S U D A R E A M E T A L E L O R

PROCEDEUL WIG

1.Generalitati in sudura cu arc electric

Sudarea este o metoda de imbinare nedemontabila a doua corpuri metalice, prin stabilirea unor legaturi intre atomii marginali ai celor doua corpuri, in anumite conditii de temperatura si presiune.

Domeniile de utilizare:-asamblarea materialelor metalice: poduri, macarale, hale, stâlpi etc.;-fabricarea pieselor;-recondiţionarea şi repararea pieselor uzate sau fisurate. 

Avantajele metodei :- fata de celelalte procedee de asamblare(in special nituirea) se realizeaza o economie de

material (nu se suprapun tablele),se realizeaza etanseitatea imbinarii si in absenta gaurilor pentru nituri creste rezistenta asamblarii.

- fata de piesele turnate se obtin constructii mai suple, consumul de manopera la sudare este mai mic, iar rezistenta la rupere a materialelor laminate(care se sudeaza)este mai mare decat a celor turnate.

- se pot obtine constructii mixte formate din mai multe parti fiecare din alt material sau obtinuta prin alt procedeu tehnologic.

- pentru a suda materiale uzuale utilajele necesare sunt accesibile si simple.

Dezavantaje:- nu se pot executa serii de fabricatie mari - de multe ori dupa sudura urmeaza tratament termic- procedeele tehnologice de sudare de mare productivitate necesita utilaje scumpe

1.1. Principiul fizic al sudarii 

Pentru crearea unor forte de legatura intre corpuri este necesar ca atomii dispusi pe suprafata unuia dintre corpuri sa reactioneze cu atomii celuilalt corp.

Aceasta conditie se poate realiza prin doua solutii de baza:1) incalzirea partilor de imbinat in pozitie alaturata2) exercitarea unei presiuni intre ele.

Prin incalzire se mareste energia libera a atomilor si se slabesc legaturile interatomice. Daca incalzirea este mare se realizeaza o baie de metal topit prin solidificarea careia se obtine cordonul de sudura. Fenomenele care au loc in baza de metal topit se supun legilor metalurgiei.

Presiunea exercitata intre partile de imbinat da nastere la deformatii plastice care determina curgerea materialului de-a lungul suprafetelor in contact si se obtine apropierea unor

straturi interioare de metal. Daca presiunea este destul de mare, ea singura poate realiza sudarea la rece.

Mecanismul aparitiei fortelor de legatura intre partile de sudat, depinde in primul rand de starea de agregare in care se gasesc acestea.

Ele pot fi ambele lichide sau ambele solide.La sudarea in faza lichida stabilirea legaturii incepe in baia comuna odata cu

interactiunea materialelor topite si se continua cu procesul de cristalizare. O mare influenta au solubilitatea celor doua metale in stare solida si diferenta intre proprietatile fizice.

La sudarea in stare solida fortele de prindere a unei piese de alta se obtin prin apropierea mecanica a atomilor de pe suprafetele in contact. Pentru prinderea totala ar trebui ca distanta dintre atomi celor doua corpuri sa fie de ordinul parametrilor retelei cristaline.

Practic acest lucru nu se produce datorita existentei unor straturi de oxizi la contactul metalelor. Aceste straturi impiedica coeziunea moleculara.

In plus microneregularitatile suprafetelor de separatie determina o suprafata de contact reala mai mica decat cea aparenta.

In concluzie prin presare la rece posibilitatea intalnirii a doua cristale apartinand celor doua corpuri este mica si de aceea chiar in cazul sudarii prin presiune cand materialele sunt in stare solida este necesara incalzirea lor, prin incalzire creste plasticitatea metalului si amplitudinea oscilatiilor termice ale atomilor, creste numarul de vacante.

1.2. Structura imbinarilor sudate

 Prin sudura se intelege rezultatul operatiei de sudare , iar prin cusatura sudata se defineste

aceea zona a imbinarii in care au actionat efectiv fortele de coeziune interatomica.Zona imbinarii este diferita de zona materialului de baza, deosebirea datorandu-se si

modului in care s-a realizat cusatura: prin topire sau prin presiune.Cordoanele de sudura obtinute prin topire au o structura si o compozitie chimica proprie.

Fig. 1.2.1. Asamblare sudată-MB=Metalul de bază-CS= Cusătura sau codul de sudare-ZIT= Zona influenţată termică

In cazul obisnuit al sudurii cu adaos de material cusatura inglobeaza pe langa acesta si materialul de baza. Baia de sudura astfel rezultata intra in reactii chimice cu elemente din mediul inconjurator (O2,H2,N2) si cu diferite elemente de aliere(Si , Mn, C, Cr).

Oxigenul da nastere la oxizi, hidrogenul se dizolva si usureaza aparitia fisurilor, iar azotul formeaza nitruri dure care reduc plasticitatea sudurii.

In plus se pot introduce elemente de aliere prin materialul de adaos sau prin materialele menite sa protejeze baia. Trebuie sa tinem cont de faptul ca unele elemente de aliere se pot pierde prin ardere.

Dupa solidificare la locul imbinarii apar zone cu structuri caracteristice.Cusatura are o structura dendridica tipica metalelor turnate.Intre cusatura si metalul de baza se distinge o zona foarte ingusta de trecere provenita

dintr-un amestec de metal topit si metal de baza supraincalzit si format din constituenti de difuzie reciproca. Cu cat deosebirea dintre compozitia chimica a metalului de adaos si cea de baza este mai mare, cu atat aceasta zona este mai vizibila.

In metalul netopit din apropierea cusaturii, datorita incalzirii si racirii rapide, au loc transformari structurale, fara modificarea compozitiei chimice intr-o zona numita zona de influenta termica (Z.I.T.) . In aceasta zona au loc recristalizari si transformari de faza ,difuziuni. Adancimea ei depinde de regimul termic folosit. In functie de viteza de racire se obtin in Z.I.T. structuri de calire care maresc duritatea otelului.

1.3. Sudabilitatea materialelor metalice

Sudabilitatea este o proprietate tehnologica care determina in conditii de sudare date, capacitatea materialelor de a realiza imbinari sudate.Notiunea de sudabilitate este conditionata atat de proprietatile metalului cat si de modul de realizare a sudurii.

