proiectarea instalatiilor de iluminat si prize la o cladire

Proiectarea instalatiilor de iluminat si prize la o cladire

Cuprins

I. Calculul fotometric al instalatiei de iluminat ………………………………………3

Generalitati……………………………………………………………………..3

Surse electrice de lumina……………………………………………………….4

Calculul fotometric al instalatiei……………………………………………….8

Corpuri de iluminat……………………………………………………………50

II. Realizarea instalatiei de iluminat si prize………………….………………………53

III. Dimensionarea circuitelor de iluminat……………………………………………..54

Alegerea sectiunii la incalzire………………………………………………...54

Verificarea sectiunii la pierderea de tensiune………………………………...61

IV. Instalatia pentru iluminatul de siguranta………………………………………….65

V. Instalatia de forta……………………………………………………………………69

VI. Protectia circuitelor de iluminat……………………………………………………72

VII. Calculul economic…………………………………………………………………...74

VIII. Instructiuni NTS…………………………………………………………………….75

IX. Bibliografie……………………………………………………………………..……77

-2-

CALCULUL FOTOMETRIC AL INSTALAŢIEI DE ILUMINAT

Generalităţi

Lumina reprezinta o energie emisa sau transmisa sub forma de unda electromagnetica

care influenteaza direct ochiul omenesc.

Fluxul energetic este raportul dintre energia emisa dQe si intervalul de timp dt.

Fluxul luminos este marimea legata direct de fluxul unei radiatii luminoase si este

evaluata dupa senzatia luminoasa pe care o produce.

Iluminarea masoara densitatea de flux luminos receptat de o sprafata. Iluminarea E

dintr-un punct al unei suprafete este raportul dintre fluxul luminos primit de un element al

suprafetei care contine punctul si aria elementului de suprafata.

Pentru cazul general in care fluxul Φ nu este uniform repartizat pe o suprafata de arie

S, valoarea medie a iluminarii este:

Iluminatul – reprezinta dirijarea luminii pe obiecte sau in jurul obiectelor pentru ca

acestea sa poata fi vazute.

Iluminatul general – iluminarea unui spatiu fara a se impune conditii speciale in

diferite puncte bine determinate ale acestuia.

Iluminatul localizat – iluminatul unui spatiu in care se pun conditii de realizare a

unor nivele de iluminat mai ridicate in diferite puncte determinate ale acestuia. Iluminatul

localizat de utilizeaza de obicei in completarea iluminatului general.

Iluminatul de siguranta – iluminat destinat sa permita persoanelor sa ajunga sigur si

usor la caile de access pre exterior in caz de intrerupere a iluminatului normal.

Iluminatul de rezerva – iluminat care permite continuarea activitatii in cazul

intreruperii iluminatului normal (iluminat de avarie).

-3-

I. Surse electrice de lumina

Sursa electrica de lumina – corp de pe o suprafata sau din volumul caruia se emit

fascicule de divergente de lumina.

Lampa electrica – sursa de lumina construita in vederea producerii de lumina.

In funcie de modul de producere a radiatiilor sursele de lumina se clasifica astfel:

- lampi cu filament incandescent;

- lampi cu descarcare in gaze sau vapori metalici.

In categoria lampilor cu descarcare se inscriu cele 2 tipuri care produc radiatii

luminoase prin insasi fenomenul descarcarii prin fluorescenta.

Lampi cu filament incandescent

Acestea sunt lampi in care emisia de lumina este produsa cu ajutorul unui corp adus la

incandescenta prin trecerea curentului electric. Ele sunt compuse din urmatoarele elemente

principale:

- filamentul;

- electrozii;

- elementele de sustinere al electrozilor si al filamentului;

- balonul de sticla;

- soclul.

Filamentul lampii este un conductor din wolfram ce se executa simplu sau dublu

spiralat. Oxidarea filamentului se elimina prin scoaterea aerului din balon, iar evaporarea se

diminueaza prin asigurarea in jurul filamentului a unei atmosphere gazoase inerte.

Electrozii se executa din nichel si asigura diferenta de potential necesar la capetele

filamentului. Electrozii sunt sustinut de o piesa de sticla ce face corp comun cu balonul. Pe

aceasta portiune electrozii se executa dintr-un material ce are acelasi coefficient de dilatatie ci

al sticlei.

Filamentul prins intre electrozi este sustinut de unul sau mai multe carlige de

molibden.

-4-

Balonul de sticla – de sticla are rolul de a asigura filamentului mediul necesar pentru

o utilizare cat mai indelungata – vid inaintat sau atmosfera din gaze inerte. Sticla balonului

poate fi dura, mata la interior, opala, oglinda sau albastruie.

Soclul constituie partea inferioara a lampii cu filament incandescent. El sustine

balonul lampii si asigura legatura electrozilor la sursa de alimentare cu energie electrica.

Soclul cuprinde contactul superior ce se executa din alama sau tabla din otel si constituie

partea de rezistenta a soclului lampii, contactul inferior ce se executa din plumb sau staniu,

izolatorul si masa de fixare izolatoare.

Caracteristicile lampilor cu filament incandescent.

Eficacitatea luminoasa are valoare scazuta variind intre 5 si 20 lm/W. Acest lucru se

datoreste randamentului foarte scazut care il are acest tip de sursa

Temperatura balonului este de aproximativ 100°C - 150°C.

Tensiunea nominala reprezinta tensiunea pentru care a fost construita lampa astfel

incat sa functioneze in regim nominal. Pentru a functiona in acest regim este necesar ca

tensiunea de alimentare sa fie egala cu tensiunea nominala.

Puterea nominala reprezinta puterea absorbita de lampa in functionarea in regim

nominal.

Fluxul luminos nominal reprezinta fluxul luminos emis de lampa dupa primele 100 h

de functionare, lampa fiind alimentata la tensiune nominala.

Durata de functionare Δf a lampilor cu filament incandescent reprezinta timpul efectiv

de folosire a acestora de la punerea in functiune pana la intreruperea filamentului. Acest timp

este de aproximativ 1000 h pentru lampile de utilizare generala in iluminat.

Durata de utilizare Δu se defineste ca intervalul de timp de functionare efectiva a

lampii, dupa care fluxul luminos a ajuns la 80% din valoarea nominala. In acest moment

compozitia spectrala a lampii este modificata, iar nivelul de iluminare pe care-l realizeaza

conduce la conditii de inconfort visual.

Lampile care au atins durata de utilizare trebuie schimbate. Este evident ca Δu≤ Δf.

Din punct de vedere economic este necesar ca Δu= Δf.

Toti parametrii lampilor cu filament incandescent reprezinta o mare dependenta de

tnesiunea de alimentare. Astfel, la scaderi ale tensiunii de alimentare fata de tensiunea

nominala a lampii, fluxul luminos si eficacitatea scad.

Sursele incandescente reprezinta urmatoarele caracteristici:

- fabricatie usoara si mare varietate de tipuri constructive;

- se pot racorda direct la reteaua de alimentare;

-5-

- nu au inertie la actionare sau intrerupere, asigurand stingerea si aprinderea instantanee;

- asigura un confort visual optim la niveluri de iluminare scazute;

- deformeaza culorile datorita preponderentei radiatiilor cu lungime de unda mare;

- au luminante ridicate, chiar la surse cu puteri mici; de aceea se vor utilize protejate

pentru in locuri unde pot fi private direct, sau se vor utiliza protejate pentru a se reduce

luminanta in limitele admisibile confortului visual;

- durata de functionare este redusa;

- eficacitatea luminoasa este scazuta, cu un consum specific de energie ridicat;

- fluxul luminos si eficacitatea luminoasa reprezinta o dependenta foarte accentuata fata

de variatia tensiunii de alimentare.

Lampile cu incandescenta sunt in fapt lampi cu descarcari care au sticla lampii

acoperita cu o substanta numita luminofor.

