Nr. 4 (50), 20 martie 2009

Publicaţie Periodică a Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova “AGROinform” informAGRO

MEDIA

Alegerea corectă a premergătorilor asigură economiiconsiderabile şi recolte mai calitative

Producătorii agricoli reduc

cheltuielile pentru a supra-

vieţuipag. 4

AGROinform a anunţatpriorităţile sale pentru viitor

Băncile comerciale suntdispuse să reeşalonezedatoriile creditare ale

agricultorilorpag. 5

Principalele realizări aleFederaţiei Naţionale aAgricultorilor din MoldovaAGROinform ţin de produseleoferite, majoritatea dintre care

sunt de unicat pentru piaţa servi-ciilor în domeniul consultanţeiagricole din Moldova. Acesterealizări au fost prezentate încadrul Conferinţei Naţionale a

Membrilor Federaţiei Naţionale aAgricultorilor din MoldovaAGROinform, desfăşurată la 3martie curent. Continuare în pag 6-7

Vlad BERCU

Această de stare de fapt nu le scapă profitorilor.Chiar zilele trecute au încercat să clatine piaţa va-lutară. În amiaza zilei câteva case valutare nu aveaueuro şi dolari. Înainte ca valuta în aceste case să seepuizeze, un zvon sumbru s-a răspândit, transfor-mat într-o mare „ştire” de moara zvonurilor - „leulse prăbuşeşte”.

Lumea băgată în sperieţi de zvonul ce a începutsă cutreere prin târg s-a trezit peste noapte cu acelaşileu puternic şi o piaţă la fel de calmă ca şi înainte. Nicichiar declaraţia Băncii Naţionale, care a reacţionatrapid, ci însăşi starea pieţei a adus calmul.

„Situaţia pe piaţa valutară internă din ultimelecâteva zile este caracterizată de o cerere sporită devalută străină, alimentată de unele expuneri ne-profesioniste şi nefondate din punct de vedere eco-nomic apărute în presă, care au drept consecinţă des-tabilizarea situaţiei pe piaţa respectivă”, a declaratBNM.

BNM a atenţionat populaţia să nu se lase in-fluenţată de agiotajul neîntemeiat de pe piaţa valutarăinternă, susţinut de declaraţiile nejustificate ale unoranalişti economici. Mă îndoiesc că declaraţia unui sau

fie chiar şi a doi analişti economici ar putea să schimbesituaţia pe piaţă. Alţii trag sforile şi alţii sunt profi-torii. Ceea ce, cred, ar trebui să ne deranjeze mai multsunt declaraţiile unor concurenţi electorali, paraşutaţiîn scrutin din înalte funcţii de stat, care ne sperie cuapocalipsa leului după 5 aprilie sau aberaţiile, în care,sunt sigur, nici cei care le scriu nu cred, că rezervelevalutare sunt completate cu valută falsă. Aceste de-claraţii nu fac altceva decât să toarne apă la moarăzvonurilor. Că există probleme se vede din statisti-cile oficiale. Nu trebuie să fii nici analist, dar nici ban-cher ca să vezi cam încotro merg lucrurile. Dar, re-pet ceea ce am afirmat nu o singură dată, cel mai prostsfetnic în aceste vremuri ar fi panica şi neîncrederea.Închipuiţi-vă un conducător auto într-o situaţie deaccident. Ce ar trebui să facă el? Să fie calm. Să apre-

cieze rapid şi corect situaţia. Să găsească la fel de ra-pid soluţia cea mai bună. Panica nu te duce altundevadecât la piere.

Ne aflăm acum în situaţia omului care trebuie săjudece la rece şi să nu se lase atras de agiotaj, indi-ferent de cine este provocat. Şi e foarte trist că ridicăpanică tocmai acei care ştiu foarte bine cum stau lu-crurile. Afirmam acum câteva săptămâni că, deşi aratăo scădere pe unele segmente, datele pe sistemul ban-car inspiră optimism. Capitalul de gradul I al bănci-lor este în creştere şi astfel confirmă capacitatea derezistenţă a sistemului la eventualele dificultăţi fi-nanciare de provenienţă internă sau externă. În ia-nuarie rata de creştere a indicatorilor de lichiditatea băncilor a fost pe plus. Respectarea de către băncia indicatorilor lichidităţii relevă că acestea dispun desurse adecvate de finanţare pentru acoperirea ne-cesităţilor atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt.

Ceea ce ar trebui să ştie fiecare din noi este căatunci când ne lăsăm prinşi de agiotaj, nu câştigămnimic dacă ne retragem banii sau schimbăm leul peeuro, dimpotrivă pierdem, uneori chiar prea mult,câştigă cei care provoacă acest agiotaj.

vladbercu@businessexpert.md

pag. 8

acestea vor fi abordate sistemic, conform necesităţilor concreteale fermierilor şi antreprenorilor ruralij

O construcţiereuşită începe

de laalegereacorectă

pag. 3

Moara zvonurilorNu există un mediu mai prielnic pentru zvonuri decât vremurile vitrege, cândomul pe cât de precaut şi indecis este, pe atât de credul.j

Nr. 4 (50) 20 martie 2009

ASPA2

Federaţia AGROinform susţine căproducătorii de cartofi din Moldova maideţin circa 45 mii tone de producţie au-tohtonă, care urmează să fie comerciali-zată în pieţele autohtone.

Potrivit unui studiu de preţ efectuatprintre producătorii de fructe şi legume,legumicultorii din raionul Drochia auanunţat că deţin rezerve de 11,5 miitone de cartofi. La Căuşeni stocurile sunt

de peste 30 mii tone. Preţul anunţat deproducătorii de cartofi este de 3,5-5,5 leipentru un kilogram. Totodată, cartofii sevând pe piaţă cu 3,5-4 lei pentru un ki-logram. Cei mai scumpi cartofi comer-cializaţi de producători sunt bulbii pen-tru seminţe.

Insuficienţa de cartofi de pe piaţa in-ternă este completată de importuri, pre-ponderent, din Polonia.

Stocurile producătorilorde cartofi monitorizaţi

de AGROinform constituiecirca 45 mii tone

Ardeii dulci, ciupercile, vinetele, castraveţii şiroşiile comercializate pe pieţa internă sunt în exclusi-vitate de import. În comparaţie cu ţările vecine, Ro-mânia şi Ucraina, care au scos în pieţe legume proas-pete, producătorii din Moldova anunţă că legume au-tohtone vor apărea în pieţele moldoveneşti doar la fi-nele lunii aprilie.

Potrivit unui raport al Federaţiei AGROinform, niciun producator din cele 12 raioane monitorizate nu arepentru vânzare legume proaspete de seră.

În acelaşi timp, potrivit unui studiu de preţ al Fe-deraţiei, legume proaspete de seră sunt prezente, cu operiodicitate diferită, în mai multe pieţe agro dinţară, cu excepţia pieţei de la Chişinău, unde ardeii dulci,ciupercile, vinetele, castraveţii şi roşiile au fost în vân-zare permanent, în pofida perioadei reci a anului.

Astfel, ardeii dulci sunt comercializaţi în prezent cu24-35 lei/kg, castraveţii – 14-20 lei/kg, ciupercile – 29-35 lei/kg, roşiile – 14-18 lei/kg şi vinetele – cu 23 leipentru un kilogram.

Legumele proaspete comercializatepe piaţa internă sunt în exclusivitate de import

Federaţia Agrigultorilor AGROinform prezintă preţurile zilnice angro la fructe şi legume pe 5 pieţe din MoldovaPreţuri la unele produse agricole colectate la 27 februarie 2009 Informaţia zilnică despre preţuri o puteţi accesa pe www.agravista.md

Denumirea produsului Piaţa agricolă Edineţ Piaţa angro Bălţi Piaţa angro Chişinău (Albişoara) Piaţa agricolă Ungheni Piaţa agricolă CahulPreţ

minimPreţ

maximPreţ

mediuPreţ

minimPreţ

maximPreţ

mediuPreţ

minimPreţ

maximPreţ

mediuPreţ

minimPreţ

maximPreţ

mediuPreţ

minimPreţ

maximPreţ

mediuLegume

Ardei dulce 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 25,00 38,00 26,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00Cartofi 2,50 4,00 3,00 1,90 3,50 3,20 4,00 4,50 4,20 4,00 4,50 4,50 3,50 5,00 4,50Castraveţi 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 15,00 17,00 16,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00Ceapă galbenă 2,50 2,50 2,50 2,20 2,50 2,20 2,50 3,50 3,00 2,50 3,00 2,50 2,00 2,80 2,50Ciuperci Shampinion 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 40,00 40,00 40,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00Morcov 1,00 2,50 1,50 3,50 4,50 4,00 3,00 7,00 4,00 4,50 5,50 4,50 2,00 3,00 3,00Ridiche neagră 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 4,50 5,00 5,00 0,00 0,00 0,00 4,50 4,50 4,50Roşii de seră 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 15,00 17,00 17,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00Sfeclă de masă 1,00 1,50 1,00 1,20 1,50 1,20 1,50 2,50 2,00 3,50 5,50 3,50 2,00 2,00 2,00Usturoi 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 17,00 20,00 18,00 0,00 0,00 0,00 9,00 10,00 9,00Varză 0,70 1,00 1,00 1,00 1,20 1,20 1,50 1,50 1,50 2,50 3,00 2,50 1,50 1,50 1,50Varză conopidă 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 15,00 15,00 15,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00Varză de pechin 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 12,00 13,00 12,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00Vinete 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 28,00 28,00 28,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

FructeMere Golden 0,00 0,00 0,00 3,00 4,00 3,50 4,00 6,00 5,00 5,00 6,00 5,00 3,00 5,00 4,00Mere Idared 1,50 2,50 2,00 3,00 3,50 3,00 5,00 6,00 5,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00Mere Rihard 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 4,00 5,00 4,50 5,00 6,00 5,00 0,00 0,00 0,00Miez de nucă 20,00 30,00 25,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 20,00 30,00 25,00 0,00 0,00 0,00Portocale 15,00 15,00 15,00 13,00 13,00 13,00 13,00 14,00 13,00 0,00 0,00 0,00 13,00 13,00 13,00Prune uscate 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 20,00 20,00 20,00 20,00 25,00 20,00 0,00 0,00 0,00Struguri albi de masă 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 13,00 20,00 20,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00Struguri de masă Moldova 0,00 0,00 0,00 9,00 9,00 9,00 14,00 14,00 14,00 10,00 10,00 10,00 0,00 0,00 0,00Struguri roşii de masă 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 14,00 21,00 21,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Nr. 4 (50) 20 martie 2009INTERVIU 3

Construcţiile reprezintă un dome-niu de activitate complex, care presupuneinvestiţii pe termen lung, iar recuperareasurselor investite decurge mai lent decâtîn alte domenii. În aceste situaţii, reducereaduratei lucrărilor de construcţie estefoarte convenabilă Comanditarului dintoate punctele de vedere. Pentru calucrările să nu dureze ani de zile, este ne-cesar de a ţine cont de toate etapele ne-cesare, precum şi cerinţele existente.

De regulă, perioada convenită pentrulucrările de construcţie este divizată,convenţional, în etapa de obţinere a do-cumentelor pentru proiectarea obiecti-vului, proiectarea propriu-zisă, nemijlo-cit activităţile de construcţie şi darea în fo-losinţă a obiectivului finalizat. Actual-mente, în ţară, întreg procesul dureazăaproximativ doi ani, în funcţie de gradulde complexitate şi de anvergura proiec-tului.

Recent, Guvernul a avizat pozitiv unproiect de lege care simplifică procedurade obţinere a autorizaţiilor pentruconstrucţii şi reduce termenele de la 292de zile până la 206. Se estimează că, pe vii-tor, orice antreprenor va putea obţine toatedocumentele permisive în decurs de 186de zile.

Întrebare: Domnule Cosinici, cestă la baza procesului de construcţie?Ce documente este necesar de pregătit?

Răspuns: Totul începe de la idee. Înprimul rând, necesită atenţie toate în-trebările ce ţin de lotul de teren planificatpentru construcţie. Comanditarul tre-buie să dispună de toate actele pentru acestlot, iar terenul trebuie să corespundăconceptului. Comanditarul poate apela laasistenţa calificată a proiectanţilor, care îlvor ajuta să elaboreze o schiţă a viitoru-lui obiectiv de construcţii, în strictă co-

respundere cu normele din domeniu.Ulterior, cu această schiţă, Comandi-

tarul trebuie să se adreseze la departa-mentul arhitectură al Primăriei, undetrebui să obţină certificatul de urbanism.Abia după obţinerea acestui document, potfi iniţiate, nemijlocit, lucrările de proiec-tare a obiectivului concret. Etapa deproiectare este una destul de volumi-noasă, atât din punct de vedere al timpuluinecesar, cât şi al cheltuielilor. Este obli-gatorie verificarea proiectului de către ex-perţi, pentru ca toată documentaţia deproiect să corespundă tuturor cerinţelorşi normelor în vigoare. După această ve-rificare, antreprenorul trebuie să obţinăautorizaţia de construcţie. Pentru elibe-rarea acestui act, este important ca toatădocumentaţia de proiect să fie aprobatăşi urmează a fi încheiat un contract cu ocompanie de construcţii autorizată pen-tru efectuarea lucrărilor solicitate.

În acelaşi timp, antreprenorul va tre-bui să asigure un control tehnic şi de au-tor al întregului proces de construcţii. Pen-tru aceasta, Comanditarul trebuie să ape-leze la serviciile specialiştilor. Însăşilucrările de construcţie trebuie să cores-pundă documentaţiei de proiect. Nemij-locit, lucrările de construcţie-montaj re-prezintă cel mai important proces, care de-pinde de o multitudine de factori. Etapafinală este darea obiectivului în folosinţă.

Î: La ce etapă Comanditarul poateapela la serviciile companiei „Liga2”?Ar putea colaboratorii companiei pecare o reprezentaţi contribui la per-fectarea documentelor menţionatemai sus? Şi, dacă ne puteţi spune, dinexperienţă proprie, întotdeauna an-treprenorii respectă legislaţia în do-meniul construcţiilor?

R: Trebuie să menţionez că, unul din

flagelele societăţii noastre sunt anumeconstrucţiile neautorizate. Conform le-gislaţiei, în primul rând este necesar deobţinut autorizaţia de construcţie, dupăcare de trecut nemijlocit la lucrări. Însă,deseori se întâmplă exact invers – mai în-tâi se începe construcţia, după care începelegalizarea.

