pug bistrita
DESCRIPTION
Raport de mediuTRANSCRIPT
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI
BISTRIŢA
TITULAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BISTRIŢA, JUDEŢUL BISTRIŢA - NĂSĂUD PROIECTANT DE SPECIALITATE: SC BLOM ROMÂNIA SRL TÂRGOVIȘTE ELABORATOR RAPORT DE MEDIU: SC M&S ECOPROIECT SRL CLUJ-NAPOCA
APRILIE 2013
COLECTIV DE ELABORARE
Lector univ. dr. Ciprian Corpade
Lector univ. dr. Ana-Maria Corpade
APROBAT
SC M&S ECOPROIECT SRL CLUJ-NAPOCA
3
1. INTRODUCERE...............................................................................5
1.1. Informaţii generale..................................................................5
1.2. Aspecte privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe............5
2. CONŢINUTUL ȘI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL
ANALIZAT....................................................................................9
2.1. Cadrul natural și antropic, valori ale patrimoniului cultural, istoric și
natural.................................................................................9
2.2. Obiectivele PUG....................................................................17
2.3. Descrierea PUG.....................................................................18
2.4. Corelaţii cu alte planuri și programe............................................49
3. STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN AREALUL DE IMPACT AL PUG....................55
3.1. Delimitarea arealului de impact al PUG........................................55
3.2. Calitatea factorilor de mediu.....................................................55
4. ASPECTELE RELEVANTE ALE EVOLUŢIEI PROBABILE A MEDIULUI ȘI A SITUAŢIEI
ECONOMICE ȘI SOCIALE ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII PUG..........................59
5. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PLANUL
ANALIZAT..................................................................................60
6. ANALIZA ALTERNATIVELOR..............................................................62
6.1. Alternativa 0 sau ”Nicio acţiune”...............................................62
6.2. Variante în elaborarea PUG......................................................63
7. METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR POTENŢIALE ASUPRA MEDIULUI CE
AR PUTEA FI GENERATE DE IMPLEMENTAREA PUG..................................64
8. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
ASOCIATE PUNERII IN APLICARE A PLANULUI..........................................66
4
9. EVALUAREA EFECTELOR POTENŢIALE TRANSFRONTALIERE ALE IMPLEMENTĂRII
PLANULUI...................................................................................81
10. MASURI PENTRU DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORILOR DE
MEDIU.......................................................................................86
11. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTARII PLANULUI................................................................73
12. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC..................................................90
13. BIBLIOGRAFIE...........................................................................92
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
5
1. INTRODUCERE
1.1. INFORMAŢII GENERALE
Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu asupra Planului Urbanistic General
al municipiului Bistriţa, scopul acestuia fiind acela de a identifica, descrie și evalua
efectele potentiale semnificative asupra mediului asociate planului analizat, iar
intocmirea sa este parte a procedurii de evaluare de mediu pentru planuri și programe.
Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerintele H.G. 1076/2004
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri și programe
și cu precizarile și recomandarile prevazute în Manualul pentru aplicarea procedurii de
realizare a evaluarii de mediu pentru planuri și programe elaborat de Ministerul Mediului
și Gospodaririi Apelor în colaborare cu Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.
Avand în vedere insa nivelul ierarhic al planului vizat și implicit caracterul strategic al
acestuia, unele capitole au fost adaptate ţinând cont de aceste aspecte. De asemenea,
raportul a tinut seama de toate observatiile și propunerile venite din partea
participantilor la sedinţele Grupului de Lucru ce au avut loc la sediul Primăriei Bistriţa în
datele de 12 septembrie 2012 și 3 decembrie 2012.
1.2. ASPECTE PRIVIND EVALUAREA DE MEDIU PENTRU PLANURI ȘI PROGRAME
Evaluare de mediu pentru planuri și programe reprezinta un concept și în acelasi
timp un instrument preluat în legislatia romaneasca prin transpunerea Directivei
2001/42/EC (SEA Directive). În legislatia europeana conceptul se numeste Evaluare
Strategica de Mediu (ESM), termen care face referire la caracterul sau de planificare
strategica, anticipata. În Romania acesta a fost preluat ca evaluare de mediu pentru
planuri și programe.
Literatura de specialitate a consacrat doua definiţii ale conceptului. Prima dintre
ele a fost lansata de Therivel et ali. în 1992, fiind ulterior preluata pe scara larga: „ESM
poate fi definita că un proces oficial, sistematic și comprehensiv de evaluare a
impacturilor environmentale ale unor politici, programe și planuri și ale alternativelor
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
6
de derulare a acestora, inclusiv elaborarea unui raport scris asupra rezultatelor acestei
evaluari şi includerea lor în procesul de luare a deciziilor”. A doua definiţie a fost
propusa de Sadler şi Verheem în 1996 în cadrul unui studiu asupra eficienţei procesului
de evaluare a impactului la nivel internaţional, luand în calcul o perspectiva mult mai
larga de interferenţa a ESM în procesul de luare a deciziilor legate de mediu: „ESM este
un proces sistematic de evaluare a consecinţelor environmentale ale unor politici,
programe sau planuri, astfel incat sa se ofere certitudinea că acestea au fost corect
abordate din fazele incipiente ale procesului de luare a deciziilor, acordandu-li-se o
importanţa comparabila cu implicaţiile economice şi sociale”.
Ambele definiţii descriu ESM ca un proces sistematic care evalueaza politici,
programe sau planuri. Totuşi, în timp ce prima definiţie se refera la elementele
procedurale ale evaluarii, a doua considera ESM drept condiţie pentru o analiza
integrativa în cadrul procesului decizional.
ESM este asociata cu sisteme complexe de evaluare. Aceasta complexitate este în
mod evident determinata de obiectivele ESM, foarte cuprinzatoare și extrem de
vulnerabile la politica decizionala din domeniile cu incidenţa. Prin urmare, procesul ESM
nu este unul stereotip, ci mai degraba adaptat contextului politic şi economic al fiecarei
unitaţi administrative la care se raporteaza. Pornind de la aceste aspecte, au fost
dezvoltate diverse moduri de abordare în evaluarea strategica de mediu. Therivel (1993)
a identificat cinci sisteme ESM, fiecare avand particularizate componentele
metodologice, instituţionale şi legislative. Ulterior au fost identificate numeroase alte
modalitaţi de abordare a ESM, fiecare reflectand caracteristicile culturale şi sociale ale
ţarii sau regiunii de aplicare. În 1996, Sadler identifica trei tipare structurale de aplicare
a ESM:
− Modelul standard (bazat pe procedura EIA) de evaluare strategica de mediu a
politicilor, planurilor şi programelor. Este structurat dupa procedura EIA, cu etape şi
activitaţi similare, fiind adaptate unor prevederi legale mai flexibile (Danemarca);
− Modelul environmental. Evaluarea strategica este menita sa identifice
consecinţele de mediu pe care le-ar implica aplicarea unor politici, programe sau planuri
(UK);
− Modelul integrat (management de mediu). În acest caz, ESM este o parte
integranta a unui cadru comprehensiv de luare a deciziilor în procesul de planificare
(Noua Zeelanda).
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
7
Experienţa ştiinţifica şi practica în domeniu a facut posibila identificarea unor
dimensiuni comune pe care le implica toate sistemele ESM, intre care trei au o
importanţa majora:
− Dimensiunea politica. Se refera la masura sau modul în care politicile de
planificare incorporeaza ESM în structura lor. Doua modele consacrate de planificare sunt
elocvente în aceasta privinţa, modelul linear de planificare şi modelul ciclic de
planificare, cu importante consecinţe asupra procesului de evaluare strategica. Primul
model, planificarea lineara, beneficiza de un cadru de desfaşurare rigid, care nu permite
schimbari rapide sau adaptari în funcţie de context. Modelul ciclic de planificare se
desfaşoara intr-un cadru flexibil, adaptat complexitaţii şi dinamicii sistemelor de luare a
deciziilor, iniţiatorii işi asuma un rol activ, de manager al grupurilor implicate, cu
evidente avantaje şi în ce priveşte aplicarea procedurilor ESM.
− Dimensiunea decizionala. Aceasta se refera la deciziile cu privire la prioritaţile
de dezvoltare (creştere economica necondiţionata, gestiune eficienta a resurselor
mediului). În ultimii 25 de ani s-au lansat numeroase dezbateri privind gestiunea
eficienta a resurselor, dar chiar dacă la nivel politic aceasta este considerata o
necesitate stringenta, la nivel microscalar deciziile sunt în continuare propulsate exclusiv
de interese economice. Un exemplu pozitiv în aceasta direcţie este Noua Zeelanda, care
în 1992 a adoptat un Actul privind Gestiunea Resurselor, a fost infiinţat un organ
administrativ, au fost elaborate acte legislative în cadrul carora ESM ocupa locul central,
astfel incat se asigura incorporarea acesteia în orice decizie de dezvoltare. Gestiunea
adecvata a resurselor naturale reprezinta în prezent prima prioritate la nivel decizional
în Noua Zeelanda.
− Dimensiunea de evaluare environmentala. Evaluarea strategica de mediu s-a
dezvoltat că masura de precauţie, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a
dovedit o masura destul de limitativa, avand în vedere că procedura EIA intervine relativ
tarziu în procesul decizional şi acţioneaza mai mult că un instrument de reacţie. De
exemplu, în momentul în care se efectueaza EIM pentru un proiect, s-a raspuns deja la
intrebarile de inalt nivel referitoare la locul sau tipul de dezvoltare ce trebuie aplicata,
iar EIM se va putea axa doar pe masurile de reducere şi ameliorare a impactului.
În ceea ce priveşte aplicarea ESM la planurile de amenajare a teritoriului,
urmatoarele avantaje pot fi menţionate:
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
8
− Management de mediu durabil. ESM poate determina o integrare efectiva a
considerentelor de mediu în intocmirea planurilor de amenajare a teritoriului. De
asemenea, o buna aplicare a ESM ofera din timp semnale de avertizare cu privire la
opţiunile de dezvoltare care nu asigura o dezvoltare durabila, inaintea formularii
proiectelor specifice şi atunci cand inca exista alternative majore, incepand de la nivelul
Planului Naţional de Amenajare a Teritoriului şi pana la nivelul localitaţilor urbane sau al
comunelor. Că atare, ESM faciliteaza o mai buna luare în considerare a criteriilor de
mediu în formularea planurilor de amenajare care creeaza cadrul pentru proiectele
specifice.
− Sporirea eficienţei procesului decizional prin implicarea publicului care va
determina reducerea numarului de contestaţii la nivelul EIM sau reducerea costurilor prin
evitarea unor acţiuni corective ulterioare.
− Sporirea eficienţei instituţionale prin largirea spaţiului de participare a
publicului, care va determina o mai mare credibilitate şi transparenţa a procesului de
planificare. Un plan de amenajare va deveni mai eficace dacă valorile, opiniile şi
cunoştinţele publicului la nivel local sau ale specialiştilor vor fi incorporate în procesul
de luare a deciziei.
− Intarirea cadrului EIM pentru proiecte. ESM ofera un cadru favorabil pentru
acordurile unice privind proiectele supuse EIM, ajutand astfel la o mai buna focalizare şi
eficientizare a EIM la nivel de proiect, ceea ce va duce la o reducere a timpului şi
eforturilor necesare intocmirii acestora.
Din punct de vedere procedural, se poate mentiona că ESM este un instrument
folosit în mod sistematic la cel mai inalt nivel decizional, care faciliteaza, inca de foarte
devreme, integrarea considerentelor de mediu în procesul de luare a deciziilor, conduce
la identificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor și stabileste un cadru
pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului.
Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat că masura de precautie la nivel decizional
inalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o masura destul de
limitativa, avand în vedere că procedura EIA intervine relativ tarziu în procesul
decizional în cazul planurilor și programelor.
2. CONŢINUTUL ȘI OBIECTIVELE PRINCIPALE
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
9
ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL ANALIZAT
2.1. CADRUL NATURAL ȘI ANTROPIC, VALORI ALE PATRIMONIULUI CULTURAL,
ISTORIC ȘI NATURAL
Așezare
Oraşul Bistriţa, municipiu-reşedinţă a judeţului Bistriţa-Năsăud, este aşezat în
partea de NE a Podişului Transilvaniei, la poalele Munţilor Bârgăului, în Depresiunea
Bistriţa-Livezile care este o subunitate a Dealurilor Bistriţei. Dealurile Bistritei au ca
limita la nord şi nord-vest Someşul Mare, la sud-vest Valea Dipşei până la Şirioara şi mai
departe culoarul Şieului până la confluenţa cu Someşul, iar la est limita este dată de o
denivelare de câteva sute de metri faţă de Munţii Călimani şi Bârgău. Localitatea se
situează la 358 de metri altitudine, pe cursul inferior al râului Bistriţa Ardeleană.De
asemenea, oraşul se găseşte la capătul unui important drum de legătură dintre
Transilvania şi Moldova(drumul Moldovei de Sus), unde, în secolele XII-XIII a fost
colonizată populaţie germană, în scopul apărării pasurilor existente pe acest traseu
(Tihuţa, în primul rând).
Municipiul Bistriţa este amplasat pe un teren plan şi ocupă o suprafaţă de
14584,08 ha, împreună cu cele şase localităţi componente: Unirea, Slătiniţa,Ghinda,
Viişoara, Sigmir şi Sărata. Localităţile limitrofe ale municipiului sunt: Feldru (N), Livezile
(NE), Cetate şi Budacul de Jos (SE), Mărişelu (S), Şieu Măgheruş (SV), Şintereag şi Dumitra
(NV).
În cadrul judeţului Bistriţa-Năsăud, oraşul Bistriţa are o poziţie central-sud-estică.
Petrografie și relief
Depresiunea Bistriţa se leagă la sud-vest de culoarul Şieului, închis de Culmea
Şieului, iar la nord-est se continuă cu culoarul depresionar Livezile-Bârgău.
Culmile deluroase care străjuiesc oraşul sunt orientate pe direcţia NE-SV şi sunt
reprezentate prin Dealurile Cetăţii la nord-vest (Dealul Cetăţii 680 m, Dealul Ruja 475 m,
Dealul Schulerwald 469 m, Dealul Hebăl 546 m) şi Dealul Ghindei 671 m, la sud-est.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
10
Depresiunea Bistriţei, intre confluenţa cu Şieul şi Depresiunea Livezile-Bârgău,
prezintă porţiuni cu terase bine dezvoltate: terasa de luncă pe tot sectorul, terasa a II-a,
în special în zona Unirea, cu cel mai întins fragment din toată regiunea, de unde şi
propunerea unor autori de a fi numită terasa Unirea (V.Gârbacea, 1957). Sunt prezente şi
fragmente din terasa a IV-a.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
11
Dintre inaltimile ce fac parte din Dealurile Bistritei, cele mai relevante sunt
varfurile Cocosului si Ghindei, care il delimiteaza inspre sud. Dealurile Ghindei,
culminează în vârful Copciştea (671 m). Sectorul estic este mai înalt (550-600 m),
altitudinile scăzând spre vest, unde se situează sub 500 m. Delimitarea faţă de Piemontul
Căliman este greu de realizat, existând o continuitate la nivelul culmilor, ea fiind trasată
pe aliniamentul pe care dispar pietrişurile piemontane (V. Gârbacea). Relieful este cutat
în anticlinale (Sigmir) şi sinclinale (Bârla), ca o continuare a acestora dinspre zonele
învecinate (Depresiunea Dumitra şi Dealurile Şieului). De asemenea, se semnalează
prezenţa unor abrupturi structurale şi cueste, datorită prezenţei unui strat de
conglomerate.
In ceea ce priveste substartul geologic, acesta a avut o importanta deosebita in în
formarea arhitectonicii spaţiale naturale a Depresiunii Bistriţei Principalele formaţiuni
care apar la suprafaţa aparţin sarmaţianului, pannonianului şi cuaternarului. Domină
depozitele pannoniene, alcătuite din marne, nisipuri, tufuri şi pietriş şi formaţiunile
sarmaţiene, care, de fapt, au cea mai largă răspândire în regiunea analizată. Au aceeaşi
litologie ca şi pannonianul, numai că apar mai frecvent gresiile şi conglomeratele. De
asemenea mai sunt prezente depozite cuaternare, formate din nisipuri, pietriş şi argilă.
Acest substrat sedimentar a fost modelat de agenţii externi, care au acţionat asupra
acestor roci friabile sarmaţiene şi pliocene (marne, gresii, nisipuri, sare). În acest fel s-a
constituit Depresiunea şi Culoarul Bistriţei, acestea fiind elemente esenţiale în primele
faze de constituire a reţelei de aşezări. Se constată, aşadar, că influenţa geologiei se
manifestă pe cale indirectă, prin intermediul unor condiţii oferite pentru modelarea
reliefului.
Condiţii climatice
Cea mai mare parte a judetului Bistrita, inclusiv zona Depresiunii Bistrita, este
situată în zona climatului de dealuri, cu o climă temperat-continentală cu veri umede şi
relativ călduroase, iar iernile mai puţin uscate şi relativ reci.
Temperatura medie anuală la Bistriţa este de 8,3ºC, maxima absolută fiind
înregistrată la 16 august 1952 şi a fost de 37,6ºC, iar minima absolută a fost la 18
ianuarie 1963, având valoarea de –33,8ºC.Luna cea mai rece este ianuarie cu o medie
multianuală de –4,7ºC, iar cea mai caldă lună este iulie cu o medie multianuală de
18,9ºC.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
12
Data medie de apariţie a primului îngheţ este în jurul datei de 4 octombrie, iar a
ultimului îngheţ în jurul datei de 29 aprilie, durata intervalului fără îngheţ fiind de 158
de zile. Numărul mediu al zilelor de vară este de 52, iar al celor de iarnă de 33.
Vânturile dominante sunt din sectorul vestic în timpul verii şi din sectorul nord-
estic iarna, la care se adaugă frecventele brize de vale şi de munte.
Precipitaţiile atmosferice pe cuprinsul judeţului variază între 650 mm în partea de
sud, pânăla 1200mm şi chiar mai ridicată în nord, la poalele Munţilor Bârgău, Rodnei şi
Căliman.
La Bistriţa media anuală a precipitaţiilor este de 680 mm. Luna cea mai ploioasă
este iunie (90mm) şi cea mai secetoasă este februarie (20mm). Durata medie a stratului
de zăpadă în depresiunea Bistriţei este de 65 de zile, faţă de 55 de zile în sudul judeţului
şi 100 de zile în partea nordică a acestuia, în zonele montane.
Pe acest fond climatic trebuie menţionat faptul că oraşul Bistriţa se
caracterizează printr-un microclimat specific, urban, în care elementele climatice sunt
intr-o oarecare masura modificate de activitatile umane.
Hidrologie
Teritoriul municipiului Bistriţa este drenat de raul Bistrita si de afluentii acestuia.
Râul Bistriţa izvorăşte din Carpaţii Răsăriteni (Munţii Bârgăului şi Munţii Călimani) şi se
varsă în râul Şieu care este afluent de stânga al Someşului Mare.
Râurile din bazinul Someşul Mare, deci şi bazinul râului Bistriţa, se alimentează cu
preponderenţă din surse superficiale (ploi şi zăpezi) ale căror valori extreme sunt
cuprinse între 80–85 %, iar restul de 15-20 % este asigurat de alimentarea subterană,
considerată a fi moderată.
Debitul mediu ca indicator important al rezervelor din bazin, la staţia
hidrometrică Bistriţa, este de 7,78 m³/s. Variaţia debitelor medii anulale variază de la
an la an, în funcţie de oscilaţiile aportului, de rezervele subterane şi într-o mai mica
măsură, de efectul de regularizare al bazinului.
Tabel 1. Debite medii lunare multianuale pe raul Bistrita (m³/s)
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
13
Repartiţia debitului mediu multianual este o caracteristică importantă (practică şi
teoretică), nu se modifică în timp în mod evident, nu este influenţată de acumulări,
permite calculul energiei hidraulice etc. Datorită umidităţii bogate, râul Bistriţa
primeşte o cantitate însemnată de apă, cantitate care în stadiul actual, cu amenajările
de azi, satisface un municipiu ca Bistriţa.