Lampi fluorescente

Aceste lampi su de fapt lampi cu descarcari care au sticla lampii acoperita cu o

substanta numita luminofor.

Luminoforul este format dintr-un amestec de 3 substante:

- o substanta de baza (silicate, wolframati) ce este fluorescenta, aceasta avand rolul de a

transforma radiatiile incidente, datorate descarcarii de radiatii luminoase.

- o substanta activatoare (Cu, Ag) ce se adauga pentru a initia producerea excitatiei

luminoase.

- fondantul (o sare: NaCl, CaFe2, Na2B4O8) – care asigura formarea cristalelor complexe

de luminofor.

In interiorul lampii se realizeaza o atmosfera de argon si de vapori metalici de mercur.

Lampi fluorescente de joasa presiune – tuburi fluorescente. Aceste lampi se executa

sub forma de tuburi cu lungimi si diameter diferite in functie de puterea nominala. Atmosfera

din tub este formata din argon si vapori de mercur. Soclul lampilor este de tip baioneta.

Sursele fluorescente prezinta urmatoarele caracteristici:

- eficacitate luminoasa mare in raport cu a surselor cu filament incandescent, 30 – 60

lm/W, in functie de puterea si culoarea lampii;

- luminanta redusa a lampilor;

-6-

- durata de functionare cu mult mai mare decat a surselor cu filament incandescent

(5000 h);

- fluxul luminos si spectrul radiatiilor este putin dependent de variatia de tensiune;

- racordarea la retea nu este directa, fiind necesara introducerea in circuit a balastului, a

starterului si a condensatorului pentru ameliorarea factorului de putere.

- puterea instalata a corpului este mai mare decat puterea nominala a lampilor, deoarece

balastul necesar stabilizarii descarcarii absoarbe putere;

- spectrul fluxului luminos pentru unele lampi deformeaza mult culorile;

- utilizate sub niveluri de iluminare sub 100 lx nu asigura confort visual si de aceea nu

sunt indicate decat pentru niveluri mari de iluminare;

- la temperaturi ale mediului ambiant mai mari de 30°C fluxul luminos scade;

- sunt supuse unor murdariri mai accentuate datorita suprafetei mai mare pe care le au.

Se utilizeaza in special pentru iluminatul birourilor, spatiilor de invatamant, cladirilor

administrative, institutiilor de cercetari si proiectari, soatiilor comerciale si industriale cu

inaltime sub 8 m. De asemenea se utilizeaza pentru formarea de panouri si platforme

luminoase, in locuri unde durata de conectare esre mare.

-7-

II. Calculul fotometric al instalatiei

La proiectarea instalatiilor electrice de iluminat interior calculul fotometric se face

prin metoda factorului de utilizare.

Metoda factorului de utilizare se aplica pentru determinarea fluxului luminos in toate

cazurile de iluminat interior.

, unde:

ΦT – fluxul luminos total;

Emed – iluminarea orizontala medie;

S – aria care se ilumineaza;

Δ – factorul de depreciere;

U – factor de utilizare.

Valorile factorului de utilizare sunt stabilite in functie de indicele incaperii i,

coeficientul de reflexive al tavanului si ai peretilor, precum si de parametrii luminotehnici ai

corpurilor de iluminat.

Indicele incaperii i se determina cu relatia:

, unde:

a – latura mica a incaperii,

b – latura mare a incaperii,

h – inaltimea izvorului luminos deasupra planului util.

In cazul in care la factorul de utilizare luat din tabele, corespunde un factor de

depreciere Δ’ este necesar ca in relatia pentru calcularea fluxului total sa se exectiese corectia

de depreciere folosind relatia:

Pornind de la fluxul initial al lampii ΦL se obtine numarul lampilor necesare N, cu

relatia:

-8-

Dupa definitivarea numarului de lampi N se va recalcula fluxul real total ΦRT, cu

relatia:

Rezulta, apoi iluminarea medie calculate

[lx]

In calcule vom folosi datele din tabele si anume:

- valori normate ale nivelului mediu de iluminare pentru constructii civile Emed;

- factorii de utilizare pentru instalatii de iluminat;

- factorii de utilizare pentru iluminatul cu lampi incandescente;

- factorii de utilizare pentru iluminatul cu lampi fluorescente;

- factorii, fluxul luminos pentru lampile cu incandescenta;

- fluxul luminos pentru lampile fluorescente.

Din tabelele 4.4. si 4.5. factorii de depreciere pentru iluminatul incandescent: Δ i = 1,1

si Δ’i = 1,35, iar pentru iluminatul fluorescent factorii de depreciere sunt Δf = 1,4 si Δ’f = 1,4.

Cladirea are:

- 9 incaperi la etajul II;

- 10 incaperi la etajul I;

- 7 incaperi la parter;

- 14 incaperi la demisol.

Am numerotat camerele in functie de etajul corespunzator si numarul ei de ordine (ex:

sufragerie D03 – demisol, camera 03)

Pentru prima incapere de la etajul II care o consideram HOL SCARA E2-01, calculul

fotometric este prezentat in continuare.

Calculam ariile corespunzatoare incaperii care necesita luminate. Aria totala a incaperii se

compune din alte 2 arii, ale caror dimensiuni sunt:

a1 = 1,55 m

b1 = 9,60 m

Aria corespunzatoare acestor dimensiuni sunt:

Aria totala a HOL SCARA E2-01 este:

-9-

Calculam indicele incaperii pentru fiecare arie in parte, stiind ca h=2,4 m.

Vom calcula fluxul luminos total pentru ambele situatii de iluminat, adica si

incandescent si fluorescent. Din tabelul 2.7. aleg valoarea lui Emed = 150 lx. Din tabelul 2.10.

vom calcula valuarea factorului de utilizare u:

Cu fluxul luminos calculat vom calcula numarul de lampi necesar. Vom folosi lampi

electrice incandescente cu puterea de 60 W, iar din tab. 2.1. vom lua fluxul luminos ΦN=710

lm.

Deci iluminatul acesteiincaperi becesita un numar de lampi N = 5 lampi incandescente

de 60 W.

Fluxul total pentru iluminat fluorescent cu Emed=300 lx (tab. 2.7.) este:

, unde u=0,25

Calculam numarul de lampi necesare, considerand ca vom folosi lampi fluorescente

tubulare cu puterea de 20 W. Fluxul luminos nominal corespunzator acestor lampi este

Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).

Numarul de lampi necesare este:

Tinand cont de faptul ca in camerele pensiunii sunt preferate lampile electrice cu

incandescenta, pentru aceasta incapere vom folosi in concluzie iluminarea cu 5 lampi

incandescente cu puterea de 60 W.

Pentru a doua incapere de la etajul II care o consideram CAMERA 2 PERSOANE

E2-02, calculul fotometric este prezentat in continuare, vom face acelasi calcul.

-10-

Dimensiunile acestei incaperi sunt:

a = 4,35 m

b = 4,65 m

Suprafata corespunzatoare acestor dimensiuni este:

Calculam indicele pentru suprafata cu h=2,40 m.






lm.


de 60 W.


, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).


-11-




Pentru a treia incapere de la etajul II care o consideram BAIE E2-03, calculul

fotometric este prezentat in continuare, vom face acelasi calcul.


a = 2,00 m

b = 2,00 m



Calculez fluxul luminos total pentru cazul iluminatului incandescent stiind ca Emed =

30 lx si u=0,20.

Pentru cazul in care folosim lampi electrice cu incandescenta cu puterea de 60 W,

fluxul luminos ΦN=710 lm, iar numarul de lampi necesar va fi:

Deci numarul de lampi necesar va fi N=1 lampa.

Deoarece asa cum am precizat si in capitolul de generalitati in grupurile sanitare din

cladirile civile este indicat iluminatul incandescent si in acest caz vom folosi iluminatul

incandescent cu o singura lampa cu incandescenta cu puterea de 60 W.

