aer oceanic.
Precipităţiile din zonă depăşesc 700mm/an. Îngheţurile timpurii (în medie în prima parte a
lunii octombrie) şi cele târzii (sfâşitul lui aprilie şi începutul lui mai) se resimnt direct în
eşalonarea muncilor agricole.
Zona Râşnov, din punct de vedere geomorphologic este împărţită în trei zone cu
caracteristici definite:
- zona muntoasă, în partea estică a oraşului ce se caracterizează prin pante abrupte pe un
relief calcaros, terenul fiind constituit dintr-o rocă relativ dură (stâncă) acoperită de un strat
subţire de sol vegetal şi o pătură de alterare;
- zona de proluviu, delimitată spre vest de pârâul Ghimbăşel, terenul fiind constituit din
material deluvial argilos-nisipos cu grosime de 4-5m şi cu intercalaţii de material grosier
aluvionar;
- zona de coluviu, este o zona neuniformă în care alterează straturile cu caracter aluvionar
cu diferite dimensiuni ale particolelor.
Fauna
În zona Râşnov întâlnim specii ca: ursul, porcul mistreţ, veveriţa, căprioara, cerbul, jderul,
râsul, cocoşul de munte.
De asemenea în această zonă trăiesc şi specii de origine alpină, precum: capra neagră,
brumărită, etc.
Reptilele precum vipera comună, şopârla de munte, şopârla de camp, trăiesc şi ele în
această regiune.
Dintre păsări întâlnim: mierla de piatră, cinteza alpină, zaganul, cocoşul de munte,
ciocănitoarea, piţigoiul de munte.
Flora21
Speciile de arboret ce populează pădurile din zona Râşnov sunt molidul, bradul, fagul,
paltinul, teiul, alunul, etc.
Dintre arbuşti fructiferi, amintim: zmeurul şi murul, păducelul şi măceşul.
Prin văile pădurilor se gasesc şi specii precum: cimbrişorul, drăgaica, margaretele, coada
şoricelului, măcrişul, coada calului.
3.2. Repere administrative şi cultural tradiţionale cu valenţe turistice
din zona Râşnov
Ferma montana (Fig.5.)de cai s-a nascut dintr-o pasiune profunda si de nestavilit pentru
cai, a caror numar a crescut de la an la an, ajungandu-se la aproximativ 50 de "membri de
familie".
Fig.5. Aspectul cailor din ferma montană din Râşnov
Ferma detine cai pentru agrement, lipitani si metisii lor, ponei, arabi si metisii
acestora,intr-o paleta variata de culori. Cu acestia va puteti aventura la excursii in grup-calare pe
teren variat din Cheile Rasnoavei, se fac plimbari cu atelaje, cu sania, cursuri de echitatie pentru
incepatori, iar calul tau va avea la dispozitie adapost, nutreturi, antrenament si toate cele
trebuincioase in absenta ta.
22
Tot aici vei obtine consiliere pentru achizitionarea unui cal. Cat unii savureaza senzatiile
aflarii in sa, ceilalti prieteni se pot bucura in foisor de platourile traditionale, gustari aduse de la
stana autorizata unde se gasesc produse bio licentiate.
Centrul de echitatie Diana din Rasnov este unul dintre cele mai importante obiective
turistice din Bran Moeciu, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.
Fig. 6. Aspectul turnului Gotic
"Turnul Gotic" (Fig.6.) este o denumire conventionala pentru turnul situat in coltul de
nord-est al curtinei Cetatii de Sus. Turnul gotic se pare ca este cel mai vechi turn din cetate, fiind
si cel mai bine pozitionat, permitand o vizibilitate perfecta catre seul Tarii Barsei.
Prin indiciile recuperate de sapaturile arheologice, turnul pare a fi locul destinat gazduirii
comandantului sau stapanului cetatii, elemente arhitecturale conturand imaginea unui donjon.
Turnul a fost construit în sec. XIV, inaintea Turnului Armelor si a Turnului Bathory si a
fost reamenajat in secolul al XVII-lea, dupa cutremurul din 1580, prin umplerea parterului si
ridicarea unei constructii noi de la nivelul fostului etaj II.