Repartiţia teritorială a elementelor bilanţului hidrologic în zona studiată ne arată
că se află în sfera umidităţii bogate proprie zonei montane, deci asigură zona propriu-
zisă cu precipitaţii între 800-1400 mm.
Repartiţia scurgerii în timpul anului este condiţionată de caracterul alimentării şi
de variaţia aportului surselor de alimentare. Analiza repartiţiei sezoniere a scurgerii a
dus la concluzia că pe râul Bistriţa predomină scurgerea de primăvară, ca o consecinţă a
topirii zăpezilor, însoţită de ploi relativ abundente.
Scurgerea minimă s-a observat în perioada când râul Bistriţa se alimentează
aproape exclusiv din ape subterane (toamna şi iarna). Scurgerea scăzută de la sfârşitul
verii, începutul toamnei, este consecinţa frecvenţei slabe a precipitaţiilor din lunile
august şi septembrie, a evapo-transpiraţiei accentuate şi a gradului maxim de epuizare a
resurselor subterane, care se soldează printr-o scurgere semipermanentă sau
intermitentă a majorităţii afluenţilor Bistriţei. Pe râul Bistriţa valorile sunt de 2-4
l/s/km², datorită alimentării subterane mai sărace cât şi a intensificării schimbului râu-
stratul freatic din depozitele fluviatile existente.
Cele mai mari viituri de pe râul Bistriţa au fost în anii: 1932 (7-11 iulie), 1970 (13-
15 mai), dar au fost şi alte viituri de mai mică amploare, dar cu frecvenţă mai mare,
ceea ce indică o schimbare a tuturor elementelor fizico-geografice şi antropice
(urbanizare, defrişări, lucrări hidrologice), care influenţează în mod negativ ambientul.
Flora și faună
Cât privește zona locuită a orașului, având în vedere că ne situăm într-o zonă
puternic antropizată, vegetaţia cu caracter primar a fost înlocuită în cea mai mare parte
de către formaţiuni secundare sau vegetaţie de origine antropică, iar cele încă existente
sunt puternic modificate și fragmentate.
5,13 7,54 12,0 15,2 11,1 8,67 7,51 4,34 4,07 4,52 5,46 6,83 7,78
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
14
În cele ce urmează, referirile la floră și faună privesc teritoriul administrativ din
afara intravilanului.
Vegetatia cel mai bine reprezentata in zona municipiului Bistrita este cea
forestiera si cea de pajiste.
Formatiunile forestiere, destul de numerioase si de diverse din punct de vedere
ecologic, sunt rezultatul unei indelungate evolutii, o reflectare a conditiilor
fitogeografice actuale, precum si a complexelor influente antropice. Dintre aceste
formatiuni, se pot aminti:
- As. Cytiso – quercetum petraeae – se caracterizeaza printr-un numar redus de
specii datorita conditiilor trofice specifice si populeaza frecvent terenurile cu soluri
acide erodate, fiind reprezentata in principal prin cenoze de gorun.
- As. Pruno spinosae – Crataegetum – se instaleaza pe pagini xeromezofile sau in
taieturile padurilor de cer.
- As. Quercum petraeae – carpinetum – ocupa in general versantii umbriti, fiind bine
individualizata sub aspect floristic.
- As. Carpino – fagetum - padurile de fag si carpen se intalnesc in special la
contactul cu rama montana a Muntilor Calimani.
- As. Salici – Populetum – este larg raspandita in lunca Bistritei si a principalilor
afluenti
In ceea ce priveste asociatiile de pajiste, acestea sunt in general de natura
secundara, instalate spontan, dupa interventia omului, in locul vegetatiei primare
defrisate (padure), acestea fiind insa mult influentate de factorii naturali. Vegetatia
pajistilor este relativ bogata si variata. Astfel se disting pajisti cu agrostis tenuis in
asociatie cu festuca valesiaca, pajisti de agrostis tenuis cu festuca pratensis si pajisti de
agrostis tenuis cu festuca rubra.
In ceea ce priveste fauna, treuie mentionata cea specifica padurilor. Dintre cele
mai frecvente specii de mamifere mentionam: veverita (Sciurus vulgaris), iepurele
(Lepus europaeus), bursucul (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), mistretul (Sus
scrofa), caprioara (Cervus elaphus). Bogatia ornitologica este reprezentata de specii
precum: fazanul (Phasianus colchinus), pupaza (Upupa epops), privighetoarea (Luscinia
megarhynchos), mierla neagra (Turdus merula), pitulicea (Phylloscopus collybita),
ghionoaia (Picoides villosus), dumbraveanca (Coracias garrulus), grangurul (Oriolus
oriolus).
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
15
Solul
In zona municipiului Bistrita, literatura de specialitate mentioneaza prezenta
urmatoarelor tipuri de sol: soluri brune luvice, luvisoluri albice, soluri brune
eumezobazice, andosoluri, soluri gleice, soluri si protosoluri aluviale, regosoluri,
erodisoluri.
Ariile protejate
Pe teritoriul municipiului Bistriţa, nu există arii naturale protejate de interes
national sau international. În extremitatea sud-vestică, există însă un sit de interes
comunita, SCI Șieu-Budac. Este vorba despre o zonă umedă din regiunea biogeografică
continentală reprezentând habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutra
lutra, alături de amfibianul Bombina variegata şi şapte specii de peşti de asemenea de
interes conservativ. În cele două râuri trăiesc în total 7 specii de peşti de interes
comunitar şi alte 10 specii, care nu sunt de interes comunitar (doar una singură este
invazivă - Carassius gibelio). Cele două râuri au fost puţin afectate de impacturile
antropice, fiind printre puţinele situri din Transilvania care a fost desemnat pentru a
proteja cele trei specii Gobio de interes comunitar cât şi specia Aspius aspius.
Relaţia teritoriului administrativ cu ariile protejate este redată în harta de mai
jos.
Situaţia economică și socială în contextul actual
Municipiul Bistrita avea in anul 2009 o populaţie de 84.477 locuitori, cu 4 % mai mult
decât în anul 2002 (81.259 locuitori), cu 13,3% mai putin decat in 1992.
Orasul Bistrita si-a datorat dezvoltarea si coeziunea interna prin relatiile de
cooperare si fluxurile demo-economice cu zona sa periurbana. In ciuda declinului si
restructurarii industriale, municipiul Bistrita nu si-a pierdut capacitatea de polarizare a
spatiului judetean. A avut loc diversificarea economiei locale, mutatia sectoriala si
mutatia de la industria traditionala (prelucrarea lemnului, alimentara, textila), spre
ramuri noi – echipamente auto, mecanica, dezvoltarea serviciilor. In paralel, a crescut
capacitatea de aglutinare si polarizare a spatiului rural invecinat, aici incluzandu-se si
localitatea Unirea.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
16
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
17
In ceea ce priveste situatia economica actuala a municipiului Bistrita, aceasta este
descrisa de functionarea a 78 de mari companii, unele cu capital integral sau majoritar
romanesc (SC Teraplast SA, SC Comautotransport SA, SC Electroplast SA, SC Redivivus SRL
etc.) si altele cu capital majoritar sau integral strain (SC Leoni Wiringo System SRL, SC
Roseyars SRL etc.).
Municipiul Bistriţa are cea mai mare contribuţie la economia judeţului, având
înregistrate 59,7% din totalul firmelor din judeţ şi care au avut un aport de 70,6% cifra de
afaceri; 71,2% profitul brut realizat; 60,4% pierderi şi 74% la numărul de angajati.
Efectele crizei economice s-au făcut simţite începând cu trimestrul IV 2008 si continua şi
în present.
Ramurile principale ale industriei reprezentate în judeţ şi implicit în municipiul
Bistriţa prin agenţi economici sunt: metalurgia, construcţiile de maşini, electrotehnică,
mase plastice, prelucrarea lemnului, textile, exploatare minieră, sticlărie şi alimentară.
Pe lângă industrie, turismul reprezintă o ramură economică importantă, dezvoltat
pe baza moștenirii culturale bogate a orașului și a cadrului natural ofertant din
împrejurimi.
2.2. OBIECTIVELE PUG
Obiectivele urmărite prin actualizarea PUG Bistriţa sunt:
− Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul administrativ şi judeţean;
− Valorificarea potenţialului natural, economic şi uman;
− Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii;
− Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan;
− Stabilirea şi delimitarea zonelor construibile;
− Stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale;
− Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de
construire;
− Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi a zonelor de protecţie a acestora;
− Stabilirea cadrului de modernizare şi dezvoltare a echipării edilitare;
− Evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilan;
− Stabilirea obiectivelor de utilitate publică;
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
18
− Stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi a condiţiilor de conformare şi
realizare a construcţiilor.
2.3. DESCRIEREA PUG
Planul urbanistic general al municipiului Bistriţa stabileşte acţiunile şi măsurile de
dezvoltare atât a centrului urban propriu-zis, cât şi a localităţilor componente pe o
durată determinată, pe baza analizei multicriteriale a situaţiei existente şi a
necesităţilor de dezvoltare a teritoriului.
Memoriul general aferent planului urbanistic general analizat este alcătuit din
patru capitole și anume:
− Introducere (date de recunoaștere a terenului, obiectul lucrării, surse de
documentare);
− Stadiul actual al dezvoltării. În cadrul acestui capitol sunt analizate elementele
cadrului natural și socio-economic al localităţii, elementele de infrastructură de
comunicaţie sau edilitară a teritoriului. În egală măsură sunt analizate riscurile
naturale din aria de interes, problemele de mediu şi disfuncţionalităţile din
teritoriu.
− Propuneri de organizare urbanistică. În cadrul capitolului 3 sunt analizate
rezultatele studiilor de fundamentare realizate, direcţiile de evoluţie şi
priorităţile în dezvoltarea teritoriului în raport cu evoluţia populaţiei. Totodată
este prezentat teritoriul intravilan nou delimitat, alături de zonarea funcţională
propusă şi bilanţul teritorial aferent.
− Concluzii – măsuri în continuare.
Planul Urbanistic General conţine și un Regulament de Urbanism care cuprinde și
detaliază prevederile referitoare la modul de utilizare a terenurilor și de amplasare,
dimensionare și realizare a construcţiilor pe întregul teritoriu al municipiului Bistriţa,
atât în spaţiul intravilan, cât și în cel extravilan.
Planul Urbanistic General analizat este descris în cele ce urmează, fiind surprise o
serie de aspecte cu relevanţă în evaluarea strategică de mediu.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
19
2.3.1. Intravilan existent și propus. Zone funcţionale și propuneri de
zonificare. Bilanţ teritorial
Tabel 2. Zone funcţionale existente
ZONE FUNCŢIONALE EXISTENT 2010
Suprafaţa
(ha)
% din total
intravilan
Locuinţe şi funcţiuni complementare, din
care:
Locuinţe cu regim mic de înălţime
Locuinţe cu regim mediu de înălţime
Locuinţe cu regim mare de înălţime
1490.1 58,60
Instituţii şi servicii de interes public 170.43 6,66
Unităţi industriale şi depozite 381.5 14,90
Unităţi agricole 18.9 0,74
Căi de comunicaţie şi transport
201.3 7,86
Spaţii verzi, agrement, perdele de protecţie 129.9 5,07
Construcţii tehnico – edilitare 27.9 1,09
Gospodărie comunală, cimitire 23.2 0,91
Destinaţie specială 35.8 1,40
Ape 72.8 2,84
Terenuri neproductive 8.47 0,33
TOTAL INTRAVILAN 2560.3 100,00
Suprafaţa teritoriului intravilan existent, în valoare de 1667,8 ha, reprezintă 17,71
% din suprafaţa teritoriului administrativ.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
20
Figura 1. Zone funcţionale existente
Zona cu locuinţe, fiind constituită din locuinţe colective şi individuale se
desfăşoară pe 58,20 % din intravilan. În ultimul deceniu s-a manifestat o tendinţă clară a
populaţiei de a investi în construcţia de locuinţe, apărând astfel cartiere noi. Zonele
noilor cartiere nefiind anterior dotare cu utilităţi, extinderea utilităţilor publice nu a
reuşit să ţină ritmul construcţiilor realizate. Începând din anul 2009 s-a remarcat o
scădere a ritmului de construire a locuinţelor. Regimul de proprietate dominant în
municipiul Bistriţa este cel de proprietate privată.
În privinţa calităţii locuirii, se remarcă o discrepanţă accentuată între centrul
urban şi localităţile componente, sub aspectul accesului la serviciile de infrastructură
edilitară.
Disfuncţionalităţile majore identificate la nivelul zonelor de locuire din cadrul
intravilanului existent în municipiul Bistriţa sunt:
− Dezvoltarea haotică ce pune în conflict funcţional zonele de locuire cu cele
industriale;
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
21
− Existenţa unor zone destinate dezvoltării sectorului de locuinţe, în prezent
nevalorificate raţional şi lipsite de accese modernizate şi utilităţi;
− Aglomerarea excesivă a extravilanului localităţii prin construirea a cartiere întregi
de case de vacanţă, care culminează cu presiunea asupra administraţiei locale pentru
introducere în intravilan;
− Ponderea prea mare a zonei de tranziţie a suburbanului, în raport cu cele două
straturi clar definite: oraşul – trupul principal şi localităţile aparţinătoare.
O pondere de 14,90 % din totalul suprafeţei intravilanului este ocupată de zona
unităţilor industriale şi de depozitare. Declinul industriei a determinat degradarea
platformelor industriale şi ocuparea lor în condiţii necorespunzătoare.
Printre principalele disfuncţionalităţi existente la nivelul zonelor industriale
menţionăm:
− Spaţiile destinate pietonilor şi staţionării autovehiculelor/bicicletelor sunt
necorespunzătoare;
− Lipsa plantaţiilor de protecţie la unităţile productive poluante;
− Incompatibilitate funcţională între zonele industriale şi locuinţe;
− Incompatibilitate functională între zonele industriale şi zona centrală.
Zona aferentă instituţiilor şi serviciilor de interes public (ISP) deţine 6,66 % din
intravilanul municipiului şi include zona centrală şi zonele de dotări dispersate. Zona
centrală a municipiului constituie principala zonă de polarizare a instituţiilor publice şi
instituţiilor. Aceasta reprezintă un areal de maximă efervescenţă a activităţilor în mediul
urban studiat, prin concentrarea serviciilor şi comerţului, alături de clădiri de locuinţe şi
monumente istorice, elemente care pun în evidenţă diversitatea spaţiului public. Zona
centrală cuprinde aria de protecţie a patrimoniului construit al municipiului Bistriţa, o
subzonă situată în afara zonei protejate formată din clădiri cu regim de construire
continuu şi discontinuu şi regim de înălţime cel mult P+2 şi o a doua subzonă formată din
clădiri cu regim de construire discontiuu având un regim de înălţime P+4, cu accente
P+5-6.
Zona căilor de comunicaţie şi transport reprezintă 7,86 % din teritoriul intravilan
existent. Principalele disfuncţionalităţi identificate la nivelul căilor de comunicaţie din
municipiu sunt:
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
22
− Utilizarea bulevardelor principale din componenţa reţelei stradale de către
autovehiculele aflate în tranzit şi interacţiunea fluxurilor de autovehicule aflate în
tranzit cu fluxurile de autovehicule locale;
− Axa DN 17 suprapusă traseului principalelor bulevarde ale reţelei stradale din
centru urban are o poziţie mediană în raport cu desfăşurarea în teritoriu a oraşului,
ceea ce face ca aceasta să fie traversată în numeroase puncte de fluxurile de
legătură între cartiere, în special între cartierele de locuinţe şi zona industrială;
− Juxtapunerea reţelei de cale ferată cu reţeaua stradală care deserveşte municipiul
Bistriţa;
− Numărul insuficient al trecerilor peste calea ferată, în special în zona de SV a
oraşului;
− Numărul redus de traversări peste râul Bistriţa, fapt care îngreunează
accesibilitatea între zonele aflate de o parte şi de alta a râului, mai ales în condiţiile
în care există deja noi zone rezidenţiale în ariile limitrofe municipiului şi care au
potenţial de dezvoltare;
− Inexistenţa parcărilor colective la nivelul municipiului Bistriţa;
− Reducerea capacităţii de circulaţie pe străzi cauzată de parcările longitudinale sau
în unghi, amenajate sau neamenajate pe partea carosabilă sau în afara acesteia, cu
ieşire în banda întâi de circulaţie;
− Accesul necorespunzător în DN 17 pe raza localităţilor aparţinătoare municipiului
Bistriţa; de pe fiecare proprietate şi drum de servitute, accesul se face direct în
drumul naţional, cu consecinţe nefavorabile asupra fluenţei şi siguranţei circulaţiei;
− Nivelul ridicat al poluării atmosferice provenite din traficul rutier de-a lungul axei
de circulaţie principale;
− Inexistenţa infrastructurii dedicate circulaţiei bicicletelor; acest mod de transport
este preferat de un număr redus de utilizatori, fiind nesigur din cauza faptului că se
desfăşoară fie pe partea carosabilă dedicată circulaţiei autovehiculelor, fie pe zona
dedicată circulaţiei pietonale;
− Lipsa unor centuri de ocolire a oraşului.
Zona spaţiilor verzi, de agrement şi a perdelelor de protecţie acoperă 5,07 %
din suprafaţa intravilanului existent. Raportând suprafaţa acoperită cu spaţii verzi la
numărul de locuitori ai municipiului (70493 de locuitori, conform Recensământului
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
23
populaţiei din anul 2011), rezultă 11,52 mp de spaţii verzi/locuitor, o valoare cu mult
redusă faţă de minimul recomandat la nivelul Uniunii Europene (26 mp/locuitor). Pe
lângă faptul că suprafaţa acoperită de spaţii verzi este una redusă, nici repartiţia în
teritoriu a acestora nu este una echitabilă; în numeroase zone rezidenţiale cu locuinţe
colective, areale cu o mare concentrare de locuitori, spaţiile verzi lipsesc sau ocupă
suprafeţe mici, astfel încât nu satisfac necesităţile de recreere a populaţiei.
Zone cu alte destinaţii:
− Zona cu unităţi agricole ocupă 18,9 ha şi reprezintă 0,74 % din intravilan;
− Zona cu construcţii tehnico-edilitare acoperă o suprafaţă de 27,9 ha, reprezentând
1,09 % din intravilan;
− Zona de gospodărie comunală, cimitire ocupă 23,2 ha, reprezentând 0,91 % din
intravilan;
− Zona cu destinaţie specială are o suprafaţă de 35,8 ha şi reprezintă 1,40 % din
intravilan;
− Zona cu ape acoperă 72,8 ha şi reprezintă 2,84 % din intravilan.
− Zona cu terenuri neproductive are o suprafaţă de 8,47 ha și reprezintă 0,33 % din
intravilan.
Extinderi propuse prin P.U.G. 2010:
În cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafeţele de teren care alături
de cele existente vor forma noul intravilan. Extinderile propuse au fost făcute de comun
acord cu autorităţile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru dezvoltarea
activităţilor productive şi serviciilor, sectorului de locuinţe, etc.