Pentru a patra incapere de la etajul II care o consideram BAIE E2-04, calculul



a = 2,00 m

b = 2,00 m


-12-



30 lx si u=0,20.







Pentru a cincea incapere de la etajul II care o consideram CAMERA 2 PERSOANE E2-

05, calculul fotometric este prezentat in continuare, vom face acelasi calcul.


a = 3,60 m

b = 5,65 m






-13-



lm.


de 60 W.


, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).





Pentru a sasea incapere de la etajul II care o consideram CAMERA 2 PERSOANE E2-



a = 3,60 m

b = 5,65 m



-14-






lm.


de 60 W.


, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).





Pentru a saptea incapere de la etajul II care o consideram BAIE E2-07, calculul



a = 2,00 m

b = 2,00 m


-15-



30 lx si u=0,20.







Pentru a opta incapere de la etajul II care o consideram BAIE E2-08, calculul



a = 2,00 m

b = 2,00 m




30 lx si u=0,20.



-16-





Pentru a doua incapere de la etajul II care o consideram CAMERA 2 PERSOANE E2-



a = 4,35 m

b = 4,65 m








lm.


de 60 W.


-17-

, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).





Pentru prima incapere de la etajul I care o consideram HOL SCARA E1-01, calculul


Calculam ariile corespunzatoare incaperii care necesita luminate. Aria totala a incaperii se

compune din alte 2 arii, ale caror dimensiuni sunt:

a1 = 1,55 m

b1 = 9,60 m


Aria totala a HOL SCARA E1-01 este:





-18-



lm.


de 60 W.


, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).





Pentru a doua incapere de la etajul I care o consideram SALON E1-02, calculul



a = 3,48 m

b = 5,22 m






-19-



lm.


de 60 W.


, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).





Pentru a treia incapere de la etajul I care o consideram DORMITOR E1-03, calculul



a = 3,35 m

b = 5,35 m



-20-






lm.


de 60 W.


, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).





Pentru a patra incapere de la etajul I care o consideram BAIE E1-04, calculul



a = 1,55 m

-21-

b = 2,65 m




30 lx si u=0,20.







Pentru a cincea incapere de la etajul I care o consideram BAIE E1-05, calculul



a = 1,55 m

b = 2,65 m




30 lx si u=0,20.

-22-







Pentru a sasea incapere de la etajul I care o consideram CAMERA 2 PERSOANE E1-06,

calculul fotometric este prezentat in continuare, vom face acelasi calcul.


a = 3,35 m

b = 5,35 m








lm.


de 60 W.

-23-


, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).





Pentru a saptea incapere de la etajul I care o consideram CAMERA E1-07, calculul



a = 3,55 m

b = 5,65 m








lm.

-24-


de 60 W.


, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).





Pentru a opta incapere de la etajul I care o consideram BAIE E1-08, calculul



a = 1,55 m

b = 2,65 m




30 lx si u=0,20.



-25-





Pentru a cincea incapere de la etajul I care o consideram BAIE E1-09, calculul



a = 1,55 m

b = 2,65 m




30 lx si u=0,20.







Pentru a zecea incapere de la etajul I care o consideram CAMERA E1-10, calculul



-26-

a = 4,35 m

b = 4,65 m








lm.


de 60 W.


, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).





-27-

Pentru prima incapere de la parter care o consideram HOL SCARA P01, calculul


Calculam aria corespunzatoare incaperii care necesita luminata:

a1 = 1,55 m

b1 = 9,60 m


Aria totala a HOL SCARA P01 este:







lm.


de 60 W.


, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).

-28-





Pentru a doua incapere de la parter care o consideram LIVING P02, calculul fotometric

este prezentat in continuare, vom face acelasi calcul.


a = 6,70 m

b = 9,45 m








lm.

Deci iluminatul acesteiincaperi becesita un numar de lampi N = 14 lampi

incandescente de 60 W.


-29-

, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).





Pentru a treia incapere de la parter care o consideram LENJERIE P03, calculul



a = 1,55 m

b = 2,65 m




30 lx si u=0,20.




Deoarece asa cum am precizat si in capitolul de generalitati in grupurile sanitare si

camerele necesare depozitarii materialelor din cladirile civile este indicat iluminatul

-30-

incandescent si in acest caz vom folosi iluminatul incandescent cu o singura lampa cu

incandescenta cu puterea de 60 W.

Pentru a patra incapere de la parter care o consideram BAIE P04, calculul fotometric



a = 1,55 m

b = 2,65 m




30 lx si u=0,20.







Pentru a cincea incapere de la parter care o consideram CAMERA 2 PERSOANE

P05, calculul fotometric este prezentat in continuare, vom face acelasi calcul.


a = 3,55 m

b = 5,65 m


-31-







lm.


de 60 W.


, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).





Pentru a sasea incapere de la parter care o consideram CAMERA 2 PERSOANE P06,



-32-

a = 3,55 m

b = 5,65 m








lm.


de 60 W.


, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).





-33-

Pentru a saptea incapere de la parter care o consideram BAIE P07, calculul fotometric



a = 1,55 m

b = 2,65 m




30 lx si u=0,20.







Pentru a opta incapere de la parter care o consideram GRUP SANITAR P08, calculul



a = 1,55 m

b = 2,65 m



-34-


30 lx si u=0,20.







Pentru prima incapere de la demisol care o consideram VESTIBUL D01, calculul



a = 2,65 m

b = 4,65 m






-35-



lm.


de 60 W.


, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).





Pentru a doua incapere de la demisol care o consideram PRIMIRE D02, calculul



a = 4,95 m

b = 5,75 m






-36-



lm.


de 60 W.


, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).





Pentru a treia incapere de la demisol care o consideram SUFRAGERIE D03, calculul



a = 5,20 m

b = 5,60 m



-37-






lm.


de 60 W.


, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).





Pentru a patra incapere de la demisol care o consideram BUCATARIE D04, calculul



a = 2,65 m

-38-

b = 4,15 m








lm.


de 60 W.


, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).





-39-

Pentru a cincea incapere de la demisol care o consideram HOL D05, calculul



a = 1,10 m

b = 5,75 m




30 lx si u=0,20.





celelalte incaperi pentru personalul angajat din cladirile civile este indicat iluminatul



Pentru a sasea incapere de la demisol care o consideram CAMARA D06, calculul



a = 1,35 m

b = 2,95 m



-40-


30 lx si u=0,20.








Pentru a saptea incapere de la demisol care o consideram GS D07, calculul fotometric



a = 1,40 m

b = 1,70 m




30 lx si u=0,20.



-41-






Pentru a opta incapere de la demisol care o consideram GS D08, calculul fotometric



a = 1,40 m

b = 1,70 m




30 lx si u=0,20.








-42-

Pentru a noua incapere de la demisol care o consideram CAZARE PERSONAL D09,

calculul fotometric este prezentat in continuare.


a = 3,30 m

b = 3,95 m








lm.


de 60 W.


, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).


-43-




Pentru a zecea incapere de la demisol care o consideram GS PERSONAL D10,



a = 1,55 m

b = 2,40 m




30 lx si u=0,20.








Pentru a unsprezecea incapere de la demisol care o consideram SCARA D11, calculul



a = 2,35 m

b = 3,90 m

-44-








lm.


de 60 W.


, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).





-45-

Pentru a doisprezecea incapere de la demisol care o consideram CURATENIE D12,



a = 1,15 m

b = 1,85 m




30 lx si u=0,20.








Pentru a treisprezecea incapere de la demisol care o consideram GRUP SANITAR

D13, calculul fotometric este prezentat in continuare, vom face acelasi calcul.


a = 2,05 m

b = 3,95 m



-46-






lm.


de 60 W..



incandescent si in acest caz vom folosi iluminatul incandescent cu 3 lampi cu incandescenta

cu puterea de 60 W.

Pentru a paisprezecea incapere de la demisol care o consideram CENTRALA

TERMICA - SPALATORIE D14, calculul fotometric este prezentat in continuare, vom face

acelasi calcul.


a = 2,00 m

b = 3,95 m



-47-






lm.


de 60 W.


