publica˘ie lunară de informa˘ii și opinii decembrie 2011 ... · pdf filecă în...

Naşterea Domnului să ne ofe-re lumină spirituală şi căldu-ră sufletească, iar Noul An să ne găsească tot împreună, mai înţelepţi, mai uniţi şi mai

buni la suflet. La Mulţi Ani!

Colectivul redacţional

Întotdeauna apropierea săr-bătorilor de iarnă aduce cu ea un aer de bucurie, de în-seninare. Din păcate, de la an la an, din ce în ce mai puţi-nă bucurie vedem pe faţa oa-menilor, din ce în ce mai pu-ţin împărtăşim taina sfântă a sărbătorilor.

Oare nu mai avem puterea de a ne bucura, nu mai avem entuziasmul sărbătorilor? Cred, mai degrabă, că viaţa ne-a înrăit. Am devenit mai egoişti, mai închişi în noi. Iar

asta nu se datorează neapărat sărăciei, deoarece însuşi tre-cutul acestui popor ne arată că în momente grele a exis-tat mereu unitate.

Aşa cum orice decizie, ori-ce schimbare, are părţi bune şi părţi mai puţin bune, cred că lipsa unei bucurii reale, a acestei închideri în noi, am „împrumutat-o” de la po-poarele nordice din Uniu-nea Europeană: olandezii şi germanii. Dar, această ati-tudine nu ne caracterizează pe noi, românii. Noi suntem

mai sociabili, mai încreză-tori în perceptul biblic „Iu-beşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi!”

Cred şi sper că aceste săr-bători sunt un bun prilej să ne reamintim cum ne bu-curam altădată, să punem în aplicare la modul propriu îndemnul colindului „Des-chide uşa, creştine!”. Şi fie ca aceste sărbători să ne readu-că obişnuinţa de a ne bucu-ra împreună.

Decembrie 2011, Anul II, nr. 19, 10 paginiSe distribuie GRATUIT www.ziarulcrisul.ro

Atmosferă de sărbătoare

E D I T O R I A LBucuria de altădată

Cosmin Pascu Adriana Bejan

Publicație lunară de informații și opinii

Anca Boagiu , ministrul Trans-porturilor, a fost prezentă de cu-rând pe DN 79 Arad– Oradea pentru o nouă verificare a lucră-rilor de modernizare a părţii ca-rosabileReprezentanţii firmei Astaldi, cei care sunt responsabili cu desfăşu-rarea lucrărilor de asfaltare i-au prezentat ministrului stadiul în care aceştia se află, susţinând că DN 79 Arad–Oradea poate fi fi-nalizat în aprilie-mai 2012.La această întalnire oficială dintre ministrul Transporturilor şi re-prezentanţii firmei Astaldi a fost prezent şi europarlamentarul Io-sif Matula.

Şoseaua Arad-Oradea este realizată în proporţie de 75%

PAG 4



Plecând de la ideea că una dintre nevoile din această perioadă a anu-lui este îmbrăcămintea, iar dulapu-rile multora dintre noi sunt pline de haine pe care nu le mai purtăm, clasa doamnei învăţătoarea Corne-lia Cristea a hotărât să facă donaţii unor familii cu posibilităţi reduse din Chişineu-Criş.

La acestă acţiune de strângere şi distribuire de ajutoare s-au impli-cat şi membrii Asociației „Pro Cri-

sius”. Astfel, în prag de Crăciun, pa-chetele cu jucării şi haine aproape noi au ajuns la trei familii din oraş, producându-le puţină bucurie.

Se intenționează ca astfel de acte de binefacere să mai aibă loc şi pe viitor pentru că niciodată nu este târziu pentru a face donaţii, întot-deauna va exista un copil care se va bucura de cadoul lui!

DECEMBRIE 2011 OPINII/ACTUALITATI

2

VOCEA STRĂZII Cum vă veți petrece în acest an sărbătorile de iarnă?

Kovacs Cristina

(operator)

“Ca în fiecare

an, vom sărbă-

tori Crăciunul și

Anul Nou în fa-

milie, alături de

cei dragi.”

Ștefan Radu Virgil

(lucrător comercial) „Voi petrece Sărbătoarea Crăciunului cu familia, iar de Anul Nou voi fi la Biserică, iar apoi acasă cu cei dragi”

Purtan Marian (frizer)

„Anul acesta voi sărbători Crăciunul alături de familie și cunoștințele apropiate, iar în Noul An sper ca cei din conducerea țării să își facă treaba mai bine”.

Veber Elisabeta (pensionară)

„Doresc să petrec Crăciunul cu bucurie și fericire alături de familia mea și sper ca Anul Nou să fie mai bun decât acesta”

Muranyi Ciprian (masterand)

„Nu am stabilit încă unde și cum voi petrece sărbatorile de iarnă, însă probabil voi petrece cu prietenii.