În turn s-a păstrat un ancadrament gotic de uşă, cu muchie tesita, lucrare singulara
deocamdata in cetate, alaturi de alte detalii de amenajare interioara (nisa de sedere, scara de acces
la etaj, urme de lambriuri, podele ingrijite).
23
Fig.7. Aspectul primului turn al cetăţii
Primul turn (Fig.7. )de poarta al Cetatii de Sus a fost amplasat la intalnirea acesteia cu
Cetatea de Jos. A fost ridicat pana cel tarziu in prima jumatate a secolului al XV-lea.
Prin masivitate, bolta semicirculara transversala pe axa de circulatie, numarul etajelor,
materialele de constructie, Turnul Armelor este asemanator Turnului Bathory.
Turnul Armelor a fost etajat la sfarsitul secolului al XV-lea, in aceeasi perioada cu Turnul
Bathory si a detinut o hersa (gratar ridicator) si o capcana "gura de lup", atent amenajata.
Fig.8. Barbacana Mare din Cetatea Rasnov
24
Barbacana (Fig.8.) este o amenajare defensiva in fata intrarii principale a unei cetati, oras sau
biserica fortificata, constand dintr-un spatiu de obicei semicircular si neacoperit, delimitat de
ziduri prevazute cu drum de straja, ferestre de tragere si guri de aruncare.
Barbacana cetatii Rasnov a fost construita in sec. al XVI-lea, in fata accesului aferent
Turnului Armelor, punctul cel mai vulnerabil al Cetatii de Sus. Prin pozitia barbacanei, aparatorii
controlau usor Cetatea de Jos, care fusese partial demolata si nivelata. Decizia constructiei
barbacanei in fata Turnului Armelor a fost insa si una care a tinut de prestigiul proprietarilor.
Asemenea dotari militare pentru poti au avut indeosebi orasele (Alba Iulia, Brasov, Sebes) si
foarte rar targurile (Prejmer).
Fig.9. Turnul cu muchie în ax
Este numit si "Turnul cu muchie in ax".(Fig.9.) A fost ridicat in secolul al XVI-lea pe
panta prapastioasa a laturii de est a Cetatii de sus, pe trei nivele.
În exterior, a fost construit cu inchidere triunghiulara in ax, menita sa ricoseze ghiulelele
trase direct. Turnul a fost renovat in anul 1679, conform unei inscriptii prezente pe fata dinspre
gradina cetatii, fiind decorat cu implanturi de figuri din ceramica.
25
Fig.10. Turnul Bathory
Tehnica de construcţie a Turnului Bathory (Fig.10) din Râşnov, armarea colturilor si a
deschiderilor mai mari, indica posibiliatatea datarii acestuia in prima jumatate a sec. XV, in
perioada regelui Sigismund de Luxemburg.
Stilistic, turnul se inscrie in randul fortificatiilor medievale construite inainte de aparitia
artileriei.
La începutul sec. XVI, turnul a fost inaltat cu un al treilea nivel de aparare. Lipsa gurilor
de tragere necesare artileriei usoare conduce la presupunerea ca suprainaltarea trebuia sa ofere o
vizibilitate sporita arcasilor aflati in galeria turnului si ca masura a fost luata cel tarziu la
inceputul secolului XVI, inaintea aparitie artileriei usoare.
Turnul a fost abandonat dupa asediul din 1612, cand ghiulele trase de turnurile armatei
principelui Gabriel Bathory l-au daramat partial.
În anul 2001, in zona ruinelor turnului a fost descoperit un tezaur de 419 monede de
argint.
26
Fig.11. Castrul roman Cumidava
Castrul roman Cumidava (Fig.11) se gaseste la 4 km de orasul Rasnov, pe o terasa
mijlocie a raului Barsa. Existenta lui a fost atestata in anul 1856, in urma unor cercetari facute de
catre M. J. Ackner.
Ridicat din piatra, castrul se intinde pe o suprafata de 2 ha, fiind singurul de acest gen din
Romania. Cercetarile arheologice si toponimul confirma ca pe acest teritoriu a existat candva o
asezare dacica numita Cumidava, in interiorul castrului descoperindu-se o inscriptie din anii 222-
235.
Castrul a fost pentru prima data cercetat sistematic in anul 1939, de catre Mihail Macrea, cand un
grup de arheologi au descoperit o lespede dedicata imparatesei Iulia Mamaea. Pe lespede se poate
citi "Cumidava".
