Valorificarea potenţialului turistic al judeţului Hunedoara

1.Localizarea şi caracterizarea zonei

Aşezare geografică

Judeţul Hunedoara este situat în partea central-vestică a României şi este

traversat de paralela de 46° latitudine nordică şi de meridianul de 23° longitudine

estică. Se învecineazã cu judeţele Arad la nord-vest şi nord, Alba la nord-est şi

est, Vâlcea la sud-est, Gorj la sud, Caraş-Severin şi Timiş la vest. Suprafaţa este

de 7063 kmp şi populaţia este de 472.284 locuitori.

Căi de acces

Principala cale rutieră din judeţ este şoseaua DN7 (E68), care leagă judeţul cu partea de vest a României

(Arad, Timişoara, Oradea). De-a lungul Văii Mureşului, pe o distanţă de aproape 100 km, această cale rutieră

este însotiţă de calea ferată dublă, electrificată, de pe magistrala Bucuresti - Arad. Un alt drum naţional ce

traversează judeţul este DN66 (E79), care face legătura cu partea de sud a ţării, prin defileul Jiului. Judeţul

Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Braşov - Curtici, care parţial face parte din

coridorul european IV. O altă linie importantă este Magistrala CFR 202 Simeria - Petroşani - Filiaşi care asigură

legătura între Transilvania şi Oltenia.

Nivel de dezvoltare economico-socială

Nivelul PIB / locuitor înregistrat pentru anul 2008 la nivelul judeţului este de 22,177 mii lei / locuitor.

În economia judeţului ponderea principală o deţine industria din care predominante (peste 62%) sunt

ramurile industriei miniere şi metalurgice; o pondere importantă o deţin şi ramurile: energie electrică,

exploatarea şi prelucrarea lemnului, materialele de construcţii, industria uşoară, chimie alimentară, artizanat.

Restul ramurilor principale de activitate sunt reprezentate de agricultură, silvicultură, comerţ şi prestări servicii.

Judeţul Hunedoara are cea mai ridicată rată de urbanizare din ţară, după capitală, respectiv 76,8%

populaţie urbană. Rata şomajului înregistrată la nivelul judeţului la sfârşitul anului 2009 este de 10,7%.

1

2. Potenţialul turistic al judeţului Hunedoara

Atracţii naturale

Relieful judeţului este accidentat şi variat, predominant muntos cu înalţimi ce coboară de la 2.500 m în

sud (Muntii Retezat - Parâng, la 200 m în valea Mureşului. Între masivele din sud ale Munţilor Retezat, Parâng

şi Şureanu şi cele din nord ale Munţilor Poiana Ruscă şi Munţilor Metaliferi se găsesc depresiuni cu şesuri şi

terase înalte, iar de-a lungul Mureşului o zonă depresionară mai largă.

Reţeaua hidrografică a judeţului este vastă şi complexă. Mureşul străbate judeţul şi are ca principali

afluenţi Streiul, Râu Mare şi Cerna. Partea de sud a judeţului este drenată de Jiul de Est şi Vest, iar partea de

nord de apele Crişului Alb.

De asemenea există lacuri numeroase, mai ales de origine glaciară anume în Retezat, aproximativ 80 de

lacuri, însă câteva se remarcă prin dimensiunile lor : Bucura, cel mai mare lac glaciar din România cu suprafaţa

de 10 ha şi adânc de 17 m ; Zănoaga, cu cea mai mare adâncime, 29 m; în Parâng – Gâlcescu, Mândra etc. şi din

Şureanu - Iezerul Mare şi Iezerul Mic, lacuri care contribuie la pitorescul alpin al judeţului. Dintre bazinele de

retenţie şi amenajările hidrotehnice cu suprafaţă mare, pot fi amintite amenajarea Râu Mare-Retezat şi Cinciş.

Clima judeţului este temperat-continentală cu o etajare evidentă pe verticală ( de la şes spre climatul

alpin). Temperatura medie anuală variază între 6,8° C (Petroşani) şi 9,6°C (Hunedoara). În Lunca Mureşului

media anuală a temperaturii este de 10 °C. Intervalul de zile până la înghet este cuprins între 180 şi 190 de zile

la Deva, fiind mai mic de 90 de zile în sudul judeţului. Precipitaţiile atmosferice sunt repartizate neuniform,

fiind cuprinse între 530 mm în depresiuni şi 1.000-1.200 mm în zonele alpine înalte. Vântul dominant bate

dinspre nord-vest.