Ţinând cont de toţi factorii şi detoate etapele de construcţie, compania„Liga2” poate oferi Comanditarului asis-tenţă profesionistă pornind de la etapaapariţiei ideei, adică de la zero, şi până lamomentul dării obiectivului finalizat în fo-losinţă. Compania noastră dispune detoate autorizaţiile necesare pentru lucrărilede construcţie-montaj. La fel, specialiştiinoştri vor acorda întreaga asistenţa ne-cesară în soluţionarea întrebărilor cu-rente ce ţin de obţinerea actelor necesarela orice etapă a construcţiei.

Î: Compania „Liga2” foloseşte înprocesul de construcţii aşa-numitelesandwich panele. Vă rog să oferiţimai multe detalii despre acestea. Caresunt avantajele sandwich panelelor încomparaţie cu alte materiale deconstrucţie?

R: Actualmente, compania „Liga2”propune edificarea obiectivelor dinconstrucţii metalice, cu utilizarea sandwichpanelelor, ceea ce permite diminuareaconsiderabilă a perioadei de construcţie.Este evident, cu cât mai repede va ficonstruit obiectivul, cu atât mai repede vorfi recuperate cheltuielile de construcţie şiobiectivul va începe să aducă venit. Pen-tru construcţia centrelor comerciale,spălătoriilor auto, frigiderelor, centrelorauto, spaţiilor pentru oficii, gheretelor,hangarelor, cabanelor şi a altor obiective,sandwich panelele sunt materialul ideal.Acestea prezintă avantaje nete în com-

paraţie cu alte materiale de construcţietradiţionale: nu sunt costisitoare, sunt maiuşoare, prezintă comoditate la transpor-tare, montare şi demontare, calităţi înaltede conservare a energiei, rezistenţă la tem-peratură şi umiditate, prezintă calităţibune de izolare fonică, la fel ca şi cele bio-logice şi ecologice, rezistenţă mecanică şichimică, cheltuieli minime de exploa-tare. Calităţile sandwich panelelor se da-torează, în mare parte, umpluturii folositela fabricarea acestora. Compania „Liga2”propune două tipuri de umplutură – pe-nopolisterol de marca Penox şi vata mi-nerală Paroc. În funcţie de destinaţiaobiectivului se alege umplutura potrivităpentru sandwich panele.

Î: Din câte cunosc, compania pecare o reprezentanţi planifică şiconstrucţia unei uzine pentru produ-cerea grinzilor ondulate. Prin ce este re-marcabil acest produs şi cum utilizarealui poate spori calitatea lucrărilor deconstrucţii şi să micşoreze duratalucrărilor?

R: Atunci când antreprenorul contrac-tează construcţia unui obiectiv dinconstrucţii metalice, evident, el doreşte caedificiul să coste mai puţin, dar după ca-

litate să nu fie mai prejos decât cele din altemateriale sau chiar să le depăşească. Înacest sens, utilizarea grinzilor ondulatepermite micşorarea masei construcţiilorstructurale cu 25%, fapt pentru care uti-lizarea acestora este foarte avantajoasă dinpunct de vedere economic.

Grinda ondulată este foarte rentabilăla folosirea între două deschideri largi (rea-zeme vecine) – lungimea ei întotdeaunacorespunde cerinţelor fiecărui proiect înparte. Utilizarea grinzilor ondulate permiteeconomisirea materiei prime – până la 40la sută – în comparaţie cu construcţiile me-talice tradiţionale. Graţie unui aspect ex-terior original, grinda ondulată poatedeveni şi un element distinctiv de design.

În concluzie, aş vrea să menţionez căprimăvara este nu doar debutul sezonu-lui de construcţii, dar şi începutul unui nouciclu al vieţii. Deoarece încă sunt proaspeteemoţiile de la început de primăvară, în nu-mele bărbaţilor companiei „Liga2” vreausă aduc sincere felicitări şi urări de binepentru Femeile noastre dragi. Numai Fe-meea poate aduce în orice casă căldură,confort şi armonie. Fiţi fericite şi iubite!

Irina BORŢOVA

O construcţie reuşită începe de laalegerea corectă

Primăvara bate la uşă şi revine la viaţă sezonul de construcţii. În această perioadă creşte consi-derabil numărul clienţilor care apelează la asistenţa companiilor de construcţii. Doar că, deregulă, nu toţi clienţii sunt siguri care sunt paşii ce trebuie întreprinşi pentru a iniţia construcţiaunui obiectiv sau altul. Nu toţi ştiu care sunt documentele necesare, cât timp şi efort va duraobţinerea lor, cât va dura construcţia propriu-zisă şi când îşi vor putea continua activităţile plani-ficate. Pentru a oferi răspunsuri la aceste şi la multe alte întrebări, am solicitat un interviuadjunctului directorului general al companiei de construcţii „Liga2”, Mihail Cosinici.

Mihail COSINICI: Compania „Liga2” poate oferi Comanditarului asistenţă profesionistă pornind de la etapa apariţiei ideei, adică de la zero,

și până la momentul dării obiectivului finalizat în folosinţă

Calităţile sandwich panelelor se datorează,în mare parte, umpluturii folosite

la fabricarea acestora

Graţie unui aspect exterior original, grinda ondulată poate deveni şi un element distinctiv de design

Nr. 4 (50) 20 martie 2009

MĂSURI ANTICRIZĂ4

Un număr mare de întreprinderi dinsectorul agrar au fost afectate direct deefectele crizei, fiind nevoite să recurgăla diminuarea cheltuielilor, atestă re-zultatele unui studiu efectuat de ex-perţii Federaţiei AGROinform. Aceastăsituaţie a provocat o reacţie în lanţ, lo-vind şi în sectoarele conexe agricultu-rii.

Iurie Hurmuzachi, vicedirector alAGROinform, care a prezentat rezul-tatele studiului la Conferinţa mem-brilor Federaţiei, a precizat că analizaa fost efectuată pe un eşantion de 30 deîntreprinderi agricole care gestionează,în total, 16 170 ha de terenuri, precumşi de 7 întreprinderi furnizoare de pro-duse fitosanitare.

Întreprinderile din agricultură nu pot

recupera banii pentruproducţia livrată

Potrivit sursei citate, una din prin-cipalele probleme cu care se confruntăîn prezent întreprinderile din sectorulde producere primară sunt restanţelepentru producţia livrată, care se ci-frează, în medie, la 755 mii lei pentrufiecare întreprindere sau 1261 de lei/ha.

Din cele 30 de întreprinderi anali-zate doar 18 au efectuat tranzacţii decomercializare în ultimele cinci luni, sto-curile fiind evaluate la 784 mii lei pe în-treprindere sau 1308 lei/ha. În acelaşitimp, datoriile pe termen scurt se ridicăla 393 mii de lei/întreprindere (655lei/ha). Şi numai trei din cele 30 de în-treprinderi analizate dispun de mijloacefinanciae pe conturi de decontare. Maimult de jumătate din acest întreprinderi(16) au fondurile fixe gajate şi numaidouă dintre ele planifică investiţii ca-pitale pentru anul curent.

Ca urmare, 24 din 30 de întreprin-deri planifică reducerea nivelului de sa-larizare cu 20-50% în viitorul apropiat,inclusiv introducerea parţială a plăţilorîn natură.

O altă măsură pentru reducereacheltuielilor în aceste condiţii estemicşorarea suprafeţelelor cultivate,măsură anunţată de 10 întreprinderiagricole, diminuarea planificată fiind decel puţin 20%.

Toate întreprinderile vizate de stu-diu au anunţat că, în acest an, in-tenţionează să reducă utilizarea ferti-lizanţilor cu 25-100%, a pesticidelor cu50-60%, iar a combustibilului – cu 25-35%.

Furnizorii prognozeazăscumpiri şi reduceri de

vânzări

Iurie Hurmuzachi a menţionat că osituaţie complicată se atestă şi în sec-torul de aprovizionare cu mijloace deproducţie.

Potrivit vicedirectorului AGROin-form, din cele 7 întreprinderi analizate,în februarie curent întreprinderile deaprovizionare şi-au recuperat datoriilede producători în proporţie de 75 la sută.Pentru comparaţie, în februarie 2008,nivelul de recuperare a datoriilor pen-tru producţia livrată a constituit 96%.

În condiţiile actuale, furnizorii pro-gnozează o scumpire a produselor fi-tosanitare cu aproximativ 7 la sută şi oreducere cu circa 30% a volumuluivânzărilor.

Un alt aspect analizat în studiulefectuat de experţii AGROinform a vi-zat sectorul financiar şi influenţa luiasupra sectorului agroalimentar. In-fluenţa a fost directă şi, în majoritateacazurilor, restrictivă. Sistemul financiara fost caracterizat prin stabilitate peparcursul anului 2008, ea fiind atinsăprin măsuri de diminuare a riscurilor.Ca urmare, s-a ajuns la diminuarea fi-nanţării persoanelor fizice şi juridice,datorită condiţiile de creditare dure –rata dobânzii de 19-25% şi mărimea ga-jului, care iniţial a fost stabilită la plus30-40%, ulterior ajungând la plus 50-80% de la mărimea creditului.

Pe parcursul anului trecut, agenţii eco-nomici din Moldova au exportat producţieagroalimentară în valoare de 628 mlnUSD, în timp ce importurile au fost cu 36de milioane mai mari – 664 mln USD.

Chiar dacă în anul trecut producţia

globală de cereale s-a dublat, iar la legumea crescut cu 50% în comparaţie cu anul2007, exporturile au fost minime. Astfel,în ianuarie 2009, stocurile de grâu consti-tuiau 963 mii de tone sau 75 la sută dintoată producţia globală de cereale. Din cele1286 mii tone de cereale recoltate în 2008,au fost exportate doar 5 la sută. O situaţiepuţin mai favorabilă a fost în cazul florii-soarelui. Din producţia globală de 380 miide tone au fost exportate 14%, în timp ce73% de floarea-soarelui râmăne în stocuri.Pe acest fundal, situaţia în sectorul zoo-

tehnic pare şi mai sumbră. Din cauza se-cetei din 2007 a scăzut considerabil şep-telul de animale, astfel încât producţia decarne în 2008 s-a micşorat cu 23%, iar im-porturile s-au dublat.

Recomandări anticriză

Pentru a depăşi situaţia actuală şipentru a asigura condiţii minim nece-sare de dezvoltare a sectorului agrar, Fe-deraţia Naţională a Agricultorilor dinMoldova AGROinform a formulat o se-rie de recomandări.

Acestea vizează:� Reducerea la maximum a exo-

dului monetar din sectorul real de pro-ducere prin: reeşalonarea datoriiloragenţilor economici faţă de buget, re-vizuirea condiţiilor de rambursare a cre-ditelor prin intervenţia statutului în ca-litate de garant;

� Stimularea exporturilor prin:deprecierea controlată a valutei naţio-nale, simplificarea procedurilor de ex-port;

� Stimularea creditării secto-rului prin: subvenţionarea ratei do-bânzii, atragerea fondurilor pentrucreditare din asistenţa internaţională;

� Elaborarea unui programcomplex pentru dezvoltarea sectoruluizootehnic în scopul ameliorării situaţieipe piaţa internă de cereale şi dimi-nuarea importului de carne.

Producătorii agricoli reduccheltuielile pentru a supravieţui

Agricultura rămâne extrem de vulnerabilă la efectele crizei

AGROinform propune statului măsuriconcrete pentru redresarea situaţieij

I. HURMUZACHI: Pentru a depăși situaţia

actuală și pentru a asiguracondiţii minim necesare de

dezvoltare a sectorului agrar, Federaţia Naţională a

Agricultorilor din MoldovaAGROinform a formulat o serie

de recomandări.

Nr. 4 (50) 20 martie 2009

Pagina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare 5

Băncile comerciale sunt dispuse să înceapăprocedura de reeşalonare a datoriilor creditareale producătorilor agricoli şi dispun de portofo-liul de credite în volumul necesar pentru asigu-rarea cerinţelor acestora, se spune într-uncomunicat al Ministerului Agriculturii şiIndustriei Alimentare (MAIA).

În cadrul unei şedinţe cu participarea factorilor de de-cizie de la Minister, Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin”, Banca Naţională, a reprezentanţilor băncilor co-merciale şi producătorilor a fost menţionat că „în condiţiileinsuficienţei de mijloace financiare, devine problematicăprocurarea produselor petroliere, a fertilizanţilor, produ-selor de uz fitosanitar, a materialului semincer, necesarepentru efectuarea lucrărilor de primăvară”,

Scopul întrunirii date l-a constituit examinarea tutu-ror posibilităţilor de redresare a situaţiei create, inclusivacordarea noilor credite bancare, reeşalonarea datoriilor cre-ditoare ale producătorilor agricoli, deblocarea conturilor,restructurarea creditelor etc.

De asemenea, a fost pusă în discuţie problema achităriiîntreprinderilor de procesare faţă de furnizorii de materieprimă, în special, a fabricilor de vin faţă de producătorii destruguri, care, la moment, mai au de achitat cca 200 mlnlei din cele 700 mln lei datorii.

În acest sens, părţile au convenit să întreprindă toatemăsurile, astfel încât să acorde prioritate salarizării

lucrătorilor şi efectuării la timp şi calitative a campaniei deprimăvară.

În cadrul discuţiilor, participanţii au reiterat importanţaconlucrării constructive dintre sistemul bancar şi sectorulreal întru conturarea unor soluţii de depăşire a situaţieicreate în sectorul alimentar şi au convenit ca în următoa-rele 7-10 zile fiecare agent economic şi persoană fizică sădiscute cu filialele băncilor comerciale din teritoriu, pen-tru a stabili individual modalitatea de conlucrare dintreaceştia.

În alt context, pentru efectuarea calitativă a lucrărilorde primăvară au fost întreprinse alte măsuri:

- Printr-o indicaţie comună a Ministerului Agricultu-rii şi Industriei Alimentare, Inspectoratului Principal Fis-cal de Stat, Casei Naţionale de Asigurări sociale şi Com-paniei Naţionale de Asigurări din Moldova s-a cerut or-ganelor teritoriale din subvenţionare acestora să creeze încomun comisii mixte în scopul examinării posibilităţilorde retragere temporară a dispoziţiilor privind suspenda-rea operaţiunilor la conturile bancare;

- Au fost achitate toate subvenţiile pe anul 2008 şi a în-ceput subvenţionarea pe anul 2009, astfel fiind puse în cir-culaţie peste 200 mln lei;

- S-au finalizat licitaţiile în raioane şi a început procu-rarea a 40 mii tone de grîu furajer la un preţ de pînă la 1,1lei etc.