1. Zonă pentru locuinţe şi funcţiuni complementare S = 227,16 ha
2. Zonă pentru unităţi industriale şi depozitare S = -104,95 ha
3. Zonă pentru instituţii şi servicii publice S = 145,81 ha
4. Zonă pentru unităţi agricole S = -14,99 ha
5. Zonă pentru căi de comunicaţie şi transport S = 183,06 ha
6. Zonă pentru construcţii tehnico-edilitare S = -20,33 ha
7. Zonă pentru gospodărire comunală, cimitire S = 19,81 ha
8. Zonă pentru destinaţie specială S = 21,1 ha
9. Zonă cu terenuri neproductive S = -8,47 ha
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
24
10. Zonă cu ape S = -9,97 ha
11. Zonă cu păduri S = 34,84 ha
12. Zonă mixtă: locuire şi servicii S = 256,38 ha
13. Zonă mixtă: industrială şi servicii S = 96,59 ha
14. Zonă spaţii verzi, agrement, perdele de protecţie S = 200,01 ha
Total extinderi propuse S =
1026,05 ha
Tabel 3. Zone funcţionale propuse
ZONE FUNCŢIONALE EXISTENT 2010
PROPUS 2010
Suprafaţa Suprafaţa
(ha) (ha)
Locuinţe şi funcţiuni complementare 1490.1 1717.26
Instituţii şi servicii de interes public 170.43 316.24
Unităţi industriale şi depozite 381.5 276.55
Unităţi agricole 18.9 3.91
Căi de comunicaţie şi transport 201.3 384.36
Spaţii verzi, agrement, perdele de protecţie
129.9 329.91
Păduri 0 34.84
Construcţii tehnico – edilitare 27.9 7.57
Gospodărie comunală, cimitire 23.2 43.01
Destinaţie specială 35.8 56.9
Ape 72.8 62.83
Terenuri neproductive 8.47 0
Zonă mixtă: locuire şi servicii 0 256.38
Zonă mixtă: industrială şi servicii 0 96.59
TOTAL INTRAVILAN 2560.3 3586.35
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
25
Figura 2. Zone funcţionale propuse
Includerea noilor suprafeţe în teritoriul intravilan s-a realizat ca urmare a
estimării necesităţilor de dezvoltare a municipiului în următorii 5 – 10 ani şi în baza
strategiilor de dezvoltare şi a studiilor de fundamentare. În intervenţia asupra
intravilanului, s-au respectat limitele naturale / limitele folosinţelor sau de proprietate.
Limita intravilanului propus cuprinde toate suprafeţele de teren destinate construcţiilor
şi amenajărilor urbanistice, cele mai multe destinate funcţiei rezidenţiale, dar şi
activităţilor productive şi instituţiilor şi serviciilor.
În varianta propusă a teritoriului intravilan se observă introducerea a trei categorii
noi de zone:
− Zonă mixtă: locuire și de servicii, care acoperă o suprafaţă de 256,38 ha, 7,15 %
din teritoriul intravilan propus;
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
26
− Zonă mixtă: industrială și de servicii, care acoperă 96,59 ha, reprezentând 2,69 %
din teritoriul intravilan propus;
− Zonă cu păduri: 34,84 ha, reprezentând 0,97 % din suprafaţa intravilanului propus.
Se remarcă o creștere semnificativă a suprafeţei acoperite cu spaţii verzi, de la
129,9 ha, la 329,91 ha. Raportând, în aceeași manieră, suprafaţa de spaţii verzi și de
agrement la numărul de locuitori al municipiului, rezultă 46,80 mp/locuitor, o valoare
care satisface recomandările europene în ceea ce privește spaţiile verzi și de recreere
din localităţi.
Localităţile aparţinătoare municipiului Bistriţa sunt unite din punct de vedere
spaţial, devenind ca nişte cartiere ale centrului urban.
Trupurile izolate de intravilan cuprind funcţiuni diverse: locuire, activităţi
productive, industriale etc.
În prezentul plan s-a indicat la nivelul teritoriului administrativ şi intravilanului,
folosinţa asupra terenurilor. Pentru terenurile situate în intravilan, ocupate cu
construcţii şi alte amenajări s-a indicat destinaţia supraedificatelor: clădiri de utilitate
publică, locuinţe, instituţii şi servicii publice, obiective pentru producţie agricolă şi
industrială, terenuri de sport, obiective pentru gospodărie comunală, obiective tehnico-
edilitare, circulaţie, ape, păduri şi destinaţie specială.
Merită subliniate și extinderile propuse pentru căi rutiere și de transport, în
suprafaţă de 183,06 ha, cel mai important obiectiv de acest gen pe care PUG-ul analizat
îl pregătește fiind varianta ocolitoare sud a orașului. Aceasta a făcut obiectul unor
studii și proiecte anterioare care au condus la selectarea acesteia ca varianta de ocolire
și anume: proiectul ”Asistenţă tehnică pentru elaborarea SF, PT, detalii de execuţie și
documentaţii de atribuire pentru variantele de ocolire Bistriţa, Gheorghieni și Miercurea
Ciuc”, beneficiar: Compania Naţionala de Autostrăzi și Drumuri Naţionale din România
SA, respectiv ”Studiul privind delimitarea zonei periurbane a municipiului Bistriţa”,
elaborat de Facultatea de Geografie a Universităţii Babeș-Bolyai pentru Primăria Bistriţa.
În cadrul acestor studii, au fost analizate mai multe variante de ocolire a orașului,
concluzia fiind că varianta ocolitare sud îndeplinește cumulat mai multe criterii
(funcţionale, economice, de trafic) în defavoarea celorlalte analizate, în special a
variantei ocolitoare nord. În cadrul PUG-ului analizat, a fost întocmit un studiu de trafic
de către Facultatea de Mecanică și Tehnologie a Universităţii din Pitești, concluzia
acestuia fiind că varianta de ocolire sud ar contribui semnificativ la eliminarea
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
27
disfuncţionalităţilor existente la nivelul orașului în ceea ce privește traficul de tranzit
prin preluarea unei mari părţi a acestuia. PUG-ul analizat desemnează funcţiunea
viitoarei șosele ocolitoare, detaliile de proiecţie a acesteia urmând însă a fi stabilite la
faza de obţinere a Autorizaţiei de Construire, iar efectele asupra mediului asociate
construcţiei efective vor fi de asemenea analizate și evaluate în cadrul procedurii de
obţinere a Acordului de Mediu. Cu toate acestea, având în vedere importanţa strategică
a acesteia pentru dezvoltarea municipiului, în etapa de elaborare a Raportului de Mediu
au fost analizate și caracteristici esenţiale ale proiectului de costrucţie a acestei
variante ocolitoare al căror cadru îl pregătește PUG-ul analizat. În cele ce urmează sunt
redate aceste caracteristici, pentru ca în impactul potenţial asupra mediului să fie
analizat în capitolul 8 - EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA
MEDIULUI ASOCIATE PUNERII IN APLICARE A PLANULUI .
Varianta de ocolire sud Bistriţa va avea lungimea de 14,588 km. Partea carosabilă
a drumului va dispune de două benzi de circulaţie de câte 3,50 m lăţime, mărginită de
acostamente consolidate de câte 1,50 m lăţime (0,75 m benzi de încadrare realizate cu
acelaşi sistem rutier ca şi partea carosabilă şi 0,75 m acostamente propriu-zise ce vor fi
consolidate cu dale de beton sau cu un strat de agregate naturale stabilizate cu ciment
impermeabilizat cu emulsie cationică şi dispus peste un strat de balast). Acolo unde este
necesară dispunerea de parapete la marginea platformei, aceasta va fi extinsă cu 0,75
m. Pe sectorul de drum km 1+000 – km 1+950 se va introduce banda a 3-a, amplasată pe
partea dreaptă a drumului, în sensul de creştere a kilometrajului. Pe porţiunea în care
traseul variantei de ocolire este situat pe malul râului Bistriţa (pe o lungime totală de
cca. 1,5 km), a fost prevăzută înspre cursul de apă o zonă pietonală, protejată prin
parapete de siguranţă şi panouri fonoabsorbante.
Pe traseu sunt prevăzute:
• 1 pod peste cale ferată şi peste râul Bistriţa (531,7 m);
• 3 poduri peste canale ANIF şi pasaje peste deal (293,7 m; 32,5 m şi 40,3 m);
• 1 viaduct peste deal (90,8 m);
• 1 pasaj peste DJ 173C (191,6 m);
• 1 pasarelă pietonală peste râul Bistriţa;
• 1 viaduct peste râul Bistriţa (378,57 m);
• 1 pod peste râul Bistriţa (107,7 m).
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
28
Sunt prevăzute intersecţii giratorii la ieşirea din DN17 şi la reintrarea în DN17,
precum şi la intersecţiile cu DJ173 spre Jelna, cu DC8 spre Ghinda, cu strada Ghinzii.
Raza exterioară a giraţiilor propuse este de 20 m.
Drumurile laterale ce vor debuşa în varianta ocolitoare vor fi amenajate, în
funcţie de alcătuirea sistemului rutier propriu, cu balast, piatră spartă şi/sau straturi
asfaltice.
Drumurile existente de exploatare neclasificate, al căror amplasament este
afectat de traseul variantei de ocolire vor fi relocate şi vor fi proiectate cu o parte
carosabilă de 4 m şi o platformă de 5 m lăţime. Sistemul rutier va fi format dintr-un strat
de balast în grosime de 30 cm.
La km 11+220 este prevăzută amenajarea unei parcări auto, amplasată pe ambele
părţi ale drumului (2 x 8500 m²). Parcarea va fi destinată tuturor categoriilor de
autovehicule: autobuze şi camioane – 20 locuri, autoturisme şi locuri pentru persoane cu
mobilitate redusă – 40 locuri. Platformele de parcare vor fi accesibile prin intermediul
unor bretele de acces care să permită intrarea şi ieşirea din parcare. Între carosabilul
drumului şi platformele de parcare se va prevedea câte un spaţiu de protecţie de cca 3,5
m lăţime pe ambele părţi. Pe ambele părţi, parcarea va fi dotată cu spaţii de protecţie,
spaţii de agrement prevăzute cu mese, bănci şi copertine, precum şi cu utilităţile
necesare, inclusiv cabină telefonică. Ansamblul grup sanitar va fi format din 2 module,
fiecare cu dimensiunea de 6 x 2,45 x 2,7 m.
Un element important cu implicaţii de mediu potenţiale este că traseul variantei
sud traversează pe o distanţă de 1,5 km o zonă împădurită pentru care se vor efectua
defrișări peo suprafaţă de 18468,98 m².
De asemenea, având în vedere că traseul interferează cu zone rezidenţiale situate
foarte aproape sau chiar pe traseul propus, în vederea construcţiei vor fi demolate vor fi
demolate 3 imobile, şi anume:
– locuinţă cu un singur nivel împreună cu anexele, la km 2+550. Acest imobil este
izolat, în afara perimetrului construit actual;
- locuinţă P+1 împreună cu anexele, pe str. Mihai Viteazu, nr. 95. Acest imobil va
fi afectat de execuţia infrastructurilor pasajului peste DJ 173C Bistriţa – Budacu de Jos,
fiind situat sub traseul viaductului;
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
29
- locuinţă P+1 împreună cu anexele, pe str. Viorelelor, lângă Podul Jelnei – acest
imobil este situat la limita albiei minore a râului Bistriţa, fiind dispus în afara frontului
de case existent.
În afara acestor imobile, vor fi dezafectate o serie de hale şi depozite vechi,
situate în general tot pe malul râului, în zona care continuă dinspre strada Ghinzii înspre
zona lacului de agrement.
În concluzie, se poate afirma că implementarea unui astfel de proiect (varianta
ocolitoare sud) se înscrie în tendinţele normale de restructurare urbană a municipiului,
prin devierea traficului auto de tranzit în afara zonei centrale, sporind gradul de confort
urban și implicit nivelul calităţii vieţii locuitorilor. Cunoasterea efectelor potentiale pe
care aceasta le-ar putea avea asupra componentelor teritoriale este o conditie esentiala
pentru reusita integrarii sale sub aspect environmental, economic si social. Calea rutiera
nu trebuie sa ramana o simpla constructie cu functie de transport, ci trebuie sa devina
ea insasi o componenta teritoriala supusa echilibrului environmental, susceptibila sa
polarizeze noi spatii cu functii economice si sa potentializeze interactiuni multiple cu
factorii sociali si politici ce actioneaza in teritoriu. Cunoasterea riscurilor, avantajelor
pozitionale si constrangerilor, oportunitatilor de dezvoltare etc., analiza corelata a
acestor elemente si integrarea concluziilor lor intr-un model eficient de impact
teritorial, pot oferi factorilor de decizie administrativa un instrument de lucru deosebit
de util in vederea adoptarii solutiilor optime in procesul dezvoltarii durabile a
teritoriului.
În cadrul memoriului de descriere a Planului Urbanistic General, următoarele
disfuncţionalităţi au fost evidenţiate în ceea ce privește circulaţia actuală în municipiu:
• utilizarea bulevardelor principale din componenta retelei stradale de către
autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mică de 2,5 tone aflate în
tranzit;
• interactiunea fluxurilor de autovehicule aflate în tranzit cu fluxurile de
autovehicule locale;
• axa DN 17 suprapusă peste principalele bulevarde ale retelei stradale a localitătii
are pozitie mediană în raport cu dezvoltarea orasului, ceea ce face ca aceasta sa
fie traversată în numeroase puncte de fluxurile de legătură între cartiere, în
special între cartierele de locuinte si zona industrială;
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
30
• sectionarea retelei stradale de către reteaua de cale ferată care deserveste
municipiul Bistrita;
• numărul insuficient al trecerilor peste calea ferată, în special în zona de S-V a
orasului;
• numărul redus de traversări peste râul Bistrita, fapt care îngreunează
accesibilitatea între zonele aflate de o parte si de alta a râului, mai ales în
conditiile în care există deja noi zone rezidentiale în ariile limitrofe municipiului
si care au potential de dezvoltare;
• lipsa parcărilor colective la nivelul municipiului Bistrita;
• reducerea capacitătii de circulatie a străzilor cauzată de parcările longitudinale
sau în unghi, amenajate sau neamenajate pe partea carosabilă sau în afara
acesteia, cu iesire directă în bada întâi de circulatie;
• risc ridicat de aparitie a accidentelor de circulatie pe artera principală care se
suprapune peste traseul DN 17 din cauza fluxurilor de trafic ridicate;
• accesul necorespunzător în DN 17 pe raza localitătilor apartionătoare minicipiului
• Bistrita; de pe fiecare proprietate si drum de servitute accesul se face direct în
drumul national, cu consecinte nefavorabile din punct de vedere al fluentei si
sigurantei circulatiei. Inexistenta unor drumuri colectoare în aceste zone
constituie o disfunctionalitate;
• Nivel ridicat al poluarii atmosferice provenite din traficul rutier de-a lungul axei
de circulatie principale;
• Lipsa infrastructurii dedicate circulaţiei bicicletelor; acest mod de transport este
preferat de un număr redus de utilizatori, fiind nesigur din cauza faptului că se
desfăşoară fie pe partea carosabilă dedicată circulaţiei autovehiculelor, fie pe
zona dedicată circulaţiei pietonale;
• Reducerea funcţiunii de arteră ocolitoare a Drumului Cetăţii, cauzată de
dezvoltările industriale si de locuinte din zonele adiacente;
• Lipsa unei / unor centuri ocolitoare a oraşului;
• Înregistrarea unor valori ale raportului debit / capacitate care tind către 1 de-a
lungul acestei artere, corelată cu potentialul de dezoltare, conduc la concluzia
că, în viitor, capacitatea acestui drum va fi depăsită.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
31
Cât privește patrimoniul arhitectural, având în vedere faptul că anterior
actualizării Planului Urbanistic General al municipiului Bistriţa a fost elaborat un Plan
Urbanistic Zonal cu scopul reglementării din punct de vedere urbanistic a zonei centrale
protejate a municipiului, prevederile documentului din urmă au fost incluse în planul
studiat. Astfel PUZ-ul realizat pentru zona centrală protejată are în vedere următoarele
obiective majore:
− Repunerea zonei de protecţie şi a zonei protejate într-un cadru legislativ ca
terminologie şi delimitare;
− Evidenţierea rolului de catalizator al zonelor respective pentru dezvoltarea
urbană, teritorială şi regională;
− Asigurarea continuităţii fizice, funcţionale şi spirituale a cadrului construit din
localităţi şi stimularea interesului economic şi cultural pentru utilizarea acesteia;
− Protejarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, a zonelor arheologice şi
a ansamblurilor arhitecturale şi urbanistice deosebite, precum şi a contextului şi
caracteristicilor care conturează semnificaţia lor istorică;
− Stabilirea obiectivelor de utilitate publică care să răspundă nevoilor sociale
actuale şi viitoare;
− Reglementarea modului de utilizare a terenurilor cuprinse în perimetrele zonelor
respective, prin stabilirea unor reguli de construire clare;
− Stabilirea condiţiilor de realizare şi conformare a construcţiilor şi amenajărilor
urbanistice pe ariile respective.
Tabel 4. Bilanţ teritoriu administrativ propus municipiul Bistriţa
Categoria de folosinţă Extravilan (ha) Intravilan propus (ha) % din total
Agricol
Arabil 1528,78 685,77 15,18
Păşuni-fâneţe 3416,63 272,13 25,29
Vii 15,72 6,21 0,15
Livezi 1968,32 275,03 15,38
Neagricol
Păduri 3668,58 34,84 25,39
Ape 77,59 62,83 0,96
Drumuri 215,25 354,49 3,91
CF 10,11 29,42 0,27
Curţi-construcţii 33,59 1846,73 12,89
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
32
Neproductiv 63,16 18,90 0,56
Total 10997,73 3586,35 100,00
2.3.2. Zone cu riscuri naturale și măsuri propuse
Zone de risc natural în municipiul Bistriţa:
− Zone cu risc de inundabilitate;
− Zone cu risc de alunecări de teren.
Zone de risc natural conf. legii nr. 575 / 2001, PATN – Secţiunea a V-a în
municipiul Bistriţa:
− Cutremur - mişcare vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală
în aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale. Zona de
intensitate seismică pe scara MSK pentru municipiul Bistriţa - VI şi perioada medie
de revenire: cca. 100 ani.
− Inundaţie - acoperire a terenului cu un strat de apă în stagnare sau în mişcare,
care, prin mărime şi durată, poate provoca victime umane şi distrugeri materiale,
ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-economice din zona afectată.
− Alunecare de teren - deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pământ care
formează versanţii unor munţi sau dealuri, a pantelor unor lucrări de
hidroamelioraţii sau a altor lucrări funciare, ce poate produce victime umane şi
pagube materiale.
Din punct de vedere al riscului seismic, municipiul Bistriţa se încadrează în
interiorul izoliniei de gradul VI pe scara MSK. Conform normativului P 100-1/2006
amplasamentul studiat prezintă o valoare de vârf a acceleraţiei terenului ag = 0.08 g
pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani şi o perioadă de
control a spectrului de răspuns Tc = 0.7 sec. Prin urmare, amplasamentul municipiului nu
prezintă un risc ridicat de cutremur.
În ceea ce priveşte riscul de inundaţii, în urma amenajărilor executate pe
principalele cursuri de apă, oraşul nu prezintă un potenţial de risc ridicat la fenomenele
de inundabilitate provenite din depăşirea debitelor pe râul Bistriţa. În schimb există
antecedente în ceea ce priveşte fenomenele de inundabilitate la baza versanţilor,
datorate scurgerilor de ape provenite din precipitaţiile abundente de scurtă durată.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
33
Acest lucru este favorizat şi de colmatarea văilor prin amplasarea de construcţii sau prin
depozitarea deşeurilor menajere în zonele de curs.
Alunecările de teren sunt identificate pe versanţii văilor, în special în zona
depresiunii Bistriţa. Acestea sunt favorizate de panta mare a versanţilor, umiditatea în
exces, lipsa vegetaţiei şi de litologia zonei dominată de argile. Potenţialul de
instabilitate a fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea potenţialului şi
probabilităţii de producere a alunecărilor de teren din “Ghid pentru identificarea şi
monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie asupra
terenurilor pentru prevenirea şi reducerea efectelor acestora în vederea satisfacerii
cerinţelor de siguranţă în exploatare a construcţiilor, refacere şi protecţie a mediului”.