S.M. (pensionară)

„Anul acesta, având o pensie destul de mică, voi sărbatori Crăciunul și Anul Nou în familie cu copiii și nepoții”

Haine şi jucării pentru familiile nevoiaşe

Blanca Molnar, Loredan Pantoș

Corina Dumitraş

S.G. (șofer):

„Trotuarul este foarte stricat, iar canalizarea și șanțurile sunt de nedescris. Ar trebui să se rezolve aceste două probleme urgent.”

L.D. (mecanic):

„Este vizibil că trotuarul este într-o stare deplorabilă și ar trebui reparat. În rest nu am nimic de obiectat.”

Blanca Molnar şi Bianca Selegean

M. R. (pensionară):

„Sunt revoltată de cum arată trotuarul pe partea noastră de stradă. Deși pe cealaltă parte a străzii s-a betonat trotuarul, noi asteptăm de trei ani și totuși, degeaba.”

Junc Florica (casnică)

„Cel mai mult mi-aș dori să se re-noveze trotuarul și sper că până la primăvară să se rezolve această problemă.”

Sesizări și sugestii de la cetățeni Ce îmbunătățiri doriți să se facă pe strada pe care locuiți?

Localnicii de pe strada Bărăganului își spun nemulțumirile

Balint Maria (casnică)

„Ar trebui să se asfalteze drumul pentru ca să pu-tem circula în condiții norma-le. Trotuarul ar fi a doua problemă care așteptăm să fie rezolvată cât mai repede.”

Botaș Elena

(pensionară):

„Se vede clar că

trotuarul este un

dezastru, plin de

gropi și apă. Abia

se poate circula.”



Sărbătoarea Crăciunului reprezintă pen-tru cei mai mulți dintre noi prilejul de a ne reuni în familie, de a petrece alături de cei dragi, de a alerga după cadouri şi de a împodobi bradul de CrăciunPentru copii, Crăciunul are o semnificație aparte, este momentul primilor fulgi de nea, a cadourilor de la Moş Crăciun. Este momentul în care simt cel mai tare dra-gostea părinților, a fraților mai mari, a bunicilor. Există însă şi copii pentru care această sărbătoare nu înseamnă să fie acasă alături de familie, pentru că viața a fost la un moment dat dură cu ei şi le-a ră-pit bucuria de a simți spiritul Crăciunului. Dar poate că tocmai aceşti copii simt cu adevărat ce înseamnă Crăciunul, dincolo de agitația cumpărăturilor şi a cadourilor. Ei ştiu să aprecieze mai bine ca oricine fi-ecare minut din sărbătorarea creştinătății.

Pentru ei, Naşterea Mântuitorului în-seamnă mult mai mult decât primirea unor simple cadouri. Zilele trecute am păşit la Orfelinatul din Chişineu-Criş şi am avut ocazia să discutăm cu câțiva din-tre cei care se simt ca acasă aici. Am trecut pe la aceşti copii cu suflet şi i-am între-bat cum aşteaptă Crăciunul şi ce obişnu-iesc să facă de Sărbători.Moise Adrian (13 ani): ,,În seara de Cră-ciun merg la biserică iar apoi, împreu-nă cu ceilalţi copii, mergem la colindat. După colindă, abia aştept să ajung acasă să deschid cadourile de sub brad”.Buburuzan Alina Cătălina (9 ani): ,, După ce am ajuns de la biserică aştept cu nerăb-dare să vad ce cadouri am primit”.Lăpugean Gabriel (12 ani): ,,De Crăciun sărbătorim Naşterea lui Isus Hristos. Pen-tru mine cel mai frumos este că mergem la colindat şi, când ajung acasă, cu mare

bucurie, deschid cadourile”.Varga Manuel (12 ani): ,,Eu de Crăciun aştept cu nerăbdare să învăţ noi co-linde şi să le cânt acompaniat de chitară”.Giurea Lole Manuel (11 ani): ,,Cel mai mult mă bucur pentru cadouri, dar îmi place şi pomul de Crăciun, saloanele şi duciurile. Îmi place să colind şi să împo-dobesc casa”.David Iulia Roberta (12 ani): ,,De Cră-ciun îmi place să ajut la pregătirea prăjitu-rilor, să desenez şi să confecţionez deco-raţiuni pentru Crăciun”.Rădulescu Avram (9 ani): ,,Mie îmi place să împodobesc bradul, să mănânc prăji-turi şi dulciuri, iar în seara de Crăciun îmi place să merg la colindat”.Haideți să ne gândim cu toții la ce ar tre-bui să însemne cu adevărat pentru fiecare dinre noi această sărbatoare, dincolo de agitație şi cadouri

DECEMBRIE 2011REPORTAj

3

- Aţi obţinut bani europeni prin măsura 112. A fost di-ficil să-i obţineţi? Cum v-aţi hotărât să accesaţi aces-te fonduri nerambursabile?

- Ideea de proiect a venit în urma mai multor discuţii cu specialistul zootehnist, după ce am auzit de posibilităţile de finanţare oferite agriculto-rilor prin PNDR, prin acce-sarea diferitelor măsuri active la acea perioadă. Mai depar-te, cu sprijinul Oficiului de Consultanţă Agricolă Arad, am reuşit să stabilim un plan de afaceri, să sriem cererea de finanţare şi să strângem toa-te documentele necesare do-sarului de finanţare.