Conform datelor Băncii Naţionale, soldul creditelor acor-date în ramurile viticulturii, vinificaţiei şi comerţului cu pro-duse vitivinicole, la data de 31 decembrie 2008 au consti-tuit 1417,1 mln lei.

Băncile comerciale sunt dispuse să reeşaloneze datoriile

creditare ale agricultorilor

Programe şi proiecte de susţinerea tineretului antrenat în dezvoltarea

business-ului agricolActualmente, sunt în plin proces de implementare două programe

majore de susţinere logistică şi economică a tinerilor antrenaţi în afa-ceri rurale:

Programul naţional de abilitare economică a tinerilor 2008-2010 – fun-damentat prin HG nr. 664 din 03.06.2008, ce vizează preponderent aspectele conexedezvoltării afacerilor agricole în mediul rural (în speţă, susţinerea sectorului între-prinderilor mici şi mijlocii), prin realizarea a 3 componente :

- Componenta I - Instruire şi consultanţă antreprenorială tinerilor antrepre-nori, cu vîrstă cuprinsă între 18-30 ani;

- Componenta II - Finanţarea proiectelor investiţionale rurale prin acordareade împrumuturi comerciale rambursabile, cu porţiune de grant, precum şi finanţareacontractelor de leasing;

- Componenta III - Monitorizare postfinanţare.De notat că, prioritate este acordată beneficiarilor ale căror proiecte vor contri-

bui la sporirea exporturilor şi/sau la substituirea importurilor; fiind, totodată, res-pinse proiectele aferente creşterii şi vinderii tutunului, fabricării pesticidelor, pro-curării pămîntului, precum şi cele cu impact malefic asupra mediului înconjurător.

Valoarea maximă a împrumuturilor constituie 300000 lei, pe un termen depînă la 5 ani, inclusiv preţul echipamentului, costurile pentru transportare, ins-talare, instruire, asigurare pe durata transportării şi, după caz, inspecţia.

Din suma principală a împrumutului, 60 la sută, precum şi dobînda comer-cială aferentă a împrumutului, va fi rambursată de beneficiar băncii comerciale par-ticipante, conform contractului de credit şi graficului de rambursare.

Totodată, la rambursarea fără întîrzieri a sumei principale a împrumutului,40% a acestuia devine grant nerambursabil, fără dobîndă.

Proiectul „Dezvoltarea afacerilor pentru abilitarea economică a ti-neretului”, finanţat de Banca Mondială, UNICEF şi USAID, cadrul căruia vor fideschise, cu asistenţă din partea experţilor în domeniul formării şi planificării afa-cerilor, circa 60 de afaceri cu profil agricol şi non-agricol. Beneficiarii reprezintătinerii cu vîrsta cuprinsă între 18 şi 30 ani, din satele şi oraşele mici ale ţării caresunt instruiţi şi sprijiniţi financiar pentru crearea unor afaceri viabile, prepon-derent, în sectorul agrar.

Asistenţa este gratuită şi prevede: - instruire în domeniul dezvoltării afacerilor;- asistenţă la identificarea potenţialelor oportunităţi de afaceri, în elaborarea

tehnică a propunerilor de afaceri, în procesul de înregistrare a afacerii;- suport la elaborarea aplicaţiei pentru grant şi cererii de creditare;- asistenţă post-creare de pînă la doi ani după iniţierea afacerii.Avantajele proiectului rezidă într-o schemă de finanţare extrem de avantajoasă: - maximum 50% grant; - 40% credit pentru minim 2 ani;- cel puţin 10% din contribuţie proprie.Valoarea maximă a proiectului – 10000 USD.Mărimea maximă a grantului – 5000 USD.Perioada minimă de rambursare a resurselor creditare – minim 2 ani;Activităţi eligibile:- dezvoltarea producţiei agricole;- dezvoltarea prelucrării, depozitării, ambalării, comercializării şi altor acti-

vităţi aferente agriculturii;- orice altă activitate non-agricolă în spaţiul rural, inclusiv: comercială, turism,

artizanat, etc.Ai o idee de afaceri: vino şi realizeaz-o.

Linia fierbinte: 20 99 79

AVIZMinisterul Agriculturii şi In-

dustriei Alimentare invită ope-ratorii economici interesaţi pen-tru participare la concursul prinoferta de preţ nr. 509 OP/09 din25.03.2009, pentru achiziţiona-rea serviciilor de transport.Anunţul de organizare a concur-sului a fost publicat în Buletinulde Achiziţii Publice nr. 18-09 din13.03.2009.

Informaţii de contact: 211-553

Locul eliberării documentelor şidesfăşurării concursului: mun.Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 162.Termenul de depunere a ofertelor:25 martie 2009, ora 09.30. Ter-menul de desfăşurare a concursului:25 martie 2009, ora 10.00.

Conform datelor parvenite din teritoriu la 16martie 2009, din necesarul de 38302,5 tonede seminţe a culturilor de primăvară, suntdepozitate 40975,3 tone, sau 107 la sută.

Actualmente, a fost controlată şi certificată o can-titate de 39210,3 tone, sau 95,7 la sută din seminţeledepozitate. Specialiştii direcţiilor raionale efectueazăcontrolul depozitării, păstrării şi condiţionării se-minţelor culturilor de câmp, legumicole, bostănoase şicartof destinate semănatului în primăvara anului cu-rent. Sunt prelevate probe şi la moment se efectueazătestarea şi certificarea calităţii seminţelor în toate la-boratoarele a fostului Inspectorat de Stat pentru Se-minţe şi în laboratorul central a Î.S. „Centrul de Stat pen-tru Certificarea Materialului Semincer”.

Sunt suficiente seminţe de orz de primăvară, po-rumb pentru boabe şi siloz, floarea-soarelui şi sfeclăde zahăr. În proporţie de 95 la sută suntem asiguraţi

cu seminţe de ovăz, grâu de primăvară, soia, esparcetă,altele (măzăriche de primăvară, ierburi de un an, hrişcă,rapiţă de primăvară etc.).

La un nivel mai scăzut suntem asiguraţi cu seminţede lucernă la 93,5 %, de sfeclă furajeră la 76 %, fasole,mazăre boabe şi de grădină la 87%, porumb zaharatla 54,5%, legume cu seminţe mărunte la 80,2%,bostănoase cu 84,2%, cartof pentru reproducere cu59,42% şi cartof pentru consum cu 85,9%.

Au fost comercializate şi exportate 819 tone se-minţe hibride de porumb şi circa 200 tone de seminţede floarea-soarelui.

Pentru remedierea deficitului de seminţe la uneleculturi şi în scopul reînnoirii şi schimbului de soiuri şihibrizi, conform programului de producere a se-minţelor, actualmente 19 agenţi economici efectueazăimporturi cu permisiunea autorităţilor abilitate la aceleculturi şi soiuri, unde se atestă un deficit oarecare.

În teritoriu activează 173 agromagazine, care punla dispoziţia beneficiarilor funciari toată gama de

soiuri şi hibrizi de culturi legumicole înscrise în Re-gistrul Soiurilor de Plante al Republicii Moldova.

În scopul aprovizionării producătorilor agricoli cuseminţe certificate, inclusiv gospodăriilor ţărăneşti şide fermier, Direcţia Control Semincer a expediat in-formaţia privind ofertele de seminţe autohtone sprerealizare de către gospodăriile licenţiate în acest do-meniu, în adresa direcţiilor raionale pentru agriculturăşi Direcţiilor de Supraveghere Fitosanitară şi ControlSemincer din teritoriu.

Conform dispoziţiei nr.1-d din 03.03.2009, înmod obligatoriu, şefii Direcţiilor raionale, teritoriale,municipale de Supraveghere Fitosanitară şi Control Se-mincer efectuează controale sistematice privind re-glementarea comercializării seminţelor şi materialu-lui săditor de culturi agricole în pieţele orăşăneşti, mu-nicipale şi în magazinele agricole din republică pentruasigurarea populaţiei cu material semincer şi săditorde calitate înaltă, cu propagarea în mass media pe mar-ginea acestor reglementări.

Cantitatea de seminţe stocată este suficientă pentru lucrările de primăvară

Nr. 4 (50) 20 martie 2009

ACTUALITATE6

AGROinform a anunţat

Potrivit preşedintelui Consiliului deadministrare al Federaţiei, Alexei Iva-nov, este vorba despre 59 cercuri de stu-dii, inclusiv 49 de fermieri şi 10 de fe-mei, care la finele anului 2008 reuneau767 de beneficiari direcţi. Pe parcursula trei ani de activitate a cercurilor destudii au fost lansate 21 de iniţiativeîn direcţia dezvoltării afacerilor agri-cole, elaborate 45 materiale de studiu,9 publicaţii, 156 fermieri în perioadade raportare au aplicat tehnologii noide producere pentru diverse sectoare.

Un alt produs este Baza de date„Analiza gospodăriilor ţărăneşti”, carepermite monitorizarea, la nivel deţară, a fluctuaţiei şi a tendinţelor cul-tivării culturilor agricole.

Totodată, în 2008 au fost operatemodificări conceptuale la activitateaSistemului Informaţional Marketing,pentru diversificarea gamei de servi-cii oferită beneficiarilor, în funcţiede necesităţile acestora. În particular,a fost iniţiată colectarea preţurilor an-gro de pe cinci pieţe regionale la ogama vastă de fructe, legume şi cereale,precum şi ale preţurilor săptămânalede la producători. Tot din 2008, a fostiniţiată livrarea informaţiilor din ca-drul SIM în baza unor abonamente te-

matice. Un alt subiect care a marcat în

2008 activitatea Federaţiei Naţionalea Agricultorilor din Moldova AGROin-form a fost reprezentarea intereselormembrilor săi - fermieri şi antrepre-nori rurali. Eforturile principale înacest sens au fost orientate spre per-fecţionarea cadrului legal, în special îndomeniul politicilor de subvenţio-nare şi a celor care reglementează ac-tivitatea de antreprenoriat a fermie-rilor mici şi mijlocii.

Astfel, pe parcursul anului trecut,au fost organizate mese rotunde re-gionale pentru consultarea fermieri-lor în domeniul subvenţionării. Pro-punerile identificate au fost consultatecu oganizaţiile partenere din domeniulagriculturii, pentru atingerea unei vi-ziuni comune asupra subiectului, dupăcare au fost prezentate MinisteruluiAgriculturii şi Industriei Alimentare.

Alexei Ivanov a accentuat că, încomparaţie cu anul 2007, a fost extinsspectrul serviciilor comerciale, acor-date de către organizaţiile regionale(OR) AGROinform, şi anume: (1) maimulte OR au încheiat contracte de co-laborare cu agenţi economici maridin regiuni pentru prestări servicii; (2)

au fost semnate acorduri de colaboraresi acordarea de servicii contra platăpentru APL; (3) organizaţiile regionaleoferă servicii nu doar pentru pro-ducătorii agricoli, dar şi pentru alte ca-tegorii de beneficiari sub formă de ins-truri în cicluri (contabilitate; pro-tecţia muncii.

În acelaşi timp, anul 2009 mar-chează o schimbare importantă ceţine de aboradrea conceptuală în ac-tivitatea Federaţiei. Aurelia Bondari,directorul executive al AGROinform,a informat audienţa că, pe parcursulanului trecut, Federaţia a implemen-tat cinci proiecte. Din anul viitor esteplanificată unificarea acestor proiecte,pentru a acorda asistenţă complexă an-treprenorilor rurali şi fermierilor.Aceste activităţi vor fi grupate pe câ-teva direcţii prioritare. Este vorbadespre lobby şi reprezentarea inter-eselor, marketing, cooperarea fer-mierilor şi dezvoltarea afacerilor, ex-tensiune şi dezvoltarea organizaţio-nală. Activităţile planificate vor vizadesfăşurarea unei campanii de lobbypentru îmbunătăţirea cadrului legal cereglementează activitatea de antre-prenoriat şi reprezentarea intereselorla nivel raional şi comunitar în do-meniul aplicării corecte a legislaţiei. Îndomeniul marketingului, sunt plani-ficate conferinţe regionale pe pro-dus, care să abordeze un anumit do-meniu sub aspect complex – de la pro-ducere şi până la comercializare. Ast-fel, la Edineţ va fi organizată conferinţacare va avea drept temă merele, laFăleşti – cerealele, iar la Orhei – legu-mele. În acelaşi timp, în scopul pro-movării produselor de valoare înaltă

specifice unor regiuni concrete, vor fiorganizate expoziţii şi târguri.

În domeniul cooperării seurmăreşte intensificarea activităţilorpentru pentru stimularea asocieriipe grupe de interese – pentru irigare,producere ecologică etc. În acelaşitimp, se urmăreşte crearea unui sistemunic de dezvoltare a afacerilor pentrutoată reţeaua şi extinderea liniei de cre-ditare în cadrul programului Alianţapentru Susţinerea Pieţei Agricole(ASPA) pentru toată reţeaua.

În domeniul extensiunii, o atenţiespecială va fi acordată promovării şiaplicării inoivaţiilor, inclusive a celorce ţin de resurse renovabile de energie.Vor fi analizate problemele ce ţin deschimbările climaterice şi măsurileîn care acestea pot fi diminuate. Pen-tru a asigura o creştere continuă a ca-pacităţilor profesionale ale angajaţilordin reţea, în timpul imediat următor

vor demara cursuri de autoinstruire,evaluare şi certificare a angajaţilor, cuatribuirea unor grade de calificare.

Conferinţa Naţionlă a MembrilorFederaţiei AGROinform a constituit şiun excellent prilej pentru producătoriagricoli şi antreprenori rurali pentrua expune viziunile sale asupra soluţii-lor pentru problemele cu care seconfruntă, ţinând cont că la evenimenta fost present viceministrul agricul-turii, Ion Perju.

Astfel, Ion Besarab, preşedinteleCooperativei „GramineusCom”, aexemplificat avantajele asocierii pen-tru depăşirea unor multe impedi-mente, menţionând că, datorităaplicării unor standarde commune decalitate pentru toţi membri, dar şi acantităţii mari de cereale disponibileîn stoc, a reuşit să închieie contracteavantajoase de comercializare. Înacelaşi timp, Ion Besarab a atras

Sergiu Veșca: “În mare parte, acestea au fost create de Departamentul Moldova-Vin, care a impus niște preţuri minime de export care

erau cu mult peste cele oferite de cumpărătorii din ţările vecine și au pus producătorii în imposibilitate de a-și vinde strugurii.”