, unde u=0,25



Φ = 1080 lm (tab. 2.2.).





-48-

Corpuri de iluminat

Corpurile de iluminat sunt dispozitive in care se monteaza una sau mai multe lampi

electrice (surse de lumina) si se realizeaza in parte sau in totlaitate urmatoarele functii:

- distribuie fluxul luminos emis de lampi in mod dorit;

- diminueaza luminanta surselor cand aceasta are marimi periculoase pentru ochi;

- modifica ditributia spectrala a fluxului emis de sure

- asigura protectia mecanica a surselor electrice;

- asigura alimentarea cu energie electrica si izoleaza electric sursele fata de elementele

de constructie pe care sunt fixate

Corpurile de iluminat sunt formate din:

- sistemul optic compus din suprafete reflectante si transmitatoare; reflexia si transmisia

se face regulat sau difuz, fara modificari de spectru;

- armatura care contine elementele de fixare mecanica a lampilor, sistemul optic,

conductoarele electrice si a aparatelor ce sunt necesare functionarii corecte a surselor electrice

de lumina.

Clasificaria ale corpurilor de iluminat:

I. Dupa domeniul de uitlizare corpurile de iluminat se impart in urmatoarele

categorii:

a) corpuri pentru iluminat obisnuit – sunt cele mai importante si sunt destinate pentru

iluminatul suprafetelor de lucru amplasate la cel mult 30 m fata de corpul de iluminat, cu o

distributie larga a fluxului luminos si nu au luminante ridicate.

b) corpuri pentru iluminat suprafete indepartate – sunt cunoscute sub denumirea de

proiectoare.

c) corpuri pentru semnalezare – asigura distingerea usoara a unor suprafete pe care se

gasesc semne sau texte de mare importanta in dirijarea circulatiei, in avertizarea unor pericole.

d) corpuri pentru protectie – se folosesc in cinematografe.

-49-

e) corpuri pentru iradiat – se folosesc in medicina, agricultura, zootehnie, industria

lacurilor si vopselelor.

II. Dupa modul de distributie a fluxului luminos in spatiu:

a) corpuri cu distributie directa – sunt cele mai avantajoase din punct de vedere economic

la acelasi nivel de iluminare.

b) Corpuri cu distributie semidirecta – sunt mai putin economice dar asigura un

confort vizual mai bun decat primele; sunt des utilizate datorita eficientei economice bune in

raport cu celelalte corpuri.

c) corpurile cu distributie mixta – sunt cele mai utilizate datorita avantajelor

tehnice pe care le ofera: - nu provoaca umbre pronuntate, iluminarea plafonului si peretilor

este buna.

d) corpurile cu distributie semiindirecta conduc la un cost mai ridicat al

instalatiei de iluminat – dar asigura un confortvizual foarte bun.

e) Corpurile cu distributie indirecta – sunt cele mai putin economice dar

asigura si cel mai inalt confort vizual.

III. Dupa modul de montare, corpurile pot fi:

- suspendate;

- montate pe perete;

- montate ingropat;

- portabile;

- lampi de masa, de birou, lampadare.

Corpuri de iluminat pentru lampi cu filament incandescent

Aplicele – se utilizeaza in incaperile unde nivelul de iluminare este sub 50 lx: - in bai,

dependinte, culoare de mica importanta.

Corpuri de iluminat pentru lampi fluorescente.

Fiecarui tip de corp ii corespunde un simbol format din litere si cifre cu urmatoarea

semnificatie:

F – fluorescent;

I – interior;

D – cu dispersor;

A – pentru montaj aparent.

Cifrele utilizate formeaza de obicei 2 numere:

- prmul numar: - format din una sau 2 cifre indica varianta de fabricatie, atunci cand produsul

se executa in mai multe variante; in caz contrar acest numar lipseste.

-50-

- al doilea numar: - format din trei cifre indica: - prima cifra numarul de lampi cu care se

echipeaza corpul de iluminat, iar urmatoarele 2 puterea nominala a lampii.

Corpurile de tip FIDA se executa in mail multe variante ce difera prin dimensiuni si

echipamente. Cel ma utilizat este tipul FIDA 03. Aceste corpuri sunt prevazute cu un

dispersor din polimetacrilat de metil alb laptos fixat cu arcuri speciale de armatura.

In tabelul urmatorvoi indica cateva tipuri de corpuri gen FIDA si dimensiunile lor de

gabarit.

Tipul corpului L [mm] H [mm] l [mm] Masa [kg]

FIDA 03 120 655 111 94 2,4

FIDA 03 220 650 105 180 4

FIDA 03 420 640 125 640 8

FIDA 03 140 1255 111 94 3,5

FIDA 03 240 1260 105 180 6,6

FIDA 03 440 1262 111 350 10,5

Aceste tipuri de corpuri asigura o protectie totala la privirea directa a tuburilor si o

distributie difuza a luminii. Datorita acestor avantaje aceste corpuri se pot utiliza in incaperile

cu cele mai pretentioase conditii fotometrice. Au gradul de protectie IP 20 si randamentul

luminos egal cu 44,5%.

Corpurile etanse tip FIPA 01 sunt cu grad de protectie IP 54. Nu asigura protectia la

explozie. Se utilizeaza in spatiile ce impun protectia corpurilor de iluminat la patrunderea

prafului si a umiditatii. Randamentul corpurilor de tip FIPA cu o lampa este 96% si cu doua

lampi 92,4%.

Ca urmare a acestor lucruri pentru iluminatul acestei pensiuni voi utiliza urmatoarele

corpuri de iluminat, tinanad cont si de numarul de lapmi necesare pe care le-am calculat

anerior. Deci in grupurile sanitare, camere, holuri si celelalte camere in care am ales iluminaul

incandescent voi folosi aplica care poate fi folosita de asemenea si ca plafoniera tip PDA 02.

In bucatarie vom utiliza 3 corpuri tip FIDA 03 420.

Deci in concluzie pentru iluminatul aceste pensiuni vom avea nevoie de urmatoarele

corpuri:

- 49 plafoniere tip PDA 02 160


-51-


- 3 corpuri tip FIDA 03 120.

II. Realizarea instalatiei de iluminat si prize

La proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare pentru iluminat normal si

prize se va tine seama de urmatoarele aspecte:

- circuitele pentru iluminat vor fi separate de circuitele de prize;

- se admit doze centralizate comune pentru circuitele de iluminat, prize, comenzisi

semnalizari numai daca aceste circuite functioneaza la aceeiasi tensiune;

- se prevad circuite monofazate de iluminat pentru o putere totala instalata de maxim 3

kW si circuite trifazate pentru o putere totala instalata de maxim 8 kW;

- numarul total de corpuri de iluminat pe faza nu va depasi 30;

- aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale lampilor fluorescente vor

avea un curent nominal de minim 10 A.

- corpurile de alimentat se vor alimenta intre faza si nul; la partea filetata a duliei lampii

se va lega conducta nul, iar la borna de interior a duliei se va lega conducta de faza trecuta

prin intrerupator;

- circuitele pentru prizele de utilizare generala vor fi incarcate cu maxim 15 prize simple

sau duble;

- intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele pentru iluminat se vor lega numai pe

conducte de faza; inaltimea de montare va fi de 1,5 m de la nivelul pardoselii finite;

- prizele se vor monta la urmatoarele inaltimide la pardoseala finita:

a) la 1,2 m in incaperi pentru bai, grupuri sanitare;

b) peste 0,2 m in alte incaperi.

Intreruptoarele, comutatoarele si prizele se vor monta la minim 0,8 m de la elementele

metalice in legatura cu pamantul.

Corpurile de iluminat de orice tip vor fi alimentate numai intre faza si nul.