27
Fig.12. Cetatea Râşnov
Marea invazie a tătarilor din 1241, când Țara Bârsei a fost pustiită, precum și invaziile
care au urmat, au determinat pe locuitoriiRâșnovului să se gândească la construirea unui sistem
de apărare cât mai puternic. Așa se explică necesitatea construirii cetății țărănești a Râșnovului în
care populația a fost silită de nenumărate ori să se refugieze istoria cetății fiind în mare măsură
istoria însăși a orașului. Cetatea Râșnov(Fig.12. ) a fost construită prin efortul colectiv al
locuitorilor din această așezare ajutați de cei din comunele învecinate, Cristian și Vulcan într-o
perioadă când principala ocupație a acestora era agricultura, din care s-a și numit„cetate
țărănească”. Prima mențiune documentară despre cetatea țărănească a Râșnovului datează din
anul 1335 când cu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor în Țara Bârsei, a fost pustiit întregul ținut, în
afară de cetatea de pe dealul Tâmpa de laBrașov și de Cetatea Râșnov, care fiind puternic
fortificate au rezistat atacurilor, salvând viața locuitorilor refugiați între zidurile lor.
28
CAPITOLUL IV
STUDIUL BAZEI TEHNICO-MATERIALE DIN ZONA RÂŞNOV
Oferta turistică a zonei Râşnov este complexă, aceasta dispunând de 98 de unităţi turistice
cu o capacitate de cazare care poate fi utilizată în toate anotimpurile, şi anume: 37 de hoteluri, 3
cabane, o casă de vacanţă, 8 vile turistice, 3 complexuri turistice, 8 case rustice, 26 de pensiuni
rurale şi 12 pensiuni agroturistice.
Acestor structuri de cazare li se adaugă şi baza materială pentru servicii turitice care
constă în unităţile de alimentaţie publică care sunt în număr de 11 în zona Râşnov. Unele dintre
ele se află chiar în incinta hotelurilor şi pensiunilor din localitate.
În Râşnov se pot practica şi activităţi de agrement turistic, cum sunt:
- călărie la centrele de echitaţie Diana si Panicel;
- zbor cu parapanta;
- zbor cu motoparapanta;
- tur cu racheta de zăpadă;
- tir cu puşca, tir cu arcul;
- jocuri outdoor;
- mountain bike;
- căţărare şi rapel pe stâncă;
- paintball;
- plimbări cu ATV- ul;
- tur cu elicopterul;
- alpinism;
- escaladă panou;
- drumeţie montană;
- bungee-jumping;
- închiriere echipament schi şi snowboard adulţi şi copii;
- transport Râşnov - Poiana Braşov. Etc.
29
4.1. Studiul privind evoluţia structurilor de cazare şi a unităţilor de
alimentaţie pentru turişti din zona Râşnov, în perioada 2012- 2014
Tabel 1. Numărul structurilor de cazare din localitatea Râşnov
Structuri de primire Număr structuri Număr locuri de cazare
Pensiuni rurale 26 512
Pensiuni agroturistice 12 112
Total 38 624
Sursa: prelucrare informaţii de către autor de pe www.turistinfo.ro
Tabel 2. Numărul unităţilor de alimentaţie din Râşnov
Unităţi de alimentaţie Număr restaurante Nr. locuri
11 1227
Sursa: prelucrare informaţii de către autor de pe www.turistinfo.ro
În tabelele de mai sus sunt relatate statisticile privind numărul structurilor de cazare, respectiv
numărul unităţilor de alimentaţie din Râşnov.
unitati de cazare unitati de alimentatie
38 11
624
1227
nr unitati nr locuri Column1
Din graficul de mai sus se poate observa că în localitatea Râşnov există 38 de unităţi de
cazare, având 624 de locuri în total şi 11 unităţi de alimentaţie, însumând 1227 de locuri.