În 2008 a continuat lucrul pentru crearea şi dezvoltarea cooperativelorde întreprinzător, AGROinform fiind singura organizaţie care actualmentedispune de experienţă şi metodologie de succes în acest domeniu. Peparcursul anului 2008, în cadrul proiectelor „Cooperarea pentru sporireaveniturilor” şi „Alianţa pentru Susţinerea Pieţei Agricole”, implementatede AGROinform, au fost asistate 32 de cooperative, care actualmenteîntrunesc aproximativ 1000 de membri. Comparativ cu anul precedent,în 2008, volumul vânzărilor prin intermediul cooperativelor, practic, s-adublat, de la 6,325 mln lei până la 11,760 mln lei. În acelaşi timp, cusuportul AGROinform, a fost creată Asociaţia Producătorilor de Fructedin Moldova, la care au aderat 98 de producători de fructe din 26 deraioane ale Republicii Moldova.

Nr. 4 (50) 20 martie 2009ACTUALITATE 7

priorităţile sale pentru viitor

atenţia asupra fenomenului dublăriiunor atribuţii ale diferitelor structuride control, care duc la scumpireaproducţiei comercializate şi tergiver-sarea procedurilor. Oratorul a propus

excluderea din procedura de obţinerea autorizaţiei pentru depozitarea pro-ducţiei agricole a unuia din figuranţi,sau la nivel regional, sau la cel naţio-nal, ţinând cont că în ambele cazuri

procedurile efectuate sunt identice. În acelaşi context a vorbit şi Ser-

giu Veşca, preşedintele Asociaţieiproducătorilor de struguri. Potrivit lui,anume datorită asocierii, producăto-rii de struguri din raionul Teleneşti aureuşit să obţină condiţii bune pentrulivrarea strugurilor la fabricile de vin,precum şi să obţină achitarea integralăpentru producţia livrată. Referindu-se la problema exportului de strugurila finele anului 2008, Sergiu Veşca aafirmat că, în mare parte, acestea aufost create de Departamentul Mol-dova-Vin, care a impus nişte preţuriminime de export care erau cu multpeste cele oferite de cumpărătoriidin ţările vecine şi au pus producăto-rii în imposibilitate de a-şi vindestrugurii. “Ministerul Agriculturii, lanivel de Guvern, trebuie să oblige De-partamentul Moldova-Vin să res-pecte cadrul legal naţional, pentru anu admite depăşiri ale atribuţiilorsale şi pentru a crea condiţii favora-bile pentru exportul producţiei au-tohtone”.

Prezent la eveniment, ministruladjunct al Agriculturii şi Industriei Ali-mentare, Ion Perju, a declarat că anul2008 a fost un an contradictoriu pen-

tru agricultură. Pe de o parte, a fost unan cu o recoltă bună, iar pe de altăparte situaţia financiară rămâne in-stabilă.

Referindu-se la problema achitări-lor pentru producţia agricolă livrată laprelucrare, în particular struguri, IonPerju a menţionat că Ministerul Agri-culturii a solicitat fabricilor de vinuri săcontinue achiziţia de struguri de la pro-ducători, dar că problema achităriloreste acută. Actualmente, potrivit ofi-cialului, fabricile de vinuri datoreazăproducătorilor peste 100 mln de lei, darcă această problemă va fi soluţionatăimediat după ce va fi reluat exportul devinuri în Federaţia Rusă, cea mai im-portantă piaţă de desfacere pentruproducţia vinicolă moldovenească.

În altă ordine de idei, în contextulsubvenţionării producătorilor agri-coli, ministrul adjunct al agriculturiia menţionat că sumele planificate înbuget sunt în creştere, chiar dacărămân insuficiente.

“Din puţinul pe care-l avem, în2008 au fost oferite 658 mln de lei sub-venţii. Totodată, au fost achitate aceledatorii la subvenţii pe care le-a avutstatul faţă de producătorii agricoli, ast-fel aceştia din urmă au deja o bază fi-

nanciară pentru demararea lucrărilorde primăvară”, a remarcat Ion Perju.

În finalul Conferinţei, au fost aleseorganele de conducere ale FederaţieiAGROinform pentru următorii doi ani.Delegaţii la Conferinţă l-au reales peAlexei Ivanov în funcţia de preşedinteal Consiliului de administrare. Toto-dată, au fost desemnaţi şi membriiConsiliului de administrare. Astfel,Componenţa Consiliului este următoa-rea:

1. Sergiu Gultureanu, Căuşeni2. Alexei Gheorghiev,

Nisporeni3. Meletie Moraru, Hânceşti4. Ion Besarab, Făleşti5. Ion Stihari, Cantemir6. Valeriu Tizu, Drochia7. Valerian Cecan, Râşcani8. Eugenia Grăjdianu, Glodeni9. Vasile Nita, Peresecina10. Maria Andronachi, Edineţ

În componenţa Comisiei de cen-zori au fost delegate trei persoane: La-risa Vâlcu, director executiv al orga-nizaţiei regionale AGROinform dinCantemir, Ion Vladei şi Claudia Savin,fermieri din Ungheni şi, respectiv,Orhei.

Ion PERJU: “ Anul 2008 a fost un an contradictoriu |pentru agricultură. Pe de o parte, a fost un an cu o recoltă bună,

iar pe de altă parte situaţia financiară rămâne instabilă.”

RECOMANDĂRINr. 4 (50) 20 martie 20098

Totuşi, situaţia s-a normalizat. Lasudul republicii a început chiar creşte-rea rădăcinelor de la nodul de înfrăţire,la nord – doar vegetaţia.

Acest diapazon de oscilare a tem-peraturii dintre noapte şi zi nu a a fostatât de mare, astfel încât nu au fost chel-tuite substanţe de rezervă, cele care seabsorb la nodul de înfrăţire. Deaceeastarea culturilor cerealiere de toamnăeste relativ favorabilă.

Desigur, starea lor depinde de maimulţi factori, în mare măsură de pre-mergător, de fertilizare, de lucrareasolului, măsurile de protecţie, etc. Ale-gerea corectă a premergătorilor permiteobţinerea unor recolte mai calitative cucheltuieli mai mici.

Menţionez şi faptul că dacă noiam avut noroc din toamnă de preci-pitaţii şi am obţinut o germinaţie şi oînfrăţire bună la majoritatea semănătu-rilor, practic, astăzi, 70 la sută dinsemănături sunt înfrăţite. Avem şiunele suprafeţe, circa 30 la sută dinsemănături, care se află în faza de 2-3frunzuliţe sau în faza de ac. Dar, indi-ferent de starea semănăturilor, situaţianecesită să fie monitorizată, indivi-dual pentru fiecare câmp. În zona desud, iar pe alocuri şi în nord există ris-curi de atac a semănăturilor de grâu,amplasate pe terenuri cultivate anteriorcu grâu sau orz de toamnă. În aceste ca-zuri persistă pericolul mai mare deatac de trip şi păduchi, de putregai larădăcini. Din acest motiv, vreau săatenţionez producătorii agricoli: anumeacum, primăvara, trebuie să ne gândimpe ce terenuri vom semăna la toamnă

cerealele din prima grupă. În cazcontrar, vom avea permanent pro-bleme, în special de ordin fitosanitar.

Semănăturile de toamnă care aufost amplasate după premergători târ-zii, cum este floarea-soarelui, porumbul,sfecla de zahăr, vor fi mai îmburuienite.Astfel, vor necesita o doză mai mare deîngrăşăminte. Însă riscul cel mare mareţine de calitatea grâului. Nu vom puteaobţine grâu de calitate după pre-mergători târzii. Cu hrana suplimentarăpe care vom administra-o acum, înprimăvară, vom avea posibilitate săinfluenţăm recolta la hectar şi conţinu-tul de gluten. Dar nu vom putea in-fluenţa asupra grupei de gluten, adicăanume calitatea propriu-zisă. Din acestmotiv, este foarte important să luăm încalcul necesitatea amplasării corectedupă premergători şi să acordăm atenţiemaximă perfecţionării structurii su-prafeţelor însămânţate, adică să avemun raport optim între culturile cu di-ferită biologie sau, mai ales, cu aceeaşibiologie.

Acum referitor la măsurile necesarede întreprins nemijlocit pe suprafeţeleocupate cu grâu şi orz de toamnă. Suntfoarte binevenite precipitaţiile care aucăzut recent şi mai continuă în unelezone şi în zilele acestea. Cu puţin timpmai devreme, am determinat rezervelede umiditate în stratul de 2 metri şi amconstatat că în semănăturile de toamnăamplasate pe premergători buni, si-tuaţia era favorabilă. În cazul celoramplasate după aşa premergători, cumsunt floarea-soarelui şi sfecla de zahărse atesta un deficit de umiditate în al

doilea metru al solului. Şi acest deficitvaria de la 30 la 60 de mm. În acestmod, precipitaţiile recente sunt foartebinevenite pentru a compensa deficitulde umiditate.

Fertilizarea culturilor de toamnă

Hrănirea suplimentară se face dupăce vor trece aceste ploi, iar solul se va ma-turiza fizic. Aici nu trebuie să ne grăbim.Mulţi ne întreabă: dar poate acum e ca-zul să începem lucrările de încorporarea îngrăşămintelor în sol? Nu este cazul.Hrănirea suplimentară a semănături-lor de toamnă se va face atunci când ve-getaţia va începe intens. Şi vom faceaceastă hrănire suplimentară la adân-cimea nodului de înfrăţire, pentru a asi-gura o utilizare maxim eficientă a azo-tului folosit, care să fie absorbit deplante şi nu spălat de ploi sau depozitatîn straturile mai adânci ale solului. Cuatât mai mult că există acum pericolulde depunere a acestor compuşi chimici

în apele freatice, de unde ajung în fân-tânile cu apă potabilă.

Dozele de îngrăşăminte vor fi divi-zate în funţcie de premergători, decantitatea de fertilizanţi folosiţi deja dintoamnă, de lucrarea solului, precum şide alţi factori.

Pe circa 35 la sută din suprafeţegrâul de toamnă a fost amplasat dupăpremergători târzii, cum ar fi floarea-soarelui, de exemplu. În aceste situaţiisau în cazul în care grâul a fost ampla-sat pe grâu, doza de fertilizare va fi depână la 60 de kg de substanţă activă lahectar. Însă, în aceste situaţii, fertili-zanţii vor fi folosiţi în două rate. Laprima etapă vor fi introduseîngrăşămintele acum, în primăvară,cum numai devine posibil de ieşit încâmp. A doua etapă de fertilizare începeîn momentul în care începe perioada deieşire în pai a culturilor cerealiere.

Dacă premergătorul este mai tim-puriu, doza de fertilizare poate să fie de30 de kg de substanţă activă la hectar.

Este important ca pe câmpurileunde plantele nu au înfrăţit încă, adicăsunt în faza de ac sau au 2-3 frunzuliţe,

să nu ne grăbim cu hănirea suplimen-tară. În acest caz trebuie de aşteptatpână plantele vor înfrăţi şi abia atunciva fi efectuată hrănirea suplimentară.

Dacă avem grâu amplasat după alţapremergători, cum este grâu pe grâu, tre-bue să ţinem cont că anul trecut am avuto cantitate abundentă de paie. Deaceeava exista o concurenţă în folosirea azo-tului de către plante şi de către mi-croorganismele din sol. Dacă nu aufost folosiţi fertilizanţi din toamnă tre-bie să compensăm acest deficit de azot,substanţă atât de necesară plantelor.

Şi încă un aspect important, la cul-turile amplasate după premergătoritârzii va fi un grad mai înalt de îmbu-ruenire. Deacea trebuie să dispunem deo rezervă de erbicide. Un procedeu re-comandat este folosirea grapelor, în pe-cial a celor austriece, care permit de acombate buruienile într-o măsură ex-traordinar de bună pe terenurile ocu-pate cu culturi cerealiere de toamnă.

Boris BOINCEAN, şefulSecţiei sisteme agricole

la Institutul Ştiintifico-Practicde Fitotehnice

Alegerea corectă a premergătorilor asigurăeconomii considerabile şi recolte mai calitativeIarna din care tocmai am ieşit a fost caracterizată, deja tradiţional, cutemperaturi înalte, în special în a treia decadă a lunii ianuarie, cândam avut temperatura medie cu 8 grade mai mult decât mediaanuală. Acelaşi lucru l-am avut şi în prima decadă a lunii februarie. Înansamblu, pe ultima lună a iernii trecute temperatura a fost cu 3grade mai înaltă decât media multianuală. Şi aceasta, în maremăsură, a provocat începutul vegetaţiei la culturile cerealiere detoamnă. Ba chiar a provocat şi unele temeri cu consecinţe probabile.

Nu vom putea obţine grâu de calitate după premergători târzii. Cu hrana suplimentară pe care vom administra-o acum, înprimăvară, vom avea posibilitate să influenţăm recolta la hectar și conţinutul de gluten. Dar nu vom putea influenţa asupragrupei de gluten, adică anume calitatea propriu-zisă

Hrănirea suplimentară se face după ce vor trece ploile, iar solul se va matu-riza fizic. Mulţi ne întreabă: dar poate acum e cazul să începem lucrările deîncorporare a îngrășămintelor în sol? Nu este cazul. Hrănirea suplimentarăa semănăturilor de toamnă se va face atunci când vegetaţia va începe intens.

Nr. 4 (50) 20 martie 2009 9PIAŢA IMOBILIARĂ

Piaţa terenurilor destinateconstrucţiilor şi a caselor particulare vaintra pe linie moartă, dacă leul se va de-precia de două ori. Această situaţie va ficondiţionată, spun experţii imobiliari, decriza financiară mondială care atrageinevitabil în urma sa deprecierea valuteinaţionale în raport cu valuta străină. Deşipentru terenurile destinate construcţieis-a manifestat întotdeauna un interes spo-rit, actualmente nu se fac investiţii. Ex-perţii afirmă că lipsa investiţiilor de peaceastă piaţă este provocată de panica to-tală a populaţiei şi nici într-un caz de fac-tori economici.

În 2008 preţurile medii la loturi de te-ren au rămas practic nemodificate, va-riaţiile nu au depăşit limitele de 7-10 %.Costul mediu a variat între 15-34 miieuro/ha. Şi segmentul caselor private in-dividuale a înregistrat preţuri stabile.