Astfel, zonele care prezintă risc mare la alunecări de teren se găsesc de-a lungul văii
Jelnei, de-a lungul drumului spre Sigmir, pe dealul Schulerwald şi de-a lungul văii
Slătiniţei. În cadrul studiilor de fundamentare efectuate pentru PUG-ul analizat, a fost
efectuat și un studiu geotehnic în care au fost evidenţiate zonele supuse riscurilor
naturale și antropice, condiţiile de fundare în funcţie de condiţiile geotehnice specifice,
elementele generatoare de riscuri specifice și recomandări. A fost realizata o hartă de
probabilitate la fenomenele de instabilitate luându-se în alcul opt factori, respectiv fiind
realizate opt hărţi tematice: litologie, geomorfologie, tectonicţ, hidrologie și climă,
hidrogeologie, seismicitate, gradul de acoperire cu păduri și gradul de încărcătură
antropică. Din suprapunerea elementelor cadrului natural cu fenomenele de risc
natural și antropic identificate pe teritoriul municipiului Bistriţa, s-au conturat
următoarele zone:
− Zone improprii amplasării construcţiilor reprezentate prin:
• zonele de curs ale reţelei hidrografice cu regim permanent cu banda de
protecţie delimitată conform Legii Apelor completată cu Legea 112/2006;
• zonele inundabile aferente reţelei hidrografice cu caracter permanent.
• zonele de curs ale reţelei hidrografice cu regim nepermanent;
• zonele cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren mare — foarte
mare prezente pe versanţii văilor cu pantă mai mare de 30 grade;
• zonele de aflorare a diapirelor cu sare (Sărata — Slătiniţa);
• zonele afectate de trasee de utilităţi (linii electrice);
• haldele de steril.
− Zone bune de construit cu amenajări speciale, reprezentate prin:
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
34
• zonele de versant cu pantă de maxim 22° unde amenajările constau din
realizarea de platforme și ziduri de sprijin;
• zonele cu drenaj insuficient unde amenajările ce urmează a fi executate
constau din lucrări de drenare a apei pluviale sau ridicarea cotei amplasamentului
construcţiilor;
• zona centrală a municipiului din interiorul zidurilor vechii cetăţi unde sunt
necesare lucrări de îmbunătăţire a terenului de fundare prin confecţionarea de
perne din pământ omogen compactat.
− Zone bune de construit fară amenajări speciale, reprezentate prin:
• zonele de culme deluroasă și cele de terasă cu relief plan și stabil fără potenţial
de risc cu privire la fenomenele de inundabilitate.
Măsuri în zonele cu riscuri naturale
Zonele identificate ca fiind expuse la riscuri naturale (alunecări de teren şi
inundaţii) au fost reglementate prin prezentul plan urbanistic general ţinându-se cont de
vulnerabilităţile lor.
Zonele afectate de fenomene de inundabilitate
− Vor fi respectate zonele de protecţie pentru cursurile de apă impuse de Apele
Române;
− Cursurile de apă din zonă şi canalele de desecare vor fi decolmatate;
− Se vor executa lucrări de drenaj pentru zonele cu drenaj insuficient;
− Este propusă extinderea lucrărilor hidrotehnice din zona localităţilor Unirea,
Viişoara, Sărata, pe pârâul Slătiniţa şi finalizarea lucrărilor de canalizare.
Zonele afectate de fenomene de instabilitate
Pentru zonele cu probabilitate medie de instabilitate, pentru a preveni
fenomenele de risc ce apar la amplasarea construcţiilor se vor avea în vedere
următoarele recomandări:
− Amplasarea construcţiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu calculul
stabilităţii versantului la încărcările suplimentare create de construcţii;
− Se vor proiecta construcţii uşoare;
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
35
− Nu se vor executa lucrări de săpătură de anvergură pe versant (şanţuri adânci,
platforme, taluze verticale, umpluturi, etc.);
− Se vor executa numai săpături locale pentru fundaţii izolate sau ziduri de sprijin
care vor fi betonate imediat ce s-a terminat săpătura;
− Se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina pătrunderea apei în săpătură;
− Se vor dirija apele din precipitaţii prin rigole bine dimensionate şi dirijate astfel
încât să nu producă eroziuni;
− Se vor planta arbori la o distanţă corespunzătoare faţă de construcţiile ce urmează
a se executa.
2.3.3. Echipare edilitară existentă
Gospodărirea apelor
Râul Bistriţa, descris de codul cadastral II.1.24.4., este afluent de dreapta al
râului Şieu şi face parte din bazinul hidrografic Someş-Tisa. Pe teritoriul municipiului
analizat, râul Bistriţa este monitorizat prin staţia hidrometrică Bistriţa, amplasată pe
malul drept, în zona parcului oraşului.
În ultimele decenii, au fost executate lucrări de regularizare – îndiguire cu scopul
de a scoate municipiul Bistriţa de sub efectul inundaţiilor:
− Regularizare – îndiguire râul Bistriţa la Bistriţa, amonte şi aval;
− Regularizări şi consolidări de mal râul Bistriţa la Unirea, abator, Sărata;
− Regularizare Valea Rusului;
− Combaterea inundaţiilor în zona Subcetate;
− Regularizare şanţ gardă;
− Regularizare Valea Căstăilor;
− Regularizare Valea Lempes.
Alimentare cu apă
Alimentarea cu apă se realizează din mai multe surse:
− Sursa Cuşma, pusă în funcţiune în 1910, sursă subterană provintă din izvoare;
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
36
− Sursa râul Bistriţa, apă de suprafaţă, regularizată amonte, pe cca. 20 km, cu
ajutorul barajului şi lacului de acumulare realizat la Colibiţa.
Sursa Cuşma asigură gravitaţional un debit de cca. 28-30 l/s, în funcţie de anotimp
şi de nevoile de consum din zone pe care o deserveşte. Datorită faptului că este captat şi
un pârâu de suprafaţă, apa acestuia este filtrată şi apoi toate sursele colectate şi
dezinfectate, pentru a asigura potabilitatea apei care urmează a fi transportată la
distanţe de până la 20 km de sursă.
Captarea situată pe malul stâng al râului Bistriţa este compusă dintr-un baraj
deversor şi este prevăzută cu protecţie împotriva materialelor plutitoare şi grătar rar.
Sistemul de alimentare cu apă Bistriţa este gestionat de către Regia Autonomă de Apă
AQUABIS Bistriţa-Năsăud, care funcţionează ca operator sub autoritatea Consiliului
Judeţean Bistriţa-Năsăud. Ghinda, Unirea, Viişoara şi Sărata sunt de asemenea racordate
la acest sistem.
De la sistemul de apă al Bistriţei, s-au realizat în două etape reţele de transport
către localităţile din mediul rural Şieu – Măgheruş – Lechinţa şi cele care sunt spre Teaca.
În urma unui proiect realizat în anii 2005-2006 s-au racordat la sistemul de alimentare cu
apă a municipiului Bistriţa şi localităţile Dumitra – Cepari – Tărpiu. În prezent reţeaua de
alimentare cu apă a municipiului are o lungime de aproximativ 330 km.
Apa brută a râului Bistriţa este tratată în cadrul Staţiei de Tratare a Apei Bistriţa,
adusă în prezentla capacitatea de 1000 l/.
Localităţile Ghinda, Unirea, Viişoara şi Sărata beneficiază de alimentare cu apă, în
timp ce Sigmir şi Slătiniţa nu sunt dotate cu infrastructură de asigurare a apei potabile.
Situaţii conflictuale şi disfuncţionalităţi
− Reţeaua de distribuţie existentă nu acoperă corespunzător suprafaţa municipiului,
existând străzi şi cartiere fără reţea.
− În prezent, din cauza extinderii suprafeţelor construite, există zone mari fără
alimentare cu apă în sistem centralizat.
Canalizarea şi epurarea apelor uzate
Reţeaua de canalizare din municipiul Bistriţa are o lungime de 270 km. Aceasta
deserveşte doar 85 % din populaţia racordată la alimentarea cu apă. Localităţile Sigmir,
Ghinda, Viişoara şi Sărata sunt parţial deservite de reţeaua de canalizare a apelor uzate
menajere. Localitatea Slătiniţa nu dispune de reţea de canalizare a apelor uzate
menajere.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
37
În vederea tratării apelor uzate, la nivelul municipiului există o staţie de epurare a
apelor uzate cu o capacitate totală de 860 l/s şi dotată cu trei linii de epurare prin
tratare mecano-biologică, după cum urmează:
− Linia I cu capacitate de 110 l/s;
− Linia II cu capacitate de 250 l/s;
− Linia III cu capacitate de 500 l/s.
Pentru tratarea apelor industriale există o linie separată de 170 l/s numită linia
chimică, dar debitul actual scăzut la 16 l/s, precum şi încărcările reduse au condus la
decizia operatorului de a conecta colectorul de ape industriale la camera de amestec şi
distribuţie a liniilor de epurare mecano-biologică.
Situaţii conflictuale şi disfuncţionalităţi:
− Intreţinerea necorespunzătoare a gurilor de scurgere ce echipează străzile şi
zonele domeniului public, determină antrenarea în canalizarea pluvială a unor mari
cantităţi de depuneri ce favorizează colmatarea acesteia.
− Zone importante din intravilan, construite, nu dispun de canalizare menajeră sau
pluvială (sau ambele). Zonele de extinderi cu suprafeţe construite fără alimentare cu apă
în sistem centralizat, nu beneficiază nici de reţele de canalizare, evacuarea apelor uzate
realizându-se prin bazine vidanjabile.
− Pante longitudinale mici, care nu asigură viteza minimă de autocurăţire, aceasta
fiind cauza unor colmatări, precum şi a intrării în fermentare a materiilor organice, cu
efecte deosebit de nefavorabile proceselor de epurare biologică din staţia de epurare.
Alimentarea cu energie electrică
Actualmente municipiul Bistriţa este alimentat cu energie electrică prin
intermediul a 3 staţii de transformare de 110/20 kV racordate la Sistemul Energetic
Naţional.
Reţeaua de alimentare cu energie electrică este reprezentată prin:
− LEA 20 kV – 30 km în Bistriţa şi în localităţile aparţinătoare;
− LEA joasă tensiune – 108,49 km în Bistriţa şi localităţile aparţinătoare;
− LES medie tensiune – 53,15 km în Bistriţa;
− LES joasă tensiune – 108 km în Bistriţa;
− Post trafo zidite – 103 posturi în Bistriţa şi localităţile aparţinătoare;
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
38
− Post trafo aeriene – 35 posturi în Bistriţa.
Se estimează că în prezent, aproximativ 99 % din locuinţe sunt racordate la
reţeaua de alimentare cu energie electrică.
Situaţii conflictuale şi disfuncţionalităţi
− Există locuinţe, în special în zonele nou construite care nu sunt racordate la
reţeaua de energie electrică;
− Pentru zonele de extindere urbană este necesară realizarea de documentaţii de
tip PUZ prin care să se stabilească într-o manieră unitară realizarea reţelelor de
alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică şi alimentare cu
gaze naturale;
− În cazul existenţei unor obiective izolate, se propune identificarea unor surse
alternative de producere a energiei electrice.
Alimentarea cu energie termică/gaze naturale
Alimentarea cu gaze naturale a municipiului Bistriţa se face din structura
gazeiferă Fântânele, comuna Matei, judeţul Bistriţa Năsăud. Având în vedere că după
1990 au avut loc extinderi ale sistemului de gaze naturale fără a se ţine seama de
capacitatea totală a cnductelor de tarnsport proiectate și realizate între 1972-1984,
astfel că în prezent ar fi necesară o creștere a capacităţii conductelor de transport gaze
ce alimentează municipiul.
Cât privește sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, în prezent
acesta nu mai funcţionează, locuinţele utilizând gazul metan ca agent termic în regim
individual prin intermediul centralelor de apartament.
Situaţii conflictuale şi disfuncţionalităţi
− Creşterea consumului de gaze naturale, atât pentru populaţie, cât şi pentru
agenţii economici atrage atenţia asupra faptului că este necesară extinderea
capacităţii de transport;
Telecomunicaţii
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
39
Municipiul este deservit de o centrală telefonică digitală, amplasată în sediul local
al ROMTELECOM. Pe raza oraşului există o bună acoperire pentru sistemele de telefonie
mobilă GSM (Orange, Vodafone, Cosmote).
Managementul deșeurilor
Până în prezent, principala modalitate de gestionare a deşeurilor municipale în
Bistriţa a constat în colectarea şi depozitarea acestora la un depozit de deşeuri.
Aderarea României la Uniunea Europeană a adus cu sine obligativitatea de implementare
a unor sisteme de management integrat al deşeurilor la nivelul fiecărui judeţ, în aşa fel
încât să aibă loc o colectare selectivă a acestora, precum şi o tratare diferenţiată, cu
scopul reducerii cantităţii de deşeuri eliminate prin depozitare.
La nivelul municipiului au existat două depozite neconforme de stocare a
deşeurilor municipale, în prezent închise. La momentul actual, în vecinătatea fostelor
depozite funcţionează un depozit temporar al deşeurilor municipale, a cărui activitate va
înceta odată cu darea în folosinţă a noului sistem de management al deşeurilor.
Sistemul integrat de management al deşeurilor din judeţul Bistriţa-Năsăud este
format din:
− 5 staţii de transfer care servesc pentru depozitarea temporară a deşeurilor;
− 1 centru de management integrat al deşeurilor dotat cu staţie de sortare a
deşeurilor, staţie de compostare şi depozit de deşeuri.
Pe teritoriul municipiului Bistriţa este amenajată o staţie de transfer al deşeurilor
municipale care vor fi ulterior transportate, tratate şi eliminate la centrul de
management integrat al deşeurilor de la Tărpiu. Totodată la Viişoara va funcţiona un
centru de colectare a deşeurilor voluminoase, deja finalizat.
2.3.4. Echiparea edilitară propusă
Echiparea edilitară corespunzătoare este condiţia esenţială pentru funcţionarea
unui oraş, pentru creşterea atractivităţii sale faţă de populaţie şi investitori. Din aceste
motive măsurile de dezvoltare a reţelelor de echipare edilitară - apă, canalizare,
epurare, alimentare cu energie, telecomunicaţii - sunt prioritare în strategia de
dezvoltare urbană.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
40
Costurile acestor investiţii sunt mari, dar pot fi reduse prin coordonarea cu
dezvoltarea urbanistică a zonelor funcţionale. Dezvoltarea extensivă a oraşului aduce
întotdeauna costuri mari pentru realizarea reţelelor edilitare, dar este o condiţie
esenţială în funcţionarea urbană şi protejarea mediului înconjurător.
Măsurile propuse pentru dezvoltarea echipării edilitare sunt cuprinse în diversele
strategii sectoriale, precum şi în Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului şi se
referă în principal la măsuri de dezvoltare/modernizare a reţelor şi măsuri de protejare
a mediului natural şi antropic.
Propunerile făcute pentru îmbunătăţirea activităţii în domeniul gospodăririi apelor,
la nivelul municipiului vor fi susţinute prin studii de fezabilitate elaborate de către
persoane sau instituţii atestate pentru practică în acest domeniu.
Alimentare cu apă şi canalizare – propuneri
− Asigurarea cu apă potabilă a populaţiei şi păstrarea calităţii mediului;
− Dezvoltarea şi modernizarea serviciilor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare
ape uzate;
− Asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunităţii la
serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în special cei din localităţile
componente în cadrul cărora există disfuncţionalităţi de această natură (Slătiniţa,
Sărata, Sigmir etc.);
− Reducerea pierderilor de apă şi a consumurilor energetice din sistemele de
alimentare cu apă şi de canalizare;
− Reducerea consumurilor specifice de apă potabilă la utilizator, inclusiv prin
contorizarea branşamentelor şi a consumurilor individuale;
− Adoptarea soluţiilor tehnice şi tehnologice, cu costuri minime;
− Asigurarea zonelor de protecţie sanitară la puţurile forate existente, în
conformitate cu HG 930/2005;
− Înlocuirea tronsoanelor de conducte realizate din oţel, fontă azbociment cu
conducte din polietilenă de înaltă densitate;
− Montarea contoarelor de apă pentru reducerea consumului de apă la utilizatori şi a
pierderilor de apă din reţea;
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
41
− Redimensionarea reţelei de distribuţie a apei (în zonele unde este cazul) astfel
încât să poată asigura debitul de apă necesar pentru consumul zilnic şi cel pentru
combaterea incendiilor;
− Extinderea reţelei de distribuţie şi canalizare pe toată trama stradală existentă în
centrul urban, precum şi în localităţile aparţinătoare;
− Realizarea reţelei de canalizare în localităţile unde aceasta lipseşte – Slătiniţa,
Sigmir;
− Realizarea unui bazin de stocare pentru stocarea apelor tehnologice din staţia de
tratare;
− Realizarea unei unităţi de deshidratare a nămolului, pentru a obţine o umiditate
care să permită transportul acestuia în locuri autorizate;
− Monitorizarea continuă a funcţionării staţiei de epurare și găsirea unor soluţii
pentru modernizarea acesteia prin introducere treptei de epurare terţiare;
Reţele de energie electrică – propuneri
− Extinderea reţelei de energie electrică de medie şi de joasă tensiune la
gospodăriile izolate şi către zonele de dezvoltare propuse;
− Suplimentarea numărului posturilor de transformare;
− Restructurarea şi automatizarea reţelelor de distribuţie;
− Modernizarea, extinderea şi eficientizarea iluminatului public;
− Asigurarea păstrării coridoarelor de protecţie.
Alimentarea cu energie termică/gaze naturale – propuneri
− Pentru locuinţele individuale se propune realizarea unui branşament prevăzut cu
regulator de presiune comun la câte două locuinţe ale căror curţi sunt alăturate,
micşorându-se astfel numărul de branşări la conducta publică de distribuţie;
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
42
− În localităţi conductele de distribuţie se pozează numai în domeniul public, pe
trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane, ţinând cont de următoarea
ordine de preferinţă: spaţii verzi, trotuare, alei pietonale, carosabil;
− În paralel cu execuţia reţelelor, trebuie realizată operaţiunea de cartografiere a
lor pe suport magnetic, pentru a fi posibilă informarea rapidă a solicitanţilor,
remedierea avariilor, branşarea noilor consumatori, extinderea şi reechilibrarea
reţelelor;
− Pozarea conductelor se va realiza, pe cât posibil, înainte de realizarea
carosabilului.
Reţele de telecomunicaţii
− Extinderea reţelelor de telecomunicaţii cu preocuparea pentru interrelaţionarea
cu celelalte reţele de echipare edilitară existente sau propuse;
− Dezvoltarea de servicii de comunicaţii moderne, în pas cu noile tehnologii în
domeniu.
Managementul deșeurilor
− Implicarea autorităţilor locale în stimularea colectării selectivă a deşeurilor din
municipiul Bistriţa;
− Controlul depozitării materialelor rezultate din demolări;
− Eliminarea depozitării necontrolate de deşeuri;
− Punerea în funcţiune a noului sistem integrat de management al deşeurilor
municipale.