30
Tabel. 3. Evoluţia numărului de unităţi de cazare turistică pe structure de cazare în
perioada 2010-2014
Unităţi de cazareAnii
2010 2011 2012 2013 2014
Hoteluri 37 37 42 52 50
Hoteluri pentru tineret - 4 3 4 4
Hanuri şi moteluri 5 6 11 11 9
Vile rustice 35 43 46 51 42
Cabane 20 20 13 17 13
Pensiuni turistice urbane 46 82 107 135 137
Pensiuni turistice rurale 78 104 155 193 200
Pensiuni agroturistice 122 107 - - -
Campinguri 2 2 2 2 2
Tabere de elevi şi Preşcolari 3 3 1 1 1
Total 370 431 403 489 471
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Braşov, 2012.
Din datele din tabel se observă că numărul unităţilor de cazare este în continuă creştere. În
cei 5 ani ai studiului, numărul hotelurilor cresc cu 13 unităţi, vilele rustice cresc cu 7 unităţi,
numărul camping-urilor este constant, fiind doar 2 unităţi pe intreaga perioadă a studiului, iar
taberele de elevi şi preşcolari se reduc de la 3 la o unitate.
Tabel. 4. Capacitatea şi activitatea de cazare turistică
Anii
Capacitate de cazare
Sosiri
(nr.)
Înnoptări
(nr.)
Indicii de
utilizare a
capacităţii în
funcţiune
(%)
Existenţă
(locuri)
În funcţiune
(locuri zile)
2010 9611 3649945 328282 830661 22,6
2011 11380 3900501 421765 960836 24,6
2012 12037 4219468 448147 1000318 23,7
31
2013 13883 4527316 484044 1054922 23,3
2014 12634 4704712 556815 1191469 25,3
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Braşov, 2012.
Se constată o evoluţie descendentă a numărului de locuri de cazare ca şi în cazul
numărului de sosiri şi înnoptări.
4.2. Analiza circulaţiei turistice şi previziunea evoluţiei viitoare
Tabel.5. 4.2.1. Sosiri ale turiştilor în judeţul Braşov în perioada 2010-2014
An 2010 2011 2012 2013 2014
Total 328282 421765 448147 484044 556815
Români 251070 329511 359259 401307 452586
Străini 77212 92254 88888 82737 104229
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Braşov, 2012.
Se observă că numărul de sosiri creşte de la an la an, ceea ce ne face să credem că
Braşovul este un judeţ preferat pentru călătoriile turiştilor.
Tabel. 6. 4.2.2. Înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiune de
cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire, în anul 2012
Tipul structurii de primire Total înnoptări Români Străini
Hoteluri 709472 533458 176014
Hoteluri pentru tineret 34242 26783 7459
Hanuri şi moteluri 39301 35428 3873
Vile turistice 81201 73804 7397
Cabane 26216 25178 1038
Pensiuni turistice urbane 182671 144525 38146
32
Pensiuni turistice rurale 99728 92585 7143
Pensiuni agroturistice - - -
Campinguri - - -
Tabere de elevi şi
preşcolari5760 5879 -119
Total 1191469 947783 243686
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Braşov, 2012.
Numărul turiştilor creşte în anul 2012 în comparaţie cu anii anteriori, iar numărul de
înnoptări creşte si el.
4.2.3. Durata medie a sejurului
Tabel.7. Sejurul mediu înregistrat în judeţ în perioada 2010-2014
Anii Sejurul mediu (zile)
2010 2,53
2011 2,27
2012 2,23
2013 2,17
2014 2,13
Sursa: -date prelucrate după Anuarul Statistic al judeţului Braşov, 2012.
Se observă că durata sejurului este mică, deşi judeţul prezintă numeroase atracţii şi
resurse turistice. Sejurul mediu preferat de turişti în anii 2010-2014 este de 2,2 zile/turist, ceea ce
ne arată că Braşovul nu reprezintă o zonă supraaglomerată în acesti ani.
33
Evoluţia sejurului mediu în judeţul Braşov, în perioada 2010-2014
1.9
2
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
2.6
2010
2011
2012
2013
2014
Se înregistrează o scădere a sejurului mediu pentru anii 2010-2014. Începând cu anul
2010, sejurul mediu începe să scadă de la 2,27 zile/turist la 2,13 zile/turist în anul 2014. Acest
studiu arată că turiştii işi petrec mai puţine zile în judeţul Braşov decât în alţi ani.