- Care era dimensiunea fermei dumneavoastră îna-inte de a vi se aproba pro-iectul?

- Familia mea s-a ocupat în general de creşterea animale-

lor, având 866 de oi, 3 porci, 2 vaci, dar pe lângă asta mai aveam aproximativ 70 ha de păşune şi 9 ha teren arabil.

- De câti bani aţi reușit să faceti rost prin acest proiect și ce v-aţi propus să realizaţi cu ei pentru a dezvolta fer-ma?

- În planul de afaceri era prevăzută achiziţionarea unui tractor, creşterea suprafe-ţei de teren în exploatare dar

şi o creştere a numărului de animale, iar pentru realizarea acestor obiective am obţinut 23 000 euro. Banii i-am pri-mit în două tranşe, de fiecare dată după justificarea efectu-ării plăţilor.

- Aţi reușit să încasaţi în to-talitate aceste fonduri până în acest moment? Care este dimensiunea fermei dum-neavoastră acum?

- În doi ani am reuşit să în-

casăm toată suma promisă, 23 000 euro. Am achiziţionat un tractor pentru a lucra te-renul cu el, am mai arendat încă 5 ha de teren arabil şi am crescut numărul de animale cu 164 oi, 6 porci şi o vacă.

- Cum valorificaţi produc-ţia?

- Suntem prezenţi cu produ-sele noastre pe piaţa din Chi-şineu-Criş precum şi pe al-tele. Întâmpinăm dificultăţi însă din cauza intermediari-lor prezenţi pe pieţe, care nu fac altceva decât să ne vân-dă produsele la un preţ mai mare, câstigând mai mult decât noi agricultorii, care muncim pentru aceste pro-duse. Sperăm însă să găsim o cale mai bună de valorificare a subproduselor animaliere odată cu deschiderea fabricii de lapte de la Socodor.

- Una peste alta, recoman-daţi și altora accesarea fon-durilor europene pentru sprijinirea agriculturii?

- Recunosc că s-a muncit mult la dosar, birocraţia a fost mare, dar trăgând linie, pot spune cu toată convin-gerea că merită efortul.

Gheorghe Dumitraş

Blanca Molnar

Tânăr fermier chişeuan, cu bani europeni

În aşteptarea Crăciunului

Mulsul oilor la ferma Dolha

Într-una din ediţiile trecute ale acestei publicaţii vă prezentam la modul teoretic cum este posibilă sprijinirea activităţii agricole de orice fel şi la orice nivel de dezvoltare, conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). În acest număr, ne propunem să vă facem cunoscută activitatea unui tânăr fermier din Chişineu-Criş, care a reusit să-şi dez-volte ferma obţinând o finanţare nerambursabilă în urma accesării măsurii 112 “Insta-larea tinerilor fermieri” din cadrul PNDR. Tânăr, ambițios şi pasionat de domeniul în care lucrează împreună cu familia sa, Dolha G Grigore a reuşit să obţină în 2009 fonduri euro-pene nerambursabile care l-au ajutat să-şi dezvolte ferma.



Sâmbătă, 17 decembrie la Chişineu-Criş s-au des-chis porţile celei de-a doua ediţii a Târgului de Cră-ciun, eveniment organizat de Asociaţia „Pro Crisius” şi de Cabinetul europarla-mentarului Iosif Matula.

Deşi de dimineaţă o ploa-ie torenţială le-a dat mari emoţii organizatorilor şi comercianţilor, la deschi-derea evenimentului lucru-rile au intrat pe făgaşul nor-mal. Atmosfera s-a încins, eforturile celor prezenţi de a contribui la o sărbătoare reuşită fiind completate de preparatele la ceaun sau la grătar pregătite de bucătari iscusiţi. Nu mai puţin de 28 de firme s-au prezentat cu diverse produse tradiţiona-le, începând cu cârnăciori şi terminând cu ornamente de Crăciun.

Parlamentarul european Iosif Matula a deschis oficial târgul, alături de acesta fiind prezenţi, pe scenă, Ana Ma-ria Dumitrean, directorul Centrului Cultural Judeţean, consilierii judeţeni Rodica Chambre şi Adrian Năsui, de Ioan Mălăeş, directorul Direcţiei Agricole, Aurel Ar-delean, rectorul Universită-ţii „Vasile Goldiş” din Arad,

precum şi de reprezentanţi ai bisericii.

„Anul trecut, la prima edi-ţie, organizarea acestui târg a fost pentru noi o provocare. Anul acesta a devenit o pro-misiune pe care am făcut-o locuitorilor oraşului Chişi-neu-Criş. Am dorit ca acest târg să devină o tradiţie, o sărbătoare destinată chişe-uanilor, un eveniment de care aceştia să se bucure şi care să îi aducă împreună, în preajma sărbătorii Crăciu-nului. Le mulţumesc tutu-

ror celor care au fost alături de noi şi sunt convins că cele două zile de sărbătoare vor fi pe placul tuturor”, a declarat europarlamentarul Iosif Ma-tula.