2.3.5. Propuneri concrete de dezvoltare
SIMBOL PROPUNERI DE DEZVOLTARE Regenerarea urbană a centrului istoric Bistriţa
P 1 Redarea accesului şi funcţionalităţii pasajelor
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
43
P 2 Redarea şi punerea în valoare a moştenirii culturale, istorice şi arhitecturale a obiectivelor investiţionale
P 3 Creşterea potenţialului turistic al obiectivului instituţional şi al centrului istoric al municipiului Bistriţa
P 4 Îmbunătăţirea politicilor de informare şi promovare a potenţialului turistic din municipiul Bistriţa în scopul atragerii turiştilor
P 5 Creşterea numărului de turişti ca urmare a reabilitării axelor şi a îmbunătăţirii turismului
P 6 Stimularea îmbunătăţirii serviciilor turistice specifice
Reabilitarea şi moderizarea străzilor din zona centrală a municipiului Bistriţa
P 7 Amenajarea traseului şi îmbunătăţirea capacităţii portante prin modernizarea a 1855 m străzi orăşeneşti de categoria II şi III, pe o suprafaţă de 20341 mp carosabil
P 8 Asigurarea descărcării apelor meteorice prin extinderea cu 835 m a sistemului de scurgere a apelor pluviale existent şi realizarea a 63 de guri de scurgere noi
P 9 Modernizarea a 5151 mp trotuar şi crearea a 2813 mp parcări
Reabilitarea spaţiilor verzi pentru petrecerea timpului liber în zona de acţiune urbană P 10 Reabilitarea zonei verzi
P 11 Realizarea reţelelor de apă şi canalizare pentru instalarea surselor de apă potabilă şi a grupurilor sanitare
P 12 Reabilitarea reţelei de iluminat P 13 Reabilitarea aleilor auto (str. Parcului) şi pietonale P 14 Construirea grupurilor sanitare, reabilitarea foişorului pentru fanfară P 15 Reabilitarea mobilierului urban şi a elementelor de signalectică
Reabilitarea Centrului Municipal de Cultură "George Coşbuc" din Bistriţa - monument istoric de categoria A
P 16 Reabilitarea structurii de rezistenţă a clădirii
P 17 Reabilitarea tâmplăriilor, astfel încât să se respecte forma şi detaliile istorice, utilizându-se aceleaşi materiale
P 18 Repararea elementelor de finisaj, păstrând, pe cât posibil, soluţia istorică
P 19 Recondiţionarea tuturor elementelor decoretive cu valoare istorică, păstrând, pe cât posibil, soluţiile iniţiale
P 20 Reabilitarea învelitorii, a elementelor decorative de la învelitori, repararea jgheaburilor şi burlanelor
P 21 Efectuarea unor lucrări de reparaţii capitale la instalaţiile electrice, de încălzire, de apă şi canalizare conform cu necesităţile funcţionale şi arhitecturale ale clădirii
P 22 Recondiţionarea sistemului de ventilare a clădirii, cu folosirea parţială a sistemului istoric
Restaurarea şi consolidarea clădirii monument istoric de categoria A - Str. Nicolae Titulescu, nr. 8 - Centrul de Artă Tradiţională "Casa cu Lei" din municipiul Bistriţa
P 23 Îmbunătăţirea condiţiilor funcţionare privitoare la utilizarea construcţiei P 24 Reabilitarea structurii de rezistenţă a clădirii P 25 Diminuarea fenomenului de igrasie
P 26 Reabilitarea tâmplăriilor, astfel încât să se respecte forma şi detaliile istorice, utilizându-se aceleaşi materiale
P 27 Repararea elementelor de finisaj, păstrând, pe cât posibil, soluţia istorică
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
44
P 28 Recondiţionarea tuturor elementelor decoretive cu valoare istorică, păstrând, pe cât posibil, soluţiile iniţiale
P 29 Reabilitarea învelitorii, a elementelor decorative de la învelitori, repararea jgheaburilor şi burlanelor
P 30 Efectuarea unor lucrări de reparaţii capitale la instalaţiile electrice, de încălzire, de apă şi canalizare conform cu necesităţile funcţionale şi arhitecturale ale clădirii
Introducerea unor sisteme de supraveghere în vederea prevenirii criminalităţii în centrul istoric al municipului Bistriţa
P 31 Achiziţionare sistem de supraveghere constând în: infrastructură transfer date, echipamente de transmisie date, camere video fixe şi mobile, dispecerat central de monitorizare
P 32 Instalarea sistemului de supraveghere necesar pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii, în zona de acţiune a municipiului Bistriţa
Reabilitarea şi modernizarea Centrului Comunitar pentru Tineret, str. Liviu Rebreanu, nr. 18
P 33 Reabilitarea structurilor de rezistenţă a clădirii P 34 Repararea elementelor de finisaj al clădirii
P 35 Efectuarea unor lucrări de reparaţii capitale la instalaţiile electrice, de încălzire, de apă şi canalizare conform cu necesităţile funcţionale şi arhitecturale ale clădirii
Pe lângă aceste proiecte/obiective, în cadrul planului analizat, dar și a altor
instrumente locale de planificare strategică a dezvoltării, autorităţile locale și-au stabilit
o serie de priorităţi, în cele ce urmează fiind prezentate cele din domeniul mediului:
• GESTIUNEA DEŞEURILOR
− Implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor menajere pentru
zona Bistriţa;
− Redezvoltarea zonei în care a funcţionat depozitul de deşeuri Zăvoaie Bistriţa în
vederea introducerii ei în peisajul urban prin implementarea Planului Local de
Actiune elaborat în cadrul proiectului SUFALNET 4EU;
− Reabilitare sit poluat – Uzina termică;
− Implementarea unor măsuri tehnice de reducere a cantităţii de deşeuri pe baza
unui studiu privind fluxul de deşeuri realizat după funcţionarea sistemului integrat
de management al deşeurilor în care se monitorizează cantitativ şi calitativ
deşeurile produse;
− Încurajarea investiţiilor pentru instalaţii de reciclare a deşeurilor şi ulterior de
valorificare a produselor rezultate;
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
45
− Organizarea unor campanii de educare a cetăţenilor privind responsabilitatea lor
în ceea ce priveşte: colectarea selectivă a deşeurilor şi rolul cetăţenilor;
încurajarea consumatorilor pentru utilizarea produselor cu ciclul de viaţă mare,
ecologice, reutilizabile;
− Îmbunatatirea sistemului de gestionare a deşeurilor prin elaborarea unor
mecanisme economico-financiare care să permită organizarea unui management
integrat bazat pe taxe convenabile pentru cetăţenii care reduc cantitatea de
deşeuri şi care de asemenea, să acopere costurile de colectare, tratare şi
depozitare.
• CALITATEA AERULUI, APEI SI A SOLULUI
− Înfiinţarea unui Centru de monitorizare a factorilor de mediu pentru informarea şi
prevenirea populaţiei din Municipiul Bistriţa cu privire la calitatea apei potabile,
nivelul de poluare (hartă de zgomot), poluări accidentale etc., constând într-o
reţea tehnică de colectare şi interceptare a parametrilor factorilor de mediu,
personal calificat pentru interpretarea datelor şi o reţea de distribuţie a
informaţiilor;
− Organizarea unor campanii de conştientizare publice cu privire la beneficiile
transportului cu emisii reduse de carbon în atenuarea schimbărilor climatice;
− Promovarea demonstrării, dezvoltării şi transferului de tehnologii cu emisii reduse
de carbon, la nivelul comunităţii;
− Instituirea unei taxe de acces în municipiu a mijloacelor de transport marfă,
diferenţiată în funcţie de norma de poluare a fiecărui autovehicul şi a unor taxe
de acces a autovehiculelor în zona centrală.
• POLUAREA FONICĂ SI RISCURILE NATURALE
− Evaluarea capacităţii resurselor din sub-bazinul hidrografic Bistriţa şi elaborarea
unei hărţi cu resursele de apă disponibile pe râul Bistriţa;
− Dezvoltarea unei strategii integrate pentru managementul resurselor de apă din
sub-bazinul Bistriţa (în scop potabil, industrial, piscicol, agricol şi producere
energie) pentru a planifica nivelele viabile de consumuri pe perioada de până în
2030;
− Realizarea hărţii acustice a municipiului.
• PARCURI ŞI SPAŢII VERZI
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
46
− Elaborarea programului de dezvoltare a spaţiilor verzi pentru atingerea ţintei de
26 mp/loc stabilită prin reglementarile legale, cu respectarea principiilor
ecologice;
− Reabilitarea şi extinderea spaţiilor verzi publice din cartierele Independenţei Nord
şi Independenţei Sud cu o suprafaţă propusă de 13,5 ha;
− Dezvoltarea perdelelor de protecţie, a aliniamentelor stradale, cu respectarea
sortimentului majoritar, şi a scuarurilor în cartierele Municipiului Bistriţa;
− Îmbunătăţirea calităţii mediului prin reabilitarea scuarului din str. Avram Iancu –
0,7 ha;
− Reabilitarea spaţiilor verzi din zona Decebal – 7,6 ha;
− Reabilitarea spaţiilor verzi din zona Ştefan cel Mare – 5,1 ha;
− Reabilitarea spaţiilor verzi din zona Andrei Mureşanu;
− Reabilitarea spaţiilor verzi din zona Calea Moldovei;
− Reabilitarea şi modernizarea Parcului municipal – 6,2 ha;
− Reabilitarea Parcului dendrologic din cadrul Colegiului Naţional Liviu Rebreanu
Bistriţa, în suprafaţă de 8.525 mp;
− Amenajarea unui parc în cadrul Complexului Sportiv Polivalent – localitatea
componentă Unirea, pe o suprafaţă de 100 ha;
− Amenajare alei de acces, spaţii verzi şi locuri de joacă pe traseul DN 17 în loc.
componentă Unirea – 5,5 ha;
− Amenajare alei de acces, spatii verzi si locuri de joaca pe traseul DN 17 in loc.
comp. Viişoara – 6 ha;
− Extinderea şi întreţinerea perdelelor vegetale de protective dintre zonele
industriale şi cele de locuit pentru reducerea nivelului de poluare a aerului şi a
nivelului de zgomot, precum si pentru conservarea şi regenerarea biodiversităţii;
− Susţinerea prin scutirea de taxe şi acordarea de facilităţi diverse, atât persoanelor
fizice cât şi celor juridice, care doresc să aplice „acoperişul verde” pe terasele
sau clădirile pe care le gestionează.
• ENERGIE
− Realizarea de plantaţii de salcie energetică pe o suprafaţă de minim 10 ha;
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
47
− Amenajarea unui parc fotovoltaic cu o putere electrică instalată de 10 MW pe un
teren special destinat producţiei de energie electrică de tip fotovoltaic din zona
Sigmir;
− Dezvoltarea unui centrale cu biomasă de putere cuprinsă între 4-10 MW;
− Înlocuirea centralei termice ce utilizează gaz metan, de la Serele oraşului cu o
centrală ce utilizeaza biomasa;
− Proiect demonstrativ reţeaua eco: Şcoala Eco- Piaţa Eco – Strada iluminată
exclusiv cu panouri fotovoltaice, Locuri de joacă eco, Staţii auto ecologice;
− Proiect demonstrativ „acoperiş verde” la Centrul de Informare şi Educaţie
Ecologică, imobil Primăria Municipiului Bistriţa, „garaje semi-îngropate” C.R.Vivu;
− Utilizarea panourilor fotovoltaice pentru unele extinderi de reţele electrice de
iluminat public - proiect pilot pe 10 străzi;
− Dotarea clădirilor de interes public aflate în proprietatea municipalităţii (clădirile
administrative ale primăriei şi 10 unităţi de învăţământ) cu instalaţii de producere
a energiei din surse regenerabile (solară, geotermală);
− Eficientizarea iluminatului în spaţiile comune (holuri, băi, casa scării) în clădirile
administrative ale Primăriei municipiului Bistriţa, prin montarea de senzori de
prezenţă;
− Promovarea achiziţiilor verzi în conformitate cu legislaţia europeană şi naţională;
adoptarea reglementărilor referitor la efectuarea de achiziţii verzi pentru cel
puţin 10% din totalul achiziţiilor publice efectuate de primărie pentru produse şi
servicii;
− Înlocuirea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme de încălzire pe combustibil
geotermal – pompe de căldură şi panouri solare pentru apă caldă menajeră la 7
grădiniţe;
− Schimbarea sistemului de încalzire apă clasic cu centrale pe biomasa la cartierele
noi (ANL, locuinte sociale, Viişoara);
− Creşterea performanţei energetice a clădirilor existente în sectorul terţiar prin:
îmbunătăţirea sistemului de aer condiţionat şi a sistemului de climatizare, prin
izolarea termică şi prin aplicarea tehnologiilor de automatizare a clădirilor;
− Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe din municipiul Bistriţa construite
înainte de anul 1990, anual câte 30;
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
48
− Reabilitare termică a clădirilor administrative ale primăriei.
− Organizarea unor acţiuni de conştientizare privind beneficiile utilizării „energiei
verzi”;
− Conştientizarea comunităţii privind necesitatea modernizării şi eficientizării
instalaţiilor de iluminat interior - înlocuire bec filement cu becuri ecologice,
schimbarea aparaturii electrocasnice cu aparate noi cu clasa de eficienţă;
− Promovarea producerii energiei electrice prin stocare la sursa (capacităţi până în
10 kw) din surse regenerabile, prin scutirea de taxe şi acordarea de facilităţi
diverse, atat persoanelor fizice cât şi juridice, cu scopul asigurării independenţei
energetice faţă de sistemele clasice de alimentare electrică şi/sau ca resursă de
back out;
− Susţinerea prin scutirea de taxe şi acordarea de facilităţi diverse persoanelor
fizice care aplică şi finalizează programul de finanţare local „Casa verde”.
• BIODIVERSITATE
− Evaluarea capitalului natural al municipiului Bistriţa şi constituirea unei reţele de
arii protejate care să acopere întreaga varietate de ecosisteme din Bistriţa şi
localităţile componente;
− Elaborarea auditului privind biodiversitatea locală;
− Finalizarea cadastrului verde al municipiului Bistriţa - Registrul spaţii verzi;
− tabilirea unor ţinte de calitate pentru parametrii biodiversităţii locale (faună,
floră, habitate) şi a unor criterii pentru monitorizarea acestora;
− Reglementarea speciilor de arbori care urmează a fi plantaţi astfel încât să
satifacă multiple criterii: rezistenţă la poluare, conservare şi regenerare a
biodiversităţii (specii autohtone, neinvazive, care să deschidă calea spre
instalarea unor ecosisteme de tip natural);
− Organizarea prin Centrul de informare şi Educaţie Ecologică de acţiuni pentru
marcarea evenimentelor din calendarul ecologic: 2 februarie – Ziua Internaţională
a Zonelor Umede; 1 aprilie – Ziua internaţională a păsărilor; 22 mai - Ziua
Biodiversităţii, 22 martie - Ziua mondială a apei; Luna pădurii; 22 aprilie – Ziua
internaţională a Pământului; 5 iunie - Ziua Mediului; săptămâna Europeană a
mobilităţii; 8 oct. - Ziua mondială a reducerii dezastrelor naturale, 8 nov. - Ziua
internaţională a zonelor urbane;
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
49
− Dezvoltarea Programului de educaţie ecologică desfăşurat prin Centrul de
informare şi Educaţie Ecologică, prin cuprinderea în cadrul acestuia a tuturor
claselor de la nivelul primar (clasele I-IV);
− Crearea de site-uri pentru creşterea conştientizării populaţiei asupra importanţei
problemelor referitoare la biodiversitate;
− Organizarea unor acţiuni de voluntariat în vederea îmbunătăţirii calităţii zonelor
verzi de interes comunitar, monitorizării biodiversităţii etc. şi înfiinţarea unei
reţele de voluntari.
• CADRUL NATURAL
− Curăţarea apelor râului Bistriţa prin tehnologii adecvate sau prin crearea unei
zone de decantare în amonte de Bistriţa;
− Dezvoltarea turistică şi energetică a zonei MHC, amenajarea zonei în scop turistic
şi de promenadă;
− Amenajarea albiei râului Bistriţa pe tronsonul MHC – Kaufland;
− Extinderea parcului Avram Iancu spre râul Bistriţa;
− Amenajarea albiei râului Bistriţa pe tronsonul Kaufland – Sărata;
− Amenajarea malurilor râului Bistriţa;
− Amenajare zonă de agrement Schifferberg (Codrişor);
− Amenajarea afluenţilor râului Bistriţa;
− Reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate constituite în perimetrul
de ameliorare Viişoara – Ghinda (12 ha);
− Reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate – alte zone (200 ha);
− Protecţia izvoarelor de apă de la Cuşma;
− Promovarea râului Bistriţa ca zona de agrement prin activităţi culturale, sportive
şi de mediu.
2.4. CORELAŢII CU ALTE PLANURI ȘI PROGRAME
Planul urbanistic general este documentaţia care stabileşte obiectivele, acţiunile
şi măsurile de dezvoltare pentru localitatea pentru care este realizat pe baza unei
analize multicriteriale a situaţiei existente. Acesta reglementează utilizarea terenurilor
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
50
şi condiţiile de ocupare a acestora cu construcţii, constituindu-se în suportul pentru
realizarea programului de dezvoltare a localităţilor.
Planul urbanistic general transpune la nivel local prevederile documentaţiilor de
amenajare a teritoriului de nivel ierarhic superior (planurile de amenajare a teritoriului
judeţean, plan de amenajare a teritoriului naţional), dar şi obiectivele strategiilor de
dezvoltare sau a altor planuri şi programe cu relevanţă în planificarea teritoriului. În cele
ce urmează sunt tratate relaţiile Planului Urbanistic General al municipiului cu alte
planuri şi programe existente.
2.4.1. Planuri și programe la nivel local
Planul urbanistic general supus prezentului studiu actualizează vechiul plan
urbanistic general al municipiului Bistriţa, realizat în anul 2003, prin integrarea
prevederilor planurilor urbanistice zonale şi a planurilor urbanistice de detaliu realizate
şi aprobate în perioada 2003 – 2010. În egală măsură, planul studiat şi regulamentul de
urbanism care îl însoţeşte trasează principalele coordonate de dezvoltare spaţială a
teritoriului urban, anticipând tendinţele şi nevoile de expansiune ale intravilanului
oraşului, în vederea sporirii confortului urban.
Având în vedere că planurile urbanistice zonale şi planurile urbanistice de detaliu
reprezintă, în esenţă, derogări de la planul urbanistic general aprobat, este necesară o
estimare cât mai apropiată de realitate a nevoilor de expansiune ale intravilanului
pentru următorii 5 ani, în aşa fel încât să nu apară necesitatea realizării unor viitoare
planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu.
Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Bistriţa – unul dintre obiectivele planului
integrat de dezvoltare urbană este eficientizarea actului de administrare publică locală.
Pentru ca acest obiectiv să fie îndeplinit este necesară crearea unui cadru de
reglementare care să răspundă nevoilor actuale, care să permită coordonarea aspectelor
spaţiale, sectoriale şi temporale cheie ale politicii urbane, în vederea dezvoltării
durabile a spaţiului urban. Acest cadru de reglementare este constituit de planul
urbanistic general analizat.
Strategia de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa pentru perioada 2010-2030 –
stabileşte o serie de obiective operaţionale care să contribuie la dezvoltarea în manieră
sustenabilă a municipiului Bistriţa. Domeniul de intervenţie I al strategiei este cel de
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
51
dezvoltare urbană, care îşi propune să rezolve aspectele legate de: traficul urban,
delimitarea între zonele cu diferite destinţii, spaţiile verzi şi efectele negative ale
construcţiilor neconforme din punct de vedere urbanistic. Ca primă necesitate în cadrul
acestui domeniu este avută în vedere actualizarea Planului Urbanistic General al
municipiului Bistriţa conform obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală.
În tabelul de mai jos sunt prezentate corelaţiile dintre prevederile Planului
Urbanistic General şi prevederile altor planuri şi programe realizate la nivel local.
Tabel 5. Relaţii cu alte planuri şi programe relevante la nivel local
Denumirea planului sau programului Relaţia cu PUG Bistriţa
Planul integrat de dezvoltare urbană
Bistriţa
Planul integrat de dezvoltare urbană a municipiului Bistriţa îşi propune eficientizarea actului de administrare publică locală, la a cărui îndeplinire contribuie şi următoarele obiective, prevăzute şi în cadrul planului urbanistic general analizat:
• Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport – modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene şi a reţelelor de legătură, precum şi a infrastructurii de transport de interes naţional şi îmbunătăţirea serviciilor aferente;
• Dezvoltarea urbană durabilă şi reducerea disparităţilor din teritoriu.
Strategia de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa 2010 – 2030
Strategia de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa 2010-2030 stabileşte o serie de obiective operaţionale care se regăsesc şi în planul urbanistic general analizat:
• Reglementarea teritoriului municipiului; • Revitalizarea urbană a municipiului – regenerarea centrului
istoric şi realizarea spaţiilor de parcare colective şi reabilitarea celor existente;
• Crearea, modernizarea şi/sau extinderea infrastructurii de acces în municipiul Bistriţa;
• Reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemului de iluminat public;
• Reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă, canalizare, distribuţie de gaze naturale;
• Reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, precum şi a clădirilor publice;
• Managementul riscurilor naturale; • Crearea, modernizarea şi extinderea infrastructurii de parcuri
şi îmbunătăţirea accesului la spaţii verzi.