Pentru aprecierea sudabilitatii exista prescriptii si criterii de apreciere specifice fiecarui material si fiecarei tari. Metodele sunt empirice.

In Romania .conform STAS 7194-79 otelurile se impart , din punct de vedere al sudabilitatii in trei grupe:

I BunaII PosibilaIII. Necorespunzatoare

Pentru determinarea sudabilitatii se fac incercari de duritate in zona de influenta termica Z.I.T. Duritatea este influentata de continutul de carbon.

Sudura in arc electric se poate clasifica astfel:a. dupa miscarea electrodului: -manuala -semiautomata -automatab. dupa participarea electrodului la formarea baii: -cu electrod fuzibil -cu electrod nefuzibilc. dupa felul curentului de sudura: -curent continuu -curent alternative

d. dupa modul in care se asigura protectia contra aerului a baii metalice si a arcului electric: -cu electrod invelit

-sub strat de flux -in mediu de gaz protector

2. Sudare cu arc electric în mediu de gaz protector

Procesul poate fi mecanizat şi automatizat. Se utilizează în special lametale şi aliaje dificil de sudat. Arcul electric şi zona de formare a cusăturii se găsesc într-un mediu gazos protector, care împiedică pătrunderea oxigenului şi a azotului din atmosferă, la baia de sudură. Gazul nu trebuie să intre în reacţie cu metalul topit sau să aibă proprietăţi reductoare daţă de oxizi.

Procedeele de sudare cu arc electric în mediu de gaz protector sunt:

Cu hidrogen atomic- sudare cu doi electrozi nefuzibili (din wolfram),amplasaţi în două aju-taje vecine, prin care se suflă un current de hidrogen.Se sudează table subţiri din oţeluri (aliate, inoxidabile, de scule), aliaje denichel, aluminiu etc.;

WIG(Wolfram Inert Gaz)- sudare cu electrod nefuzibil (din wolfram)în mediu de gaz inert ( argon sau heliu). Se sudează piese subţiri (ex.: ţevi) din oţeluri, aluminiu, magneziu, wolfram, cupru, metale preţioase etc.;

MIG(Metal Inert Gaz)- sudare cu electrod fuzibil (din metal) în mediude gaz inert (argon sau heliu). Se sudează table de oţeluri aliate, inoxidabileşi anticorozive cu grosimi între 3 şi 12 mm;

MAG(Metal Activ Gaz)- sudare cu electrod fuzibil (din metal) in mediu de gaz activ (CO2). Se sudează piese subţiri din oţel carbon sau slabaliat cu grosimea mai mică de 5 mm.

Sudarea cu electrod nefuzibil in mediu de gaz inert WIG

Sudarea cu electrod nefuzibil in mediu de gaz inert este o alta va-rianta derivata din su-darea SEI. Principiul procedeului WIG consta in formarea unui arc electric intre un electrod nefuzibil din wolfram si metalul de sudat, Arcul electric, electrodul de wolfram si baia de metal topit sunt protejate de un gaz inert(de unde si denumirea Wolfram Inert Gas).

Acest electrod are doar rolul de electrod si nu are un rol de material de adaos; ca ata-re se uzeaza foarte lent in comparatie cu un electrod invelit.

Prin procedeul WIG se realizeaza topirea celor doua componente ce urmeaza a fi sudate. Eventual, in unele cazuri, este necesara folosirea unui material de adaos pentru a realiza o im-binare cu geometrie si carac-teristici mecanice mai bune .

Avantajele procedeului WIG:- poate fi folosit la majoritatea ma-terialelor sudabile (otelurile carbon si aliate, aluminiul,

cuprul, nichelul si aliajele acestora);-nu se produc stropiri si nici improscari cu metal;-se poate suda in orice pozitie;-nu rezulta zgura, deci se elimina posibilitatea introducerii de incluziuni nemetalice in cu-

satura;-se realizeaza suduri de mare finite(incepand de la grosimi ale tablelor de 0,3 mmDezavantaje:-este un process manual sic a urmare calitatea sudurii depinde mult de indemanarea sudo-

rului-viteze mici de sudura ceea ce rezulta o productivitate relative scazuta

In unele cazuri mai speciale se foloseste la sudarea materialelor cu afinitate mare la gaze ca titanul, tantalul si zirconiul. Pentru a suda astfel de materiale este nevoie de un spatiu perfect e-tans in care nu poate patrunde aer (o atmosfera controlata de argon de exemplu).

Sudarea manuală WIG/TIG este adeseori considerată ca fiind cel mai dificil procedeu de sudare utilizat în industrie. Deoarece sudorul trebuie să menţină o lungime mică a arcului elec-tric, este necesara o atenţie sporită şi o bună îndemânare pentru a preveni contactul dintre elec-trod şi piesele de sudat. Sper deosebire de celelalte procedee, WIG/TIG necesita ca operatorul sa folosească ambele mâini, deoarece majoritatea aplicaţiilor necesita ca sudorul sa aducă cu o mâ-nă material de adaos în baia de metal topit iar cu cealaltă mână să manevreze pistoletul; totuşi, la realizarea îmbinării dintre două materiale subţiri nu este necesara folosirea de material de a-daos.

Pentru a aprinde arcul electric este nevoie de un generator de înaltă frecvenţă care sa creeze o cale a curentului de sudare prin gazul de protecţie, permiţând arcului sa se aprindă când dis-tanţa dintre electrod şi piesa de sudat este de aproape 1,5 - 3mm. O altă metoda de aprindere a arcului electric se poate face prin metoda „touch arc” sau „lift arc” însă prin aceasta metoda se pot contamina atât electrodul cât şi sudura.- Odată aprins arcul electric -sudorul mişcă pistoletul circular pentru a forma baia de metal topit, mărimea acesteia depinzând de mărimea electrodu-

lui şi de densitatea de curent. În timp ce menţine constantă lungimea arcului, sudorul înclina pistoletul până la aproximativ 10-15° faţă de verticală. Materialul de adaos este introdus manual în baia de metal topit(dacă este necesar).

Sudorii adesea dezvolta o tehnica rapida de mişcare a pistoletului şi de aducere de mate-rial de adaos în baia de metal topit. Când procesul de sudare este aproape finalizat, intensita-tea arcului este treptat redusă pentru a permite solidificarea craterului final şi a preveni apariţia fisurilor la capătul îmbinării sudate.