Din fondul funciar fac parte solurile aluvionare, gleice şi pseudogleice, cernoziomuri pe văile râurilor,

în luncile mari şi largi (Mureş, Strei, Criş etc). În depresiuni, pe terase şi pe dealurile piemontane se întâlnesc

cernoziomuri, soluri brune, brun-roşcate de pădure şi podzolurile. În regiunea munţilor scunzi până la 1000 -

1200 m, se află soluri brune tipice podzolice şi acide de munte. Fondul pedologic al luncilor, depresiunilor,

dealurilor este fertil şi utilizat cu bun randament în agricultură.

Dintre resursele naturale ale subsolului, pe primul loc se situează cărbunii, în bazinul din Valea Jiului

(huilă), şi în nordul judeţului, la Ţebea - Brad (cărbune brun). Alte zăcăminte naturale care se exploatează:

minereuri de fier în Munţii Poiana Ruscă, pirite cuprifere (Deva), minereuri complexe neferoase în Muntii

Metaliferi, Poiana Ruscă, Zarand, minereuri auro-argintifere la Musariu, Băita, Brad, Gura Barza, marmură

(Aluniş şi Luncani), bioxid de carbon (Ocolişu Mare), ape minerale (Boholt, Băcîia) şi termale (Geoagiu, Vaţa

şi Călan).

2

Flora judeţului este specifică reliefului - de la vegetaţie de şes la floră alpină. În afară de vegetaţia

alpină şi subalpină de pe culmile înalte ale munţilor, există o bogată vegetaţie forestieră, păduri de conifere, fag,

păduri amestecate de fag şi gorun, de cer, gârniţă, precum şi zăvoaie, în pâlcuri întrerupte cu sălcii, răchite, arin,

plop etc. Păşunile şi fâneţele naturale se localizează mai ales în zonele deluroase şi muntoase.

Fauna cuprinde principalele specii existente pe teritoriul României, de mare interes cinegetic, printre

care: iepurele, vulpea, capra neagră, cerbul carpatin, mistreţul şi gama păsărilor (cocoşul de munte, prepeliţa,

sitarul, raţa sălbatică). Apele de munte sunt bogate în păstrăvi şi lipani, iar râurile de şes în mreană, somn, crap,

ştiucă, şalău, etc.

Unicitatea elementelor glaciare, diversitatea speciilor faunistice, floristice şi existenţa unor specii rare au

fost argumentele ce au determinat înfiinţarea în anul 1935 a Parcului Naţional Retezat (200 ha), cea mai mare

rezervaţie naturală din ţară. Se poate menţiona, de asemenea, arboretumul de la Simeria (Parcul dendrologic),

întins pe 77 ha şi care adăposteşte specii de arbori rari, specifici climei subtropicale. Demne de interes mai sunt:

Dealul Cetăţii Deva, Muntele Vulcan, Buces, peşterile Cioclovina, Ponor, Tecuri (unde se găsesc urme ale

paleoliticului). La Turdaş, lângă Orăştie, se află cea mai importantă cultură neolitică.

Atracţii antropice

Frumusetea şi varietatea cadrului natural, precum şi bogăţia elementelor cu caracter cultural (artistic,

etnografic, istoric) confera judeţului Hunedoara un potenţial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5

zone principale: Ţara Zarandului, Valea Mureşului, Ţinutul Pădurenilor, Ţara Haţegului, Valea Jiului.

Deva: reşedinţa judeţului Hunedoara, cu obiectivele sale turistice: Cetatea Devei, Castelul Magna Curia,

unde este localizat acum Muzeul Satului, statuia lui Decebal (regele poporului dac), statuia lui Traian

(Împăratul Roman), Mănăstirea Franciscană.

Hunedoara: Castelul Corvineştilor, un monument arhitectural din secolul XIV. Se pot vizita: salonul

cavalerului, închisoarea, turnul Capistrano, capela gotică (din secolul XV), galeria turnului Neboisa. În sud-

vestul Hunedoarei, se poate vizita o zonă foarte pitorească, o foarte bogată zonă etnografică ce este faimoasă

pentru costumele populare şi tradiţiile sale.