Tabel. 8. 4.2.4. Densitatea circulaţiei turistice
Anii
Densitatea turistică în
raport cu populația (turist /
locuitor)
Densitatea turistică în
raport cu suprafața (turist /
km2)
2011 0,70 78,6
2012 0,75 83,5
2013 0,81 90,2
2014 0,93 103,8
Sursa: Anuarul statistic al județului Brașov, 2012.
34
Creșterea, relative mică, a densității turistice în raport cu populația se poate datora
creșterii numărului de turiști sosiți în județ.
CAPITOLUL V
ANALIZA DIAGNOSTIC A PENSIUNII CRISTINA
Diagnosticul reprezintă un process de planificare care pune în valoare capacitatea
consultantului de a evalua potenţialul de schimbare al beneficiarului şi de a prefigure şi allege
soluţii fezabile în contextual organizaţie-client.
Aceasta asigură o viziune glosală asupra organizaţiei în mediul economico-social,
endogen şi exogen şi este cu atât mai utilă în firmele româneşti, în perspectiva integrării în UE.
Aceasta analizează atât simptomele favorabile cât şi cele nefavorabile ale întreprinderii,
propunându-şi evaluarea potenţialului firmei şi vizând activităţile strategice ale acesteia, având ca
obiectiv selectarea unor factori care să influenţeze întreprinderea şi ramura de activitate în care ea
evoluează.
Principalul obiectiv al diagnosticului este cercetarea caracteristicilor esenţiale ale
structurii şi ale funcţiilor şi identificarea surselor de competitivitate.
Diagnosticul nu doar cercetează şi analizează faptele şi responsabilităţilor, ci identifică şi
cauzele şi măsurile care conduc la reglarea şi îmbunătăţirea situaţiei economice. Diagnosticul
unei firme poate fi declanşat şi atât când acesta nu se află în dificultate, dar şi când situaţia ei
economico-financiară este normal, urmărindu-se îmbunătăţirea acesteia.
Analiza diagnostic reprezintă o cercetare largă a aspectelor economice, tehnice,
sociologice, juridice şi manageriale, ea evaluând atât punctele forte cât şi cele slabe ale activităţii
interne şi externe a firmei precum şi cauzele care le-au generat.
Analiza diagnostic vizează structura şi funcţionarea întreprinderii ca system global şi
stabileşte un program de măsuri pentru toate activităţile, inclusive sistemul managerial al
acesteia.
35
Ca atare, aceste două elemente nu pot fi separate, deoarece diagnosticul nu se poate
realiza fără analiză, iar aceasta fără diagnostic.
5.1. Prezentarea agentului economic
S.C. CRISTINA S.R.L. este o societate cu răspundere limitată, înfiinţată în data de 28
iulie 2010, cu sediul în Râşnov, judeţul Braşov, având codul unic de înregistrare RO5253576 şi
numărul în Registrul Comerţului J14/34/2010.
Activitatea societăţii se desfăşoară conform legislaţiei române în vigoare şi cu prevederile
statului societăţii.
Atuul pensiunii noastre este amplasarea la doar 200m de drumul care urca spre Poiana
Brasov şi de centrul oraşului Râşnov, dar, în acelaşi timp, şi localizarea acesteia la poalele pădurii
şi a Cetăţii Râşnov. (Fig.13.)
Fig.13. Aspectul hărţii unde este amplasată pensiunea Cristina
36
Pensiunea dispune de o infrastructură bogată, având acces la reţeaua de apă potabilă din
ţară, la energie electrică şi la canalizare, evacuarea apelor menajere făcându-se prin record cu
tubulatură de 100m din PVC 32-100mm, montate pe ghene de instalaţii.
Clădirea este încălzită cu ajutorul unei centrale termice automatizată, prevăzută cu camera
de ardere cu tiraj forţat pe gaz natural.
Tot cu ajutorul centralei este încălzită şi apa menajeră. Aceasta este amplasată în încăpere
separată.
5.2. Structura organizatorică
Recepţioner Cameristă Paznic Personal întreţinere
Pensiunea „Cristina” dispune la momentul de faţă de un contabil care se ocupă de partea
financiară a pensiunii şi de asemenea de salariile celorlalţi angajaţi.
Pentru iniţierea şi supreavegherea angajaţilor, pensiunea este condusă de un administrator,
care lucrează 24 de ore cu 24 de ore libere.