1.Moduri de operare

Procedeul WIG/TIG poate utiliza atât curentul continuu polaritate directa sau inversa cât şi curentul alternativ, depinzând de setările sursei de sudare. Curentul continuu polaritate inver-sa la electrod cauzează o emisie puternica de electroni care bombardează suprafaţa piesei de su-dat generând o cantitate mare de căldura în zona sudarii. Acest lucru duce la realizarea unei cusă-turi cu pătrundere mare şi lăţime mică.

2.Siguranţa în operare

Ca şi alte procedee de sudare, procedeul WIG/TIG poate fi periculos dacă nu se iau ma-suri de siguranţă. Procesul produce radiaţii ultra-violete foarte intense care pot provoca arsuri (chiar pana la cauzarea can-cerului de piele). Stropii care rezulta în timpul procesului de sudare pot cauza de asemenea arsuri şi pot conduce la incendii in cazul atingerii materialelor/ obiec-telor inflamabile. Este esenţial ca sudorul sa poarte o salopeta de protecţie, mănuşi şi de aseme-nea sa-şi protejeze în special gâtul, plus folosirea unei măşti de sudură pentru protejarea ochilor de lumina intensă degajată, şi de radiaţiile ultraviolete. Densitatea de înnegrire a geamului măştii de protecţie este în funcţie de intensitatea curentului de sudare folosit.

Sudorii tot odată sunt expuşi unor gaze şi particule periculoase.Gazele de protecţie pot în-locui oxigenul putând duce la asfixiere, iar când fumul nu se produce, arcul WIG/TIG produce unde scurte de ultraviolete care cauzează formarea ozonului în aerul înconjurător.

3.Aplicaţii

Procedeul WIG/TIG este folosit pe o scara larga, în special folosit în industria aerospa-ţială. Majoritatea utilizatorilor folosesc WIG/TIG pentru sudarea componentelor de grosimi mici, în special materiale neferoase. Procedeul este intens folosit în producţia navetelor spaţiale, pentru sudarea componentelor cu diametru mic, ţevilor cu grosimea peretelui mică, precum cele utilizate la fabricarea bicicletelor. Adesea procedeul este utilizat pentru formarea rădăcinii ros-tului sau pentru depunerea primului strat la sudarea ţevilor de diferite diametre, pentru lucrări de întreţinere şi reparare, a uneltelor şi a sculelor, în special a componentelor din aluminiu şi magneziu.

Deoarece cusătura sudata rezultată are aceeaşi compoziţie chimică ca şi materialul de bază sau foarte asemănătoare, îmbinările sudate WIG/TIG au o rezistenţă foarte buna împo-triva coroziunii şi a fisurării pe o perioada lunga de timp.

4.Calitatea sudurii

Inginerii sudori preferă procedeul WIG/TIG din cauza cantităţii mici de hidrogen intro-duse în baia de metal topit, si a proprietăţilor mecanice şi chimice foarte apropiate dintre metalul de bază şi cusătură. Calitatea maximă a îmbinării sudate este asigurată de curăţenia operaţiei de sudare, toate echipamentele si materialele utilizate nu trebuie sa fie murdare de ulei, sa fie feri-te de umezeala, sa nu fie prăfuite sau sa nu conţină alte impurităţi.

Pentru a menţine o baie de metal curată în timpul sudării, gazul de protecţie care curge trebuie sa fie suficient de consistent ca sa protejeze baia de metal topit de impurităţile din atmos-feră. Sudarea în condiţii de vânt sau curenţi uşori de aer trebuie sa fie însoţită de un aport mai mare de gaz de protecţie necesar protejării băii de metal topit, lucru care duce la creşterea costu-rilor, procedeul fiind nepopular în aer liber.

Pentru a putea suda WIG/TIG sudorii trebuie sa fie calificaţi pentru acest procedeu. O cantitate mică de căldură introdusă cauzată de un curent mic de sudare sau viteză de sudare mare, poate limita pătrunderea şi cauza desprinderea cusăturii sudate de pe suprafaţa care este sudată. Dacă este introdusă o cantitate prea mare de căldură, cusătura sudată se lăţeşte în timp ce pătrunderea şi cantitatea de stropi cresc. Dacă sudorul ţine pistoletul prea departe de supra-faţa de sudat gazul de protecţie se iroseşte iar calitatea îmbinării sudate se înrăutăţeşte.

5.Echipamentul

Echipamentul necesar pentru sudarea WIG/TIG include un pistolet de sudare care utili-zează un electrod nefuzibil din wolfram, o sursă de curent constant şi butelie cu gazul de pro-tecţie.

5.1. Pistoletul

Pistoletul pentru procedeul de sudare WIG/TIG este conceput fie pentru sudarea manuală fie pentru sudarea automata, fiind echipate cu sistem de răcire cu aer sau apă. Pistoletele destinate pentru sudarea manuală sau automata sunt asemănătoare ca şi construcţie, însa cel destinat pentru sudarea automata are în plus un sistem de montare pe sistemul automat de avans al pistoletului. Sistemul de răcire cu aer este utilizat pentru intensităţi mici de curent (până la 200A), în timp ce sistemul de răcire cu apă este utilizat pentru intensităţi mari de curent (până la 600A). Pistoletul este conectat la sursă printr-un cablu şi printr-un furtun la sursa de gaz de protecţie, şi unde se utilizează, se conectează şi la sursa de apă.

Componentele interne ale pistoletului sunt făcute din aliaje dure de cupru sau alamă în vederea transmiterii eficiente a curentului electric. Electrodul din wolfram trebuie menţinut ferm în centrul pistoletului cu ajutorul pensetei, fixându-se în jurul electrodului ajuta la distribuirea constantă a gazului de protecţie. Pensetele sunt dimensionate în funcţie de diametrul electrodului de wolfram. Corpul pistoletului este făcut dintr-un material plastic rezistent la căldură intensa şi izolator, acoperind părţile metalice şi protejând astfel sudorul.