Piaţa terenurilor deconstrucţie între ciocan şi

nicovală

Şeful departamentului imobil nelo-cativ al Bursei imobiliare „Lara”, Ghena-die Gurdiş, a declarat pentru Info-PrimNeo că piaţa loturilor de teren destinateconstrucţiilor practic nu există, iar această

tendinţă va continua şi în următoareleluni. Tranzacţiile imobiliare vor fi stopateatât de criza financiară, cât şi de o posi-bilă devalorizare a leului.

Achiziţia terenurilor se află pe liniemoartă, întrucât companiile deconstrucţie care făceau anterior achiziţiisemnificative acum nu mai au bani pen-tru aşa ceva. La moment există doar douăcompanii care încă îşi mai desfăşoară ac-

tivitatea. Celelalte nu au resurse financiarede achiziţie a terenurilor pentruconstrucţii. Unele chiar au stopatconstrucţiile în desfăşurare.

Nici populaţia nu se grăbeşte să facăachiziţii. Aşteaptă o scădere a preţurilor,iar această scădere se va produce inevi-tabil. Totul depinde de evoluţia lucruri-lor pe plan mondial, dar şi de posibilităţilede depreciere a monedei naţionale în ra-port cu valuta străină. As tfel, de exem-plu, dacă valuta naţională se va depreciade două ori, atunci preţurile la terenurilepentru construcţie pot să scadă cu circa40%, estimează Ghenadie Gurdiş.

Sugrumaţi de leul puternic

Autorităţile depun tot efortul pentrua nu permite deprecierea leului, deşi o de-preciere treptată a monedei naţionaletrebuia iniţiată încă din luna august2008, consideră Veaceslav Ioniţă, expertal Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţia-tive Sociale „Viitorul”. Expertul spune cămenţinerea leului puternic se face dinconsiderente politice. Dacă o depreciere avalutei ar salva economia ţării, atunciaceasta ar sărăci populaţia, fapt care ar pro-

voca dezinteresul cetăţenilor faţă de ale-geri. Pentru primele 20 de zile ale lunii fe-bruarie s-au cheltuit 100 mln din rezer-vele Băncii Naţionale a Moldovei (BNM)numai pentru a nu permite deprecierealeului.

Ioniţă spune că ar fi bine să fie orga-nizată o depreciere controlată într-un co-rido r bine determinat. „Dacă ar avea loc de-precieri ale valutei nu prea mari, în proporţii

de 20-30% sau 12-13 lei pentru un dolar,s-ar uşura puţin viaţa celor din construcţii,s-ar reduce preţurile la imobile în euro, iaragenţii economici ar putea să-şi vândăconstrucţiile cel puţin la valoarea sumelorcheltuite. La ora actuală agenţii economicidin domeniul imobiliarelor sunt sugrumaţide leul puternic”, a declarat VeaceslavIoniţă. În opinia expertului, o depreciere de20-30% ar aduce mai mulţi bani pe piaţaimobiliară, în timp ce o depreciere de 50-100% ar stopa investiţiile pe această piaţă.

„Dacă moneda naţională se va de-precia cu circa 50-100%, în imobiliare nuse vor mai face investiţii cel puţin timpde jumătate de an”, a explicat Ioniţă. Re-zervele valutare ale Băncii Naţionale aMoldovei (BNM), în februarie 2009, auînregistrat o scădere cu peste 20% com-parativ cu lunile iulie-august 2008, ajun-gând la circa 1450 mln dolari, atenţionează expertul.

Pe de altă parte, BNM neagă posibi-lităţile de depreciere semnificativă a mo-nedei naţionale în raport cu valuta străină.Potrivit unui comunicat al BNM, de-claraţiile analiştilor economici cu pri-vire la posibilele deprecieri ale leuluimoldovenesc sunt „neîntemeiate şi pro-voacă doar panică şi agitaţie”. Fluctuaţiilecursului de schimb al leului moldovenesc,care sunt influenţate de mai mulţi factori,inclusiv de fluxul net de valută străină în-registrat prin intermediul băncilor li-cenţiate ale Moldovei, sunt monitorizateşi actualmente nu denotă schimbări ma-jore care ar fi putut să provoace o depre-ciere semnificativă a cursului de schimbal leului moldovenesc faţă de dolar,afirmă oficiali ai BNM. BNM spune că dis-pune de rezerve valutare suficiente, carear acoperi mai mult de 3 luni de importde mărfuri şi servicii, pentru a satisfacecererea temporară de lichidităţi de valutăstrăină şi va utiliza toate instrumenteledisponibile, pentru a preîntâmpina fluc-tuaţiile excesive ale cursului de schimb alleului moldovenesc faţă de dolar. Şibăncile licenţiate din Moldova dispun delichidităţi suficiente în valută străinăcare, la situaţia din 20 februarie 2009, s-au majorat cu 54 mln dolari comparativcu finele anului 2008 şi permit satisfa-cerea cererii de valută pe piaţa internă.

Vindem sau cumpărăm?

Experţi de la „Lara” recomandă per-soanelor care au în proprietate terenuri şivor să le vândă să o facă acum, întrucât seaşteaptă o scădere a preţurilor. Potrivit luiGhenadie Gurdiş, şeful departamentuluiimobil nelocativ, în condiţiile crizei fi-nanciare banii sunt marfă. Preţuri maimari nu vor exista, iar cumpărătorul estecel care dictează condiţiile de achiziţie.Dacă azi vânzătorul crede că preţurile te-renurilor destinate construcţiilor suntmici, atunci mâine îşi va da seama că aces-tea sunt extrem de bune. Preţul mediu devânzare a terenurilor pentru constru cţiivariază în Chişinău între 10-15 mii europer ar (1 ha=100 ari). În timp ce în suburbiieste de 3 mii euro ar pentru un ar.

Nici piaţa caselor private nu este îndezvoltare în condiţiile crizei. Oameniiau interes pentru case, însă nu se grăbescsă le cumpere. Potenţialii cumpărătorimai aşteaptă o scădere a preţurilor, ex-plică Vlad Musteaţă, specialist pe imobileîn cadrul Bursei imobiliare „Lara”.Preţurile la casele individuale au scăzutcu 10-15% comparativ cu toamna anu-lui 2008 şi variază între 100 şi 700 miieuro în Chişinău. Potrivit lui Musteaţă,situaţia de pe piaţa imobiliară din R. Mol-dova este direct legată de evenimentelepieţei mondiale. Astfel, cum se va derulasituaţia pe plan mondial, cu mici întâr-zieri, evenimentele se vor repeta şi înMoldova.

Tranzacţiile se vor intensifica

către toamnă

Posesorii de proprietate imobiliară,dar şi experţii, aşteaptă o revigorare apieţei.

Primii îşi doresc cr eşterea preţurilor.Populaţia are convingerea că primăvaraimobilele, atât locuinţele cât şi terenurile,sunt mai scumpe decât toamna, iar acestfapt îi face pe experţi să creadă că aspec-tul sezonier va determina, mai aproapede toamnă, intensificarea tranzacţiilor pepiaţa imobiliară.

Piaţa imobiliară va intra pe linie moartă,dacă leul se va deprecia esenţial Analiză efectuată de

Agenţia Info-Prim Neo

Nr. 4 (50) 20 martie 2009

SFATUL SPECIALISTULUI10

Protecţia plantelor este un element tehnologic estenţialimportant în agricultura Republicii Moldova, ţară pre-ponderent agrară. Annual,în lipsa efectuării măsurilor deprotecţie a culturilor agricole, fermierii suportă pierderienorme. În scopul obţinerii unor recolte stabile, bogate,calitative şi competitive de produse agricole sunt aplicateun şir de procedee şi mijloace de protecţie a plantelor, decombatere integrată a dăunătorilor, bolilor şi buruienilorprin utilizarea ştiinţific argumentată a produselor de uzfitosanitar.

Prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 897din 8 decembrie 1994, pe lângă Ministerul Agriculturi şiIndustriei Alimentare a fost creat Centrul de Stat pentru

Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar şial Fertilizanţilor cu Consiliul Republican pentru AprobareaProduselor de Uz Fitosanitar şi al Fertilizanţilor cu sar-cinele principale:

� organizarea şi efectuarea încercării-testării de stata produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor noi la ins-tituţiile ştiinţifice respective;

� efectuarea înregistrării şi reînregistrării produselorcu eliberarea certificatelor de omologare;

� formarea unui sortiment nou şi eficient de pro-duse de uz fitosanitar şi fertilizanţi;

� pregătirea şi publicarea Registrului de stat al pro-duselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, permise pen-

tru utilizare în Republica Moldova, precum şi suplimen-tele la acesta.

Testarea de Stat este baza înregistrării (omologării) deStat a acestor produse în Republica Moldova. Testarea deStat are drept scop stabilirea eficacităţii biologice, graduluide toxicitate, măsurile sanitaro - igienice precum şi a pro-cedeelor de protecţie a mediului înconjurător, a produselorfolosite, cu garanţia eficacităţii lor biologice înalte, sigu-ranţei pentru sănătatea omului şi mediului înconjurător.Pentru testarea de Stat sunt acceptate produsele, care asi-gură recolte suficiente a culturilor agricole, de o înaltă ca-litate şi cu riscul minim pentru om şi mediul înconjura-tor.

Produse de uz fitosanitar noi

Denumirea comercială, firma producătoare, ţara, numărul şi data înregistrării Compoziţia chimică, % Norma de consum a preparatului

(l/ha, kg/ha) Modul, perioada şi limitele de utilizare Numărul maximal de tratamente

FERTILIZANŢI

Azosol, Adob “ADOB”, Polonia F – 015 03.12.2008 IV

Azosol 6-12-6 Azosol 36 Extra N-36,3 % MgO-4,5% B - 0,027% Cu – 0,27% Fe – 0,027%

Mn –1,35% Mo –0,00067 Zn –0,013% AdobZn (Zn (IDHA) – 4,6%

Azosol 36 Extra sau Azosol 6-12-6(12,0 l/ha) + Adob Zn (8,0 l/ha) Un tratament foliar în faza de 5-6 frunze a culturii 1

Nutrivant Plus “Fertilizers &Chemicals”, Israel F – 01618.02.2009

NPK (6-23-35) + 1MgO + 0,1B + 0,2Mn +0,2Zn + 0,2Cu + 0,05Fe + 0,002Mo + Fertivant 4,0 Un tratament foliar în faza de 3-5 frunze a culturii 1

Denumirea comercială, forma preparativă, substanţa activă, firma producătoare, ţara, numărul

şi data înregistrării, grupa de toxicitate

Norma deconsum

a preparatului (l/ha, kg/ha, l/t,

kg/t)

Organismul nociv Modul, perioada şi limitele de utilizare

Termenul ultimului tratament până la re-coltare (Num. maxi-mal de tratamente)

Termenul de ieşire încâmp pentru efectuarea

lucrărilor manuale (mecanizate)

Denumirea ştiinţifică Denumirea populară

1 2 4 5 6 7 8

ERBICIDE

Adengo 465 SC (tiencarbazon 90 g/l + isoxaflutol 225 g/l + ciprosulfamid 150 g/l) “Bayer Crop Science AG”, Germania 03-0510 18.02.2009 IV/-

0,35-0,4 - Buruieni mono- şi dicotiledonateanuale

Prin stropirea solului după semănat fără încorporare - (1) 7 (3)

Batu, WG (rimsulfuron, 500 g/kg + tifensulfuron-metil 250 g/kg) OOO “Ruton”, Ucraina 03-0461 03.12.2008 IV

0,02-0,025 + 200ml Talant - Buruieni mono- şi dicotiledonate

anualePrin stropirea sămănăturilor în faza

de 3-5 frunze a culturii 60 (1) 7 (3)

Deviz 48 SA (dicamba, 480 g/l) “Agrotrade Ltd”, Bulgaria, OOO “Agrorus”, Rusia 03-0355 29.10.2008 III 0,4-0,8 -

Buruieni dicotiledonate anuale, inclusiv cele rezistente la 2,4-D

şi unele perene

Prin stropirea semănăturilor în faza de 3-5 frunze a culturii - (1) 7 (3)

Dicopur Top 464 SL (2,4-D, 344 g/l + dicamba (săruri de di-metilamină), 120 g/l) “Nufarm GmbH &Co KG”, Austria 03-0474 03.12.2008 III

1,0-1,5 - Buruieni dicotiledonate anuale, inclu-siv cele rezistente la 2,4-D şi 2M-4H Prin stropire în faza de 3-5 frunze a culturii -(1) 10 (3)

Dublon Gold, WG (nicosulfuron, 600 g/kg + tifensulfuron-metil,150 g/kg) ZAO “Firma Avgust”, Rusia 03-0505 18.02.2009 IV/-

50-60 gr/ha + Adiu (0,2 l/ha)

Buruieni mono- şi dicotiledonateanuale Prin stropirea semănăturilor în faza de 3-5

frunze a culturii (fazele iniţiale de dezvoltare aburuienilor)

- (1) 7 (3)70 gr/ha +

Adiu (0,2 l/ha)Buruieni dicotiledonate anuale, mo-

nocotiledonate anuale şi perene

Esquire 4 SC (nicosulfuron, 40 g/l) “AGROS S.A.”, Grecia 03-0507 18.02.2009 IV/- 1,25-1,5 - Buruieni monocotiledonate anuale şi

dicotiledonate anuale şi perenePrin stropirea semănăturilor în faza

de 3-5 frunze a culturii - (1) 7 (3)

*Lancelot 450 WG (aminopiralid, 300 g/kg + florasulam, 150g/kg) “Dow Agro Sciences”, Austria 03-0503 18.02.2009 IV/- 30-33 g/ha - Buruieni dicotiledonate anuale

şi perenePrin stropirea semănăturilor în faza

de 3-7 frunze a culturii - (1) 7 (3)

Lontrel Grand 75 WG (clorpiralid, 750 g/kg) “Dow AgroSciences”, Austria 03-0361 29.12.2008 III 0,12-0,2

Cirsium spp., Sonchus spp.,Polygonum spp., Anthemis

spp., Hibiscus trionum, Cen-taurea cyanus, Ambrosia spp.