Pentru curăţenia camerelor în general, atât în interior cât şi în exterior, pensiunea are
angajate trei cameriste care lucrează simultan câte 12 ore pe zi.
Tot la pensiune se găsesc şi doi paznici care asigură atât bunurile pensiunii, cât şi a
turiştilor, astfel aceştia simţindu-se în siguranţă pe toată perioada sejurului.
Pentru orice defecţiune, atât sanitară, electrică, este angajată şi o firmă de întreţinere care
stă la dispoziţie pentru orice urgenţă.
37
Manager
Contabil Administrator
Tot personalul este sub atenta îndrumare a managerului, care este, de asemenea, şi
patronul pensiunii. Personalul angajat este din localitate, astfel pensiunea contribuind şi la
ajutorul local prin oferirea de locuri de muncă.
5.3. Managementul pensiunii
Pensiunea „Cristina” promovează turismul din Râşnov şi implicit ajută la dezvoltarea
acestuia. Pentru a putea atrage un număr cât mai mare de turişti, pensiunea foloseşte anumite
strategii, precum cele de:
- preţ;
- distribuţie;
- promovare a serviciilor oferite.
Cele de preţ se referă, în special, la tarifele de cazare, care variază în funţie de sezon.
Acestea sunt stabilite pe camera/zi şi sunt exprimate în RON.
Pensiunea „Cristina” adoptă strategia de preţ prin faptul că prezintă tarife diferite pentru
unul şi acelaşi produs, în funcţie de criteria diferite, precum:
38
- tipul de cameră, adică turiştii vor plăti mai mult pentru o cameră de lux cu pat
matrimonial faţă de una simplă cu pat matrimonial;
- modul de rezervare, care poate fi făcut direct de catre turişti, sosind la pensiune, ceea ce
îl va costa mai mult sau prin agenţiile de turism sau online de pe site-ul pensiunii, astfel aceştia
beneficiind de o reducere de 15% din partea firmei;
- în sezon, tarifele fiind mai mici în extra sezon şi mai mari în timpul acestuia sau de
sărbători.
O altă strategie este cea de distribuţie care poate fi direct, atunci când managerul se ocupă
în mod direct de client, promovându-şi astfel interesele şi indirectă atunci când consumatorii
apelează la o agenţie de turism pentru a le organiza voiajul.
Strategia de promovare a pensiunii oferă informaţii turiştilor asupra ofertelor, serviciilor
turistice pe care le adoptă pensiunea.
5.4. Prezentarea produselor şi serviciilor oferite
Pensiunea Cristina (Fig. 14) este clasificată ca având 3 stele – certificat de clasificare nr.
16185/2011, iar ca serviciu de bază asigură camere de închiriat pentru turişti.
Fig.14. Aspectul pensiunii Cristina din Râşnov
39
Situata intr-o splendida zona din imprejurimile Brasovului, orasul Rasnov, o oaza de
liniste si armonie cu ape ce izvorasc din Muntii Bucegi, dealuri, paduri si munti
impunatori;pensiunea Cristina Rasnov reprezinta alegerea potrivita, oferindu-va conditii ideale
pentru un sejur de neuitat.
Pensiunea Cristina este cladita pe suportul unei case sasesti autentice, ce pastreaza stilul
architectural al caselor din Rasnovul de odinioara si va pune la dispozite un numar de 18 locuri
de cazare repartizate in 7 camere si un apartament.(Fig.15.16.) Fiecare camera a fost in asa fel
construita si amenajata incat sa ofere confortul si relaxarea de care oaspetele are asa mare nevoie;
fiecare camera are propriul grup sanitar precum si televizor color LCD full HD si nu in ultimul
rand, acces nelimitat la internet. Apartamentul cu un spatiu generos, ofera 4 locuri de cazare in 2
camere si un living; si acesta dispune de un grup sanitar propriu, ca restul camerelor, si un
televizor color LCD full HD.
Fig. 15. Aspectul dormitoarelor din pensiunea Cristina
Fig. 16. Aspectul dormitoarelor din pensiune
40
Sala de mese a pensiunii(Fig.17.) este una primitoare care imbina in mod armonios si
elegant tehnologia moderna audio & vizuala(spatiul transformandu-se intr-un loc ideal pentru
serbarea diferitelor aniversari)cu elemente traditionale ce se umbresc la lumina focului de
semineu care aduc aminte de faptul ca va gasiti la poalele Cetatii Rasnov.