Duza pistoletului este dimensiontă în funcţie de aria de protecţie dorită. Dimensionarea duzei de gaz se face în funcţie de diametrul electrodului, tipul rostului şi accesibilitatea sudorului la locul de sudare. Diametrul interior al duzei este de preferat sa fie de cel puţin de trei ori diametrul electrodului de wolfram, insă acest lucru nu reprezintă o regulă strictă. Duza trebuie sa fie rezistentă la căldură intensă şi în mod normal este făcută din materiale ceramice. În duză pot fi montate şi alte dispozitive, pentru aplicaţii speciale, cum ar fi lentile de gaz pentru a se asigura o curgere laminară a gazului de protecţie, deci pentru reducerea turbulenţelor şi evitarea contaminării băii de metal topit.

5.2.Sursa de putere

Procedeul de sudare WIG/TIG utilizează o sursa de curent constant, rezultând menţinerea aproximativ constantă a curentului, chiar dacă lungimea arcului sau curentul se modifică. Acest lucru este important deoarece majoritatea aplicaţilor WIG/TIG sunt manuale sau semiautomate ceea ce înseamnă ca sudorul manevrează pistoletul. Menţinerea constantă a lungimii arcului este dificil de realizat dacă este utilizată o sursă de putere cu tensiune constantă, deoarece aceasta poate cauza variaţii mari de căldură, sudarea realizându-se dificil.

Polaritatea curentului de sudare se alege în funcţie de tipul materialului de sudat. Conectarea electrodului la polul negativ se de regulă atunci când se sudează oţel, nichel, titaniu şi alte materiale; poate fi de asemenea utilizat pentru sudarea automată a aluminiului sau magneziului atunci când cazul de protecţie este heliul. Prin conectarea la polul negativ a electrodului se generează căldura prin emisie electronilor care se deplasează pe lungimea arcului generând ionizarea termică a gazului de protecţie şi creşte totodată temperatura materialului de bază.

Conectarea electrodului la polul pozitiv al sursei este foarte puţin folosită doar la sudarea de suprafaţă generând o mică încălzire a mate-rialului de bază.

Curentul alternativ este folosit la sudarea aluminiului şi magneziu-lui, manual sau semiautomat.

5.3 Electrodul

Electrodul folosit la sudarea WIG/TIG este din wolfram sau aliaje ale wolframului, deoarece wolframul are o temperatura de topire ridica-ta, în jurul a 3422°C, ceea ce determină faptul că electrodul nu este con-sumat în timpul procedeului de sudare, insă acesta se poate eroda în timp. Diametrul electrodului poate varia între 0,5 şi 6,4mm iar lungimea acestuia între 75 şi 610mm.

Pentru realizarea unor suduri de calitate, in functie de natura curentului de sudare, capatul electrodului va avea forme diferite:

-ascutita la sudarea in current continuu-rotunjita la sudarea in current alternativ

O serie de aliaje ale wolframului au fost standardizate de către Institutul Internaţional de Standardizare (International Organization for Standardization) şi de Societatea Americană de Sudură (American Welding Society), în ISO 6848 şi AWS A5.12; respectiv pentru sudarea WIG/TIG electrozii sunt prezentaţi în tabelul de mai jos.

Clasa Culoarea Clasa Culoarea Aliaje

ISO ISO AWS AWS  

         

WP verde EWP verde nu

WC20 gri EWCe-2 portocaliu 2%CeO2

WL10 negru EWLa-1 negru 1%La2O3

WL15 auriu EWLa-1.5 auriu 1,5%La2O3

WL20 bleu EWLa-2 albastru 2%La2O3

WT10 galben EWTh-1 galben 1%ThO2

WT20 rosu EWTh-2 rosu 2%ThO2

WT30 violet     3%ThO2

WT20 portocaliu     4%ThO2

WY20 albastru     2%Y2O3

WZ3 maro EWZr-1 maro 0,3%ZrO2

WZ3 alb     0,8%ZrO2

Electrozii din wolfram pur sunt propuşi pentru utilizare generală (clasificaţi ca WP sau EWP), electrozii aliaţi cu oxid de ceriu şi oxid de lantaniu îmbunătăţesc stabilitatea arcului ; cei aliaţi cu thoriu sunt folosiţi pentru aplicaţiile care utilizează curentul continuu, însă acesta este puţin radioactiv, aceşti electrozi pot fi înlocuiţi cu electrozi aliaţi cu oxid de lantaniu cu concentraţie mare. Electrozii de wolfram aliaţi cu oxid de zirconiu măresc capacitatea curentului, îmbunătăţesc stabilitatea şi amorsarea arcului crescând totodată şi durata de viaţă a electrodului. Producătorii de electrozi pot confecţiona electrozi de wolfram aliaţi cu diferite aliaje specificate de client şi sunt clasificaţi ca EWG sub sistemul AWS.

5.4 Gazul de protecţie

Ca şi la alte procedee de sudare cu arc electric gazul de protecţie este folosit şi la sudarea WIG/TIG pentru protejarea băii de metal de acţiunea gazelor din atmosfera cum ar fi oxigenul, azotul… care pot provoca defecte de îmbinare, pori, şi corodarea materialului de bază dacă aceste gaze vin în contact cu electrodul, arcul electric sau zona de sudat. Gazul de protecţie ajuta la transferul căldurii de la electrod la piesa de sudat şi la amorsarea uşoara a arcului şi a arderii stabile a acestuia.

Alegerea gazului de protecţie depinde de câţiva factori cum ar fi: tipul materialelor ce se sudează, tipul rostului şi aspectul final al cordo-nului de sudură. Argonul este cel mai utilizat gaz de protecţie la sudarea WIG/TIG. Când este utilizat în curent alternativ, argonul, conferă cordo-nului de sudură o calitate deosebită şi un aspect bun. Alt gaz de protecţie adesea utilizat este heliul folosit pentru creşterea pătrunderii în îmbinare şi a vitezei de sudare şi este folosit la sudarea materialelor cu conductivitate termică mare cum ar fi cuprul şi aluminiul. Singura problema apă-ruta la sudarea în mediu protector de argon este aceea a dificultăţii amorsării arcului electric.

Amestecul de argon şi heliu este de asemenea folosit ca gaz de protecţie la procedeul WIG/TIG, pentru menţinerea sub control a cantităţii de căldură introduse menţinând beneficiile conferite de argon. Acest amestec este eficient în creşterea vitezei de sudare şi a calităţii îmbinării sudate în curent alternativ la sudarea aluminiului conferind şi o uşurinţă la amorsarea arcului.