Existenţa a numeroase planuri şi programe de dezvoltare la nivel local pune în
evidenţă preocuparea pentru identificarea unor soluţii de dezvoltare locală sustenabilă.
Cu toate acestea, o serie de obiective prevăzute de exemplu prin Strategia de Dezvoltare
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
52
Locală a municipiului Bistriţa 2010-2030 nu îşi regăsesc soluţionare în cadrul de
reglementare creat de prezentul plan. Printre acestea se numără următoarele:
− Reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate (în perimetrul de
ameliorare Viişoara - Ghinda) – 12 ha;
− Reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate din alte zone – 200 ha;
− Conservarea şi managementul ecosistemelor.
Prin urmare, este necesar a se lua în calcul şi aceste aspecte atunci când este
regândită amenajarea şi dezvoltarea spaţiului urban.
2.4.2. Planuri și programe la nivel judeţean și regional
Strategia de Dezvoltare a Judeţului Bistriţa-Năsăud 2007-2013 – are ca prioritate
îmbunătăţirea infrastructurii locale şi judeţene, crearea şi asigurarea unor spaţii publice
de bună calitate, prin sporirea calităţii spaţiilor publice, a peisajelor urbane antropice şi
crearea unor parametri de dezvoltare urbană optimă. Sarcina planurilor urbanistice
generale este aceea de a identifica soluţiilor optime de interacţiune între arhitectură,
planificarea infrastructurii şi planificarea urbană.
Planul de Dezvoltare Regională - Regiunea Nord-Vest 2007-2013 – capitolul
Dezvoltarea spaţiului urban a Planului de Dezvoltare Regională 2007-2013 Regiunea Nord-
Vest are că obiectiv formularea şi implementarea unor strategii de regenerare urbană
durabilă, cu scopul reamenajării spaţiului urban pentru a regăsi la nivelul structurilor
teritoriale modul de funcţionare optimă pentru împletirea tuturor serviciilor necesare
într-un ansamblu urban.
Strategia de Dezvoltare Regională a Regiunii Nord-Vest 2007-2013, în cadrul
căreia dezvoltarea urbană este considerată principală axă strategică de dezvoltare.
Printre ariile de intervenţie ale acestei axe se regăsec dezvoltarea utilităţilor publice
urbane, reabilitarea clădirilor, centrelor istorice şi culturale, crearea şi modernizarea
facilităţilor pentru timpul liber.
În tabelul de mai jos sunt prezentate corelaţiile dintre prevederile Planului
Urbanistic General şi prevederile altor planuri şi programe realizate la nivel judeţean şi
regional.
Tabel 6. Relaţii cu alte planuri şi programe relevante la nivel judeţean şi regional
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
53
Denumirea planului sau programului Relaţia cu PUG Bistriţa
Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud 2007-2013
Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud are ca prioritate îmbunătăţirea infrastructurii locale şi judeţene (transport, mediu, reabilitare urbană, utilităţi publice, etc.) prin:
• Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi comunicaţii;
• Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de protecţia mediului;
• Combaterea riscurilor naturale.
Planul de amenajare a teritoriului regional – Regiunea Nord-Vest
2007 – 2013
Planul de amenajare a teritoriului regional – Regiunea Nord-Vest 2007-2013 are ca obiective strategice pe termen mediu şi lung următoarele:
• Transformarea centrelor urbane în spaţii de influenţă şi de atracţie regională şi trans-regională;
• Ameliorarea infrastructurii de transport, astfel încât să se asigure mobilitatea persoanelor şi bunurilor;
• Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de mediu.
Strategia de dezvoltare regională a Regiunii
Nord-Vest 2007-2013
Strategia de dezvoltare regională a Regiunii Nord-Vest 2007-2013 are ca priorităţi următoarele:
• Dezvoltarea infrastructurilor edilitare şi de mediu pentru asigurarea condiţiilor necesare dezvoltării, în special la nivelul centrelor de influenţă;
• Conectarea la reţelele europene, dezvoltarea echilibrată între modalităţile de transport şi asigurarea intermodalităţii;
• Dezvoltarea infrastructurilor de acces sau edilitare, în special în zonele rurale care dezvoltă activităţi corelate cu cele din polul de dezvoltare cu care colaborează.
2.4.3. Planuri și programe la nivel naţional și internaţional
Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – activitatea de amenajare a
teritoriului naţional se realizează pe baza principiului ierarhizării, coeziunii şi integrării
spaţiale la nivel naţional, regional, judeţean, orăşenesc şi comunal, creând cadrul
adecvat pentru dezvoltarea echilibrată şi utilizarea raţională a teritoriului, precum şi
gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului. Printre obiectivele
amenajării teritoriului naţional se numără îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi
colectivităţilor umane, gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia
mediului şi utilizarea raţională a teritoriului.
Tabel 7. Relaţia cu planul de amenajare a teritoriului naţional
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
54
Denumirea planului sau programului Relaţia cu PUG Bistriţa
Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional
Planul de amenajare a terioriului naţional are un caracter director şi fundamentează programele strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi determină priorităţile dezvoltării în cadrul teritoriului României, în concordanţă cu cerinţele europen. Prevederile acestuia care vizează direct municipiul Bistriţa sunt următoarele:
• Secţiunea I – Reţele de transport are în vedere realizarea autostrăzii Petea – Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava şi a coridorului paneuropean intermodal Moisei – Năsăud – Bistriţa – Reghin – Târgu Mureş. Totodată, este vizată modernizarea terminalului de transport modal Bistriţa Nord;
• Secţiunea a II-a – Apa. În cadrul acestei secţiuni sunt avute în vedere următoarele: reabilitarea şi modernizarea reţelei de captare – tratare, reabilitarea şi modernizarea reţelei de distribuţie, extinderea reţelei de distribuţie a apei, extinderea reţelei de canalizare.
• Secţiunea a III-a – Zone protejate. Conform acestei secţiuni, municipiul Bistriţa reprezintă o unitate administrativ-teritorială cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional. În Bistriţa există un ansamblu urban fortificat şi 3 clădiri civile cu caracter de monument de arhitectură (Casa Ioan Zidarul, Casa Argintarului, Şirul Şugălete);
• Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi. În ceea ce priveşte ierarhia localităţilor, municipiul Bistriţa face parte din categoria municipiilor de rang II;
• Secţiunea a V-a – Zone de risc natural: din punct de vedere al riscurilor, municipiul Bistriţa prezintă un risc ridicat la fenomene de aluncecare de teren.
Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă – printre ale cărei axe prioritare
tematice se numără “Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor că poli urbani de
creştere”. Acţiunile desfăşurate în cadrul acestei axe se vor concentra pe creşterea
calităţii vieţii în mediul urban, în vederea reducerii disparităţilor în interiorul centrelor
urbane şi între centrele urbane de diferite ranguri.
Carta de la Leipzig pentru oraşe europene durabile – recomandările acesteia sunt
de a defini obiectivele de dezvoltare coerente pentru zona urbană, de a dezvolta o
viziune pentru oraş şi de a se utiliza mai intens abordările integrate ale politicii de
dezvoltare urbană, prin crearea şi asigurarea unor spaţii publice de bună calitate.
Carta municipiilor şi oraşelor pentru durabilitate (Carta Aalborg) – recunoaşte
importanţa politicilor eficiente de planificare a utilizării terenurilor formulate de
autorităţile locale. Este subliniată, de asemenea, necesitatea identificării unei
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
55
combinaţii de funcţii care să acopere şi să reducă nevoia de mobilitate, atât la realizarea
programelor de reînnoire urbană, cât şi în proiectarea unor noi zone urbane.
3. STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN AREALUL DE IMPACT AL PUG
3.1. DELIMITAREA AREALULUI DE IMPACT AL PUG
Teoretic, arealul de impact al unui PUG se răsfrânge asupra tuturor ariilor
înconjurăoare asupra cărora direcţiile de dezvoltare propuse își răsfrâng efectele. Având
în vedere însă că nu am avut la dispoziţie suficiente informaţii pe baza cărora să evaluăm
sursele perturbatoare, dar și receptoare de impact, în afara teritoriului administrativ al
municipiului Bistriţa, s-a considerat că arealul de impact al PUG este teritoriul
administrativ. Prin urmare, referirile cu privire la starea actuală a mediului, dar și la
efectele potenţiale asociate implementării PUG se vor raporta la această unitate
teritorială.
3.2. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
Dacă în capitolul anterior au fost prezentate conditiile naturale cu rol de fond în
evaluarea impactului uman produs asupra calitatii componentelor mediului în arealul
analizat, capitolul de fata vizeaza principalele surse de impact și modul de propagare a
acestuia catre receptori, scopul ultim fiind determinarea calitatii/gradului de afectare a
componentelor naturale în functie de activitatile derulate în cadrul sistemului teritorial
analizat. Abordarea calitatii factorilor de mediu s-a realizat în corelatie cu directiile
prioritare de dezvoltare a arealului, izvorate din pretabilitatile sale specifice, intr-un
spectru socio-economic sustenabil în conditiile sensului institutional al termenului, bazat
pe resurse locale relativ bogate, dar cu un potential doar partial valorificat. Pe langa
observatiile din teren și consultarea bazei de date analitice existenta la nivel local, s-au
utilizat în analiza și documentatiile de factura sintetica oferite de Agentia de Protectia
Mediului Hunedoara (Rapoartele de mediu lunare, semestriale și anuale), Agentia
Regionala pentru Protectia Mediului Cluj și de Consiliul Judetean Bistriţa (Strategia și
Planul de dezvoltare a Judetului Bistriţa Năsăud, Planul Regional de actiune pentru
Mediu și Planul Local de Actiune pentru Mediu).
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
56
Obiectivele avute in vedere in evaluarea calitatii mediului in arealul analizat au
fost formulate in concordanta cu directiile viabile de dezvoltare propuse pentru areal in
ansamblu.
Calitatea apei
In zona municipiului Bistrita, principala sursă de poluare a apei o constituie apele
uzate menajere insuficient epurate in statia de epurare a orasului, aceasta nefiind
dotata cu treapta tertiara pentru nutrienti. Calitatea apei raului Bistrita mai este
influentata si de alte practici antropice deficitare (managementul deseurilor, practici
agricole).
Calitatea aerului
Calitatea aerului in municipiul Bistrita este monitorizata prin intermediul unei
retele de monitorizare, in cadrul careia se preleveaza probe de aer pentru indicatori
precum NH3, SO2, NO2, pulberi in suspensie sau PM 10.
Având în vedere că reţeaua de monitorizare nu este extinsă la nivelul întregului
teritoriu administrativ, în cadrul prezentului raport a fost posibilă doar identificarea
principalelor surse potenţiale de poluare, fără a putea preciza cu exactitate contribuţia
acestora la impurificarea atmosferei locale. Aceste surse sunt reprezentate de
următoarele activităţi:
− activităţi industriale
− surse mobile (autovehicule, utilaje);
− depozitarea deşeurilor;
− instalaţii de încălzire;
− lucrări agricole;
− activităţi de construcţie.
Din analiza datelor de monitorizare disponibile, se pot observa urmatoarele:
− tendinta generala de scadere a concentratiei de NH3, datorita scaderii valorilor
amoniacului in punctul de monitorizare SC Urbana SA, din zona statiei de epurare, care a
suferit lucrari de modernizare si a depozitului de deseuri menajere, unde s-au efectuat
lucrari de compactare si acoperire;
− tendinta de crestere a concentratiei de NO2, si SO2ce poate fi pusa pe seama
intensificarii traficului auto, chiar daca activitatile industriale intens poluatoare au
scazut in intensitate;
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
57
− tendinta de crestere a concentratiei de pulberi in suspensie, ce poate fi pusa pe
seama traficului intens si a activitatilor de prelucrare a lemnului din zona de prelevare
SC Mefil SA (zona industriala – in apropierea SC Mopal SA cu profil de prelucrare a
lemnului).
Zgomotul si vibratiile
Situându-ne într-o zonă urbană, traversată de o arteră rutieră cu trafic intens și
suprapusă peste unele activităţi economice ce participă și ele la poluarea sonoră, se
poate spune că nivelul de zgomot, deși nu există măsurători în acest sens, se poate
constitui într-o evidentă sursă de disconfort pentru populaţia din zonă.
Calitatea solului
Monitorizarea calitatii solului se efectueaza de catre APM Bistrita si urmareste cu
predilectie calitatea solurilor in zone cu potential ridicat de poluare. Reteaua de
monitorizare a calitatii solului in municipiul Bistrita include un punct de prelevare in
zona haldei de deseuri si un punct in zona industriala, ce urmareste impactul activitatilor
industriale si ale traficului industrial in zona centurii rutiere a orasului. Indicatorii
urmariti sunt pH, umiditate, alcalinitate, cloruri, fosfor, substante organice, cupru, fier,
plumb, zinc, crom, cadmiu. Solurile din care se preleveaza probe se incadreaza in
categoria de sol mai putin sensibil. Din analiza datelor existente, s-a constatat ca
valorile se inscriu in limitele permise, depasiri fiind inregistrate doar in 2003 la cupru si
in anul 2001 la plumb.
Zone verzi si zone de recreere
In municipiul Bistrita, exista doua areale protejate de interes local, care ocupa o
suprafata de circa 6 ha si sunt reprezentate de:
- Parcul municipal Bistria, declarat in anul 1976, are o suprafata de 7 ha din care 5
au regim protejat. Parcul cuprinde numeroase specii de arbori grupati in parcele
delimitate de alei. Dintre speciile prezente, se pot enumera: Ginkgo Biloba, arborele
lalea, pinul, bradul argintiu, teiul, castanul, molidul, tuia etc.
- Gradina dendrologica a liceului Liviu Rebreanu, delarata in anul 1976, are o
suprafata de 0,8 ha. Face parte din categoria rezervatiilor botnaice de tip dendrologic,
continand specii valoroase precum liriodendronul, magnolia, abies, rhododendron,
sequioa, viburnum etc.
Tot la nivel local, au fost declarate cu regim de protectie doua exemplare de
Taxus baccata, aflate in incinta Spitalului de pe Bulevardul Independentei.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
58
Se mai poate aprecia despre situatia zonelor verzi in municipiul Bistrita, ca, desi
inconjurat de dealuri şi păduri destul de extinse, suprafaţa spaţiilor verzi amenajate este
insuficientă în raport cu numărul total al locuitorilor, fiind de circa 6,2 mp pe cap de
locuitor, in timp ce suprafata recomandata la nivel europeaneste de 17-26 mp/locuitor.
Ar fi deci necesară amenajarea acestor spaţii verzi lucru care ar duce şi la creşterea
potenţialului turistic din oraş care este insuficient valorificat. Singura amenajare cu
posibilităţi de agrement este zona de alimentare cu apă a municipiului - lacul Cocoş -
situat pe malul stâng al Bistriţei și complexul Wonderland, care este însă la nivel de
proiecţie.
În prezent nu există o susţinere a regenerării spaţiului verde şi a evidenţierii unei
structuri verzi a oraşului. Localităţile componente ale municipiului tind să se unească cu
oraşul propriu-zis, fără o articulaţie verde între ele. Această situaţie ar fi în dezavantajul
aspectului estetic şi al confortului pe care îl poate oferi zona. Dealul Codrişor, deal care
bordează malul stâng al Bistriţei, în prezent neamenajat are un potenţial nevalorificat,
putând prin poziţie şi amenajări să devină un punct de atracţie turistică(locuri de
belvedere).Altitudinea la care se află aceste puncte permite o vedere de ansamblu
asupra oraşului.S-ar mai putea amenaja şi malurile râului, între Unirea şi Sărata acestea
putând fi legate de spaţiul verde al oraşului şi s-ar mai putea include în zona de
agrement a oraşului şi dealul Schifferberg.
Managementul deșeurilor
Situaţia actuală a managementului deșeurilor în municipiul Bistriţa, a fost
prezentată în subcapitolul 2.3.3. – Echiparea edilitară existentă.
Riscuri tehnologice – obiective SEVESO
Conform Planului de analiză și acoperire riscuri din judeţul Bistriţa Năsăud,
întocmit de ISU Bistriţa, operatorii economici care pot provoca accidente tehnologice
majore în municipiul Bistriţa sunt:
− SC TERAPLAST SA – Industria maselor plastice, denumire subtanţe - Reagent TBLS
(sulfat tribazic de plumb), Naftomix LFD (stearat de plumb, fosfit dibazic de plumb si sulfat
tribazic de plumb), dioctilftalat (DOF), acetat de etil, categoria SEVESO II.
4. ASPECTELE RELEVANTE ALE EVOLUŢIEI PROBABILE A MEDIULUI
ȘI A SITUAŢIEI ECONOMICE ȘI SOCIALE ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII PUG
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
59
4.1. EVOLUŢIA PROBABILĂ A MEDIULUI ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII PUG
Implicaţiile unui Plan Urbanistic General, prin rolul său fundamental de creare a
cadrului arhitectural urbanistic, dar și de dirijare a dezvoltării în sensul găsirii unui
echilibru între dimensiunea socială, economică și de mediu, sunt majore la nivelul unui
sistem teritorial. Prin urmare, nu se pune problema analiza unei oportunităţi a elaborării
și implementării unui astfel de plan. El este implicit, este elementul esenţial al unei
dezvoltări dirijate, al unei planificări strategice de dezvoltare. În mod absolut evident,
neimplementarea unui astfel de plan ar avea consecinţe negative asupra tuturor
componentelor unui sistem teritorial, implicaţiile cele mai importante la nivelul celor de
mediu fiind surprinse în cele ce urmează:
− Modificarea peisajului prin dezvoltarea haotică și aleatoare a construcţiilor
(pătrunderea construcţiilor în spaţiul agricol învecinat sub formă dentriculară fără
dotări edilitare aferente, alterarea valorii estetice a peisajului prin lipsa unei viziuni
unitare asupra arhitecturii construcţiilor, fragmentarea structurii peisajului etc.);
− Franjurarea limitei intravilanului, cu implicaţii la nivelul peisajului;
− Distribuţia teritorială haotică a zonelor funcţionale (intercalaţii între zonele
rezidenţiale, industriale, de dotări și servicii etc.);
− În condiţiile unei dezvoltări imobiliare neînsoţite și de dotările edilitare în sistem
centralizat, crește probabilitatea impactului advers asupra apei freatice și solului, ca
urmarea utilizării sistemelor individuale de colectare și epurare a apelor;
− Lipsa unui control adecvat asupra surselor staţionare de poluare a aerului prin
nereglementarea localizării zonelor industriale în relaţie cu cele rezidenţiale în special.
4.2. EVOLUŢIA PROBABILĂ A SITUAŢIEI ECONOMICE ȘI SOCIALE ȘI A STĂRII DE
SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII PUG
− Diminuarea opţiunilor de dezvoltarea economică a localităţii în condiţiile
neimplementării măsurilor menite să încurajeze activitatea investiţională propuse prin
prezentul PUG;
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
60
− Menţinerea sub standardele naţionale a suprafeţei spaţiilor verzi din localitate,
cu consecinţe negative asupra indicatorilor de calitate a vieţii;
− Menţinerea unui disconfort pentru vecinătăţile unor platforme industriale, în
condiţiile inexistenţei unor perdele verzi cu rol de tampon între acestea și zonele
rezidenţiale;
− Afectarea stării de sănătate poate fi determinată și de formele de impact asupra
apei, aerului sau peisajului menţionate anterior.
5. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PLANUL ANALIZAT
Evaluarea strategică de mediu pentru planuri şi programe are ca scop
determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului supus
analizei. Astfel, are loc evaluarea conţinutului planului în raport cu obiectivele de
protecţia mediului relevante. În vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite este necesară
aplicarea unor acţiuni concrete denumite, conform procedurilor de planificare, ţinte.
Pentru cuantificarea progreselor în realizarea ţintelor şi în atingerea obiectivelor sunt
utilizaţi indicatori. Prin intermediul indicatorilor sunt monitorizate rezultatele
implementării unui plan.
