psihicul uman si structura sa

10
Psihicul uman si structura sa

Upload: cristina-maria-calin

Post on 09-Aug-2015

935 views

Category:

Documents


51 download

DESCRIPTION

stiinte psihologie

TRANSCRIPT

Page 1: Psihicul Uman Si Structura Sa

Psihicul uman si structura sa

Page 2: Psihicul Uman Si Structura Sa

Ce este psihicul?• Psihic este un termen cu origine greacă, care localizează

sufletul uman sau mintea sa ca totalitate intelectivă i șafectivă.

• Psihicul define te personalitatea ca unitate școmportamentală dotată cu percep ie, intelectivitate i ț șafectivitate.

• Caracteristica fundamentală a psihicului este con tien aș ț , cel mai complex operant i cea greu de în eles func ieș ț ț .

Page 3: Psihicul Uman Si Structura Sa

Constienta• Con tien a este proprietatea subiectului de a se identifica modal ș ț

pe sine ca entitate distinctă de ambient i a identifica toate șidentificările de sine. Prin con tien ă omul se poate reprezenta i ș ț șmodela dinamic, intelectiv i afectiv, adică î i poate construi ș șdescrieri lingvistice de stare. Con tien a asigură cuplajul ș țpermanent al omului cu realitatea, dar tot ea permite desprinderea subiectului de realitate i interac iunea ș țtransformantă a realită ii.ț

• O trăsătură importantă a individualită ii con tiente este ț șinten ionalitatea, definită ca autonomie comportamentală a țsubiectului, ca posibilitate a acestuia de a selecta, declan a, șîntre ine i finaliza ac iuni în orice ambient prin propriile ț ș țresurse informa ionale i energetice.ț ș

• Con stien a este atât cauza cât i suportul continuu al psihicului, ș ț șea multiplică indefinit subiectul prin propria reconstituire de sine, realizând interac ia individului cu sine, cu realitatea, cu țsemenii săi.

Page 4: Psihicul Uman Si Structura Sa

• Psihicul generează personalitatea, aceasta fiind un ansamblu de caracteristici informa ionale autoexplicitante i autocontrolante ț șinten ional, unitar conectate, orientate permanent către țdefinirea de stări scop proprii fiecărui subiect.

• Psihicul i însu irile lui a fost investigat cu milenii în urmă i ș ș șeste cercetat cu diferite mijloace i strategii i în prezent, dar ș șîncă neîn eles func ional pe deplin.ț ț

• Simplificat am putea distinge trei nivele constitutive ale psihicului, anume:

• Percep ia i reprezentarea realită iiț ș ț• Limbajul i reconstruc ia lingvistică a realită iiș ț ț• Afectivitatea

Page 5: Psihicul Uman Si Structura Sa

• Fiecare din aceste func ii are un rol important în unitatea țpsihicului, fiecare contribuie cu ceva la construc ia i ac iunile ț ș țsubiectului.

• Percep ia este canalul informa ional prin care psihicul prime te ț ț șmesaje purtătoare de modalitate.

• Reprezentarea este procesul psihic spontan, incontrolabil inten ional, prin care este extrasa forma realită ii, adică ț țfenomenalitatea, din mesajul perceptual.

• Intelectivitatea este ansamblul de proceduri mentale, construite lingvistic, prin care alcătuirea reprezentării este precis discriminată structural i interctic, semnificată lingvistic i ș șasamblată cauzal.

Page 6: Psihicul Uman Si Structura Sa

• Afectivitatea este acea capabilitate subtilă a personalită ii țde a atribui valori realită ii i persoanei i a trăi ț ș șintensional, emotiv, atribuirea de valori i interac ia cu ș țvalorile.

• Afectivitatea este func ia atractorial repulsivă prin care țsubiectul se raporteză prin sentimente pozitive sau negative la tot ce impresionează, influen ează sau țcondi ionează cumva psihicul.ț

Page 7: Psihicul Uman Si Structura Sa

Subconstientul• SUBCONSTIENTUL reprezinta una dintre ipostazele

importante ale psihicului care nu poate fi nici ignorata, nici redusa sau identificata cu alte iposteze ale acestuia.

• Subconstientul dispune nu numai de continuturi specifice, ci de mecanisme si finalitati proprii.

• Subconstientul este o formatiune sau un nivel psihic ce cuprinde actele care au fost candva constiente, dar care in prezent se desfasoara in afara controlului constient.

• El este rezervorul unde se conserva toate actele ce au trecut candva prin filtrul constiintei, s-au realizat cu efort, dar care se afla intr-o stare latenta, de virtualitate psihica putand insa sa redevina oricand active, sa paseasca pragul constiintei.

Page 8: Psihicul Uman Si Structura Sa

• Subconstientul este definit prin continutul memoriei de lunga durata, care nu se afla antrenat in momentul dat in fluxul operativ al constiintei, dar care poate fi constientizat in situatii adecvate. El cuprinde informatii, aminitri, aotumatisme, deprinderi, ticuri, stari de set (montaj) perceptiv si intelectual, tonusul emotional, motive.

• Importanta subconctientului nu o putem subestima, fiind greu de imaginat existenta psihica normala a omului fara prezenta si functionalitatea lui.

• Subconstientul da sens adaptativ invatarii permitand stocarea informatiei si experientei pentru uzul ulterior. In desfasurarea oricarui proces constient, chiar daca el este provocat si se raporteaza la un obiect sau la o situatie externa concreta, subconstientul se conecteaza in mod neconditionat la experienta anterioara, atat in forma operatiilor cat si a modelelor informationale-imagistice sau conceptuale.

Page 9: Psihicul Uman Si Structura Sa

Inconstientul• INCONSTIENTUL constituie cel mai controversat nivel de

organizare a vietii psihice, in legatura cu care pozitiile de negare sau de afirmare abunda in literatura de specialitate.

• Psihologia contemporana difineste inconstientul intr-o maniera extensiva si pozitiva, ca fiind o formatiune psihica ce cuprinde tentintele ascunse, conflictele emotionale generate de resorturile intime ale personalitatii.

Page 10: Psihicul Uman Si Structura Sa

• Ştiaţi că… • Creierul este mai activ noaptea decât ziua?• Prin studii electrice si nu numai, cercetătorii au sesizat că

noaptea creierul este mult mai activ decât ziua. Oamenii de știinţă nu au putut explica mecanismele care stau în spatele acestui rezultat uimitor, însa ei cred că activarea intensă cerebrală din timpul somnului se datorează tuturor proceselor reparatorii atât la nivel celular și energetic, cât și ca ansamblu funcţional, ca structurare a memoriei, estompare a stimulilor afectivi prea puternici sau marcanti, deci practic are loc o reechilibrare atât fizică, dar și psihică, emoţioanală, comportamentală.