6.Materiale sudate

Procedeul de sudare WIG/TIG este utilizat în special pentru sudarea oţelurilor inoxidabile şi a materialelor neferoase cum ar fi aluminiul şi magneziul, poate fi aplicat însă pentru sudarea aproape a tuturor metalelor. Sudarea oţelurilor carbon este limitată din cauza restricţiilor procedeului şi mai ales din cauza existenţei altor procedee de sudare a acestora, mult mai eficiente din mai multe considerente, în principal cel economic. De asemenea procedeul poate fi aplicat în toate poziţiile de sudare depinzând cel mai mult de îndemânarea sudorului.

6.1 Aluminiul şi magneziul

Aluminiul şi magneziul sunt adesea sudate folosind curentul alternativ, însă pot fi sudate şi în curent continuu, depinzând de proprietăţile dorite. Înainte de sudare, materialele de sudat trebuie să fie curăţate şi preîncălzite la 175-200°C în cazul aluminiului şi la maxim 150°C în cazul magneziului, astfel îmbunătăţindu-se pătrunderea şi viteza de avans.

Curentul alternativ poate conferi şi auto-curăţarea zonei îmbinării înlăturând stratul subţire de oxizi de aluminiu care se formează la suprafaţa piesei din aluminiu la puţine minute după expunerea piesei în aer liber. La sudarea în curent alternativ sunt utilizaţi electrozi din wolfram pur sau wolfram aliat cu zirconiu; electrozii ascuţiţi sunt preferaţi iar ca şi gaz de protecţie este utilizat argonul pur pentru sudarea pieselor de grosime mica, iar amestecul de argon cu heliu ajuta la sudarea pieselor de grosimi mai mari însa poate îngreuna amorsarea arcului. De asemenea aluminiul şi magneziul se pot suda folosind curentul continuu polaritate inversă sau directă.

6.2 Oţeluri

Pentru sudarea WIG/TIG a oţelurilor carbon şi inoxidabile alegerea materialului de adaos este importantă mai ales pentru prevenirea apariţiei porilor. Oxizii de pe suprafaţa pieselor de sudat şi a materialului de adaos trebuie îndepărtaţi înaintea sudării pentru a preveni contaminarea băii de metal şi trebuie făcuta chiar înaintea începerii operaţiei de sudare. Preîncălzirea pieselor de sudat nu este necesară în cazul sudării oţelurilor moi cu grosimi mai mici de 25,4mm, însa sudarea oţelurilor slab aliate necesită preîncălzire pentru a micşora astfel viteza de răcire şi a preveni apariţia martensitei în zona de influenţă termică(ZIT). Oţelurile pentru scule necesită de asemenea preîncălzire pentru a preveni apariţia fisurilor în ZIT. Oţelurile austenitice nu necesită preîncălzire, însă cele martensitice şi feritice necesită. In mod normal pentru sudarea acestor oţeluri este utilizată o sursa de curent continuu, electrod din wolfram aliat cu oxid de thoriu conectat la polul negativ al sursei iar ca şi gaz de protecţie este utilizat argonul pentru piese subţiri, iar pentru piese mai groase este utilizat amestecul de argon cu heliu.

6.3 Cuprul şi aliaje

Sudarea WIG/TIG a cuprului şi a aliajelor sale este posibilă însă pentru obţinerea unei cusături fără oxizi şi pori, gazul de protecţie trebuie asigurat şi pe partea de rădăcină a îmbinării sudate, sau alternativ se poate folosi susţinerea rădăcinii cu plăcuţe din fibră de sticlă temo-rezistentă.

6.4 Materiale disimilare

Sudarea materialelor disimilare introduc adesea dificultăţi la suda-rea WIG/TIG deoarece majoritatea materialelor nu fuzionează uşor pentru a forma o îmbinare fermă. Totuşi, sudarea materialelor disimilare are numeroase aplicaţii în activitatea de producţie, reparaţii şi prevenirea coroziunii şi a oxidării. La unele îmbinări se poate utiliza şi material de adaos pentru a forma îmbinări rezistente, acest material de adaos poate fi asemănător cu unul din materialele de bază.

La sudarea materialelor disimilare, rostul trebuie sa fie foarte bine definit şi prelucrat cu dimensiunile deschizăturii şi a unghiului rostului bine definite. Curentul pulsat este în special folosit la sudarea materiale-lor disimilare, ajutând la limitarea căldurii introduse. Materialul de adaos trebuie repede introdus pentru a evita formarea unei băi de sudură mare care poate

conduce la diluţia materialelor de bază.

Masuri pentru protectia personalului si a mediului specific sudarii prin topire

Art. 1. - Normele specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor cuprind prevederi specifice de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca in activitatile de sudare si taiere a metalelor.ScopArt. 2. - Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare existente in cadrul acestor activitati, proprii celor patru componente ale sistemului de munca texecutant -sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca)Domeniu de aplicareArt. 3. - Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care se desfasoara activitat de sudare si taiere a metalelor, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si de modul de organizare a acestora.Art. 4. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii;(2) Pentru activitatile nespecificate sau auxiliare activitatii de sudare si taiere a metalelor, desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate in anexa 1.Revizuirea normelorArt. 5. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este necesar, ca urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica etc., survenite la nivel national, al unita`tilor sau proceselor de munca.2. PREVEDERI COMUNE TUTUROR PROCEDEELOR DE SUDARE SI TAIERE A METALELOR2.1. Incadrarea si repartizarea personalului la locul de muncaArt. 6. - (1) Lucrarile conform art.3 pot fi executate numai de persoane avand varsta peste 18 ani, care cunosc instalatiile, aparatura si procedeele de lucru si care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii si au calificarea necesara;(2) Persoanele care nu sunt calificate in meseria de sudor sau nu au implinit varsta de 18 ani pot fi admise la lucru in conditii normale ca ajutor de sudor numai sub supravegherea directa a cadrelor calificate in aceste lucrari si numai dupa insusirea instructajului de securitate a muncii.Art. 7. - Persoanele sub 18 ani nu vor fi admise la lucrarile indicate in art. 3, la care pot aparea pericole specifice de accidentare, ca de exemplu: lucrari executate in spatii inchise cu degajari puternice de caldura, lucrari asupra unor piese zincate acoperite cu plumb, cadmiu, beriliu sau vopsite cu vopsele ce contin plumb. Prin spatii inchise se inleleg: rezervoare, cazane, portbagaje, spatii dublu fund la vase, aparate din industria chimica, puturi si similare. Prin lucrari cu degajai puternice de caldura se inteleg, de exemplu, sudarea cu preincalzire a pieselor mari de fonta.2.2. Instruirea personaluluiArt. 8. - Instructajul de securitate a muncii se va face pe faze, in conformitate cu prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii in vigoare.2.3. Dotarea cu ectipament individual de protectie