Obiectivele de mediu reflectă politicile de mediu naţionale şi europene, precum şi
obiectivele de mediu stabilite la nivel regional şi local prin Planul Regional de Acţiune
pentru Mediu al Regiunii Nord-Vest şi prin Planul de Acţiune pentru Mediu al judeţului
Bistriţa-Năsăud. Întrucât planurile elaborate la nivel local transpun prevederile planurilor
şi programelor de nivel ierarhic superior, se va face distincţie între obiectivele
strategice de mediu, reprezentate de obiectivele stabilite la nivel naţional, comunitar
sau internaţional şi obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante
pentru plan, derivate din obiectivele strategice şi stabilite la nivel local şi regional.
Ţintele sunt prezentate sub forma sintezelor măsurilor de diminuare a impactului
asupra mediului prevăzute în cadrul planului de amenajare, în timp ce indicatorii au fost
astfel stabiliţi, încât să permită elaborarea propunerilor pentru programul de
monitorizare a efectelor implementării planului urbanistic general.
Obiectivele de mediu relevante pentru plan şi ţintele sunt prezentate în tabelul
de mai jos. Indicatorii vor și prezentaţi în cadrul capitolului 10 – Aspecte privind
monitorizarea implementării planului.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
61
Tabel 8. Obiective de mediu relevante pentru plan
Factor/ aspect de
mediu
Obiective strategice de
mediu
Obiective specifice de mediu Ţinte
Aer - limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra climatului zonei
- reducerea impactului transporturilor asupra calităţii aerului la nivel urban.
- îmbunătăţirea microclimatului urban
- impunerea unui acces auto restrictiv în anumite zone din centrul urban;
- lărgirea străzilor şi crearea pistelor pentru biciclete şi a spaţiilor de acces pietonal;
- realizarea centurii (centurilor) ocolitoare a municipiului Bistriţa;
- extinderea suprafeţelor de spaţii verzi.
Apă - limitarea intervenţiilor în dinamica naturală şi în compoziţia chimică a apei
- îmbunătăţirea infrastructurii în vederea eliminării formelor de depreciere a calităţii apelor de suprafaţă şi subterane
- extinderea sistemului de canalizare în zona suburbană;
- modernizarea şi extinderea capacităţii staţiei de epurare a apelor uzate existente;
- introducerea obligativităţii realizării sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare înaintea definitivării construcţiilor din zonele rezidenţiale.
Sol/Subsol - limitarea impactului negativ asupra solului şi subsolului
- trasarea unor coordonate de extindere a spaţiului construit în aşa fel încât impactul asupra solului şi subsolului să fie minim.
- limitarea suprafeţelor ocupate de funcţiuni industriale la minimul necesar;
- impunerea unor parametri de ocupare a terenului care să reducă la minimum posibil impactul asupra solului şi subsolului.
Biodiversitate
- minimizarea impactului asupra biodiversităţii, florei şi faunei;
- stoparea degradării mediului natural datorită exploatării necorespunzătoare a resurselor neregenerabile şi a patrimoniului natural.
- poziţionarea zonelor cu funcţiuni industriale la distanţe cât mai mari de arealele protejate din municipiu şi din vecinătatea acestuia;
- amenajarea parcurilor şi a scuarurilor cu specii autohtone.
Peisaj - minimizarea impactului asupra peisajului;
- organizarea zonelor de construcţii noi astfel încât să se realizeze continuitatea cu peisajul natural şi să se creeze ansambluri bine integrate din punct de vedere estetic şi peisagistic.
- impunerea unor parametri de construire care să permită integrarea armonioasă a construcţiilor în mediul natural.
Managementul
riscurilor de mediu
- - reducerea gradului de vulnerabilitate la producerea unor fenomene de risc, prin protejarea obiectivelor socio-economice
- identificarea şi reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de fenomene de risc;
- identificarea zonelor de risc natural şi impunerea unor restricţii de construire.
Mediul social şi
- îmbunătăţirea stării de
- monitorizarea şi cuantificarea efectelor
- identificarea unor areale în care se impune realizarea perdelelor de
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
62
economic sănătate a populaţiei;
- îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură pentru crearea premiselor dezvoltării mediului economic.
poluării asupra sănătăţii publice în centrul urban;
- reducerea riscului de inundaţii, protejarea obiectivelor socio-economice;
- asigurarea calităţii unui mediu ambiant adecvat pentru locuitorii din centrul urban;
- diminuarea suprafeţelor de teren afectate de fenomene de risc natural;
- reducerea poluării fonice datorate activităţilor de transport.
protecţie; - implementarea unui sistem de
colectare, transport şi eliminare a deşeurilor;
- creşterea suprafeţei de spaţii verzi din zona urbană şi periurbană.
Moşternirea culturală
şi patrimoniul istoric
- - protejarea elementelor cu valoare culturală şi istorică deosebită ale ansamblului urban.
- restaurarea şi valorificarea elementelor de patrimoniu cultural.
6. ANALIZA ALTERNATIVELOR
6.1. ALTERNATIVA 0 SAU ”NICIO ACŢIUNE”
Având în vedere că reactualizarea Planului Urbanistic General nu este o opţiune,
ci o obligaţie, nu este validă aducerea în discuţie a variantei în care acesta nu ar fi
reactualizat și implementat. Totuși, în cele ce urmează sunt punctate principalele
aspecte de mediu asociate neimplementării PUG-ului analizat, așa cum au fost de altfel
punctate și în cadrul subcapitolului 4 - ASPECTELE RELEVANTE ALE EVOLUŢIEI
PROBABILE A MEDIULUI ȘI A SITUAŢIEI ECONOMICE ȘI SOCIALE ÎN CAZUL
NEIMPLEMENTĂRII PUG:
− Modificarea peisajului prin dezvoltarea haotică și aleatoare a construcţiilor
(pătrunderea construcţiilor în spaţiul agricol învecinat sub formă dentriculară fără
dotări edilitare aferente, alterarea valorii estetice a peisajului prin lipsa unei viziuni
unitare asupra arhitecturii construcţiilor, fragmentarea structurii peisajului etc.);
− Franjurarea limitei intravilanului, cu implicaţii la nivelul peisajului;
− Distribuţia teritorială haotică a zonelor funcţionale (intercalaţii între zonele
rezidenţiale, industriale, de dotări și servicii etc.);
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
63
− În condiţiile unei dezvoltări imobiliare neînsoţite și de dotările edilitare în sistem
centralizat, crește probabilitatea impactului advers asupra apei freatice și solului, ca
urmarea utilizării sistemelor individuale de colectare și epurare a apelor;
− Lipsa unui control adecvat asupra surselor staţionare de poluare a aerului prin
nereglementarea localizării zonelor industriale în relaţie cu cele rezidenţiale în special;
− Diminuarea opţiunilor de dezvoltarea economică a localităţii în condiţiile
neimplementării măsurilor menite să încurajeze activitatea investiţională propuse prin
prezentul PUG;
− Menţinerea sub standardele naţionale a supafeţei spaţiilor verzi din localitate, cu
consecinţe negative asupra indicatorilor de calitate a vieţii;
− Menţinerea unui disconfort pentru vecinătăţilor platformelor industriale, în
condiţiile inexistenţei unor perdele verzi cu rol de tampon între acestea și zonele
rezidenţiale;
− Afectarea stării de sănătate poate fi determinată și de formele de impact asupra
apei, aerului sau peisajului menţionate anterior.
6.2. VARIANTE ÎN ELABORAREA PUG
Având în vedere complexitatea unui astfel de plan, precum și numărul mare al
factorilor interesaţi, elaborarea sa a fost un proces ce s-a derulat pe o perioadă lungă de
timp (2 ani). Astfel, până la varianta finală, planul urbanistic general a suferit numeroase
modificări, existând implicit și mai multe variante. Deși analiza prezentă face parte din
procedura de evaluare de mediu pentru planuri și programe, iar analiza alternativelor ar
trebui să vizeze aspecte de mediu, menţionăm că nu a fost posibilă o analiză detaliată în
acest sens, neidentificându-se între variantele puse la dispoziţia evaluatorului diferenţe
care să influenţeze procesul de evaluare. Acest lucru poate fi pus pe seama faptului că
priorităţile de mediu au fost stabilite încă de la debutul elaborării PUG și au fost
preluate în toate variantele.
7. METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR POTENŢIALE ASUPRA MEDIULUI
CE AR PUTEA FI GENERATE DE IMPLEMENTAREA PUG
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
64
Conform cerintelor HG 1076/2004, în cazul analizei unui plan sau program, trebuie
în mod obligatoriu evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de
implementarea acestuia. Scopul acestor prevederi consta în identificarea, predictia și
evaluarea formelor de impact generate de punerea în aplicare a respectivului plan sau
program.
În cadrul evaluării de mediu a PUG Bistriţa, au fost identificate mai multe forme
potentiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate și
intensitati. În vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, în
termeni cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita
evidentierea efectelor potential semnificative asupra mediului generate de
implementarea planului.
Cât privește categoriile de impact, evaluarea de mediu pentru planuri și programe
necesita identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu
asociat punerii în practica a prevederilor planului avut în vedere.
Impactul semnificativ este definit că fiind “impactul care, prin natura,
magnitudinea, durata sau intensitatea sa altereaza un factor sensibil de mediu”. O alta
definitie a impactului semnificativ este oferita de Rojanschi: „efecte asupra mediului,
determinate că fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea,
amplasarea şi caracteristicile proiectului sau referitoare la caracteristicile anumitor
planuri şi programe, avandu-se în vedere calitatea preconizata a factorilor de mediu”
(Rojanschi și altii, 2004) .
În vederea evaluarii efectelor planului ce face obiectul prezentei evaluări, s-au
stabilit cinci categorii de impact, prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 9. Categorii de impact şi cuantificarea acestora
Categoria de impact Descriere Valoare asociată tipului de impact
Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale propunerilor planului asupra factorilor/aspectelor de mediu
3
Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor/aspectelor de mediu
2
Impact pozitiv nesemnificativ
Efecte pozitive de scurtă durată ale propunerilor planului asupra factorilor/ aspectelor de mediu
1
Impact neutru Lipsa unor efecte asupra factorilor/ aspectelor de mediu
0
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
65
Impact negativ nesemnificativ
Efecte negative minore asupra factorilor/ aspectelor de mediu
-1
Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu
-2
Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu
-3
În vederea identificării efectelor potenţiale semnificative asupra mediului în cazul
implementarii planului analizat, au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare
factor de mediu considerat relevant, dar și integrativ, vizând planul în sine, criterii care
au fost de altfel luate în considerare și la stabilirea obiectivelor de mediu.
Criteriile pentru determinarea efectelor potentiale semnificative sunt prezentate
în tabelul de mai jos:
Tabel 10. Criterii pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului
Factor de mediu/aspect
analizat Criterii de evaluare
Implementarea planului în contextul teritorial și socio-economic existent
Oportunitatea reactualizării planului Gradul în care planul creeaza un cadru pentru planuri ierarhic inferioare, proiecte și alte activitati viitoare Relevanta planului din perspectiva dezvoltarii durabile Corelatia cu alte planuri și programe
Apa Forme de stocaj hidric create artificial și implicatiile acestora în dinamica naturala a apei Masuri privind reducerea consumului de apa Asigurarea alimentării centralizate cu apă care să corespundă standardelor de potabilitate Asigurarea canalizării centralizate, care să permită un control mai eficient asupra compoziţiei apelor deversate
Aer Măsuri pentru devierea traficului urban în afara zonelor rezidenţiale în vederea diminuării emisiilor de gaze de ardere în atmosferă Masuri de reducere a poluarii aerului prin stimularea utilizarii unor mijloace de transport “verzi” (vehicule propulsate electric) și a transportului în comun Creșterea suprafeţei de spaţii verzi și a celor ocupate de perdele de protecţie cu rol de tampon între unităţile industriale și cele rezidenţiale
Sol/subsol/utilizarea terenurilor
Scoaterea din circuitul pedologic a terenurilor destinate construcţiilor Lucrari de imbunatatiri funciare prevazute Măsuri pentru un management eficient a deșeurilor care să reducă efectele indirecte asupra solului, apei frearice și peisajului
Biodiversitate Raportul teritorial și posibile implicatii asupra unor areale protejate Gradul de afectare a speciilor și habitatelor din zonele seminaturale cărora li se schimbă funcţiunea Introducerea de noi specii de plante în scop decorativ Modul de gestionare a suprafeţelor forestiere (tăieri, împăduriri) Fragmentarea/reducere ecosistemica
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
66
Masurile de reducere a impactului asupra biodiversitatii Peisaj Gradul în care planul propune o zonificare funcţională ce se incadreaza
estetic peisajului general al zonei Modificari asupra peisajului la scara locala Modificarea raportului dintre tipurile de utilizare a terenului Masuri de reducere a impactului asupra peisajului
Managementul riscurilor de mediu
Gradul în care planul propune o zonificare funcţională care să permită reducerea gradului de vulnerabilitate la producerea unor fenomene de risc Propuneri de ameliorare a zonelor afectate de fenomene de risc
Mediul social și economic
Calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limita specifice pentru protectia sanatatii umane din zona de impact a proiectului Noua configuratie propusă a infrastructurii rutiere în raport cu necesitatile populaţiei, cu siguranta circulatiei și cu protejarea receptorilor sensibili Impactul transportului asupra calitatii mediului și a confortului populatiei locale Utilizarea resurselor existente Propuneri pentru rezolvarea problemelor la nivelul dotărilor edilitare (apă, canalizare, managementul deșeurilor etc.) Propuneri pentru dotări de recreare și agrement Forme de impact socio-economic (dezvoltare imobiliara, economie, forta de munca, calitatea vietii etc.)
Moştenirea culturală şi patrimoniul istoric
Propuneri pentru protejarea elementelor cu valoare culturală şi istorică deosebită
8. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
ASOCIATE PUNERII ÎN APLICARE A PLANULUI
Pentru propunerile concrete ale planului urbanistic general, prezentate la
capitolul 2.3.5, au fost evaluate produse în raport cu fiecare dintre obiectivele de mediu
cu caracter strategic stabilite anterior. Astfel, în funcţie de efectele produse, au fost
acordate valori de la -3 puncte (negativ semnificativ) şi până la 3 puncte (pozitiv
semnificativ) pentru fiecare dintre propunerile planului urbanistic general.
Tabel 11. Evaluare efectelor PUG asupra factorilor de mediu
Obiectiv
de mediu 1
Obiectiv de
mediu 2
Obiectiv de
mediu 3
Obiectiv de
mediu 4
Obiectiv de
mediu 5
Obiectiv de
mediu 6
Obiectiv de
mediu 7
Obiectiv de
mediu 8
P 1 0 0 0 0 0 2 0 1
P 2 0 0 1 0 0 2 0 2
P 3 0 0 0 0 0 1 0 1
P 4 0 0 0 0 0 0 0 0
P 5 -1 -2 0 0 0 0 0 0
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
67
P 6 0 0 0 0 0 0 0 0
P 7 -1 1 -2 0 0 0 1 0
P 8 0 2 0 1 0 2 1 0
P 9 2 0 -2 0 0 0 1 0
P 10 1 1 2 1 2 0 1 0
P 11 -1 3 0 2 1 1 2 0
P 12 0 0 0 0 0 0 2 1
P 13 1 1 -1 1 2 1 2 1
P 14 0 1 0 1 1 0 1 1
P 15 0 0 0 0 0 0 1 1
P 16 -1 0 -2 0 0 1 1 1
P 17 -1 0 0 0 0 0 0 2
P 18 -1 1 0 0 0 0 0 1
P 19 -1 1 0 0 1 0 0 2
P 20 0 1 1 0 1 1 1 2
P 21 1 0 0 0 0 1 1 1
P 22 1 0 0 0 0 0 1 1
P 23 0 0 0 0 0 0 0 1
P 24 -1 0 -2 0 0 1 1 1
P 25 0 0 0 0 0 1 1 1
P 26 -1 0 0 0 1 0 0 2
P 27 -1 0 0 0 1 0 0 2
P 28 0 1 0 0 1 0 0 2
P 29 0 1 1 1 1 1 0 2
P 30 0 1 1 1 1 1 0 1
P 31 0 0 0 0 0 0 0 0
P 32 0 0 0 0 0 0 2 1
P 33 -1 0 -2 0 0 1 1 1
P 34 -1 0 0 0 1 0 0 2
P 35 0 1 1 1 1 1 0 1
PUNCTAJ EFECTE
NEGATIVE -12 -2 -11 0 0 0 0 0
PUNCTAJ EFECTE
POZITIVE 6 16 7 9 15 20 21 35
Evaluarea efectelor cumulative de mediu generate de implementarea propunerilor
PUG Bistriţa s-a realizat prin însumarea notelor de evaluare acordate în raport cu
obiectivele de mediu specifice. Astfel, a fost pusă în evidenţă apariţia efectelor negative
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
68
în ceea ce priveşte factorii de mediu aer, apă şi sol. Se menţionează totuşi că în cazul
factorilor de mediu aer şi apă, forma de impact negativ întâlnită a fost cea de impact
negativ nesemnificativ, care presupune efecte negative minore asupra factorilor de
mediu.
În graficul de mai jos este reprezentată imaginea de ansamblu a impactului
generat de implementarea PUG.
Figura 3. Rezultatele efectelor cumulative ale implementării PUG Bistriţa
Analizând graficul de mai sus, în urma evaluării efectelor potenţial semnificative
asupra mediului asociate implementării PUG Bistriţa, se poate afirma că acesta va avea o
contribuţie vădit pozitivă la nivelul evoluţiei întregului sistem teritorial, inclusiv asupra
componentelor de mediu, în timp ce efectele negative pot fi evitate în condiţiile
aplicării măsurilor propuse de către evaluator.
Efectele negative sunt asociate în primul rând proiectelor ce implică anumite
construcţii, etapei de șantier fiindu-i asociate anumite efecte negative, cu durată
determinată, asupra factorilor de mediu (poluarea locală a aerului, zgomot, poluarea
accidentală a solului, zgomot, disconfort pentru populaţia riverană etc.). Această etapă
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
69
de șantier este inevitabilă însă în cazul tuturor proiectelor de investiţii, cu toate
acestea, efectele potenţiale asupra mediului trebuie identificate din faza de proiectare,
analizate, propuse măsuri de reducere a impactului, care de cele mai multe ori ţin de
disciplina personalului angajat.
În cele ce urmează, sunt prezentate și principalele forme de impact identificate
pentru fiecare factor de mediu, măsurile de reducere a impactului, precum și impactul
rezidual (categoria de impact).