Specii de pălămidă, susai, hrişcă, ro-maniţă, zămoşiţă, albăstriţă, ambrozia

Prin stropirea semănăturilor în faza de 3-5frunze a culturii - (1) 7 (3)

Major 90 EC (acetoclor, 900 g/l) “Simonis”, Olanda, OOO“Agroflex”, Ucraina 03-0453 29.10.2008 III 2,5-3,0 - Buruieni mono- şi unele dicotiledo-

nate anualePrin stropirea solului până sau după semănat

până la apariţia plantulelor, cu încorporare - (1) 7 (3)

Ouragan Forte 500 SL (glifosat, 500 g/l) “Syngenta AG”,Elveţia 0440 29.12.2008 III 1,5 - Buruieni mono- şi dicotiledonate

anuale şi perene

Prin stropirea buruienilor în perioada de creştere activă, cu 2 săptămâni înainte de semănat

- (1) 7 (3)

FUNGICIDE

*Fitolecari, SC (flutriafol, 250 g/l) “Sunrise Chemical Ltd”,China 02-0486 29.12.2008 III

0,25 Cercospora beticola, Ery-siphe betae

Cercosporioză, făinare Prin stropire în perioada de vegetaţie 60 (2) 7 (3)

Vzliot 90 EC (acetoclor, 900 g/l) “Agrotrade Ltd”, Bulgaria,OOO “Agrorus”, Rusia 03-0451 29.10.2008 III 2,0-3,0 - Buruieni mono- şi unele

dicotiledonate anualePrin stropirea solului până sau după semănat

până la apariţia plantulelor, cu încorporare - (1) 7 (3)

INSECTICIDE

Alphamax 100 EC (alfa-cipermetrin, 100 g/l) „S.A.M. Labora-toires Sanigene”, Monaco 01-0470 18.02.2009 II/I 0,15-0,2 Heliothis armigera Buha fructificaţiilor

Prin stropire în perioada apariţiei inflorescenţelor feminine, cu excepţia hibrizilor

timpurii şi extratimpurii Notă : Omologat la porumb zaharat.

30 (1) 10 (4)

RODENTICIDE

Klerat, 0,05 g (brodifacum, 0,05 g/kg) „Syngenta”, Elveţia 07-0080 03.12.2008 I

Până la 3 kg/ha, 5g/vizuină

Microtus avales, Apodemusagrarius Şoareci de câmp

Repartizarea în vizuini sau alte ascunzişuri alerozătoarelor, unde nu au acces alte animale cu

sânge cald. Repartizarea se efectuează cu doza-toare speciale la densitatea populaţiilor de la 10-

20 până la 600 vizuini/ha cu intervalul dintrerepartizări de 16 zile, dar nu mai mult de 2 repar-

tizări pe sezon.

- (1-2) - (-)

Pentru porumb

Notă: La câmpuri destinate pentru semănatul culturilor agricole (porumb)

Nr. 4 (50) 20 martie 2009 11SFATUL SPECIALISTULUI

înregistrate în Republica Moldova

Denumirea comercială, forma preparativă, substanţa activă, firma producătoare, ţara, numărul

şi data înregistrării, grupa de toxicitate

Norma deconsum

a preparatului (l/ha, kg/ha,

l/t, kg/t)

Organismul nociv Modul, perioada şi limitele de utilizare

Termenul ultimului tratament până la recoltare

(Numărul maximal de tratamente)

Termenul de ieşire în câmppentru efectuarea lucrărilor manuale

(mecanizate)

Denumirea ştiinţifică Denumirea populară

1 2 4 5 6 7 8

FUNGICIDE

Klonil Forte 500 SC (clorotalonil, 500 g/l) “S.A.M. Labora-toires Sanigene”, Monaco 02-0483 29.12.2008 III 2,0 Taphrina deformans Băşicarea frunzelor Prin stropire în perioada de vegetaţie 21 (2) 7 (3)

Dinazol Plus 500 EC (difenoconazol, 250 g/l + propiconazol,250 g/l) “S.A.M. Commercia”, Monaco 02-0472 03.12.2008IV

0,2-0,25 Taphrina deformans Băşicarea frunzelor de piersic Prin stropire în perioada de vegetaţie 30 (2) 7 (3)

INSECTICIDE

Devis Pro 2,5 EC (deltarmetrin, 25 g/l) „The scientific fertilizercompany PVT Limited”, India, „Ilinstal” SRL, Moldova 01-0504 18.02.2009 III/I

0,5 Grapholitha molesta,My-zodes persicae

Molia orientală a fructelor,păduchele verde al piersicului Prin stropire în perioada de vegetaţie 30 (2) 7 (3)

Pentru piersic

Denumirea comercială, forma preparativă, substanţa activă, firma producătoare, ţara, numărul

şi data înregistrării, grupa de toxicitate

Norma deconsum

a preparatului (l/ha, kg/ha,

l/t, kg/t)

Organismul nociv Modul, perioada şi limitele de utilizare

Termenul ultimului tratament până la recoltare

(Numărul maximal de tratamente)

Termenul de ieşire în câmppentru efectuarea lucrărilor manuale

(mecanizate)

Denumirea ştiinţifică Denumirea populară

1 2 4 5 6 7 8

INSECTICIDE

Alphamax 100 EC (alfa-cipermetrin, 100 g/l) „S.A.M. Laboratoires Sanigene”, Monaco 01-047018.02.2009 II/I

0,3 Hoplocampa flava, Cydia fu-nebrana

Viespea galbenă a prunelor,viermele prunelor Prin stropire în perioada de vegetaţie 50 (1) 10 (4)

Leotrin 100 SC (lambda cihalotrin, 100 g/l) “S.A.M. Laboratoires Sanigene”, Monaco 01-048229.12.2008 III

0,35-0,4 Hoplocampa flava, Cydia fu-nebrana

Viespea galbenă a prunelor,viermele prunelor Prin stropire în perioada de vegetaţie 20 (2-3) 10 (4)

*Rubin D, EC (clorpirifos, 500 g/l + cipermetrin, 50 g/l) „Tragusa Ltd”, Spania 01-0509 18.02.2009 III/I 1,5 Cydia funebrana Viermele prunelor Prin stropire în perioada de vegetaţie, până la în-

ceputul fazei de creştere intensivă a fructelor 60 (1) 10 (4)

Salut 40 EC (dimetoat, 400 g/l) „Simonis”, Olanda,OOO„Agroflex”, Ucraina 01-0459 03.12.2008 III 2,0 Cydia funebrana Viermele prunelor Prin stropire în perioada de vegetaţie 40 (2) 10(4)

Start 10 EC (zeta-cipermetrin, 100 g/l) “Simonis”, Olanda,OOO “Agroflex”, Ucraina 01-0452 29.10.2008 III 0,3 Hoplocampa flava Viespea galbenă a prunelor Prin stropire în perioada de vegetaţie 25 (2-3) 7 (3)

SUBSTANŢE ACTIVE SUPERFICIALE

Vapor Gard (di-l-p-mentenă, 960 g/l) “Aventro, Sarl”, Elveţia11-0477 03.12.2008 IV 1,0% - Adjuvant-antitranspirant

Un tratament foliar în perioada de vegetaţie cuaproximativ 4 săptămâni până la recoltare. Norma

de consum a soluţiei de lucru – 800-1000 l/ha.- (1) - (-)

Pentru prun

Specialist-princiapl al Centrului de Stat pentru atestarea şi Omologarea Produselor de uz Fitosanitar şi a Fertilizanţilor al Republicii Moldova Alexandru FURNIC

ACTUALITATENr. 4 (50) 20 martie 200912

Şocurile prin care trece economia în ultimeleluni face mult mai dificilă activitatea de antre-prenoriat, oamenii de afacerii fiind nevoiţi să seadapteze de urgenţă la noile condiţii. În cazcontrar, este pusă sub semnul îndoielii viabilita-tea afacerii. Una din soluţii ar fi adaptarea unornoi tehnologii, cu un consum redus de resurse şicu randament maxim.

O astfel de soluţie este oferită de proiectul„Producătorul Verde”, care presupune creşterea decereale pentru nutreţ cu eforturi minime şi efi-cienţă maximă.

Această tehnologie presupune creşterea, în de-curs de o săptămână, a unei cantităţi de masă verdecare, în cazul unor procedee tradiţionale, ar ne-cesita luni de zile.

Astfel, pentru desfăşurarea activităţilorconform proiectului „Producătorul Verde”, este ne-voie doar de un spaţiu cu dimensiunile de 3x12x2,5m cu rafturi, pe care să fie aşezate containerele cugermenii de orz. În aceste condiţii, zilnic, seobţine până la o tonă de masă verde cu înalte ca-lităţi nutritive pentru vite. Pentru a controla pro-cesul de creştere, precum şi pentru recoltaresunt suficienţi doar doi angajaţi, care să muncească

nu mai mult de patru ore pe zi. O singură instalaţiepoate produce suficentă hrană calitativă pentru60 de vaci mulgătoare sau pentru 500 de oi. Nu-treţul obţinut conţine 16% de proteine uşor di-gerabile şi asigură o creştere cu 17% a producţieide lapte şi a cărnii.

Avantaje:- Aprovizionarea cu nutreţuri calitative şi ieftine

pe tot parcursul anului;- Reducerea suprafeţelor ocupate de culturi pen-

tru nutreţuri şu utilizarea pentru cultivarea unor cul-turi agricole mai valoroase;

- Reducerea utilizării produselor chimice – ferti-lizanţilor şi substanţelor de protecţie a plantelor;

- Reducerea costurilor pentru combustibil;- Reducerea costurilor de salarizare;- Reducerea consumului de apă pentru irigare;- Reducerea utilizării altori tipuri de nutreţuri,

mai costisitoare.

În concluzie, utilizarea tehnologiei „Pro-ducătorul Verde” permite creşterea efi-cienţei activităţii de antreprenoriat, prin re-ducerea cheltueilor de producţie a laptelui şia cărnii din contul nutreţurilor ieftine.

„Producătorul Verde” reduce costurilede producţie pentru crescători de vite

O instalaţie asigură zilnic o tonă de furaje anul împrejurProducţia de carne şi lapte creşte cu până la 17%j

ZZ ii uu aa 77

ZZ ii uu aa 11 ZZ ii uu aa 33 ZZ ii uu aa 44 ZZ ii uu aa 55

Asociaţiile de economii şi împrumut(AEI) din Moldova resimt deja efectelecrizei economice. „Ne aflăm la începutde crizăa. Avem probleme cu ram-bursările. Oamenii îşi plătesc din ce în cemai greu tranşele la creditele luate”, adeclarat pentru Info-Prim Neo OlegGheorghieş, director executiv al AEI dincomuna Roşietici, raionul Floreşti.

În opinia lui Oleg Gheorghieş, faptul că aso-ciaţiile de împrumut nu pot cumpăra valută străină,le măreşte gradul de risc în faţa unei eventuale in-flaţii. „În cazul unei inflaţii, singurul mod de pro-tejare este să ridici rata dobânzii, dar aceasta nu pu-tem s-o facem la nesfârşit. Dacă omul nu are de undeplăti, nu o să plătească” a menţionat Oleg Gheor-ghieş.

Şi alţi directori au spus că AEI sunt neprotejateîn faţa crizei, „un simplu zvon poate provoca pro-blema mari”. „Dacă ar veni toţi depunătorii din co-mună să-şi ridice economiile, ar fi aproape imposibilsă fac faţă. Şi oamenii deja încep să-şi ridice eco-nomiile. Toţi depunătorii sunt alertaţi” a declaratAlexei Burlacu, director executiv al AEI din Viişoara,Edineţ.

Un alt impediment în activitatea asociaţiilor deeconomii şi împrumut este creditarea scumpă pecare companiile de microfinanţare o acordă acestora.Potrivit legii, AEI nu au voie să contracteze bani din

afara ţării, banii care provin de la instituţiile fi-nanciare externe fac o escală prin conturile ins-tituţiilor moldoveneşti de microfinanţare. Şi, deşiaceşti bani sunt împrumutaţi pe o perioadă de 30de ani, având o rată anuală de 0,75 %, instituţiilede microfinanţare cer AEI o dobândă de peste 20%.

„E adevărat că împrumuturile sunt contractateîn valută, dar totuşi ar trebui să mai reducă din do-bândă, mai ales că împrumuturile sunt garantate deGuvern”, a mai spus Alexei Burlacu.

Directorii AEI consideră ca asociaţiile de eco-nomii şi împrumut vor supravieţui crizei, doar dacăvor micşora sumele destinate creditării, vor acordacredite pe termen scurt, investind doar în afacerileputernice.

AEI au apărut ca urmare a unui proiect derulat deBanca Mondială şi Guvernul Republicii Moldova:Proiectul de Finanţare Rurală, demarat la sfârşitul anu-lui 1996. În prezent există peste din 500 de AEI. Din-tre acestea, 10% se finanţează din resurse proprii.

Asociaţiile de economiişi împrumut, lovite de criză

Comisia Naţională a Pieţei Financiare(CNPF) a aprobat decizii cu privire lareperfectarea licenţelor pentru 2 com-panii şi eliberarea licenţelor pentru 5asociaţii de economii şi împrumut. CNPF a aprobat decizii cu privire la acorda-

rea licenţelor următoarelor asociaţii de econo-mii şi împrumut: „Negureni Credit” (în limita co-munei Negureni, raionul Teleneşti cu extinde-rea teritorială a acţiunii licenţei asupra satuluiŢînţăreni) „Valea Fânului” (în limita satului Er-moclia, raionul Ştefan Vodă), „ Tigheci-Cre-dit”( în limita satului Tigheci, raionul Leova, în-cepând cu 25.03.2009 cu extinderea teritorialăasupra satului Pleşeni, raionul Cantemir) şi„Maşcăuţi” ( în limita satului Maşcăuţi, raionulCriuleni). A fost acordată licenţă pentrudesfăşurarea activităţii asociaţiei de economii şiîmprumut „Teţicani” pe un termen nelimitat înlimita raionului Briceni. De asemenea, a fost avi-zată înregistrarea de stat a statutelor în redacţienouă a 9 asociaţii de economii şi împrumut.

Potrivit CNPF, a fost aprobată decizia cu pri-vire la reperfectarea licenţei pentru brokerul deasigurare-reasigurare „Elita-Broker” SRL pentrua desfăşura activitatea de intermediere în asi-

gurări şi/sau reasigurări. La fel, a fost reper-fectată licenţa pentru dreptul de a desfăşura ac-tivitate în domeniul asigurărilor şi pentru bro-kerul de asigurare „Amsicons” SRL.