Fig.17. Aspectul sălii de mese
Pentru a va deconecta cu totul de stresul de zi cu zi va oferim acces nelimitat la sala de
jocuri(Fig.18.) ce cuprinde:masa de billiard, masa de ping-pong, masa de fotbal, darts, table, sah
etc. Sau puteti opta pentru o sedinta de masaj de relaxare. Ca alternativa va invitam sa va
petreceti timpul la unul din cele 3 foisoare(Fig.19.) amplasate in curtea pensiunii, unul fiind
amplasat sub padure, pe o pozitie mai inalta in comparatie cu restul orasului de unde se pot
admira atat Muntii Bucegi, Muntii Piatra Craiului, Magura Codlei, orasul precum si restul
imprejurimilor. Tot aici, puteti admira unele din cele mai frumoase rasarituri si apusuri ale
soarelui, in prezenta puternicului miros de aer proaspat de padure.
41
Fig.18. Aspectul sălii de jocuri
Fig. 19. Aspectul foişorului
Vă punem la dispozitie 24/24h o bucatarie complet utilata ce cuprinde:aragaz, frigider,
congelator, cuptor cu micro-unde, cuptor, cafetiera, vesela, tacamuri, pahare etc. Unde va puteti
pregatii singuri cafeaua sau mancarea.
Daca doriti să serviti masa in incinta pensiunii noastre va putem recomanda o firma de
catering cu care puteti stabilii meniul preferat contra unei sume rezonabile.
Rafinamentul decorului, calitatea dotarilor, amenajarea interioara, profesionalismul si
amabilitatea gazdelor, serviciile impecabile sunt motive suficiente pentru a deveni clientul nostru
pentru totdeauna.
42
Curtea pensiunii(Fig.20) este una incapatoare permitand parcarea masinilor in incinta
acesteia pentru a evita evenimentele neplacute;aici veti descoperi si susurul cursului unui raulet
ce strabate curtea si se varsa intr-un mic laculet.
Fig. 20. Aspectul curţii din spatele pensiunii
Pentru a simti din plin atmosfera montana am amenajat special pentru acei dintre
dumneavoastra si un gratar unde va puteti pregati singuri, dupa propriul gust carnea si preparatele
din carne;si nu in ultimul rand, pentru ca si copii sa se simta bine, am dedicat un colt al curtii
special pentru ei unde sunt amplasate:leagane, balansoare si un topogan.
Pentru cei ce vin in interes de serviciu le punem la dispozitie o sala de conferinte cu o
capacitate de aproximativ 30-35 de locuri precum si mijloace moderne audio&vizuale necesare
pentru dezbaterea problemelor.
Si pentru acei dintre dumneavoastra care vor sa-si incheie ziua intr-un ambient mai rustic
am amenajat o crama traditionala unde se poate servi un pahar de tuica sau de vin fiert productie
proprie.
5.5. Estimarea principalilor indicatori economico- financiari
Principalii indicatori economico- financiari care sunt evidenţiaţi de societate sunt:
veniturile, cheltuielile şi cifra de afaceri .
Veniturile totale ale pensiunii Cristina sunt compuse din: venituri din cazare şi venituri
din prestari servicii.
43
Tabel 10. Veniturile pensiunii Cristina
Anii Venituri totale Venituri cazare Venituri din
prestari servicii
2010 11.564 6223 21.898
2011 26.539 15.025 58.346
2012 42.510 242.765 86.567
2013 56.533 342.345 125.300
Se observă un număr mai ridicat la veniturile din cazare faţă de cele din prestări servcii,
astfel veniturile totale crescând tot mai mult la fiecare an. Aste se datorează, în primul rând
fluxului tot mai mare de turişti.
Cheltuielile reprezintă consumul de bani, bunuri materiale, de munca etc. pentru
satisfacerea necesităţilor de producţie sau individuale.