Haţeg: prima atestare în documente datează din secolul XIII. La 3 km de Haţeg se afla Castelul de la

Nalaţi , înconjurat de un parc unde puteţi întâlni vechi monumente din Ulpia Traiana Sarmisegetuza. Se poate

vizita Castelul şi Biserica Reformată din Sântămărie-Orlea situate la 4 km sud de Haţeg. Biserica, construită în

secolul XIII, păstrează încă picturile şi elementele arhitecturale gotice originale.

Densuş: La 13 km de Haţeg - se află o biserică construită în secolul XIII cu piatră luată din ruinele

Romane din Ulpia Traiana Sarmisegetuza.

3

Din Haţeg, turiştii pot merge în excursii în Munţii Retezat. Aceşti munţi sunt o rezervaţie naturală

(Parcul Naţional Retezat). În interiorul acesteia există douăzeci de vârfuri de peste 2000 m şi peste 80 de lacuri

glaciare, între care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din ţară. Parcul este renumit pentru

diversitatea floristică şi faunistică, adăpostind aproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici,

130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii

amfibieni.unde poti vedea animale, plante şi copaci protejaţi de lege.

Ruinele din Ulpia Traiana Sarmisegetuza, capitala Daciei Romane , este aproape cel mai interesant

obiectiv turistic din zonă. Aici se pot vizita clădirile oraşului, amfiteatrul, palatul Augustal, Forumul, templele

dedicate lui Aesculap şi Hygia, Muzeul Arheologic. De asemenea la 3 km de orasul Haţeg se află cea mai

renumită rezervaţie de zimbri. În partea de sud-vest a Hategului, se pot vedea ruinele Cetăţii Colţ şi Biserica

Colţ; Mănăstirea Prislop (fondată în 1404); Biserica din Strei (jumatatea secolului XIII).

Călan: izvor mineral construit pe platoul vechii aşezări Romane numită Aquae, din cauza bogaţiei în

apa minerală.

Orăştie: Muzeul de Artă Folclorică (obiecte din lemn, icoane pictate pe sticlă, costume tradiţionale

vechi) Biserica Reformată (din secolul XII), Cetatea (din secolul XV), Monumentul Palia , Catedrala

Orthodoxa. Orăştie reprezintă punctul de plecare pentru cetăţile Dacice: Sarmisegetuza Regia, rezidenta de

formare pentru regii poporului dac, Burebista şi Decebal, Cetatea din Costeşti (la 18 km de Orăştie), pereţii din

piatră ai cetăţii Blidaru (la 4 km de Orăştie).

Geoagiu Băi: staţiune cu izvor mineral, deschisă tot timpul anului, situată la o altitudine de 300 m.

Brad: interesantul Muzeu de Aur, prezentând piese arheologice ce datează din vremea romanilor. Ţebea: un

real sanctuar pentru moţii din Munţii Apuseni. Stejarul lui Horea şi monumentul lui Avram Iancu înconjurat de

monumentele liderilor revolutiei din 1849. Valea Jiului: înconjurată de Munţii Retezat, Parâng şi Vâlcan. Este

o importantă zona turistică, în special pentru iubitorii muntelui (staţiunile montane: Parâng şi Straja, renumite

pentru pârtiile de ski).

Manifestări cultural-artistice: "Festivalul de fete de pe Dealul Găina", în jurul datei de 20 iulie, în care

fetele au ocazia de maritiş întâlnind băieţi din Munţii Apuseni; Festivalul de la Ţebea - în 12 septembrie -

comemorarea morţii lui Avram Iancu; Festivalul de la Costesti - în iunie, cu dansuri şi parade de costume

populare; Festivalul de Folck din Brad, în martie unde cântăreţii de folck vin de peste tot din România;

Festivalul de Folck din Poienita Voinii - în august, un festival de cântece şi dansuri.

Gastronomie tradiţională : Mici stropiţi cu vin; Cârnăciori; Virşli; Ţuica de la Răchitova ; Haioş -

"cornuleţe de Haţeg".

Muzeele, organizate în baza patrimoniului pe care îl deţin, au următoarea structură: arheologie, istorie,

artă şi ştiinţele naturii la Deva; arheologic la Sarmizegetusa; istoria mineritului la Petroşani; etnologie şi artă

4

populară la Orăştie; istorie locală zărăndeană şi etnografie la Brad; istorie medievală la Hunedoara; expoziţii

memoriale în comunele Aurel Vlaicu şi Crişan.