În aceeaşi şedinţă a fost aprobat actul de ree-valuare a valorilor mobiliare deţinute de F.I.N.N.“Credo-Invest” SA în proces de lichidare din pro-prie iniţiativă. În actul respectiv au fost incluse23 pachete de acţiuni care, în conformitate cuprevederile Legii privind fondurile de investiţii,vor fi înstrăinate în cadrul licitaţiilor, fărăanunţul preţului iniţial.

Prin decizia Consiliului de Administraţie alCNPF au fost aprobat e rapoartele generale pri-vind lichidarea fondurilor de investiţii F.I.P.„MCI-Fond”, F.I.N.N. „Zodiac-Invest”, F.I.N.N.„Papirus-Invest” şi F.I.N.N. „BSV-Invest” şiproiectul de repartizare a mijloacelor băneşti re-zultate din lichidarea fondurilor nominalizate.

Marr Sugar Moldova promitecă va achita datoriile faţă deproducători până la sfârşitul

lunii martie

Nr. 4 (50) 20 martie 2009SATUL MOLDOVENESC 13

Un număr de 25 de sate din RepublicaMoldova au beneficiat, începând cu anul2005, de câte un grant în mărime decirca nouă mii de dolari SUA în cadrulproiectului sus-menţionat. Pe baza asis-tenţei respective, în fiecare localitate a fostînfiinţat câte un Centru de planificare eco-nomică ce acordă sprijin consultativ şi in-formaţional antreprenorilor. Totodată, afost creat şi câte un Fond giratoriu, admi-nistrat de Asociaţiile de Economii şi Îm-prumut, din care sunt finanţate în condiţiiavantajoase afacerile neagricole. Astfel, peparcursul celor patru ani de activitate, dinFondul giratoriu a fost creditată iniţiereaşi dezvoltarea a 92 de afaceri, cu o rată me-die a dobânzii de 20%. În acelaşi timp, aufost create 600 locuri de muncă perma-nente şi peste 100 - sezoniere.

Stela Ciobu, expert în cadrul proiec-tului sus-menţionat, a precizat la solicitareaunui corespondent al ziarului că jumătatedin afacerile dezvoltare în aceste localităţisunt noi. Circa 25 la sută din aceste afaceriaparţin sferei de producere, iar peste 30%- serviciilor, ceea ce pentru localităţile ru-rale este un indicator benefic. „Ne bucurămult faptul că ponderea afacerilor din pro-ducţie şi comerţ este înaltă, menţioneazăStela Ciobu. - Acest lucru este şi mai sem-nificativ în condiţiile crizei financiare carea afectat Republica Moldova şi le creeazăbăncilor comerciale dificultăţi la gestio-narea portofoliului de credite, iar consu-mul a scăzut semnificativ.”

Zeci de afaceri au fost susţinute finan-ciar din Fondul giratoriu creat în comunaRoşietici din raionul Floreşti care constituiecirca 90 mii de lei, precizează consultantul

local Natalia Ceban. Numărul mare de afa-ceri finanţate în această comună se dato-rează interesului manifestat de agenţiieconomici pentru a obţine instruire în do-meniu. „Locuim într-o comunitate perfor-mantă, deoarece satul Roşietici a obţinutmulte proiecte spre finanţare, spune NataliaCeban. - Asta datorită faptului că avem ins-truirea necesară, ştim să realizăm un plande afaceri şi să punem lucrul pe roate. Dinanul 2005, de la lansarea proiectului, în lo-calitatea noastră au fost iniţiate patru afa-ceri, printre care se numără producerea for-tanului, creşterea ciupercilor, producereamierii, comercializarea cărnii de nutră.Deşi împrumutul a fost acordat pe un ter-men de doi ani, doar într-un an oamenii deafaceri au început să ramburseze toatăsuma.” Cu toate acestea, în prezent, mulţidintre moldovenii care revin de la muncă depeste hotare se tem să-şi plaseze banii în afa-ceri, afirmă Natalia Ceban. După ce ani larând am convins categoria respectivă decetăţeni că, dispunînd de surse financiare,poţi iniţia o afacere de succes şi rămâne înţară, acum, în condiţiile crizei, a revenit fricade a investi.

Dezvoltarea sectorului economic în lo-calităţile rurale este principalul mijloc dereducere a sărăciei la sat, opinează Euge-nia Ioxa, consultant local la Centrul de Pla-nificare Economică din satul Mîndreşti,raionul Teleneşti. Potrivit ei, moldoveniicare revin de la muncă din străinătate şi in-tenţionează să-şi deschidă o afacere în lo-calitatea de baştină reprezintă la mo-ment principalii beneficiari ai proiectului.„Oamenii care se întorc din străinătate vincu bani, dar şi cu intenţia de a iniţia o afa-

cere, povesteşte Eugenia Ioxa. - Venim cuideea ca oamenii aceştia care se întorc cubani să nu investească în casă, reparaţie,maşini, după cum se întâmplă cel mai des,dar să-şi iniţieze o afacere în localitatea debaştină. Lumea ştie deja că în localitateexistă un Centru de Planificare economicăunde se pot adresa chiar şi pentru a se in-teresa de o idee de afaceri. Noi le prezentămplanul strategic de dezvoltare a localităţiielaborat pentru o perioadă de 15-20 de ani.Astfel, ei îşi aleg cu ce ar dori să se ocupeşi investesc. O afacere de proporţii constăîn crearea unei fabrici de cărămidă în co-mună. Aici este nevoie de investiţii subs-tanţiale, de aceea, aşteptăm investitoridispuşi să plaseze banii aici.”

Experţii în economie sunt de părere că,în anul curent, volumul banilor transferaţide cetăţenii moldoveni aflaţi la munci pestehotare se va reduce substanţial. Potrivit da-telor statistice, în a doua jumătate a anu-

lui 2008, volumul lunar al transferurilorefectuate de cetăţenii Republicii Moldovacare muncesc peste hotare s-a redus cupeste 20 la sută. În noiembrie 2008, mol-dovenii au trimis acasă prin bănci doar 112milioane de dolari, comparativ cu 180 mln- în luna iulie. Consultanţii în domeniul afa-cerilor spun că, din cauza situaţiei incertedin economie, moldovenii nu mai sunttentaţi să iniţieze afaceri proprii. PotrivitEugeniei Ioxa, există semne de alarmă dinpartea agenţilor economici care se ocupăcu comerţul, din cauza că scade consumul.„Nu se mai transmit atât de mulţi bani dinstrăinătate şi lumea de la sate nu are pe cecumpăra mai multe produse, precizeazăconsultantul. - O afacere prosperă la nivellocal erau până nu demult brutăriile.Acum, cei care au pornit această afaceresimt cel mai tare criza, deoarece în acestecondiţii mulţi oameni încep să coacă pâineacasă. Spre exemplu, într-un sat din raio-

nul Teleneşti un agent economic a achiziţio-nat în anul curent o linie de producere afranzelei, dar între timp s-a înregistrat oscădere bruscă a vânzărilor acestui produs.”

O afacere mai puţin obişnuită la mol-doveni este deschiderea unui centru de re-paraţie şi comercializare a bicicletelor im-portate din Statele Unite ale Americii.Constantin Bîndiu, preşedintele Asociaţieioşteşti „Consult Nord” din raionul Drochia,spune că s-a decis să pornească pe aceastăcale, aflând că în cadrul proiectului un locaparte îl ocupă afacerile de orientare socială.Grantul de cinci mii de dolari americani ofe-rit în cadrul proiectului „Dezvoltare eco-nomică locală” a fost utilizat în totalitatepentru serviciile de transportare a celorpeste 400 de biciclete donate de o orga-nizaţie din SUA. „Ne-au donat 477 de bi-ciclete şi 15 maşini de cusut, spuneConstantin Bîndiu. - Este un proiect bine-venit pentru comunitate. La moment, bi-cicletele sunt reparate, căci nu sunt noi. Amdeschis două locuri de muncă. M-a miratfaptul că primii clienţi au fost persoane devârsta a treia. Ei solicită bicicleta cu bagajca mijloc de transport ieftin. Preţul bici-cletelor variază de la 30 până la150 de do-lari.”

Cu referire la efectele aşteptate ale cri-zei financiare şi economice mondiale, Mi-hai Manoli, ex-ministru al finanţelor, amenţionat pentru presa de la Chişinău căeste necesar un plan anticriză la nivel gu-vernamental, care să fie cunoscut şi de opi-nia publică. El este de părere că, în Repu-blica Moldova, efectele crizei s-ar putea ma-nifesta diferit de modul în care s-a răsfrântasupra economiilor occidentale, care s-auconfruntat mai întâi cu criza capitalurilor,iar apoi cu recesiuni în sectorul de produ-cere. În Occident, au existat probleme pri-vind acţiunile, hârtiile de valoare, iar la noi- în relaţiile dintre bănci şi întreprinderi,în sensul achitării creditelor, a mai menţio-nat Mihai Manoli.

Pentru perioada 2009-2010, în cadrulaceluiaşi proiect, reprezentanţii Centrului„Contact” îşi propun să dezvolte po-tenţialul economic local prin asigurarea ac-cesului agenţilor economici la serviciiprofesionale de consultanţă în afaceri,susţine Margareta Vameş, coordonatorulProiectului. „În următorii doi ani vom lu-cra doar în localităţile în care a fost im-plementat proiectul, concentrându-ne peafacerile iniţiate deja, precizează Marga-reta Vameş. - Este nevoie ca acestea să seextindă. Ne vom axa pe dezvoltarea com-petitivităţi a 15 întreprinderi prin oferireaserviciilor de consultanţă în domeniu şi îm-bunătăţirea condiţiilor de dezvoltare a bu-sinessului prin susţinerea afacerilor însfera prestării serviciilor”

Proiectul „Dezvoltare Economică Lo-cală” este implementat de CentrulCONTACT, cu susţinerea financiară aFundaţiei SOROS-Moldova şi InterchurchOrganization for Development Coopera-tion din Olanda (ICCO).

Afacerile rurale sub influenţa crizei

În pofida scăderii consumului sub influenţa crizei financiare şieconomice, moldovenii îşi extind afacerile în mediul rural. Înultimii patru ani, în 25 de localităţi ale Republicii Moldova aufost iniţiate şi dezvoltate peste 100 de afaceri în cadrul proiec-tului „Dezvoltare economică locală”, implementat de CentrulNaţional de Asistenţă şi Informare a OrganizaţiilorNeguvernamentale din Moldova „CONTACT”. Pentru următoriidoi ani, proiectul îşi propune să extindă afacerile în domeniulserviciilor şi dezvoltării competitivităţii întreprinderilor locale.

O afacere mai puţin obișnuită la moldoveni este deschiderea unui centru de reparaţie și comercializare a bicicletelor importate din Statele Unite ale Americii

Nr. 4 (50) 20 martie 200914

„Accentul trebuie să fie pus pe dez-voltarea producţiei în Moldova şi peconstruirea infrastructurii, în special, înlocalităţile rurale”, a declarat MatthiasLuecke, unul dintre autorii studiului.

Cercetarea constată că numărulmoldovenilor plecaţi peste hotare acrescut constant în ultimii zece ani, dela 100 de mii de oameni în 1999, la 350de mii în 2008. Remitenţele au atins ocotă de 36% din PIB, plasând RepublicaMoldova pe locul doi în lume la acest in-dicator, după Tadjikistan. Conformsondajului, realizat de CASE Moldovaîmpreuna că CBS AXA, regiuneagăgăuză este cea mai puternic afectatăde migraţie – aproximativ 34% dinpopulaţia adultă a regiunii locuieşte şimunceşte peste hotare. Pe de altă parte,emigranţii din nord trimit cele maimare sume de bani în ţară – circa 100de mii de lei (circa 7500 de euro) anualpe persoană, adică dublu peste mediape ţară.

Banii trimişi de la rudele de pestehotare reprezintă a treia sursă de venitpentru locuitorii de la sate, după sala-rii şi pensii, reprezentând 12% din ve-niturile gospodăriilor casnice.

Autorii studiului i-au întrebat pe in-tervievaţi ce salarii i-ar încuraja să se în-toarcă în Republica Moldova. Sumaindicată variază între şapte şi opt mii delei sau 500 de euro (700-800 de dolari)în cazul celor care şi-au exprimat opţiu-nea în valută străină.

În prezent salariul mediu pe eco-nomie în Republica Moldova este deaproximativ 2500 de lei (185 de euro).

Analiza efectuată de fundaţia CASEMoldova scoate la iveală şi o „inechitateparadoxală” – gospodăriile casnice cu ve-

nituri mai mari primesc şi cele mai marisume de peste hotare, în timp ce fami-liile sărace beneficiază de remiteri maimici. Reieşind anume din aceastăconcluzie, experţii au indicat că remi-tenţele nu sunt o soluţie pentru com-baterea sărăciei, ci doar accentuează ine-chitatea socială.

„Datele arată că nivelul consumuluia atins în 2008 cote aproximative cu celedin 1989, adică din perioada sovietică.Nu putem spune, însă, că nivelul ge-neral de trai este acelaşi. Unii o duc multmai rău, alţii – mult mai bine”, a spusMatthias Luecke.

Cei care primesc bani de peste ho-tare nu sunt stimulaţi să investească înafaceri sau, cel puţin, să îi depună labancă, mai constată autorii cercetării.Doar 6 procente din locuitorii de la satedeţin un cont curent.

Problema migraţiei a revenit înatenţie în contextul crizei economicemondiale, iar unii experţi au arătat căRepublica Moldova ar putea suferi – vascădea volumul de bani trimişi de pestehotare, iar mulţi muncitori moldovenivor fi forţaţi să revină în ţară.

Opinia ExpertuluiMatthias Luecke:

„Nu se prevede ni-mic dramatic pentruMoldova”

„Nu se prevede nimic dramaticpentru Moldova”, este de părere Mat-thias Luecke. Dumnealui argumen-tează : „Nu toţi moldovenii lucrează înţări şi sectoare afectate de criză”.

„Probabil că unii muncitori de peşantierele de construcţii din Moscova

vor fi constrânşi să revină în ţară.Atunci este de datoria Guvernului să lecreeze oportunităţi de muncă aici. Şieste momentul potrivit să se inves-tească în infrastructură, în special lasate. Alţi muncitori probabil că îşi vorcăuta de lucru în alte ţări”, a subliniatexpertul.