Atmosfera de sărbătoare a fost completată de formaţia Crescendo Harmony Junior din Sebiş, Grupul folcloric Floricica, Corul şcolar ma-ghiar din Pădureni, Corul Liceului Teoretic „Mihai Ve-liciu”, Corul Bisericii Catoli-ce din Sintea, Corul Bisericii Baptiste „Emanuel”, precum

şi de Corul de copii din Cin-tei.

Imediat după deschide-rea târgului, organizatorii au anunţat şi organizarea unei tombole la care au fost in-vitaţi să participe toţi locu-itorii oraşului. Extragerea a avut loc duminică după-amiaza, iar câştigătorii au fost premiaţi cu premii con-stând în aparatură electro-nică şi electrocasnică, dar şi în premii surpriză.

A fost tăiat un porc, care a fost preparat conform tradi-

DECEMBRIE 2011

4

EVENIMENT

Atmosferă de sărbătoare la Târgul de Crăciun



ţiei locale. Bucătarii au în-cins grătarele şi ceaunele şi au gătit tocăniţe, varză cu carne sau cârnaţi şi carne la

grătar.A doua zi de Târg s-a do-

vedit cât se poate de densă şi variată în manifestări. For-maţiile de dansuri din Liva-da, Pilu, Vărşand, elevii de la şcoala primară din Adea, precum şi cei de la Gru-pul Şcolar din oraş, Grupul Bisericii Penticostale, for-maţia Dănuţ Onica, Ştefan Muntenaş, Gina şi Teodora Rus, Melania Mercea, Florin Opriţescu, Oana Miron, La-

ura Popa i-au încântat pe cei prezenţi la evenimnent cu dansuri şi colinde.

Europarlamentarul Iosif

Matula şi-a continuat pro-iectul de acordare a diplo-melor de aur, început în urmă cu 2 luni. 24 de fami-lii din Chişineu-Criş şi Nă-dab, care au împlinit pes-te 50 de ani de căsnicie, au fost premiate la cea de a doua ediţie a Târgului de Crăciun, primind diplome, flori şi mici atenţii.

De asemenea, familiile Costan şi Mateuţ au fost identificate la târg ca fă-când parte din această cate-gorie şi urmează să fie pre-miate în viitorul apropiat.

Diplomă de aur: Cupluri premiate la Targul de Crăciun,

ediţia a II-aArdelean Ioan şi FloareBarna Mihai şi Elena

Ciubotariu Neculai şi MariaGavra Constantin şi Floare Grozav Ioan şi Ecaterina

Guiu Aurel şi FloareKiss Coloman şi Florica

Krista Francisc şi EcaterinaLazăr Gheorghe şi FloareOieş Gheorghe şi ParaschivaPanca Viorel şi Lucreţia

Părtan Ioan şi IleanaTokai Iosif şi Rozalia

Torj Ioan şi IrinaTruţă Nicolae şi Margareta

Valter Iosif şi ElisabetaVutan Ioan şi Lucreţia Buha Teodor şi EsteraMorar Petru şi Aurica

Nemet Ludovic şi IulianaSava Petru şi Maria

Ispas Ilie şi AnaMateuţ Teodor şi Ana

Crişan Dimitrie şi Livia

DECEMBRIE 2011

5Loredan Pantoş, Adriana Bejan

EVENIMENT

Târgul s-a bucurat de un interes semnificativ atât din partea vizitatorilor, cât şi din partea oficialităţilor. La eveniment au fost pre-zenţi şi Traian Igaş, Minis-trul Administraţiei şi In-ternelor, Gheorghe Seculici - preşedintele PDL Arad, Militon Şerb, primarul Co-munei Livada.Minsitrul a apreciat prezenţa nume-roasă a chişeuanilor la târg, iar preşedintele Gheorghe Seculici le-a mulţumit or-ganizatorilor pentru iniţi-ativa organizării unei astfel de acţiuni, menită să păs-treze tradiţiile.



Iskolánk tanulói nagy lelkesedéssel készülőd-nek a közelgő karácsony megünneplésére. Szor-galmasan ismétlik versei-

ket, vidáman énekelik da-laikat. Iskolánkban minden évben közösen köszöntjük a szülőket és a hozzátartozókat egy bensőséges műsorral, ez a mi ajándékunk, amivel köszönetet mondunk a sok szeretetért és törődésért ami-vel elhalmoztak bennünket az év során.

Már az elkövetkező ünnep jegyében, december 15.-én, diákjaink egy csoport-ja, Vörös Kinga tanárnő ve-zetésével részt vesz a Jelen Ház nagytermében megtar-tott könyvbemutatón. Péter András és Réhon József könyvét, az Iskola a Kálvin

János utcában című kötetet, december 17-én szomba-ton, Kisjenőn a Római Ka-tolikus Ifjúsági házban is be-mutatják.