3. Analiza echipamentelor existente şi a ofertei de servicii

Judeţul Hunedoara are 3282 km de drumuri publice dintre care 783 km modernizaţi (383 km drumuri

naţionale, 2899 km drumuri judeţene şi comunale). Densitatea drumurilor publice este de 46 km pe 100 kmp

teritoriu. Liniile de cale ferată în exploatare au o lungime de 289 km dintre care 220 km sunt electrificate.

Un număr de 95 localităţi sunt prevăzute cu sistem de alimentare cu apă potabilă, având surse de apă

amenajate şi reţele de distribuţie, din acestea 14 sunt municipii şi oraşe.

Lungimea retelei de distribuţie a apei potabile este de 1343 km iar a celei de aducţiune de 270 km.

Numărul localităţilor prevăzute cu reţea de canalizare este de 34 din care 15 localităţi cu staţii pentru epurarea

chimică sau biologică a apei. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare publică este de 654 km.

În ceea ce priveşte reţeaua de gaze naturale, 56 localităţi au reţele pentru distribuirea gazului natural

necesar pentru încălzirea locuinţelor şi încălzirea apei menajere. Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a

gazelor naturale la sfârşitul anului 2009 era de 749,8 km. Energie termică se distribuie în 8 localităţi. 95 %

dintre locuinţele din judeţ sunt racordate la reţeaua de energie electrică.

Există şi unităţi de tratament: 3 hoteluri cu baze balneoclimaterice proprii, 1 sanatoriu TBC în staţiunea

Geoagiu-Băi; 2 centre de sănătate şi 2 sanatorii de pneumofiziologie. Staţiuni balneoclimaterice: Geoagiu

Băi - 46 km de Deva şi 19 km de Orăştie, staţiune balneoclimaterică permanentă la poalele Munţilor Metaliferi,

(la 350 m altitudine). Este cunoscută încă din antichitate, mai întâi sub numele de Germisara (germ = fierbinte,

sara = izvor) iar apoi, în perioada romană sub numele de Thermal Dodonae (romanii au folosit intens izvoarele

de aici, au ridicat statui lui Aesculap şi zeiţei Hugeea). Calităţilor recunoscute ale apelor termale li se adaugă

climatul reconfortant, tonic, caracterizat prin ierni blânde, lipsite de geruri mari şi vânturi puternice şi veri

plăcute. În cadrul policlinicii balneare de aici se pot efectua băi termale cu apă minerală în bazine şi la cadă,

kinetoterapie, hidro-electrofoto şi termoterapie, băi de plante, împachetări cu nămol, gimnastică medicală şi

masaj. Căile de acces sunt: feroviare - halta Geoagiu sau gara Orăştie, pe linia Bucureşti - Braşov - Arad, apoi

cu autobuzul până în staţiune, rutiere - DN 65 pe traseul Alba Iulia - Simeria cu abatere în comuna Geoagiu spre

staţiune. Vaţa de Jos cu ape minerale şi termale indicate pentru afecţiuni reumatismale, ginecologice, hepato-

biliare şi cardiovasculare, dispunând de 302 locuri de cazare. Călan Băi, cunoscută încă de pe vremea

romanilor, are statut de localitate climaterică sezonieră, datorită lipsei unei baze materiale corespunzătoare.

5

Unităţi de cazare turistică, pe tipuri de unităţi în judeţul Hunedoara

Tabel Nr. 1 - Unităţile de cazare turistică, pe tipuri de unităţi - nr. unităţi - Anul

Tip unitate2005 2006 2007 2008 2009

Hoteluri 15 14 16 16 16Hanuri şi moteluri 10 10 6 6 5Cabane turistice 10 6 3 4 4Vile turistice 18 21 18 18 22Pensiuni 27 43 35 40 46Total 87 101 81 87 93

Sursă : Direcția Județeană de Statistică – Hunedoara

Indicatorii medii pentru numărul total al unităţilor de cazare din judeţul Hunedoara între 2005 şi 2009

sunt:

Y = 89,8 unităţi Δ = 1,5 unităţi I = 1,01 R = 1,68%

A rezultat în urma calculelor că în perioada analizată au existat în judeţul Hunedoara, în medie, 89,8 unităţi de

cazare. Numărul acestora a crescut cu un spor mediu anual de 1,5 unităţi, adică de 1,01 ori, ceea ce înseamnă un

ritm mediu anual de creştere cu 1,68 procente. Dacă în anul 2005 numărul unităţilor de cazare era de 87, în anul

2009 acesta a ajuns la 93, după ce a înregistrat fluctuaţii pe toţi aceşti 5 ani.