-52-

III. Dimensionarea circuitelor de iluminat

a. Alegerea sectiunii la incalzire

Determinarea sectiunii conductelor electrice folosite in circuitele pentru iluminat

rezulta din conditia de stabilitate termica la incalzire. Sectiunile astfel determinate vor fi

verificate la pierderea de tensiune.

Pentru a putea alege sectiunea la incalzire trebuie sa determinam curentul nominal,

care in cazul circuitelor monofazate este:

- In – curentul nominal, in A

- P – puterea instalata, in W

- cos φ – factor de putere, care in cazul iluminatului compensat ce se gaseste la noi in

tara este egal cu 0,95.

Pe baza curentului nominal determinat cu aceasta formula se alege sectiunea

conductoarelor, cu urmatoarele precizari:

- temperatura mediului ambiant s-a considerat +25° C;

- temperatura maxima admisa pe conducta de izolatie din PVC: 70° C.

Alegerea sectiunii se face astfel incat:

In ≤ Imax ad , in care:

- Imax ad – curentul maxim admis pentru conducta respectiva, in A.

Primul circuit presupune alimentarea a 12 lampi incandescente de 60 W, deci puterea

instalata este: P = 720 W.

Deci: P = 720 W, cos φ = 0,95 si Uf = 220 V

-53-

Din tabelul 5.4.1. (Instalatii si echipamente electrice) in functie de In voi alege:

- fie un conductor de aluminiu AFY, tip AF 750 cu sectiunea nominala de 2,5 mm2;

- fie un conductor de cupru FY, tip F750 cu sectiunea nominala de 1,5 mm2.

Avand in vedere pretul si calitatea conductoarelor de Cu vom folosi conducte de Cu

FY 1,5 cu un numar de n=3 conducte in tub.

Pentru al doilea circuit presupune alimentarea a 14 lampi de 60 W, deci puterea

instalata este: P = 840 W. In concluzie curentul nominal:

In functie de acest curent aleg o conducta de Cu tip FY, F750, cu 3 conducte in tub si

cu o sectiune nominala de 1,5 mm2.

Pentru al treilea circuit am alimentat 7 lampi de 60 W, deci puterea instalata este:

P = 420 W. In concluzie curentul nominal este:



Pentru al patrulea circuit am alimentat 10 lampi de 60 W, deci puterea instalata este:




Pentru al cincilea circuit am alimentat 12 lampi de 60 W, deci puterea instalata este:




Pentru al saselea circuit am alimentat 14 lampi de 60 W, deci puterea instalata este:


-54-



Pentru al saptelea circuit am alimentat 14 lampi de 60 W, deci puterea instalata este:




Pentru al optulea circuit am alimentat 7 lampi de 60 W, deci puterea instalata este:




Pentru al noualea circuit am alimentat 14 lampi de 60 W, deci puterea instalata este:




Pentru al zecelea circuit am alimentat 11 lampi de 60 W, deci puterea instalata este:




Pentru al unsprezecelea circuit am alimentat 14 lampi de 60 W si 3 lampi de 20 W,

deci puterea instalata este: P = 900 W. In concluzie curentul nominal este:



Pentru al doisprezecelea circuit am alimentat 12 lampi de 60 W, deci puterea

instalata este: P = 720 W. In concluzie curentul nominal este:

-55-



a) Intrerupatoarele se folosesc la instalatii electrice din locuinte, birouri, fabrici si alte

cladiri.

Caracteristicile tehnice sunt urmatoarele:

- tensiunea nominala 250 V c.a.

- curentul nominal: 6 A sau 10 A.

Clasificarea intrerupatoarelor se face dupa urmatoarele criterii de baza:

- dupa functiunea pe care o indeplinesc in instalatiile electrice:

- intrerupatoare unipolare;

- intrerupatoare bipolare;

- intrerupatoare duble;

- comutatoare serie;

- conutatoare scara sau de capat;

- comutatoare cruce.

- dupa modul de actionare:

- intrerupatoare si comutatoare actionate prin apasare (cumpana sau basculante);

- intrerupatoare si comutatoare actionate prin rotire.

- dupa conditiile de instalare:

- intrerupatoare si comutatoare pentru montare aparenta pe tencuiala (PT);

- intrerupatoare si comutatoare pentru montare ingropata in tencuiala (INTEC);

- intrerupatoare si comutatoare pentru montare ingropata (ST);

- intrerupatoare si comutatoare pentru montarea pe panouri cu legaturi in fata sau in

spate.

- dupa gradul de protectie:

- intrerupatoare si comutatoare pentru montarea aparenta PT, avand gradul de

protectie IP 200.

- intrerupatoare si comutatoare pentru montarea ingropata in tencuiala si

ingropata sub tencuiala (ST), cu grad de protectie IP 300.

- intrerupatoare si comutatoare capsulate, in carcasa de masa plastica, avand

gradul de protectie IP 321.

-56-

Pentru instalatia de iluminat a aestei pensiuni vom utiliza 72 intrerupatoare cumpana

cu gradul de protectie IP 300, iar in rest voi utiliza 14 comutatoare cumpana ST cruce, cu

gradul de protectie IP 300.

b) Prize

Prizele se folosesc pentru racordarea la reteaua electrica de joasa tensiune a anumitor

consumatori mobili.

Caracteristicile tehnice sunt urmatoarele:

- tensiunea nominala: 250 V, 380 V c.a., 220 V c.c.

- curentul nominal: 10 A, 35 A, 63 A.

Clasificare:

- dupa forma:

- prize rotunde;

- prize rectangulare.

- dupa numarul de poli:

- prize simple bipolare;

- prize bipolare cu contact de protectie;

- prize tripolare cu contact de protectie.

- dupa curentul nominal:

- prize bipolare: 10 A si 16 A c.a. si c.c.

- prize tripolare: 10 A, 16 A, 25 A, 63 A.

- dupa conditiile de instalare:

- prize pentru montare aparenta pe tencuiala (PT);

- prize pentru montare ingropata in tencuiala (INTEC);

- prize pentru montare ingropata in tencuiala (ST)

- prize cu legaturi in spate pentru montarea pe panouri.

- dupa gradul de protectie:

- prize pentru montare aparenta pe tencuiala (PT), avand gradul de

protectie IP 201, prizele fiind montate;

- proze pentru montare ingropata in tencuiala su ingropate sub tencuiala

avand gradul de protectie IP 301 sau IP 311, aparatele fiind montate;

- prize capsulate in carcasa de masa plastica sau silumin avand gradul de

protectie IP 322;

-57-

- prize capsulate in carcasa metalica, avand gradul de protectie IP 322.

Prizele bipolare pot fi cu contact de protectie sau fara contact de protectie.

Prizele tripolare se executa nuai cu contact de protectie.

Prizele bipolare bontate aparent (PT) sau sub tencuiala (ST) se folosesc la instalatiile

electrice interioare din locuinte, institutii si se monteaza in doze de aparat STAS 552-53.

Prizele bipolare cu contact de protectie se folosesc in instalatii interioare pentru

racordarea aparatelor electrice care necesita legarea la instalatia de protectie pentru a evita

pericolul de electrocutare.

Pentru pensiune se vor utiliza un numar de 72 de prize, toate fiind bipolare cu

contact de protectie si cu grad de prtectie IP 311, repartizate astfel:

- in camere cate 3 prize duble;

- in oficii cate o priza dubla;

- in restaurant 8 prize duble;

- in bucatarie 4 prize duble;

Nu se vor monta prize in grupurile sanitare pentru a se evita producerea

electrocutarilor si a incendiilor.

Aleg sectiunea la incalzire necesara pentru realizarea circuitelor de prize. Am 11

circuite de prize.

Pentru primul circuit de prize consider ca puterea instalata este P=2500 W, pe acest

circuit avand 5 prize duble cu curentul nominal de 16 A. Aleg conductor de cupru cu o

sectiune nominala a conductoarelor de 2,5 mm2.