Az idei évben is fellépnek diákjaink a karácsonyi vásáron, amely második alkalommal kerül megszer-vezésre a Pro Crisius Egyesület és Iosif Matula Arad megyei EP-képviselő irodája által. A rendezvény első napján, december 17-én, szombaton a Teilor utcában, lépnek fel iskolánk diákjai. Karácsonyi énekeket adnak elő az

I-IV osztályos diákok Pusztai Mária-Matild, Bor-sos-Lackó Vilmos, Csáki Margit és Szilasi Ildikó tanítók irányításával, az V-VIII osztályos tanulók

Máté Erzsébet és Sime Judit tanárnők vezetésével és a re-formátus vallásórán reszt-vevő gyerekek, Papp József református lelkipásztor ve-zetésével.

A városházán is fellépnek

tanulóink a polgármester, Burdan Gheorghe és a váro-si tanács meghívásának ele-get téve, az I-IV osztályos diákok tanítóik vezetésével karácsonyi dalokat adnak elő. A líceum ünnepi műsorára a kultúrotthonban kerül sor, december 22.-én. Itt az V-VIII osztályos ta-nulók kórusa lép fel Bíró Margit, Máté Erzsébet és Sime Judit tanárnők ve-zetésével.

Az idei tanévben is folytatódik az a partneri kapcsolat, amelyet Bíró Mar-git tanárnő kezdeményezett és amelynek tagjai: a „Mi-

hai Veliciu” Elméleti Líce-um, a Bátori Általános Isko-la, a Dévai Szent Ferenc Alapítvány nagyszalon-tai kirendeltsége és a helyi Gyermekotthon. December 16.-án, Berek Elza óvónő segítségével mézeskalácsot díszítünk, majd a SNAC program (Programul Naţi-onal al Strategiei Naţionale de „Acţiune Comunitară”) keretében készítjük el a sze-retteinknek szánt ajándéko-kat.

A mi előadásunkat re-mélhetőleg már az új tor-nateremben tarthatjuk. Itt fellépnek iskolánk ta-nulói, sor kerül a legszebb „karácsonyi sarkot” be-rendező osztály díjazására, megtekinthetik iskolánk újságának, a Diákszónak pályázatára beérkezett képeslapok és karácsonyfa-díszek kiállítását és ezek díjazását. Ide is várjuk sze-retteinket, hogy közösen ünnepeljünk az iskola karác-sonyfája alatt.

Kellemes karácsonyi ünne-peket és boldog új évet kíván mindenkinek az Erdőhegyi Iskola közössége.

Iskolánk honlapján ( ht t p : / / p a d u r e n i . w e t -paint.com) megtekinthe-tik az előadásainkról és te-vékenységeinkről készült képeket, filmecskéket.

DECEMBRIE 2011

6

MAGyAR OLDAL/PAGINÃ îN LIMBA MAGhIARÃ

Készülődés a Karácsonyra

Sime Judit„Az övéi közé jöve és az övéi nem fogadák be őt. Valakik pedig be-fogadák őt, hatalmat ada azoknak, hogy az Isten fiaivá legyenek, azoknak, akik az ő nevében hisznek...” János evangéliuma 1:11.12.Karácsony a fény ünnepe. Ezernyi izzó világítja meg az utcákat, öltözte-ti ünneplőbe környezetünket. Fényesebbek a városok, a hajlékok. E fény azonban nem hasonlítható ahhoz, mely Betlehem pusztájában ragyogott, hirdetve Isten szeretetét, hogy akit évezredek óta vártak, a világ megváltó-ja megszületett. Az övéiért jött, népét megváltani, Istennel való kapcsula-tukat helyreállítani. És mégis oly fájdalmas olvasni, hogy „az övéi nem fo-gadák be őt”. Nem fogadta be Betlehem népe, csak egy istállóban jutott hely számára. Nem fogadta be Heródes és Kajafás sem, a társadalom vezető tagjai. De nem fogadta be Jeruzsálem népe sem, hiszen „Feszítsd meg”-et kiáltott nagypénteken. És nem igazán akarja befogadni őt a mai világ sem. Egy csillogó-villogó, romantikus téli idillel akarja felváltani a karácsonyi evangéliumot. A mai napig jön Krisztus az övéi közé, és mai napig oly so-

kan nem fogadják be őt.De milyen csodálatos, hogy ezt a fényt mégsem lehet kiölni. Ember, Isten tervét meg nem változtathatja. Ő jön, „...hogy valakik befogadják őt...Is-ten fiaivá legyenek.” Lehet olyan karácsonyunk, melyben megváltozhat önértékelésünk. Már nem csak leírt adatként tekinthetünk önmagunkra, hanem mint Isten fiai. A bűn rabságából megváltott gyermekei. Másként nézhetjük önmagunkat és másként tekinthetünk Istennel való kapcsola-tunra. Egy Krisztust elutasító világban engedjük, hogy megérkezhessen hozzánk Ő, Aki azért jött, hogy valaki hisz Őbenne el ne vesszen, hanem örök élete legyen. Csak így lesz igazi ünnepünk, holnapunk, örömünk, re-ménységünk.Ezen gondolatokkal kívánok Erdőhegykisjenő minden lakosának áldott karácsonyt és boldog új esztendőt.