Matthias Luecke consideră că, în li-nii generale, Republica Moldova şi-aatins apogeul în ceea ce priveşte mi-graţia, astfel că numărul de emigranţişi volumul de remitenţe se stabili-zează. „Cu siguranţă nu vom mai asistala creşteri ca în anii precedenţi. Ritmul

de creştere a remitenţelor s-a temperat:în noiembrie 2008 a scăzut chiar, dupăcare a urmat o creştere în decembrie.Aşteptăm datele din ianuarie să vedemcare e tendinţa”.

În altă ordine de idei, expertulstrăin s-a arătat mirat de modul în careemigranţii moldoveni fac donaţii.„Aproximativ 15% dintre emigranţidonează bani pentru scopuri sociale –marea ajoritate pentru biserici. Sunt şieu religios, însă, mă miră că nu se do-nează pentru orfelinate sau spitale”,spune Matthias Luecke.

Dumnealui crede că Guvernul tre-buie să încurajeze dualitatea donaţiilorsau, altfel spus, a investiţiilor – cetăţea-nul oferă o mie de dolari pentru un ape-duct sau gazoduct, iar cealaltă mie să fieasigurată de stat – „toţi au de câştigat!”

Vladimir Voronin: „Suntem interesaţi

ca moldovenii să re-vină acasă”

Şeful statului s-a referit la pro-blema migraţiei întrun interviu acor-dat recent postului rus de radio Eho

Moskvî. El a spus că, atunci când es-timează numărul moldovenilorplecaţi la muncă peste hotare, auto-rităţile se bazează pe datele Servi-ciului de Grăniceri.

„În cazul în care cetăţeanul pleacădin Moldova pentru o perioadă depeste trei luni, el este trecut automatîntr-o listă a celor plecaţi pe o pe-rioadă mai mare, care probabil cămuncesc în străinătate acolo (…) Şiaceastă cifră este de 220 – 280 de miide oameni (…) Toate alte cifre vehi-culate, de ordinul milioanelor – noi nuavem atâţia oameni în ţară ca săemigreze”, a spus Vladimir Voronin.

Preşedintele moldovean a maiafirmat că numărul muncitorilormoldoveni de peste hotare, în special,din Rusia descreşte continuu. Între-bat dacă ne putem aştepta la reîn-toarcerea moldovenilor în ţară pefundalul crizei, Vladimir Voronin arăspuns: „Actualmente, suntem chiarfoarte interesaţi ca ei să revină acasă,după ce au lucrat câţiva ani în diverseţări şi diferite funcţii, acumulândexperienţă şi calificări profesionale”.

„Suntem gata să îi primim acasăşi deja îi primim”, a adăugat preşedin-tele moldovean.

Vor reveni sau nu emigranţiimoldoveni acasă?

Fundaţia CASE pentru cercetări sociale şi economice înMoldova a lansat un nou studiu despre efectele migraţiei şi aremitenţelor, care conclude, printre altele, că Chişinăul nu artrebui să se bazeze pe migraţie ca o soluţie pentru combate-rea sărăciei din ţară.

Dosar Rezultatele cercetării statistice prin Ancheta forţei de muncă, efectuată de

Biroul Naţional de Statistică, arată ca la 1 ianuarie 2008 au fost declarate ple-cate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru – 335,6 mii persoane, ceeace reprezintă 25,8% din totalul populaţiei active de 15 ani şi peste.

Mai mulţi analişti au înaintat estimări proprii privind numărul de moldoveniplecaţi peste hotare, iar cele mai îndrăzneţe prognoze arătau până la 1 milionde cetăţeni aflaţi în afara ţării.

Potrivit datelor Băncii Naţionale, moldovenii de peste hotare au trimis anultrecut în ţară peste 1 miliard 600 de milioane de dolari, cu 35% mai mult de-cât în 2007.

Guvernul a aprobat, în octombrie 2008, un Plan de Acţiuni privind sti-mularea reîntoarcerii muncitorilor emigranţi moldoveni de peste hotare careprevede un şir de acţiuni în acest sens. Oponenţii Guvernului au criticat pla-nul pentru lipsa unor acţiuni concrete şi finanţărilor necesare pentru activităţileincluse în program.

Cei care primesc bani de peste hotare nu sunt stimulaţi să investească în afacerisau, cel puţin, să îi depună la bancă, mai constată autorii cercetării. Doar 6 pro-cente din locuitorii de la sate deţin un cont curent

Doar salarile între șapte și opt mii de lei sau 500 de euro (700-800 de dolari) i-ar încuraja să se întoarcă în Republica Moldova

„Probabil că unii muncitori de pe șantierele de construcţiidin Moscova vor fi constrânși să revină în ţară

Nr. 4 (50) 20 martie 2009UTIL 15

Regiunea ta. Ziarul tău. Agromediainform.Departamentul Publicitate şi Abonare Agromediainform

Tel.: (+373 22) 235698, GSM: (+373) 69328884 E-mail: publicitate@agroinform.md

Publicaţie Periodică a Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova

“AGROinform”

Adresa redacþiei: MD-2004, Chiºinãu, bd. ªtefan cel Mare, 123 V.

Tel.: 23-56-98e-mail: publicitate@agroinform.md

www.agroinform.md, www.agravista.md

Comanda nr. 558Tiparul executat PRAG-3

Redactor-ºef: Alexandru GÎSCÃMaketare: Gaby LUCHIÞA

Regiunea ta. Ziarul tău. Agromediainform.Abonamente la ziarulAgromediainform pot fi perfectate în toateoficiile poştale sau la

adresa redacţiei,Chişinău,

bd. Ştefan cel Mare, 123 „V”

POŞTA MOLDOVEI Preţuri de abonare (lei)

PM 21948 9 luni 6 luni

72 48

În fiecare ediţie veţi găsi informaţii veridice şicomplete care vor fi de folos la iniţierea sau dez-voltarea afacerilor, identificarea noilor partenerişi a pieţelor de desfacere. Vor fi oferite reco-mandări ale specialiştilor pentru diverse situaţiicu care se confruntă producătorii agricoli, in-formaţii despre politicile statului şi cele europeneîn domeniul agriculturii şi a afacerilor rurale etc.

La pregătirea ediţiei curente a ziarului au fost folosite informaţii ale agenţiilor BASA-press, Info-Prim Neo, Omega

Nr. 4 (50) 20 martie 200916

* OFERTE

Mai multe oferte şi cereri găsiţi pe

www.agravista.md�

* Pre\ negociabil

Produs Cantitate Descrierea companiei:

Porumb nelimitat Beiu Filip Orhei, s.Susleni, Tel.: (235) 46346,46968, 0795)46392, Fax: (235) 24955,27768

Porumb boabe nelimitat Agrigevia Râşcani, s.Mălăeşti, Tel.: (256) 24584

Porumb alimentar 300 tone Faunus Vladnic Ungheni, s. Todireşti,

Tel.: (236) 49520

Porumb furajer 150 tone Vrabie Iurie Ungheni, s.Valea Mare , Tel.: (236) 43217

Porumb ştiuleţi 80 tone Ulinici Ion Nisporeni, Tel.: (264) 23453, 25470, 079035394

Porumb 70 tone Vitaloprosper Râşcani, s. Grinăuţi, Tel.: (256) 2484

Seminţe de porumb 500 tone IPC " Bucovăţ" SRL Chişinău,

Tel.: (022) 225112,) 222019, 079480289

Prune uscate 100 tone Coop-NisPrun Nisporeni, Tel.: (264) 23050, 067123050

Prune uscate 8 tone Strulea Tudor Nisporeni, s.Vărzăreşti, Tel.: (264) 63196, (022) 55 19 33, 069201482

Prune uscate 5 tone Ionel Petru Nisporeni, s. Bălăureşti, Tel.: (264) 48249, 23857, 0695)31629

Puieţi de măr 600 bucăţi Mereuta Olga r-ul Căuşeni, s. Zaim, Tel.: 067262321

Puieţi de prune 700 bucăţi Mereuta Olga r-ul Căuşeni, s. Zaim, Tel.: 067262321

Pomi altoiţi de cais 8000 bucăţi Munteanu Ion Căuseni, s.Zaim,

Tel.: (243) 72184

Pomi altoiţi de prun 2000 bucăţi Munteanu Ion Căuseni, s.Zaim,

Tel.: (243) 72184

Pomi altoiţi de persic

25000bucăţi

Munteanu Ion Căuseni, s.Zaim, Tel.: (243) 72184

Pomi altoiţi de vişin 3000 bucăţi Munteanu Ion Căuseni, s.Zaim,

Tel.: (243) 72184

Portaltoi MM-106 nelimitat RusMiLiud Orhei, s.Jora de Mijloc,

Tel.: (235) 55262, 0794) 57144

Puieţi de măr nelimitat RusMiLiud Orhei, s.Jora de Mijloc, Tel.: (235) 55262, 0794) 57144

Produs Cantitate Descrierea companiei:

Puieţi de măr nelimitat RusMiLiud Orhei, s.Jora de Mijloc, Tel.: (235) 55262, 0794) 57144

Puieţi de prun nelimitat RusMiLiud Orhei, s.Jora de Mijloc, Tel.: (235) 55262, 0794) 57144

Răsad de tomateşi ardei dulci nelimitat Ionel Petru Nisporeni, s. Bălăureşti,

Tel.: (264) 48249, 23857, 069531629

Răsad de roşii. nelimitat Nis-AGROinform Nisporeni, Tel.: (264) 2 38 57

Răsad de ardeidulci nelimitat Nis-AGROinform Nisporeni,

Tel.: (264) 2 38 57

Sfeclă roşie 50 tone GŢ"Garbuz Alexandra" Râşcani, s. Pârjota, Tel.: (256) 24584

Seminţe de lu-cernă 1 tonă Holmis-agro Râşcani, s.Horodişte,

Tel.: (256) 24584

Struguri demasă 150 tone Carchelan Petru Nisporeni, s.Şişcani,

Tel.: 069538979

Varză 10 tone Dubciac Veaceslav Petru Hânceşti, s.Bozieni,Tel.: (269) 59471, (269) 23408, 068083841

Varză 6 tona Farima Ion Nisporeni, Tel.: (264) 22324, 079575117

Orz 150 tone Gruprijor-Agro Făleşti, s. Chetriş, Tel.: (259) 61339, 51698, 069553653

Orz furajer 80 tone Vrabie Iurie Ungheni, s.Valea Mare , Tel.: (236) 43217

Seminţe de orz 50 tone Vrabie Iurie Ungheni, s.Valea Mare , Tel.: (236) 43217

Seminţe de orz 40 tone Faunus Vladnic Ungheni, s. Todiresti, Tel.: (236) 49520

Stoloni decăpşune

15000 bu-cata

Pinzaru Nicolae Ungheni, s. Bumbata, Tel.: (236) 44275, 069400519

Seminţe demazăre furajeră 30 tone Vrabie Iurie Ungheni, s.Valea Mare ,

Tel.: (236) 43217

Vin 5 tona Ulinici Tamara Nisporeni, s. Vărăareşti, Tel.: (264) 65269, (264) 23857

Vin roşu 3 tone Pahomea Maria Nisporeni, s. Vărzăreşti, Tel.: (264) 65412,) 23857, 079138266

Vin alb sec 2 tone Pahomea Maria Nisporeni, s. Vărzăreşti, Tel.: (264) 65412,) 23857, 079138266

Incubator INKA-2400 1 unitate Turcan Vasile Drochia, s. Antoneuca,

Tel.: (252) 27032, 078012222

Stâlpi din beton(şpaleră). 3000 bucăţi Nis-AGROinform Nisporeni,

Tel.: (264) 2 38 57

Produs Cantitate Descrierea companiei:

Seminţe din floarea de cartof nelimitat Luna Clara Orhei, Tel.: (235) 29034,

079772580

* CERERI

Produs Cantitate Descrierea companiei:

Ceapă 10 tone Tiron Dumitru Cantemir, s. Visinesti, Tel.: 079599735

Floarea- soarelui 100 tone Pociumbautanul Râşcani, s. Pociumbauţti, Tel.: (256) 24584

Floarea- soarelui 30 tone Holmis-agro Râşcani, s.Horodişte, Tel.: (256) 24584

Foarea-soarelui 10 tone Agaci Valentina Hânceşti, s.Bujor, Tel.: (269) 23408, 068083841

Grâu alimentar 1500 tone Faunus Vladnic Ungheni, s. Todireşti, Tel.: (236) 49520

Grâu alimentar 500 tone Faunas primUngheni, s.Todireşti, Tel.: (236) 49522, 069104074

Grâu alimentar 300 tone Donic Anatolie Ungheni, s.Cioropcani, Tel.: (236) 76230, 76239

Grâu 150 tone Pociumbautanul Râşcani, s. Pociumbauţi, Tel.: (256) 24584

Grâu alimentar 100 tone Holmis-agro Râşcani, s.Horodişte, Tel.: (256) 24584

Grâu 80 tone Vitaloprosper Râşcani, s. Grinăuţi, Tel.: (256) 2484

Grâu alimentar 7 tone Tabara Gheorghe Nisporeni, Tel.: (264) 23261, 079659277

Grâu furajer 300 tona Gruprijor-Agro Făleşti, s. Chetriş, Tel.: (259) 61339, 51698, 069553653

Grâu furajer 150 tone Holmis-agro Râşcani, s.Horodişte, Tel.: (256) 24584

Grâu furajer 100 tona Bantea Ion Ungheni, s.Petreşti, Tel.: (236) 42324

Masă verde deorz pentru furaj nelimitat Luna Clara Orhei, Tel.: (235) 29034,

079772580

Mazăre furajeră 100 tone Vrabie Iurie Ungheni, s.Valea Mare , Tel.: (236) 43217

Mere 40 tone Grigore Popa Ungheni, or. Corneşti, Tel.: (682)96963

Lucernă balotată 3000 balo-turi

Holmis-agro Râşcani, s.Horodişte, Tel.: (256) 24584

Lucernă balotată 43 baloturi Turculeţ Vitalie Nisporeni, s. Vărzăreşti, Tel.: (264) 65586, (264) 23857, 079792920

Lucernă balotată 20 tone Dobzeu Petru Nisporeni, Tel.: 079047890

COMERCIALIZĂM RĂSAD DE TOMATE,

ARDEI şi VARZĂ ÎN CANTITĂŢI NELIMITATE.

Preţ negociabil. Oferim spre comercializare un tractor

UMZ cu cultivator. Relaţii la numerele de telefon

(268) 74986, 079576180