Pentru al doilea circuit de prize consider ca puterea instalata este P=2500 W, pe acest



Pentru al treilea circuit de prize consider ca puterea instalata este P=2500 W, pe acest



Pentru al patrulea circuit de prize consider ca puterea instalata este P=2500 W, pe

acest circuit avand 4 prize duble cu curentul nominal de 16 A. Aleg conductor de cupru cu o


Pentru al cincilea circuit de prize consider ca puterea instalata este P=2500 W, pe



-58-

Pentru al saselea circuit de prize consider ca puterea instalata este P=2500 W, pe



Pentru al saptelea circuit de prize consider ca puterea instalata este P=2500 W, pe



Pentru al optulea circuit de prize consider ca puterea instalata este P=2500 W, pe



Pentru al noualea circuit de prize consider ca puterea instalata este P=2500 W, pe



Pentru al zecelea circuit de prize consider ca puterea instalata este P=2500 W, pe



Pentru al unsprezecelea circuit de prize consider ca puterea instalata este P=2500 W,

pe acest circuit avand 8 prize duble cu curentul nominal de 16 A. Aleg conductor de cupru cu

o sectiune nominala a conductoarelor de 2,5 mm2.

Pentru al doisprezecelea circuit de prize consider ca puterea instalata este P=2500 W,

pe acest circuit avand 8 prize duble cu curentul nominal de 16 A. Aleg conductor de cupru cu

o sectiune nominala a conductoarelor de 2,5 mm2.

-59-

b. Verificarea sectiunii la pierderea de tensiune

Determinarea pierderii de tensiune; pentru circuite monofazate

γ – conductibilitatea materialului, in m/Ω mm2;

Uf – tensiunea de faza, in V;

ΔU% - pierderea de tensiune, in procente;

Pi – puterea instalata corespunzatoare tronsonului de circuit;

Li – lungimea tronsonului de circuit, in m;

Si – sectiunea conductorului, in mm2.

Pentru sectiunea aleasa pierderea de tensiune admisa de la punctul de intrare in cladire

al bransamentului si pana la ultimul receptor nu trebuie sa depaseasca 3% in cazul alimentarii

de joasa tensiune publica.

Pentru Cu conductibilitatea sa γ = 35,7 m/Ω mm2.

Pentru primul circuit de iluminat avem: P = 720 W, L = 18,5 m.

Pentru cel de-al doilea circuit de iluminat avem: P = 840 W, L = 20 m.

Pentru cel de-al treilea circuit de iluminat avem: P = 420 W, L = 11,75 m.

Pentru cel de-al patrulea circuit de iluminat avem: P = 600 W, L = 18,5 m.

-60-

Pentru cel de-al cincilea circuit de iluminat avem: P = 720 W, L = 20 m.

Pentru cel de-al saselea circuit de iluminat avem: P = 840 W, L = 11,75 m.

Pentru cel de-al saptelea circuit de iluminat avem: P = 840 W, L = 21,05 m.

Pentru cel de-al optulea circuit de iluminat avem: P = 420 W, L = 18,5 m.

Pentru cel de-al noualea circuit de iluminat avem: P = 840 W, L = 7,25 m.

Pentru cel de-al zecelea circuit de iluminat avem: P = 660 W, L = 14,75 m.

Pentru cel de-al unsprezecelea circuit de iluminat avem: P = 900 W, L = 19,85 m.

Pentru cel de-al doisprezecelea circuit de iluminat avem: P = 720 W, L = 17,65 m.

Pentru circuitele de prize pierderile de tensiune vor fi urmatoarele tinand cont ca

puterea instalata pe fiecare circuit de prize este P = 2500 W.

Pentru primul circuit de prize lungimea L=16,5 m si sectiunea conductoarelor S=2,5

mm2, P = 2500 W.

-61-

Pentru cel de-al doilea circuit de prize lungimea L=18 m si sectiunea conductoarelor

S=2,5 mm2, P = 2500 W.

Pentru cel de-al treilea circuit de prize lungimea L=9,75 m si sectiunea conductoarelor

S=2,5 mm2, P = 2500 W.

Pentru cel de-al patrulea circuit de prize lungimea L=16,5 m si sectiunea

conductoarelor S=2,5 mm2, P = 2500 W.

Pentru cel de-al cincilea circuit de prize lungimea L=18 m si sectiunea conductoarelor

S=2,5 mm2, P = 2500 W.

Pentru cel de-al saselea circuit de prize lungimea L=9,75 m si sectiunea


Pentru saptelea circuit de prize lungimea L=19,05 m si sectiunea conductoarelor S=2,5

mm2, P = 2500 W.

Pentru cel de-al optulea circuit de prize lungimea L=16,5 m si sectiunea


Pentru cel de-al noualea circuit de prize lungimea L=5,25 m si sectiunea


-62-

Pentru cel de-al zecelea circuit de prize lungimea L=12,75 m si sectiunea


Pentru cel de-al unsprezecelea circuit de prize lungimea L=17,85 m si sectiunea


Pentru cel de-al doisprezecelea circuit de prize lungimea L=17,65 m si sectiunea


Deci conductoarele alese sunt bune deoarece toate pierderile de tensiune din circuite

sunt mai mici de 3% si de asemenea sectiunea conductoarelor pentru circuitele de iluminat au

sectiunea egala cu sectiunea minima a conductoarelor pentru circuitele de iluminat adica 1,5

mm2 si la fel si in cazul circuitelor de prize, sectiunea minima fiind 2,5 mm2.

Conductele electrice utilizate in aceste circuite electrice se protejaza impotriva

loviturilor mecanice, contra prafului, umezelii sau impptriva actiunii corozive a mediului in

care se monteaza prin introducera in tuburi de protectie.

Pentru aceste 23 circuite voi utiliza tuburi de protectie din PVC, rigide, se simblizeaza

astfel:IPY si se fabrica din granule de policlorura de vinil neplastificata.

Aceste tuburi de protectie se folosesc in exploatare numai intre urmatoarele limite ale

temperaturii mediului ambiant: de la -25°C pana la +40°C.

Pentru cele 12 circuite de iluminat cu sectiunea S=1,5 mm2 si cu 3 conducte in tub voi

folosi tuburi de PVC cu diametrul interior de 13,4 mm si cu diametrul exterior 16 mm, adica

tuburi IPY 16.

Pentru cele 12 circuite de prize voi folosi tuburi IPY 18, adica cu diametrul exterior de

18 mm si cu diametrul interior de 15,4 mm.

-63-

IV. Instalatia pentru iluminatul de siguranta

Instalatiile electrice pentru iluminatul de siguranta servesc cu alimentarea cu energie

electrica a consumatorilor in cazul defectarii instalatiei electrice pentru iluminatul normal.

a) Categorii pentru iluminatul de siguranta.

Dupa modul de alimentare si functionare, iluminatul de siguranta se imparte in

urmatoarele categorii:

- CATEGORIA I – Iluminatul de siguranta este aprins permanent cat exista persoane in

cladirea respectiva. Alimentarea se face in permanenta din una din urmatoarele surse de

rezerva independente:

- baterie centrala de acumulatoare legata permanent la instalatia de incarcare;

- grup electrogen – trecerea alimentarii pe grup a iluminatului normal se face

automat intr-un timp mai scurt de 2 secunde, generatorul grupului electrogen aflandu-se

permanent in rotatie.

- CATEGORIA A II-A – Iluminatul de siguranta este aprins permanent cat timp exista

persoane in cladirea respectiva. Alimentarea se face din ksursa de baza. LA disparitia

tensiunii de baza se trece automat alimentarea iluminatului de siguranta pe una din

urmatoarele surse:

- baterie centrala de acumulatoare;

- grup electrogen cu pornire automata;

- baterii locale de acumulator, cu dispozitiv de comutare automata

(luminoblocuri);

-64-

- reteaua furnizorului, dintr-un punct de delimitare distinct si pe o cale

independenta de iluminatul normal; aceasta solutie este permisa pentru iluminatul de siguranta

pentru continuarea lucrului.