Papp JózsefRef.lelkipásztor



Luna decembrie marchează atât sfârşitul unui an, al unei etape din viaţa noastră, cât şi începutul fru-moaselor sărbători de iarnă. Sfântul Nicolae, Crăciunul, Anul Nou – toa-te sunt evenimente aşteptate cu mul-tă nerăbdare, în special de cei mici, de copii.

În oraşul nostru, copiii Grădini-ţei P.P. pregătesc în fiecare an serbări deosebite, cu tematici alese pentru a scoate în evidenţă însemnătatea săr-bătorilor de Crăciun. În acest an, în data de 21 decembrie, la Grădiniţa P.P. din Chişineu-Criş a avut loc pu-nerea în scenă a unui mini-specta-col inspirat din Naşterea Domnului. Începând cu ora 16, copiii din gru-pa pregătitoare, sub atenta îndru-mare şi supraveghere a educatoare-lor Diana Onişor şi Alina Murariu au interpretat roluri precum: Fecioa-ra Maria, Iosif, cei Trei Crai, cei Trei Păstori, îngeraşi, colindători, steaua, Moş Crăciun.

Din rândul spectatorilor care i-au încurajat pe micuţii „actori” fac par-te părinţi, bunici, rude sau prieteni apropiaţi dar şi directoarea Grădini-ţei P.P., Maria Popa . Moşul a fost de asemenea prezent, cu sacul plin cu daruri felurite pentru cei cuminţi.

DECEMBRIE 2011

Un loc deosebit între sărbătorile tradiţi-onale îl ocupă cele de iarnă, considerate sărbătorile schimbării şi înnoirii anului. Acestea se desfăşoară între 24 decembrie şi şase ianuarie. Tradiţiile diferă de la o zonă la alta în funcţie de specificul fiecă-rei comunităţi. În oraşul nostru, tradiţii-le se păstrează încă, chiar dacă nu în to-talitate.

În ajunul Crăciunului, începe colindatul. Copiii se adună în grupuri şi îşi încep pe-riplul pe la casele oamenilor. În colindele lor, tematica religioasă o combate pe cea laică. Tinerii urează gospodarilor belşug, sănătate, bunăstare şi prosperitate.

Colindătorii îşi pornesc repertoriul cu o permisiune pentru colindă: „sclobod îi a corinda?”, iar gazdele răspundeau „sclobod”. După ce copiii îşi cântă co-linda, uneori gazdele cer să se mai cânte încă un colind „Ie şi văd, mai ştiţi şi altă corindă?”. După terminarea repertoriu-lui, copiii sunt chemaţi în casă, unde „şe-ful grupului” (cel mai mare dintre copii) încheie cu o urare. Gazda oferă copiilor nuci, mere, colăcei, bănuţi. Şeful grupului

adună banii, iar când colindatul se ter-mină, acesta îi împarte în mod egal fie-cărui colindător în parte. Seara, feciorii încep colindatul pe la ca-

sele fetelor de măritat. Un obicei care s-a păstrat până târziu a fost jocul. Aici sunt chemaţi şi hididişii (muzicanţii). La casa la care se organizează în ceată, se „trag do-uă-trei danţuri” (jocuri), după care împre-ună cu muzicanţii se merge pe la fetele din sat. Fetele se pregătesc din timp, îm-brăcându-se în straie de sărbătoare şi îm-podobindu-se cu o salbă de bani.

Obiceiuri cu steaua. Cu steaua se um-blă a doua zi de Crăciun. Şase copii sunt îmbrăcaţi în haine de dieci de la biserică. În mâini poartă săbii de lemn împodobi-te cu hârtie colorată şi cu şiclu (staniol). Pe cap au comănace (pălării) confecţiona-te din carton şi hârtie colorată, împodo-bite cu hârtii şi mărgele. Băieţii mai mari care umblă cu steaua poartă diferite de-numiri. Unul este Irod şi poartă un pal-ţău (ciomag), altul e Baltazar, iar cel de-al treilea Melchior. Steaua este purtată de tinerii de naţionalitate maghiară cu ace-laşi text. Colinda e încheiată prin „Amin”. Unul dintre colindători poartă o cutie cu

bani în care se strânge câştigul adunat la colindă. Obiceiul cu steaua se stinge, din păcate, încetul cu încetul.

Ţurca este un obicei prin care tinerii merg pe la casele gospodarilor cu o capră improvizată. Capra e îmbrăcată de unul dintre feciori cu bituşe, coarne şi două lea-ţuri. Ţurca e purtată şi jucată mai ales de către ţigani. Feciorii din sat însoţesc ţur-ca prin sat, urând gospodarilor prosperi-tate şi sănătate. După fiecare strofă a co-lindului, se trage de ţurcă scandându-se: „na-na-na, căpriţă na”.