G1: Unităţi de cazare turistică pe anul 2005 G2 : Unităţi de cazare turistică pe anul 2009

În

urma analizei celor doua grafice, se poate observa cum ponderea pensiunilor creşte semnificativ din anul 2005

(34%) în anul 2009 (49%), ponderea hotelurilor scade cu 2%, ponderea hanurilor şi a motelurilor scad cu 7%,

ponderea cabanelor turistice scad semnificativ cu 9%, iar cea a vilelor turistice se modifică doar cu 1%.

Capacitatea de cazare turistică, pe tipuri de unităţi

6

Tabel Nr. 2 - Capacitatea de cazare turistică existentă, pe tipuri de unităţi - nr. locuri - Anul

Tip unitate2005 2006 2007 2008 2009

Hoteluri 1652 1481 1824 1853 1897Hanuri şi moteluri 384 384 168 163 160Cabane turistice 430 235 185 169 199Vile turistice 502 580 604 612 681Pensiuni 373 532 461 509 547Total 3918 3755 3452 3504 3484

Sursă : Direcția Județeană de Statistică – Hunedoara

Indicatorii medii pentru capacitatea de cazare existente în judeţ în perioada 2005-2009 sunt:

Y = 3622,6 locuri Δ = - 108,5 locuri I = 0,97 R = - 2,89%

Se observă, astfel, că judeţul Hunedoara a dispus în perioada analizată de un număr mediu de

3622,6locuri de cazare anual. Numărul acestora a înregistrat un creştere medie anuală de 108,5 locuri, adică a

crescut de 0,97 ori, ceea ce înseamnă un ritm mediu anual de scădere cu 2,89 procente. Creşterea capacităţii de

cazare existente a fost determinată în principal de creşterea numărului unităţilor de cazare din judeţul

Hunedoara.

G3 : Capacitate de cazare în anul 2005 G4 : Capacitate de cazare în anul 2009

În

urma

analizei graficelor la capacitatea de cazare, putem observa că ponderea hotelurilor creşte cu 5%, a hanurilor şi

motelurilor scade din 2005 în 2009 cu 6%, a cabanelor turistice scade cu 7%, a vilelor turistice creşte cu 5%, iar

ponderea pensiunilor creşte cu 5%.

Gradul de ocupare a capacităţii de cazare în funcţionare

7

Tabel Nr. 3 - Gradul de ocupare a capacităţii de cazare în funcţiune AnulIndicele

2005 2006 2007 2008 2009

Capacitatea de cazare în funcţiune (mii locuri-zile) 903,8 821,4 992,5 931,4 903,1Indicele de utilizare a capacităţii în funcţiune (%) 28,8 31,3 31,8 30,4 26,6

Sursă : Direcția Județeană de Statistică – Hunedoara

Indicatorii medii pentru capacitatea de cazare în funcţiune sunt:

Y = 910,44 mii locuri-zile Δ = -0,175 mii locuri-zile I = 0,99 R = -0,019%

G5 : Indicele de utilizare a capacităţii in funcţiune

Rezultă, astfel, că judeţul Hunedoara a

dispus în perioada analizată de o

capacitate de cazare medie în funcţiune

de 910,44 mii locuri-zile anual. Valoarea

acestui indicator a scăzut în medie cu un

spor de 0,175 mii locuri-zile anual, adica

de 0,99 ori, ceea ce înseamnă o scădere

cu un ritm mediu de 0,019 procente.

4. Analiza circulaţiei turistice şi previziunea acesteia în judeţul Hunedoara

Pentru analiza circulaţiei turistice se vor folosi următorii indicatori fizici: număr turişti, număr înnoptări,

sejurul mediu şi numărul turiştilor români şi străini.