Art. 9. - Sudorii si ajutoarele de sudori sunt obligati sa utilizeze echipamentul individual de protectie adecvat conform "Normativulul cadru de acordare a echipamentului de protectie".Art. l0 - Lucrarile de sudare se executa numai cu aprobarea conducatorului procesului de productie, dupa cunoasterea documentatiei tehnice in legatura cu respectivele lucrari si dupa efectuarea instructajului cu privire la modul de exploatare a echipamentului si cu privire la securitatea muncii.Art. 11. - Inainte de inceperea lucrului, persoana insarcinata cu supravegherea operatiilor va verifica daca au fost luate toate masurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentelor si imbolnavirilor.Art. 12. - La locurile de munca permanente se vor afisa in mod obligatoriu instructiunile de folosire ale utilajului si indicatoare de securitate conform STAS 297/1-88 si STAS 297/2-88, in vigoare, iar sudorii vor avea la dispozitie scaune reglabile in inaltime, dispozitive de fixare, rotire si inclinare a pieselor de sudat, dispozitive pentru aprinderea arzatoarelor, dispozitive pentru agatarea arzatorului sau a portelectrodului etc.; pentru a se putea asigura o pozitie cat mai comoda de lucru.Art. 13. - Locurile de munca in care se executa lucrari de sudare pot fi permanente sau temporare, fixe sau mobile. Locurile de munca fixe se organizeaza in intreprinderile existente, in incaperi special dotate sau in spatii deschise. Locurile de munca mobile se organizeaza in intreprinderile care se construiesc sau in intreprinderile existente - la efectuarea lucrarilor temporare de constructii-montaj si alte lucrari cu caracter temporar.Art. 14. - Zona de lucru va fi ingradita cu paravane sau pereti netezi, care vor fi prevazuti cu tablite avertizoare.Art. 15. - La efectuarea lucrarilor de sudare intr-o incapere in care se desfasoara si alte activitati vor fi luate masuri care sa excluda posibilitatea de actiune a factorilor periculosi si nocivi asupra lucratorilor.Art. 16. - (1) La locurile de munca unde exista pericolul de cadere de la inaltime, inceperea lucrului este permisa numai dupa atestarea scrisa ca sudorul este apt din punct de vedere medical sa lucreze la inaltime;(2) Cand lucrarile de sudare se executa la inaltimi mai mari de 1 m, se vor folosi schele rezistente, asigurate impotriva incendiilor;(3) Sudorii si ajutoarele lor vor purta centuri de siguranta pentru prevenirea caderii de la inaltime, asigurate cu franghie de elementele fixe ale constructiei;(4) Este interzisa stationarea si trecerea oricarei persoane in zona de lucru care va fi semnalizata prin tablite avertizoare.Art. 17. - In locurile de munca unde exista pericol de intoxicare cu diverse gaze sau asfixiere, inceperea lucrarilor este permisa numai dupa ventilatia fortata a spatiului si verificarea prin probe a atmosferei din spatiul respectiv.Depozitare, manipulare, transport

Art. 18. - La toate atelierele si sectiile de sudare, la generatoarele si statiile de acetilena, depozitele de carbid, depozitele sau magaziile de butelii sub presiune se vor respecta prevederile normelor in vigoare privind manipularea, depozitarea, transportul si folosirea buteliilor sub presiune (PSI si ISCIR).Amplasarea echipamentelor de munca

Art. 19. - La locul de munca al sudorului, gruparea si amplasarea diverselor organe de comanda manuala (parghii, intreruptoare etc.) si a mijloacelor de transmitere a informatiei vor satisface cerintele de ordin ergonomic.Art. 20. - Furtunurile din circuitele de alimentare cu aer comprimat, cu agenti hidraulici, cu acetilena, gaze combustibile, apa si cablurile de alimentare cu energie electrica vor fi protejate impotriva actiunilor mecanice si termice.Protectia impotriva incendiilor si exploziilor