- CATEGORIA A III-A – Iluminatul de siguranta este aprins permanent cat timp exista

persoane in cladirea respectiva. Alimentarea se face din sursa de baza. La disparitia tensiunii

de pe sursa de baza, se trece automat alimentarea iluminatului de siguranta pe urmatoarele

surse:

- bransament sau transformator diferit de cel ce alimenteaza instalatia pentru

iluminatul normal; se permite ca lampile iluminatului de siguranta sa fie alimentate in mod

normal din acesta sursa;

- bateriile locale de acumulator, cu dispozitiv de comutare automata

(luminoblocuri).

- CATEGORIA A IV-A – Iluminatul de siguranta este aprins permanent cat timp exista

persoane in cladirea respectiva. Actionarea iluminatului de siguranta se face manual.

Alimentarea se face din coloana tabloului general sau tabloului principal de forta din cladirea

respectiva.

b) Destinatia iluminatului de siguranta.

Iluminaul de siguranta serveste pentru urmatoarele scopuri:

- iluminatul de siguranta pentru evacuare permite evacuarea cladirii la defectarea

instalatiei electrice pentru iluminat normal;

- iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului permite continuarea lucrului la

defectarea instalatiei electrice pentru iluminatul normal;

- iluminatul de siguranta de panica serveste pentru alimentarea cu energie electrica a

receptoarelor iluminatului de siguranta ce permite evacuarea incaperilor cu aglomerari de

persoane;

- iluminatul de siguranta pentru circulatie serveste la alimentarea cu energie electrica a

receptoarelor pentru iluminatul de siguranta ce permite distingerea unor obstacole de pe

traseele de circulatie in incaperi cu aglomerari de persoane;

- iluminatul de suguranta pentru veghe serveste cu alimentarea cu energie electrica a

receptoarelor pentru iluminatul de siguranta ce permite supravegherea in timpul noptii in

anumite incaperi;

- iluminatul de siguranta pentru marcarea hidrantilor serveste la alimentarea cu energie

electrica a receptoarelor pentru iluminatul de siguranta ce permite identificarea pozitiei

hidrantilor in timpul noptii.

-65-

c) Iluminatul de siguranta de evacuare.

Iluminatul de siguranta pentru evacuare se va prevedea pe caile de evacuare si la

iesirile din incaperile cu aglomerari de persoane precum si pe traseul si la iesirile scarilor din

constructiile cu aglomerari de persoane.

Capacitatea bateriilor de acumulare pentru alimentarea instalatiilor electrice pentru

iluminatul de evacuare se va dimensiona astfel incat aceasta sa asigure functionarea continua

a tuturor lampilor pentru evacuare tinp de cel putin o ora.

Pentru aceasta pensiune voi utiliza iluminatul de siguranta de evacuare din categoria a

III – a, folosint baterii locale de acumulator, cu dispozitiv de comutare automata

(luminoblocuri).

Pentru iluminatul de siguranta se folosesc corpuri de iluminat CDISE, cu urmatoarele

caracteristici tehnice:

- tensiunea nominala: 220 V c.a. si 6 V c.c.

- puterea nominala: 15 W pentru c.a. si 5 W pentru c.c.

- grad protectie: IP 20;

- dimensiunile de gabarit 168x176x334 mm.

Corpul de iluminat este prevazut cu 2 dispersoare: unul de culoare verde pentru

regimul normal de functionare (220 V c.a.), pe care este inscriptionat ce se doreste, de obicei

IESIRE, si unul de culoare alba pentru regimul de avarie (6 V c.c.).

In regimul normal de functionare este aprins becul de 220 V c.a. – 15 W si prin

intermediul puntii redresoare se incarca acumulatorul 6F8.

La disparitia tensiunii alternative, contactul inchis al releului de tensiune nula inchide

circuitul de curent continuu la care este legat becul de 5 W cu alimentare de la acumulator.

Prin folosirea acumulatorului 6F8 se asigura un iluminat de siguranta de minim 8 ore.

Dupa descarcarea completa a acumulatorului este necesar un timp de circa 200 ore pentru

reincarcarea lui cu puntea redresoare.

Pentru aceasta pensiune sunt necesare 6 corpuri de acest tip 3 dintre acestea

instalandu-se in sala de mese deasupra usilor, celelalte 2 in capatul holului iar cea de-a sasea

deasupra usii de la intrare.

d) Alegerea sectiunii la incalzire.

cos =1 in situatia iluminatului incandescent;

P = 60 W

-66-

Imax ad = 18 A.

Aleg un cablu tip FY, cu sectiunea minima a conductoarelor de 1,5 mm2, din cupru.

0,272 < 18 A

e) Verificarea sectiunii la pierderea de tensiune.

γ = 35,7 m / Ω mm2;

Uf = 220V;

Pi = 60 W;

Si = 1,5 mm2;

Li = 21,1 m.

Pentru protectia acestui circuit se va alege un tub izolant din PVC usor protejate rigid,

tip IPY, cu un diametru interior de 13,4 mm di un diamteru exterior de 16 mm.

-67-

V. INSTALATIA DE FORTA

Pensiunea este dotata pentru incalzire cu o centrala termica proprie. Pentru antrenarea

pompei necesara instalatiei de incalzire voi utiliza un motor electric asincron cu urmatoarele

caracteristici:

- tensiunea nominala: 380 V;

- turatia nominala: 3000 rot/min;

- puterea nominala: 7,5 KW;

- rotorul in scurtcircuit.

Curentul nominal se calculeaza cu relatia:

Pn – puterea nominala a motorului, in W;

U – tensiunea nominala a motorului, in V;

η - randamentul corespunzator regimului nominal;

cos φ – factorul de putere corespunzatoare regimului nominal.

Conform STAS 1764 – 70, caracteristicile electrice ale acestui motor sunt:

- randamentul: η = 85 %;

- factorul de putere: cos φ = 0,87;

- curentul nominal: In = 15,4 A.

Pentru pornirea acestui motor voi utiliza pornirea stea triunghi, din urmatoarele

considerente:

- operatia de pornire este simpla si nu necesita aparataj complex;

-68-

- reduce socul de curent in reteaua de alimentare;

- permite reducerea tensiunii de alimentare si in timpul functionarii la sarcini reduse

(mai mici de 1/3 din valoarea nominala) imbunatatindu-se astfel factorul de putere si

randamentul.

a) Alegerea sectiunii de incalzire.

Alegerea sectiunii conductei se face astfel incat sa se respecte relatia:

In ≤ Imax ad, unde:

Imax ad – curentul admis pentru conducta respectiva.

Folosim o conducta de cupru tip FY, cu un numar de doua conducte in tub cu

sectiunea conductoarelor de 1,5 mm2, iar curentul maxim admisibil Imax ad = 18 A.

Pentru alegerea sectiunii conductelor pe portiunea cuprinsa intre dispozitivul de

pornire stea-triunghi alegerea sectiunii conductelor se face in functie de curentul de faza.

Folosim o conducta de cupru tip FY cu sectiunea conductoarelor egala cu 1,5 mm2.

b) Protectia instalatiei electrice de forta.

Circuitele de forta se vor proteja impotriva scurtcircuitelor prin sigurante fuzibile si

impotriva suprasarcinilor prin dipozitive de protectie cu relee termice.

Pe baza caracteristicilor tehnice ale motorului pe care le-am prezentat s-a stabilit

valorile fuzibilelor si sectiunea conductelor pentru circuitul de alimentare.

Pentru motorul asincton trifazat cu rotorul in scurtcircuit si cu o putere de 7,5 kW,

avand pornirea stea-triunghi avem urmatoarele caracteristici:

- curentul de pornire: Ip = 41,5 A;

- curentul fuzibilului: In fuz = 25 A;

- sectiunea conductoarelor de cupru: S = 2,5 mm2;

- tipul releului termic: TSA 32.