1)Număr turişti

Tabel nr. 4 – Număr turişti -mii- În

perioada

analizată numărul mediu de turişti a fost de 94,44 mii, cu o scădere medie anuală de 2,1 mii, ceea ce indică a

scădere medie anuală de 2,5 % a numărului de turişti în perioada 2005-2009.

AniiSosiri (mii)

(%)

2005 90 0 1 0

94,44 -2,1 0,975 -2,52006 87.6 -2,4 0,973 -2,672007 109.1 19,1 1,212 21,222008 103.9 13,9 1,154 15,442009 81.6 -8,4 0,906 -9,33

8

Previziune pentru numărul de turişti

a) Metoda sporului mediu

Tabel nr.5 – Previziunea numărului de turişti prin metoda sporului mediuAnii yi ti ỹi=y0+∆*ti (yi-ỹi)2 δ v%2005 90 0 90 0

13,7

9

14,6

2006 87,6 1 87,9 0,092007 109,1 2 85,8 542,892008 103,9 3 83,7 408,042009 81,6 4 81,6 0Total 951,02

Din datele anterioare se cunoaşte = - 2,1 mii turişi şi = 94,44 mii turişti.

δ = şi ν = *100 = 14,6% > 5%

Deci metoda nu ajustează bine seria de date.

b) Metoda indicelui mediu de dinamică

Tabel nr.6 – Previziunea numărului de turişti prin metoda indicelui mediu de dinamicăAnii yi ti ỹi=y0*Iti (yi-ỹi)2 δ v%2005 90 0 90 0

13,9

6

14,7

82006 87,6 1 87,75 0,02252007 109,1 2 85,55 554,60252008 103,9 3 83,41 419,84012009 81,6 4 81,33 0Total 974,4651

Se cunoaşte =0,975

σ = 13,96 şi ν =14,78% < 5% => metoda nu ajustează bine seria de date

c) Metoda trendului liniar

Tabel nr.7 – Previziunea numărului de turişti prin metoda indicelui mediu de dinamicăAnii yi ti ti

2 Yi*ti ỹi=a+b*ti (yi-ỹi)2 δ v%2005 90 -2 4 -180 94,54 20,6 1 0 1 0

9

,35

,96

2006 87,6 -1 1 -87,6 94,49 47,472007 109,1 0 0 0 94,44 214,92008 103,9 1 1 103,9 94,39 90,442009 81,6 2 4 163,2 94,34 162,3Total 472,2 10 -0,5 535,732010 3 94,292011 4 94,242012 5 94,19

v=10,96 < 5% => metoda nu ajustează bine seria de date.

Dar din cauza crizei şi a fluctuaţiilor economice prin nici o metodă coeficientul de variaţie nu are o

valoare mai mică decât 5%. Aşa că am ales să realizez previziunea prin metoda unde coeficientul de variaţie

este cel mai apropiat de 5%, adică prin metoda trendului liniar.

În urma previzionării cu ajutorul metodei trendului liniar, a rezultat că numărul de turişti va continua sa scadă şi

în perioada 2010-2012, valorile estimate fiind de 94,29 mii în anul 2010, 92,24 mii în anul 2011 şi 94,19 mii în

anul 2012.

Din punct de vedere economic, acest fenomen este explicabil prin prisma faptului ca efectele crizei

economice se resimt incă, având influenţe semnificative asupra veniturilor populaţiei şi asupra puterii de

cumpărare a banilor. De aceea, turiştii sunt nevoiţi să scurteze durata sejururilor, adaptându-se la veniturile pe

care le au. Întrucât veniturile lor scad, la fel se întâmplă şi cu ponderea cheltuielilor turistice în totalul bugetelor.

2) Număr înnoptări

Tabel nr. 7 – Număr înnoptări

În

perioada

analizată numărul mediu de înnoptări a fost de 266,86 mii, cu o scădere medie anuală de 5,1 mii, ceea ce indică

a scădere medie anuală cu 2,01% a numărului de înnoptări în perioada 2005-2009.

3) Sejurul mediu

Tabel nr. 8 – Sejurul mediu

AniiÎnnoptări

(mii)(%)

2005 260.4 0 1 0

266,86 -5,1 0,97 -2,012006 257.3 -3,1 0,98 -1,192007 293.2 32,8 1,12 12,592008 283.4 23 1,08 8,832009 240 -20,4 0,92 -7,83

10

În

perioada

analizată media sejurului mediu a fost de 2,832 zile, cu o creştere medie anuală de 0,01 zile, ceea ce indică a

scădere medie anuală cu 0,42% a sejurului mediu în perioada 2005-2009.