Plugușorul. În ajunul Anului Nou, toţi copiii umblă cu Pluguşorul. Acesta e făcut în mod simbolic din lemn şi e împodobit cu hârtie colorată. Copiii mai aveau şi un buhai făcut din stomac de porc uscat, de care se prinde un smoc de păr de cal care în momentul în care se trage de el scoate diverse sunete.

Sorcova. Copiii poartă în mâini crengu-ţe împodobite cu hârtie colorată. Aceste crenguţe sunt folosite pentru a-i sorcovi pe cei din casă iar apoi pe vecini şi cunos-cuţi. Apoi, copiii sunt răsplătiţi cu bani, cozonaci, cârnaţi, nuci şi mere.

Pentru că suntem în preajma sărbătorilor de iarnă ne-am gândit să vă oferim câteva reţete „dulci”, recomandate de patiserii laboratorului de patiserie „Boema” din oraşul nostru. Pră-jiturile făcute aici sunt, mai mult ca sigur, cunoscute de noi toţi şi apreciate aşa cum se cuvi-ne. Am ales să vă prezentăm modul de preparare pentru cozonac şi prăjitură cu rahat, două sortimente uşor de preparat acasă şi de dumneavoastră.

Rețetă cozonac cu mac Ingrediente aluat:- 600 gr faină, 125 gr unt, 120 ml smântână, 50 ml lapte, 70 ml apă călduţă, 100 gr zahăr, 1 zahăr vanilat, 4 gălbenu-şuri, 1 lingură ulei, 1/2 linguriţă sare, 1 fiolă esenţă vanilie, coajă razuită de la o portocală, 25 gr drojdie.Pentru uns: un ou, 3 linguri lapte călduţIngrediente umplutură: 300 gr mac măcinat, 250 ml lap-te, 3-4 linguri zahăr, 1 fiolă esenţă vaniliePreparare umplutură:Macul, laptele şi zahărul se lasă la fiert cam 10 minute, până scade aproape tot laptele. Se adaugă la sfârşit esenţa de vanilie şi se amestecă.Preparare aluat:Se pune drojdia într-o cană şi se adaugă din cei 70 ml apă câteva linguri cât să acopere şi o linguriţă zahăr. Se lasă 15 minute la fermentat în loc călduţ.Se pune făina într-un vas. Se face o gaura în mijloc în care se toarnă drojdia. Se începe frământarea uşor şi se adaugă restul ingredientelor pentru aluat: apă, laptele, gălbenuşu-rile, smântâna, untul tăiat cubuleţe, uleiul, zahărul, sarea, zahărul vanilat, extractul de vanilie şi coaja de portocală. Se frământă aluatul bine cam 20 minute. Se acoperă va-sul cu un prosop şi se lasă la dospit la loc călduţ şi fără cu-renţi cam 40 minute.Când e dospit se taie aluatul în două şi se întinde câte o foa-ie din fiecare. Se unge fiecare foaie cu jumătate din umplu-tură lăsând pe margini cam 2cm. Rulaţi usor fiecare foaie şi obtineţi două suluri care se îm-pletesc şi se pun în tavă rotundă. Se mai lasă la dospit în tavă cam 20 minute, tot în loc călduţ.Se unge cozonacul cu oul bătut cu lapte. Se presară mac şi zahărul vanilat.Se dă la cuptor o oră la 180-190C.

7

Tradiţii de Crăciun

Emoţii la grădiniţă Rețetă tradițională de Crăciun

Colectiv redacțional

Bianca Elena SelegeanOana-Mădălina MironLaura PopaLoredan PantoşRaluca CreţuElena DinuMihai BicaLaurenţiu GavraCorina DumitraşBlanca MolnarSime JuditAlexandra NădăbanKate RadabaughCosmin PascuCostel BrescanGheorghe DumitraşAdriana Bejan

Publicaţie editată deAsociaţia “Pro Crisius”[email protected]

www.ziarulcrisul.ro

TRADITII

Blanca Molnar

Adriana Bejan



Datinile şi tradițiile de iarnã îmbinã în mod armo-nios colindele de Crãciun, îmbodobitul bradului şi prepararea mâncãrurilor t r a d i ț i o n a l e . S u n e t u l clopoțeilor colindãtorilor, mirosul îmbietor al corzii cu nucă, proaspãt scoasã din cuptor sau guițatul din cotețe în dimineața de aramã a tãierii porcului sunt, iatã, câteva elemente esențiale ce conferã auten-ticitate tradițiilor de iarnã în pãrțile noastre.

În t r a d i ț i a c re ş t i n ã , sãrbãtoarea Ignatului dã dezlegare tãierii porcilor dupã obiceiuri pãstrate şi purtate peste generații de iscusiții mãcelari. Rețetele s-au pãstrat de-a lungul anilor şi s-au adaptat trep-tat noilor tendințe. Cu toate cã multe obiceiuri se pierd încet, la Criş, încã ne mai putem lãuda cu temerari în pãstrarea şi promovarea tradiției tãierii porcului.