Art. 21. - (1) Locurile in care urmeaza a se executa lucrari de sudare sau taiere se vor curati de materiale inflamabile;(2) In cazul in care se sudeaza sau se taie piese acoperite cu vopsea, care prin ardere produc gaze nocive, inaintea inceperii operatiei respective, stratul de vopsea se va indeparta pe o latime de cel putin 100 mm de fiecare parte, a taieturii sau cusaturii.Art. 22. - Se interzice sudarea instalatiilor aflate sub tensiune si a recipientelor aflate sub presiune.Art. 23. - Pentru evitarea rasturnarii si deplasarii pieselor in timpul executarii lucrarilor de sudare si taiere se vor folosi suporturi rezistente, din materiale necombustibile. Folosirea butoaielor de carbid sau a altor recipiente pline sau goale pentru sustinerea pieselor in timpul lucrului nu este permisa.Art. 24. - La executarea lucrarilor de sudare si taiere a metalelor in apropierea elementelor de constructie combustibile (grinzi de lemn, pardoseala de lemn) se:vor lua masuri, pentru prevenirea incendiilor, prin acoperirea acestora cu tabla sau placi de azbest si pregatirea unor vase cu apa, stingatoare cu praf inert si bioxid de carbon si cu spuma carbonica, pentru stingerea unui eventual inceput de incendiu. Locul de munca si zonele invecinate periculoase vor ramane sub observatie atenta pana cand temperatura coboara in toate punctele la valorile mediului ambiant.Art. 25. - In spatiile si incaperile in care se prelucreaza sau se depoziteaza substante usor inflamabile sau unde exista pericol de explozie, executarea lucrarilor de sudare si taiere a metalelor nu este permisa decat in cazul in care a fost inlaturata in prealabil orice posibilitate de pericol de incendiu sau de explozie.Art. 26. - Lucrarile de sudare la care poate sa apara pericolul de incendiu sau explozie vor fi executate numai dupa ce au fost luate toate masurile pentru prevenirea acestora si se vor face in baza unui program intocmit de conducatorul de sectie (sector), aprobat, de conducatorul tehnic al unitatii si avizat de seful protectiei muncii. In acest program se vor inscrie toate detaliile privind operatiile ce se vor executa si masurile de securitate a muncii. Programul devine dispozitie de lucru si va fi semnat de luare la cunostinta de persoanele care efectueaza lucrarile si de cei care au sarcina de supraveghere si control. Masurile de securitate a muncii care se impun a fi luate in astfel de cazuri sunt:a) Sudorii, pe langa calificarea profesionala, vor fi autorizati special pentru aceste lucrari de catre conducerea unitatii, in baza verificarii cunostintelor asupra modului de lucru si a masurilor de tehnica securitatii;b) Locul de munca va fi supravegheat tot timpul desfasurarii lucrarilor;c) Se va preveni formarea de amestecuri explozive de gaze, vapori sau pulberi in spatii, de lucru prin masuri adecvate;d) Se va asigura un grad de securitate sporita in apropierea locului de munca (raza de actiune si amanuntele vor fi stabilite de conducatorul procesului tehnologic) prin oprirea aparatelor care contin lichide, gaze sau pulberi usor inflamabile. Se vor etansa perfect toate recipientete sub presiune care contin substante usor inflamabile prin izolarea si montarea de flanse oarbe. Se vor introduce gaze protectoare impotriva focului (bioxid de carbon sau azot) in recipientele ce contin sau au continut substante usor inflamabile;e) Se interzice accesul persoanelor a caror prezenta nu este absolut necesara la locul de munca;f) Va fi pregatita o echipa PSI precum si dispozitivele de stingere necesare;g) Se va indeparta intreaga aparatura de sudare din incaperi, dupa terminarea lucrului.Art. 27. - Combaterea incediului aparut in cadrul sau in apropierea unei instalatii electrice de sudare aflata sub tensiune va incepe numai dupa ce instalatia respectiva a fost deconectata si s-a primit confirmarea orala a efectuarii acestei deconectari de catre un lucrator specialist.Art. 28. - (1) In cazul in care scanteile sau, stropii de metal topit improscati pot produce incendii sau explozii in incaperile aflate deasupra, langa sau dedesubtul locului de munca, se vor lua masuri de

izolare corespunzatoare a acestor incaperi prin etansare, acoperirea deschiderilor din ziduri, respectandu-se prevederile normelor PSI in vigoare;(2) Dupa terminarea lucrului, se vor supraveghea prin salariati nominalizati incaperile unde se efectueaza lucrari de sudare timp de cel putin 8 ore, pentru a preintampina eventualele declansari de incendiu provocate de stropii de metal topit improscati.Protectia impotriva electrocutarii

Art. 29. - Echipamentul electric al instalatiilor pentru sudare va respecta masurile de protectie generale din standardele de conditii generale ale echipamentului electric pentru masinile industriale (STAS 8138/83).Art. 30. - (1) Partile active ale echipamentului pentru sudare se vor afla in interiorul unor carcase. Deschiderea carcaselor (usilor, capacelor etc.) se va face numai prin utilizarea unor chei, scule speciale, prin interblocari mecanice si/sau electrice intre usile de acces si intreruptorul principal, in asa fel incat sa nu fie posibila deschiderea fara deconectarea intreruptorului principal, sau, in cazul deschiderii usii, sa se deconecteze intreruptorul principal (STAS 8138/83 si STAS 11051/1-84);(2) Gradul minim de protectie care este asigurat de carcasele echipamentelor de sudare va fi de minimum IP 2x (STAS 5325-79).Art. 31. - Partile active accesibile, cu exceptia circuitelor de sudare, vor fi complet acoperite cu o izolatie care sa reziste la eforturi mecanice, electrice si termice la care poate fi solicitata in timpul functionarii si care sa le protejeze impotriva atingerilor accidentale.Art. 32. - Pentru protectia impotriva electrocutarii la atingerea electrodului sau a altei parti a circuitului de sudare, instalatiile de sudare in curent alternativ vor fi prevazute cu un dispozitiv care sa intrerupa functionarea in gol a instalatiei.Art. 33. - Este strict interzis a se atinge electrodul sub tensiune. Schimbarea electrodului se va face numai cu utilizarea manusilor de sudor, care vor fi complet uscate.Art. 34. - Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta, datorata tensiunii de alimentare, se va asigura legarea la nul, drept protectie principala, suplimentata prin legare la paxn2nt, sau prin legaXe la pamtnt, drept protectie principala, suplimentata de utilizarea unui dispozitiv pentru protectia automata la curentii de defect (PACD), in functie de protectia adoptata in respectiva unitate industriala.Art. 35. - Legarea la pamant sau la conductorul de nul se va executa in conformitate cu prescriptiile in vigoare, conform STAS 12604/4-89.Art. 36. - Instalatiile de sudare vor fi prevazute cu cel putin doua conductoare de protectie: unul cuprins in cablul de alimentare legat la borna de protectie aflata langa bornele de alimentare si al doilea prin care se leaga vizibil la borna de legare la pamant, protectie aflata in exterior pe carcasa si marcata vizibil cu simbolul grafic conform STAS 11200/19-79.Art. 37. - Circuitul de sudare al instalatiei de sudare va fi separat galvanic de circuitul de alimentare de la retea. Izolatia dintre cele doua circuite va rezista la o tensiune de incercare de 4.000 Vef - 50 Hz, aplicata timp de 1 minut intre bornele de legare la retea si bornele de sudare.Art. 38. - Rezistenta de izolatie intre circuitul de alimentare de la retea si circuitul de sudare va fi de minimum 2 MΩ, masurarea facandu-se cu un megohmetru.Art. 39. - Fixarea bornelor de alimentare va fi asigurata astfel incat sa nu se desfaca sau sa nu se roteasca atunci cand mijloacele de prindere sunt stranse sau destranse in mod repetat. Verificarea fixarii se va face prin 10 strangeri si destrangeri ale unui conductor cu sectiunea maxima si cu sectiunea minima specificata pentru borna respectiva.Art. 40. - Folosirea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare cu izolatia deteriorata este strict interzisa. Starea izolatiei si a legaturilor la priza de pamant se va verifica de fiecare data, inainte de inceperea lucrului.