4) Numărul turiştilor români şi străini

Tabel nr.9 – Numărul turiştilor români şi străini

Anii Număr turişti români Număr turişti străini

2005 395514 139657

2006 469425 144402

2008 527340 146474

2009 455666 119452

Total 1847945 549985

G6 : Ponderea turiştilor în judeţul Hunedoara

În urma analizării graficului putem constata ca ponderea numărului de turiştilor români este semnificativ

mai mare (77%) decât ponderea numărului de turişti străini (23%).

5. Propuneri de valorificare a potenţialului turistic al judeţului Hunedoara

AniiSejur mediu (zile)

(%)

2005 2,89 0 1 0

2,832 0,01 0,94 -0,422006 2,93 0,04 1,013 1,382007 2,68 -0,21 0,92 -7,262008 2,72 -0,17 0,94 -5,882009 2,94 0,05 1,01 1,73

11

În prezent turismul din judeţul Hunedoara este la un nivel scăzut, dar se încadrează în media pentru

România. Experţii internaţionali sunt de acord că locurile din judeţ ce trebuie vizitate sunt: fortăreaţa, cetăţile

daco – romane, bisericile şi mănăstirile vechi, munţii Retezat, dar din păcate aproape fiecare obiectiv are ceva

ce cauzează inconveniente pentru turist.

Fără dezvoltarea şi facerea cunoscută a temelor atractive, turiştii nu vor fi convinşi să vină în judeţul

Hunedoara. Fără dezvoltarea temelor, turismul va rămâne la un nivel scăzut, format în principal din vizite

familiale sau doar tranzitare.

Turismul de schi şi montan

În situaţia actuală din România anumite staţiuni de schi sunt deja bine implementate şi în anumite

perioade în timpul iernii este aproape imposibil să găseşti o cameră liberă în vecinătate. În Judeţul Hunedoara

turismul de schi este concentrat în Valea Jiului.

Staţiunea Straja s-a dezvoltat în cadrul Programului Naţional Super-Schi. Straja are cea mai lungă pârtie

de schi din România, infrastructura şi drumurile au fost modernizate iar spaţiile de cazare au fost îmbunătăţite.

Mii de turişti vizitează Straja în sezonul de iarnă; staţiunea de schi îşi atinge acum capacitatea maximă. Alte

municipalităţi din judeţ (Vulcan, Petroşani) au de asemenea de oferit facilităţi de schi dar nu au statutul naţional

de staţiune. În timp ce investiţiile sunt necesare atât în actualizarea cât şi în construirea facilităţilor de cazare

este de asemenea important de amintit că staţiunile Româneşti sunt incapabile să intre în competiţie cu staţiunile

internaţionale din alte părţi ale Europei pur şi simplu din cauza înălţimii munţilor şi a lungimii/dificultăţii

pârtiilor. Prin urmare, potenţialul pentru o dezvoltare viitoare este limitat.

În perioada anotimpurilor non – schi munţii din Hunedoara au multe de oferit vizitatorilor internaţionali

sub forma plimbărilor şi a drumeţiilor. Posibilităţile sunt concentrate înăuntrul şi în apropierea Parcului

Naţional al Munţilor Retezat. În planul Strategic pentru Munţii Retezat activităţile sunt descrise pentru a

dezvolta mai departe turismul montan într-o manieră sustenabilă, protejând mediul. Această strategie este poate

fi pregătită de specialişti străini. Dezvoltarea viitoare ar trebui să se axeze în a oferi trasee speciale. Ar trebui

modernizate facilităţile şi serviciile pentru a oferi o experienţă montană înalt calitativă. O agenţie centrală de

informaţie şi rezervare ar putea fi stabilită (înfiinţată). Aceste dezvoltări viitoare trebuie să existe în contextul

constrângerilor de mediu ale Parcului Naţional.

12

Bibliografie

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Hunedoara (12.11.2011)

2. http://www.cjhunedoara.ro (12.11.2011)

3. http://www.hunedoara.insse.ro (12.11.2011)

4. http://www.prefecturahunedoara.ro/judet.html (12.11.2011)

13