În prag de de sãrbãtori, aflãm pãrerile unor localnici dedicați tradiției tăierii por-cului, despre modul cum se pãstreazã şi se transmit mai departe aceste obiceiuri şi care sunt specificitãțile lo-cale în ceea ce priveşte pre-pararea rețetelor de porc de sãrbãtori.

„Sãrbãtoarea tãierii por-cului are o frumusețe apar-te ... întotdeauna mi-am dorit sã o pot împãrtãși pentru ca obiceiurile noas-tre sã dãinuiascã peste generații”, susține Lajos Himler, un cunoscãtor în arta tãierii porcului, adu-

cându-şi aminte cu plãcere de vremurile de demult în care evenimentul în sine era cu adevãrat o sãrbãtoare. „În ziua de azi , tradiția tãierii porcului a devenit mai mult o activitate fãcutã în grabã și mai puțin un eveniment ca în vremuri-le de altã datã” , adaugã el.

„Când eram copii, tãierea porcului era unul dintre cele mai importante mo-mente din an, toatã fami-lia și cunoscuții participau la eveniment, era o bucurie aparte pe care o trãiam din plin”, îşi aminteşte Dãnuţ Morar, rememorând vremu-rile de demult „dupã ce am mai crescut, un vecin m-a introdus în taina secretelor preparãrii porcului și ast-fel am ajuns sã iau în seri-os acest obicei” completazã el despre modul în care a îmbrãtişat rolul de „henteş” la tăierea porcului.

În trecut, sãrbãtoarea în-semna cã alaiul de ve-cini şi rude venea în aju-torul celor ce tãiau porcul. Pe lângã pregãtirile pen-tru proaspãta porcului, de multe ori gospodinele pu-neau la cuptor şi o tavã de haioş, care sã îndulceascã meniul tradiționalei cine a porcului. „Şi dacã nu toti cunoscuții participau la lu-cru, seara la cinã era obice-iul ca alți vecini sã îşi facã apariția deghizați şi astfel sã îşi facã loc la masa cinei”, spune interlocutorul nostru.

În casele oamenilor în vremea aceea, întâlneai în-totdeauna douã ciubere, unul pentru varza la mu-rat şi celãlalt pentru carnea

de porc pusã în sare. „La sãrbãtori se deschidea bu-toiul de varzã pentru toca-na de porc şi se umplea cel cu carnea proaspatã pusã în sare la pãstrare. În ziua de azi însã, congelatoarele au luat locul acestui butoi, cu toate cã alimentele con-gelate şi, mai ales pe duratã îndelungatã, îşi pierd din proporietãțile lor nutrivite” sustine Lajos Himler.

Specificul zonei noastre este mâncarea de porc bine condimentatã, „pipãratã” cum ne place s-o denu-mim, folosim multã sare şi felurite condimente pentru prepararea ei, de la piper la boia iute, trecând prin-tr-o paletã de alte mirode-nii. „Bãtrânii noştri puneau jambonul la sãrat pentru câ-teva sãptamani, dupã care, era copt în cuptorul de pâi-ne, fãcând o crustã rumenã deasupra”, ne spune Dănuț Morar.

„Mezelurile tradiționale au cea mare cãutare dintre toate preparatele de porc. Eu folosesc doar ingredi-ente naturale la prepara-rea lor, cu toate cã în ul-tima perioadã au pãtruns tot mai multi substituienți artificiali” subliniazã Dan Morar, „personal prefer sã îmi folosesc ingenuozitatea

și sã prepar gelatina pentru tradiționala tobã în mod natural dupã vechi obi ce-iuri” completeazã el.

Iar dupã o zi istovitoare de muncă, preparatele gata, puse la păstrare, urmeazã momentul cinei, punc-tul culminant al sãrbatorii tãierii porcului, cu rolul sãu multiplu. Pe de o parte, cina porcului este rãsplata pentru toți cei care au pus umãrul la preparare, iar pe de altã parte, e momentul gustãrii preparatelor proas-pete în care se fac aprecieri asupra lor.

Meniul cinei porcului diferã de la casă la casã, sau de la o etnie la alta. Dacã meniul tradițional e bine cunoscut de toți, la maghiari e prezentã supa gustoasã de porc cu tăi-tei si legume, iar la etnicii germani întâlnim delicioa-sa ciorbã din organele fier-te de porc. „Mâncãrurile de la cinã sunt acompaniate, pe lângã murãturi, de com-potul de prune, puțon acri-șor, o influențã culinarã a etniilor noastre conlocui-toare” cadaugã în încheie-re „henteşii” noştri dedicati tradiției tãierii porcului.

Tradiţia tãierii porculuiDECEMBRIE 2011

8

OBICEIURI

BRAD SORINA MARIA1 AN ŞI 4 LUNI

Copilul lunii

Himler Lajos

Dãnuţ Morar

Laurenţiu Gavra

publica˘ie lunară de informa˘ii și opinii decembrie 2011 ... · pdf filecă în...

Documents