Tabel 11. Cheltuieli totale ale pensiunii Cristina
Anii Cheltuieli totale Cheltuieli cazare Cheltuieli din prestari
servicii
201
0
210.522 21.178 83.698
201
1
222.457 2.543 93.000
201
2
257.034 27.867 111.022
201
3
278.689 30.864 120.656
Cheltuielile totale au avut o creştere continuă, la fel si cele de cazare şi cele de prestări
servicii, cu toate că ponderea lor este mai scăzută.
44
Cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor din activitatea comercială într-o
perioadă determinate.
Tabel 12. Cifra de afaceri
Anii Cifra de
afaceri
Modificare absoluta Indicele dinamicii Ritmul mediu de
crestere
Baza fixa
∆n/1
Baza in lant
∆n/n-1
Baza fixa
In/1
Baza in
lant In/n-1
Baza fixa
Rn/1
Baza in
lant Rn/n-1
2010 711.825 0 - 1 - 0 -
2011 5.201.256 1.467.45
4
1.489.469 1,4 1,4 4 4
2012 6.967.303 231.568 1.757.120 1,9 1,3 9 3
2013 7.157.231 54.310 310.725 2 1 11 1,5
Se observă o creştere continuă a cifrei de afaceri în perioada 2010- 2013.
Rata rentabilităţii
Se face analiza posibilităţilor pensiunii de a realiza profit, calculând:
Rata rentabilităţii comerciale= profitul brut/ cifra de afaceri* 100
Rata rentabilităţii financiare= profitul net/ capital propriu *100
Tabel 13. Rata rentabilităţii
Anii Profit
brut
Cifra de
afaceri
Profit net Capital
propriu
Rata
rentabilitatii
comerciale
Rata rentabilitatii
financiare
2010 65.012 70.291 4.792 1.156.232 17,51 14,10
2011 85.810 521.782 72.858 159.900 16,67 15,43
2012 432.500 678.589 65.856 2.179.871 62,04 25,48
2013 570.845 726.610 438.950 2.590.854 78,49 36,59
45
Se observă o creştere bruscă a ratei rentabilităţii datorită numarului de turişti care creşte
de la an la an.
5.6. Modalităţi şi mijloace de promovare a pensiunii Cristina
Pensiunea Cristina doreşte să atragă un număr cât mai mare de turişti, de accea foloseşte
următoaele modalităţi de promovare:
pagina de internet: www.pensiuneageorgescu.ro ;
prin intermediul agenţiilor partenere;
pliante de informare;
un panou ce va fi amplasat la intrarea în pensiune;
participarea la târguri de turism şi prezenţa în cataloage de profil;
cadouri personalizate oferite clienţilor la sosire sau la plecare din unitate;
anunţuri publicitare radio;
pliante, broşuri distribuite prin punctul de informare de la recepţie, precum şi prin
agenţii de turism din oraşele din apropiere;
cărţi de vizită;
sunt înregistrate sugestiile turiştilor cazaţi într- un caiet de sugestii, care este
analizat periodic, preluându- se toate datele utile.
46
BIBLIOGRAFIE
1. Gabriel S. , Managementul operaţiunilor de turism, Editura C.H. Beck, Colecţia
Turism, Mai 2005;
2. Monica N. , Geografia şi economia turismului, Editura Pro Universitaria, Colecţia
Cursuri Universitare, Mai 2011;
3. Octavian L. O. , Turismul fenomen economic social specific epocii contemporane,
Editura Pro Universitaria, Martie 2011;
4. Oscar S. , Economia turismului şi agroturismului, Editura Pro Universitaria,
Bucureşti 2001;
5. Puiu N. , Tratat de turism rural, Editura C.H. Beck, Colecţia Turism, Octombrie
2010.
SURSE ELECTRONICE
www.scribd.com
www.referate.ro
www.regielive.ro
www.insse.ro
47
CONCLUZII
1. Prin promovarea activităţii de turism din zona Vatra Dornei, se va estima o dezvoltare a
acesteia;
2. Prin înfiinţarea unei pensiuni se vor crea noi resurse financiare pentru bugetul local;
3. Potenţialul turistic natural şi antropic din zonă este favorabil dezvoltării, atât turismului,
cât şi pensiunii;
4. Serviciile de calitate ale pensiunii Casa Ioana atrag un număr cât mai mare de turişti,
observându- se o creştere a datelor statistice din anul 2011 până în anul 2014.
48
ANEXE
49