- curentul de reglaj al releelor termice: Ir,A = 15 – 20 A.

Pentru circuite de forta:

Infuz – curentul nominal al fuzibilului sigurantei;

Ip – curentul de pornire;

-69-

Kp – coeficient in functie de sistemul de pornire, pentru pornirea stea – triunghi Kp = 2.

c) Verificarea sectiunii la pierderea de tensiune

ΔU% - pierderea de tensiune in procente;

Pn – puterea motorului, in W = 7500 W;

L – lungimea circuitului, in m = 0,2 m;

γ – conductibilitatea materialului = 35,7 m / Ω mm2;

U – tensiunea de linie, in V;

S – sectiunea conductei, in mm2 = 2,5 mm2.

In momentul pornirii, pierderea de tensiune este:

ΔUp% ≤ 12% 0,0116 % < 5 %

ΔU % ≤ 5% 0,03 % < 12 %.

-70-

VI. PROTECTIA CIRCUITELOR DE ILUMINAT

Protectia circuitelor de iluminat se face impotriva suprasarcinilor care apar datorita

scurtcircuitelor sau suprasarcinilor.

Protectia se realizeaza cu sigurante fuzibile sau cu intreruptoare automate mici

prevazute cu relee termice.

La instalatiile de iluminat si prize, la care posibilitatea aparitiei suprasarcinilor este

minima - iluminatul fluorescent, ca valoare nominala a curentului fuzibilului sigurantei sa fie

cel mult egala cu valoarea curentuluimaxim admis in conducte:

In fuz ≤ Imax ad

Pentru circuitele de prize Imax ad = 18 A, deci voi alege In fuz = 16 A, iar pentru circuitele

de prize pentru care Imax ad = 23 A, In fuz = 20 A.

Pentru protectia circuitelor vom utiliza sigurante fuzibile cu soclu DII, avand un curent

nominal In = 25 A, Infuz = 16 A, Infuz = 20 A si soclu tip IF, cu legaturi fata pentru uz general.

Pentru protectia motorului aven Infuz = 25 A, si In = 63 A.

Pentru a putea realiza protectia circuitului dintre tabloul electric si fisa de bransament

trebuie sa calculam puterea totala instalata.

Curentul nominal este:

Aleg o conducta de cupru tip FY cu 4 conductoare montate in tub, avand sectiunea

minima a conductoarelor S=25 mm2.

-71-

Curentul maxim admisibil: Imax ad = 100 A.

Verificarea sectiunii la pierderea de tensiune:

Curentul nominal al fuzibilului sigurantei necesare protectiei acestiu circuit va fi:

-72-

VII. CALCULUL ECONOMIC

Calcului economic il intocmesc pe baza numarului necesar de corpuri de iluminat, de

surse de lumina si pe baza listelor de preturi cu principalele produse aflate in fabricatie.

Pretul pentru o plafoniera tip PDA 02 160 este de 35 RON. Numarul necesar de astfel

de plafoniere este de 49, deci:

Total RON = 49 buc x 35 RON = 1715 RON







Pretul unui corp tip FIDA 03 120 este de 35 RON. Numarul necesar de corpuri de tip

FIDA 03 120 este de 3, deci:


Pretul unui corp de iluminat tip CDISE, necesar iluminatului de siguranta de evacuare

este de 400 RON. Pentru instalatia de iluminat de siguranta a pensiunii avem nevoie de 6

astfel de corpuri de iluminat, deci:


Deci pentru corpurile de iluminat suma necesara este de:

TOTAL RON = 1715 + 1440 + 350 + 105 + 2400 = 6010 RON

Pretul unei lampi fluorescente de 20 W este de 3,5 RON. Numarul total de lampi

necesare este de 3 buc, deci:

Total RON = 3 buc x 3,5 RON = 10,5 RON.

Pentru cele 90 de plafoniere am nevoie de 141 de becuri incandescente de 60 W. Un

bec incandescent are pretul ed 2 RON, deci:

-73-

Total lei = 141 buc x 2 RON = 282 RON.

Suma necesara pentru echiparea corpurilor de iluminat este de:

TOTAL LEI PT. SURSE = 10,5 + 282 = 292,5 RON

Deci valoarea totala necesara realizarii instalatiei de iluminat este de:

TOTAL = 6010 + 292,5 = 6302,5 RON.

VIII. INSTRUCTIUNI DE N.T.S.

a) Conditii de iluminat.

Toate spatiile de lucru in care se efectueaza activitati permanente sau temporare se vor

asigura cu iluminatul natural, artificial sau mixt pe toata durata desfasurarii acestora.

Iluminatul natural, artificial sau mixt se va realiza astfel incat sa asigure o eficienta

vizuala buna, securitatea persoanelor sau exploatarea corecta a instalatiilor, masinilor sau

utilajelor.

In timpul zilei toate spatiile de lucru vor avea lumina naturala directa. Fac exceptie

spatiile amplasate in subsol.

Factorii care se vor considera la proiectarea si verificarea conditiilor de iluminat de

lucru sunt:

- nivelul de iluminare;

- uniformitatea iluminarii;

- distributia corecta a luminantelor in incapere;

- evitarea fenomenului de orbire;

- culoarea luminii si a suprafetelor incaperii;

- intretinerea instalatiei de iluminat;

- directia luminii.

Pentru asigurarea conditiilor de calitate a iluminatului se vor respecta urmatoarele

masuri:

A. Folosirea surselor de lumina in raport cu cerintele vizuale ale lucrarilor;

B. Ecranarea surselor de lumina.

b) Intretinerea si exploatarea iluminatului.

Instalatiile de iluminat artificial se vor intretine periodic. La proiectarea si exploatarea

instalatiilor de iluminat se vor lua in consideratie factorii de depreciere.

-74-

Pentru intretinerea instalatiilor de iluminat se vor prevedea instalatii fixe sau mobile cu

ajutorul carora se pot efectia lucrarile fara pericol de accidentare. Intretinerea instalatiilor de

iluminat se va efectua de catre echipe formate formate din 2 muncitori, special destinate

acestui scop.

Echipa de intretinere va avea in componenta sa cel putin un muncitor cu calificare de

electrician care va efectua operatia de intretinere.

Intretinerea instalatiilor de iluminat se va face dupa intreruperea tensiunii in circuitul

de alimentare. Daca corpurile de iluminat invecinate, alimentate de la alte circuite decat cel

intrerupt, nu asigura conditiile de iluminat necesare activitatii de intretinere se va folosi un

corp de iluminat portabil alimentat la tensiune redusa.

c) Masuri cu caracter general.

Instalatiile de iluminat local si localizat se vor realiza numai cu corpuri de iluminat

special construite in acest scop, cu caracteristici luminotehnice corespunzatoare lucrarilor

efectuate.

Corpurile de iluminat vor fi astfel montate incat sa aiba o pozitie fixa si sa nu vibreze

in timpul functionarii.

Gradul de protectie al corpurilor de iluminat se va alege in functie de caracteristicile

mediului in care se monteaza.

Toate spatiile de lucru din industrie cu personal permanent, in care exista pericol de

accidentare la intreruperea functionarii iluminatului normal se vor prevedea cu instalatii de

iluminat de siguranta fixe sau portabile, conform legislatiei in vigoare.

In spatiile fara personal permanent se va prevedea iluminat de siguranta daca la

intreruperea functionarii iluminatului normal este necesar sa se intervina la instalatiile din

aceste incaperi.

-75-

IX. BIBLIOGRAFIE

1. C. Bianchi, Ov. Centea – Instalatii electrice in constructii – Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti - 1976

2. Ion Mircea – Instalatii si echipamente electrice - Editura Didactica si Pedagogica, 2002.

3. Normativ de protectia muncii pentru industria de utilaj greu, constructii de masini si

electrotehnica - Editat de Oficiul de Informare Documentara – 1987, Bucuresti.

-76-

proiectarea instalatiilor de iluminat si prize la o cladire

Documents