Art. 41. - Reparatiile, reglajele sau simpla deschidere a dulapului de comanda se vor face numai dupa intreruperea alimentarii cu energie electrica, de catre electricienii de intretinere instruiti si autorizati corespunzator.Art. 42. - Pentru comanda de la distanta a surselor pentru sudare si a echipamentelor pentru sudare se vor utiliza tensiuni reduse.Art. 43. - Se interzice pe timp de ploaie executarea lucrarilor de sudare sub cerul liber, fara acoperis.Verificarea protectiei impotriva electrocutarilor

Art. 44. - (1) Pentru mentinerea in conditii corespunzatoare a echipamentelor de sudare se vor efectua verificarile instalatiei astfel:- instalarea circuitului de sudare se va efectua conform prescriptiilor din documentatiile tehnice;- izolatia cablurilor, portelectrozilor, capetelor pentru sudare si dispozitivelor de conectare nu va fi deteriorata, iar curentul admisibil in cabluri va corespunde curentului utilizat;- clemele de contact vor fi fixate in mod sigur conexiunile vor fi corect executate. Se va verifica special daca cablul de retur este corect si direct racordat de la borna corespunzatoare a echipamentului pentru sudare la piesa de sudat sau la suportul acesteia, cat mai aproape de locul unde se efectueaza lucrarea(2) Se interzice sudorilor si ajutorilor lor sa efectueze interventii pentru depanarea unor defectiuni de natura electrica sau mecanica. Elementele recunoscute a fi defecte vor fi reparate sau inlocuite de o persoana desemnata in acest scop.Art. 45. - Periodic, in exploatare, se vor efectua urmatoarele verificari:a) Verificari zilnice (executate de personalul care participa la operatia de sudare), inainte de punerea sub tensiune a instalatiei;- verificarea vizuala a imposibilitatii atingerii pieselor aflate sub tensiune, verificarea integritatii cablurilor, atat a celui de alimentare, cat si a celui de sudare, verificarea izolatiei portelectrodului, verificarea instalatiei si integritatii fisei cablului de alimentare;- verificarea legarii bornei de masa a circuitului de sudare, la masa de sudare sau la piesa de sudat- verificarea existentei suportului izolant pentru portelectrod, cand instalatia de sudare este sau nu sub tensiune;- verificarea integritatii echipamentului individual de protectie;- verificarea auditiva sau vizuala a dispozitivului pentru intreruperea functionarii in gol a instalatiei de sudare;b) Verificarea saptamanala (efectuata de electricianul de intretinere):- verificarea legaturilor vizibile la pamant a instalatiei electrice, precum si a tabloului electric din care este alimentata instalatia;- verificarea existentei sigurantelor fuzibile originale si calibrate corespunzator;- verificarea functionarii dispozitivului de intrerupere automata a functionarii in gol a instalatiei de sudare;- verificarea vizuala a gradului de protectie al instalatiei;- verificarea existentei contactului de protectie la fisa de alimentare a instalatiei; - verificarea integritatii cablurilor, existentei capacelor de borne si a aparatorilor instalatiei;c) verificari lunare (executate de,electricianul de intretinere):- verificarea continuitatii electrice a conductorului de protectie din cablul de alimentare si a eficacitatii contactului de protectie al fisei cablului;- verificarea strangerii bornelor de protectie;- verificarea rezistentei de izolatie dintre bornele de legare la retea si bornele circuitului de sudare;d) Verificari semestriale (efectuate de serviciul specializat al unitatii):- verificarea eficacitatii protectiei utilizate impotriva pericolutui de electrocutare datorat tensiunii de alimentare de la retea;

- verificarea utilizarii aceleiasi protectii la instalatiile de sudare cu cea folosita in toate, celelalte echipamente electrice din unitatea respectiva, pentru inlaturarea pericolului de, electrocutare prin atingere directa;- verificarea izolatiei portelectrodului;- verificarea protectiei impotriva electrocutarii prin atingere indirecta.Art. 46. - La receptie, dupa fiecare reparatie sau modificare, in cazul in care instalatia nu corespunde la una din probe, este strict interzisa punerea instalatiei sub tensiune.Art. 47. - La receptie sau dupa fiecare reparatie sau modificare, se vor executa urmatoarele verificari:- a valorii tensiunii care apare la functionarea in gol intre electrod si masa;- a timpului de deconectare la functionarea in gol;- a rezistentei de izolatie intre circuitul de alimentare de la retea si circuitul de sudare cu megohmetrul si prin aplicarea unei tensiuni de incercare (verificarea rigiditatii dielectrice);- a gradului de protectie de minimum IP 2x (STAS 5325-79);- a existentei celor doua borne de protectie, una vizibila in exterior si a doua langa bornele de racordare la retea;- a izolatiei portelectrodului prin masurarea cu megohmetrul si aplicarea unei tensiuni de incercare (verificarea rigiditatii dielectrice).Conditii ale mediului de muncaArt. 48. - (1) La toate locurile de munca se vor lua masuri pentru ca, in incapere sa nu fie depasite concentratiile maxime admise stabilite pentru gaze, vapori si pulberi nocive; conform normelor elaborate de Ministerul Sanatatii - Directia de Medicina Preventiva;(2) Periodic, se vor face determinari de gaze ori de cate ori se executa lucrari cu caracter deosebit;(3) In cazul in care instalatia de ventilatie nu functioneaza normal, nu se pot efectua lucriari de sudare si taiere a metalelor.Art. 49. - Incaperile in care se executa permanent lucrari de sudare si taiere a metalelor vor fi bine aerisite, prin ventilatie naturala si prin ventilatie mecanica, fara a permite formarea de pungi de aer neventilate. In incaperile in care aceste lucrari nu se executa in mod permanent, gazele, vaporii si aerul ce se degaja in timpul lucrului se vor indeparta printr-o aerisire corespunzatoare.Art. 50. - (1) Iluminatul natural si artificial al sectiilor de sudare va corespunde valorilor stabilite prin Normele Generale de Securitate a Muncii;(2) Pentru iluminatul cu lampi portative se vor utiliza lampi electrice in buna stare; alimentate la tetasiunea de maxim 24 V

Bibliografie

Dorin Deheleanu- Sudura prin topire

Dorin Dehelanu-Imbinari sudate eterogene

http://www.referate10.ro

http://facultate.regielive.ro