Tabel 12. Evaluare efectelor PUG asupra factorilor de mediu
Factor de Mediu
relevant
Formă de impact Măsuri de reducere a impactului
Categorie de impact
Aer Creșterea suprafeţei ocupate de spaţii verzi
Nu sunt necesare POZITIV
Stimularea transportului verde prin construcţia de piste de biciclete și a transportului public urban
Nu sunt necesare POZITIV
Stabilirea funcţiunii terenului pentru centura sud ce va constribui la devierea traficului urban de tranzit în afara orașului
Nu sunt necesare POZITIV
Direcţionarea dezvoltării industriale viitoare în zone situate în afara celor rezidenţiale
Nu sunt necesare POZITIV
Implicarea autorităţilor locale alături de cele pentru protecţia mediului în impunerea unor programe de conformare pentru reducerea emisiilor în atmosferă la unităţile industriale poluante
Participarea autorităţilor publice locale că factor activ în reglementarea unităţilor industriale existente sau propuse în domeniul protecţiei mediului
POZITIV
Apă Extinderea reţelelor de alimentare cu apă și a celor de canalizare în sistem centralizat în vederea unui control mai eficient al impactului acestora prin diminuarea rezervelor de apă potabilă și impurificare datorate gestionării deficitare a canalizării și care sunt mai probabile în cazul în care aceste tipuri de utilităţi sunt asigurate în mod individual
Nu sunt necesare POZITIV
Afectarea funcţionalităţii apei (modificări ale nivelului freatic) prin antropizarea zonei Wonderland
Impunerea unor restricţii în ceea ce privește încărcătura antropică a zonei
NEGATIV
Creșterea incidenţelor de poluare a apei în zona Wonderland și Ghinda ca efect al stimulării activităţilor turistice în zonă
Impunerea unor reguli turistice stricte și clare, care să preîntâmpine impactul asupra calităţii apei
NEGATIV
Diminuarea impactului indirect asupra Impunerea sau stimularea POZITIV
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
70
Factor de Mediu
relevant
Formă de impact Măsuri de reducere a impactului
Categorie de impact
apei ca efect a depozitării necontrolate a deșeurilor în albiile râurilor prin propunerea a cel puţin una - două campanii / an de salubrizare a malurilor cursurilor de apă.
unui management eficient al deșeurilor Respectarea propunerilor de organizarea a celor două campanii anuale de salubrizare
Afectarea calităţii apei prin apariţia unor defecţiuni la staţia de epurare și la sistemul de canalizare
Menţinerea în stare bună de funcţionare a staţiei de epurare și a sistemului de canalizare prin monitorizarea periodică acestora
NEGATIV NESEMNIFICATIV
Sol/subsol/utilizarea terenurilor
Extinderea intravilanului în detrimentul terenurilor agricole și scoaterea din circuitul pedologic natural a acelor suprafeţe
Extinderea intravilanului să aibă la bază o analiză a necesităţii extinderii, precum și o analiză teritorială amănunţită a suprafeţelor propuse, astfel încât să nu se antropizeze valoroase din punct de vedere a componentelor naturale, mai ales a biodiversităţii
NEGATIV NESEMNIFICATIV
Modificarea raportului natural-artificial în teritoriul administrativ
Extinderea controlată a intravilanului și doar în condiţiile în care aceasta este necesară și în relaţie directă cu nevoile de dezvoltare și cu evoluţia demografică a localităţii
NEGATIV NESEMNIFICATIV
Riscuri induse de construcţii în zonele vulnerabile în ceea ce privește stabilitatea terenurilor sau inundaţiile
Impunerea unor restricţii de construcţie în zonele cu risc de alunecări sau de inundaţii
POZITIV
Contribuţia șa declanșarea unor procese morfodinamice nedorite in urma lucrarilor propuse la centura de ocolire sud, cu precadere in arealele vulnerabile din acest punct de vedere
Elaborarea la faza de obţinere a Autorizaţiei de Construcţie și a Acordului de Mediu a unui studiu geotehnic detaliat, ce să vizeze identificarea în teren și cartografierea tuturor arealelor vulnerabile sub aspect morfodinamic în zona de impact a lucrărilor.
NEGATIV
Afectarea calităţii solului printr-un management defectuos al deșeurilor
Reglementarea strictă a zonelor de management a deșeurilor în vederea diminuării impactului direct asupra solului și indirect asupra apei și aerului
POZITIV
Biodiversitate
Plantarea de fâşii verzi de protecţie de-a lungul căilor de circulaţie
Renaturarea se va face doar pe baza unor studii de
NEGATIV
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
71
Factor de Mediu
relevant
Formă de impact Măsuri de reducere a impactului
Categorie de impact
importante. biodiversitate pentru a se evita introducerea unor asociaţii vegetale care să nu corespundă condiţiilor biotopice locale
Introducerea unor plantaţii de salcâm, pin, salcie de-a lungul albiilor râurilor
Studierea asociaţiilor biotice existente și reducerea intervenţiilor antropice care ar putea afecta anumite asociaţii vegetale valoroase
NEGATIV
Plantaţii de vegetaţie arboricolă higrofilă în zonele cu surplus de apă
Studierea asociaţiilor biotice existente și reducerea intervenţiilor antropice care ar putea afecta anumite asociaţii vegetale valoroase
NEGATIV
Amenajarea spaţiilor verzi urbane Utilizarea unor asociaţii vegetale care să corespundă condiţiilor biotopice locale
POZITIV
Peisaj Poluare vizuală prin existenţa unor spaţii industriale sau rezidenţiale abandonate
Ecologizarea spaţiilor industriale abandonate și redarea terenurilor aferente circuitului antropic Demolarea clădirilor rezidenţiale abandonate
POZITIV
Scăderea valorii estetice a peisajului urban prin permiterea unui amalgam de stiluri arhitecturale
Impunerea unui specific arhitectural pentru construcţiile centrale
POZITIV
Afectarea valorii estetice a peisajului în cazul unor funcţiuni cum ar fi cele industriale, de management a deșeurilor etc.
Impunerea unor tehnici peisagere de screening (perdele de arbori de exemplu) care să contribuie la mascarea unor funcţiuni cu valoare estetică redusă
POZITIV
Modificarea peisajului la scară locală prin modificarea raportului natural-artificial
Sporirea suprafeţelor cu spaţiu verde urban
POZITIV
Mediul social și economic
Interferenţe între funcţiuni, care de multe ori generează conflicte funcţionale
Separarea zonelor industriale și de depozitare faţă de cele rezidenţiale
POZITIV
Afectarea componentei antropice prin permiterea de construcţii în zone cu riscuri naturale potenţiale
Diminuarea riscurilor naturale care pot afecta componenta antropică (alunecări, inundaţii etc.) prin adoptarea unor măsuri de control asupra acestora
POZITIV
Stres indus populaţie de către traficul de tranzit foarte intens
Scăderea disconfortului indus de traficul de tranzit
POZITIV
Riscuri asupra populaţiei induse de neimpunerea unor măsuri clare de
Impunerea unor măsuri de protecţie sanitară în cazul
POZITIV
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
72
Factor de Mediu
relevant
Formă de impact Măsuri de reducere a impactului
Categorie de impact
protecţie faţă de anumite obiective generatoare de riscuri (miros, vizual, explozie, incendii, electrocutare etc.)
propunerii de noi funcţiuni faţă de obiective care ar putea afecta sănătatea și siguranţa populaţiei (depozit de deșeuri, linii electrice, cimitire, oobiective industriale etc.)
Stres urban indus de lipsa spaţiilor de recreare și agrement amenajate la standarde internaţionale, precum și de suprafaţa redusă de spaţiu verde/cap de locuitor.
Creșterea suprafeţelor de spaţiu verde, precum și a zonelor de recreare și agrement cu efecte benefice asupra calităţii vieţii
POZITIV
Degradarea monumentelor istorice Reglementarea lucrărilor de intervenţie la monumentele istorice care ar putea conduce la introducerea unora dintre acestea în circuitul turistic
POZITIV
Participarea la intensificarea efectului de seră prin emisia în atmosferă a gazelor de ardere a combustibililor fosili
Promovarea conceptului de energie regenerabilă, atât la nivelul administraţiei, cât și a populaţiei
POZITIV
După cum se poate observa, tipul efectelor asociate propunerilor de dezvoltare a
PUG Bistriţa și intensitatea acestora nu este în măsură a genera modificări negative
semnificative în calitatea factorilor de mediu.
În ceea ce privește impactul potenţial ce ar putea fi generat de implementarea
variantei ocolitoare sud Bistriţa, în cele ce urmează sunt punctate câteva consideraţii
relevante pentru nivelul de evaluare (SEA), urmând ca acestea să fie cuantificate și
analizate în detaliu la faza EIA.
Abordarea impactului potenţial al autostrăzii asupra componentelor mediului a
urmărit un algoritm întîlnit în studiile de specialitate, prin care sunt corelate sursele şi
formele de impact cu modul de transmitere a acestuia în mediu (vectori de transmitere)
şi cu manifestarea poluanţilor în mediul receptor (apă, aer, sol etc.). Această etapă de
evaluare a fost completată în mod firesc cu o secţiune privind modalităţi de intervenţie
ameliorativă pentru reducerea efectelor negative ale proiectului. Acest mod de abordare
a fost structurat pe cele 2 etape majore ale proiectului, cea de execuţie şi cea de
exploatare, cu specificităţi diferite, din necesitatea de a forma un cadru util pentru un
viitor plan de management al proiectului, care la rîndul său va putea fi folosit pentru
elaborarea unor strategii de planificare teritorială complexe.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
73
Poluarea mediului datorită transportului rutier şi căii de rulare pune în evidenţă
acţiunea directă sau indirectă asupra mediului a celor trei componente ale acestui tip de
transport:
- Calea de transport;
- Traficul, prin numărul de vehicule antrenate în trafic;
- Mărfurile care sunt transportate şi care, ca urmare a unor accidente, pot
afecta componentele mediului.
Poluarea poate să apară atît în perioada de execuţie a căii de transport rutier, cît
şi în cea de exploatare, ca urmare a emisiilor de poluanţi în atmosferă şi evacuării de
ape uzate peste concentraţiile maxim admise, a deşeurilor, zgomotelor etc. şi afectează
atît în mod direct, cît şi indirect, prin intermediul unor lanţuri de transmitere (combinări
chimice în medii precum apa şi aerul, depuneri atmosferice, infiltrări ale apelor uzate în
sol ş. a.), componentele mediului.
După perioada de apariţie şi intensitate, sursele de poluare specifice construcţiei
sectorului de autostrată asupra căruia ne-am focalizat atenţia şi funcţionării sale
ulterioare se pot împărţi în:
- Poluare specifică lucrărilor de construcţie a autostrăzii (excavare, transport de
mase materiale pentru terasamente, realizarea sistemului rutier pe părţile
laterale, amenajarea pentru circulaţie a platformei drumului, crearea de rigole,
drenaje etc.). Toate aceste lucrări necesită ocuparea definitivă sau temporară a
unor suprafeţe de teren, acestui fapt fiindu-i asociate, ca urmare a derulării
activităţilor specifice de şantier, forme diverse de impact asupra mediului
(modificări topografice, afectarea dinamicii geomorfice, poluarea componentelor
edafice şi hidro-atmosferice).
- Poluare sezonieră determinată de folosirea unor substanţe chimice (NaCl, mai
puţin CaCl2) pentru tratamente ale platformei drumului în timpul iernii.
- Poluare cronică specifică circulaţiei rutiere se manifestă prin emisii de noxe ale
gazelor de eşapament, uzura şoselei şi a cauciucurilor, uzura autovehiculelor şi
parapeţilor etc.
- Poluare accidentală ce poate să apară în cazul unor accidente rutiere în car sunt
implicate vehicule ce transportă substanţe periculoase sau toxice, substanţe ce
pot fi deversate pe platforma drumului, în şanţurile de evacuare a apelor pluviale
sau pe terenurile de la marginea drumului.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
74
O exprimare sintetică a surselor de poluare a mediului ca urmare a derulării
proiectului poate fi expusă după cum urmează (între paranteze sunt menţionaţi poluanţii
emiţi de către sursele respective):
a) Poluarea atmosferică
În perioada de execuţie
- Utilaje şi maşini de transport, traficul rutier în general (gaze arse)
- Exploatarea gropilor de împrumut (pulberi)
- Decopertări, terasări (pulberi)
- Transport şi descărcare materiale de construcţie (pulberi, compuşi organici
volatili)
În perioada de exploatare
- Traficul pe sectorul analizat (gaze arse)
- Accidente rutiere (compuşi chimici volatili)
b) Poluarea fonică
În perioada de execuţie
- Funcţionarea utilajelor de construcţie
În perioada de exploatare
- Traficul rutier pe sectorul analizat
c) Poluarea solului
În perioada de execuţie
- Utilaje, maşini de transport
- Depozitări necontrolate de resturi de mixtură asfaltică, agregate, ciment,
deşeuri
În perioada de exploatare
- Accidente rutiere
d) Poluarea bacteriologică
În perioada de execuţie
- Evacuarea necontrolată a apelor menajere aferente parcării
- Acumulări de ape pluviale impurificate bacteriologic
În perioada de exploatare
- Acumulări de ape pluviale
După algoritmul dinainte ales, au fost exprimate următoarele măsuri de diminuare
a poluării, corelate cu formele de poluare menţionate anterior:
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
75
Întreţinerea stării tehnice bune a utilajelor şi maşinilor de transport
Evitarea formării ambuteiajelor datorate restricţiilor de trafic prin semnalizări şi
dirijare corectă a circulaţiei
Menţinerea unui grad optim de umiditate a solului excavat
Menţinerea unui grad optim de umiditate a solului decopertat
Acoperirea materialelor în timpul transportului
Circulaţia cu viteze reduse
Respectarea prescripţiilor legale de transport a substanţelor chimice periculoase
Evitarea lucrului în timpul orelor de odihnă a populaţiei limitrofe
Respectarea regulilor impuse de o bună organizare de şantier, amenajarea
depozitelor specifice fiecărui tip de material
Racordarea la sistemul de canalizare a amenajărilor de şantier (amenajările
pentru cazare şi servirea mesei)
Menţinerea şanţurilor pluviale în stare bună
Abordarea analitică a efectelor proiectului de construcţie şi întreţinere a variantei
rutiere analizate porneşte de la diagnoza caracteristicilor cantitative şi calitative ale
fiecărei componente a mediului, corelîndu-se cu modul în care acestea sunt valorificate
pe parcursul derulării activităţilor, dar şi cu formele de impact asupra lor.
Poluarea specifica etapei de executie a drumului rezulta în special din lucrarile de
terasamente executate, cum ar fi îndepartarea stratului de pamânt vegetal, deplasarea
maselor de pamânt etc. Acestea au ca efect intensificarea eroziunii solului, modificarea
permeabilitatii terenului, modificarea regimului apelor subterane, coborârea nivelului
pânzei freatice, favorizarea alunecarilor de teren, cu atât mai mult cu cât porţiuni din
zona traversată este susceptibile la acest tip de risc si inducerea de modificari în
microclimatul local.
Pentru ca impactul asupra mediului fizic sa fie cât mai redus, decaparea
pamântului vegetal va fi efectuata în limita strictului necesar, iar pamântul decapat va fi
reasternut pe taluzuri sau utilizat pentru amenajari peisajistice.
Carierele de materiale locale vor fi stabilite de executant, care are obligatia
obtinerii acordurilor de mediu pentru amplasamentele respective si pentru tehnologiile
de lucru folosite.
Se va minimiza suprafaţa defrișată, reducându-se la strictul necesar. Pentru
compensarea suprafetelor defrisate, se vor efectua măsuri compensatorii de
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
76
reîmpădurire, după cum prevede codul silvic, pe baza avizului autorităţii competente.
Reîmpăduririle se vor efectua cu specii autohtone, stabilite pe baza unui studiu
biogeografic și pedologic al staţiunii terenului vizat spre reîmpădurire.
Poluantul cu nivelul cel mai ridicat care apare în desfasurarea tuturor lucrarilor de
executie este considerat praful. În scopul prevenirii impurificarii zonei, în special în
timpul operatiunilor de transport cu basculante, se recomanda:
dotarea statiilor de betoane si asfalt cu filtre eficiente de retinere a prafului;
stropirea cu apa a tuturor drumurilor de acces, chiar si a celor aflate mai departe
de zonele locuite, precum si a pamântului excavat;
diminuarea pe cât posibil a duratei în care exista cantitati mari de pamânt supuse
eroziunii vântului;
dotarea cu prelate de acoperire a tuturor mijloacelor de transport, în scopul
diminuarii pe cât posibil a împrastierii materialelor transportate;
spalarea camioanelor de transport înaintea fiecarei iesiri din bazele de
aprovizionare.
Poluarea atmosferei în etapa de executie a infrastructurii rutiere are loc si
datorita emisiei de noxe rezultate din arderea combustibililor, precum si datorita
pulberilor minerale provenite din diverse etape ale fabricarii si aplicarii mixturilor
asfaltice si betoanelor de ciment.
Se recomanda utilizarea, pentru statiile de asfalt, a unui combustibil cu maximum
1% sulf si, în masura posibilitatilor, folosirea de utilaje si camioane moderne, puţin
poluatoare. La atelierele mecanice din cadrul santierelor rutiere, unde poluantul
principal îl reprezinta pulberile metalice, se recomanda dotarea sistemelor de ventilatie
cu sisteme de retinere a particulelor.
Impactul principal asupra solului al lucrarilor de constructii rutiere se refera la
ocuparea definitiva de teren pentru amenajarea căii de rulare sau a locurilor de oprire si
stationare. Ca urmare suprafetele de teren pot fi impurificate cu metale grele
sedimentate, uleiuri, combustibili si pulberi de filer sedimentat care patrund direct în sol
sau sunt antrenate în sol de apele din precipitatii. De asemenea, solul mai poate fi
afectat și fizic, prin determinarea sau reactivarea unor procese de instabilitate a solului
și subsolului, cu atât mai mult cu cât după cum se afirma anterior, zona este afectată de
astfel de fenomene.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
77
Pentru ca lucrarile ce se efectueaza sa nu influenteze în mod semnificativ
calitatea solului pot fi adoptate masuri de tipul:
- stabilizarea versanţilor și a alunecărilor existente, executarea unor drenaje
eficiente, care să contribuie la stabilizarea geodinamică a zonei și să elimine
riscul producerii unor fenomene de instabilitate;
- delimitarea precisa a suprafetelor de teren a caror folosinta urmeaza a fi
schimbata;
- realizarea etanseitatii drumului si montarea unor ecrane capilare în fundatia
acestuia;
- folosirea de îmbracaminti rutiere de tip poros pentru retinerea impurificatorilor
din apele de ploaie;
- evitarea pierderilor de produse petroliere si uleiuri de la utilaje în zonele de
lucru;
- întretinerea si repararea curenta a utilajelor numai în locurile special amenajate
în cadrul organizarilor de santier;
- colectarea si eliminarea corespunzatoare a tuturor categoriilor de deseuri (lichide,
menajere, tehnologice).
Poluarea apelor în etapa de executie a infrastructurii rutiere se poate produce
daca în zona santierului se afla surse de apa, respectiv pânze freatice si cursuri de apa.
În cazul analizat, traseul interferează cu un curs de apă important, respectiv râul
Bistriţa.
Aceste surse de apă (râul Bistriţa, apa freatică) într-un anumit grad în funcţie de
măsurile de protecţie adoptate poluantii infiltrati în sol si neretinuti de acesta, poluantii
antrenati de apele de precipitatii, precum si apele uzate de volum redus.
În vederea protectiei factorului de mediu apa, o utilitate însemnata are:
- evitarea deversarilor/depozitării de pamânt si de materiale de constructie în
cursurile de apa;
- evitarea scaparilor accidentale de produse petroliere în timpul alimentarii
utilajelor sau de uleiuri în cursurile de apa;
- dotarea cu sisteme eficiente de decantare si epurare a apelor uzate din cadrul
organizarilor de santier;
- intervenţii minime în morfologia albiei pentru a nu se modifica semnificativ
condiţiile de scurgere naturală.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
78
Executia lucrarilor de constructii rutiere poate avea un impact ecologic
considerabil asupra ecosistemelor acvatice. Este important de mentionat ca ecosistemele
acvatice prezinta o stabilitate redusa si o vulnerabilitate ridicata la noi factori
peturbatori în cazul în care au fost deja afectate de interventii antropice.
Activitatea de santier, organizata corespunzator, poate evita riscurile ecologice si
poate diminua impactul produs asupra mediului acvatic. Protectia biocenozelor,
mentinerea echilibrului ecologic si a posibilitatilor de utilizare a apei se face prin:
evitarea aporturilor chimice biogene, organice si toxice;
evitarea modificarilor de viteza de curgere si de adâncime a apei prin gropi sau
depuneri de materiale de constructii si balast pe fundul apei.
Procesele tehnologice de executie a infrastructurii rutiere – decapare strat
vegetal, sapare, terasare, compactare, asternere strat final – implica folosirea unor
grupuri de utilaje, cu functii adecvate, care în lucru reprezinta tot atâtea surse de
zgomot. Diminuarea zgomotului si vibratiilor se obtine prin interventii specifice, alaturi
de o educatie corespunzatoare a lucratorilor în scopul protectiei mediului.
Masurile de interventii se refera la:
ocolirea, pe cât posibil, a traseelor din imediata vecinatate a cladirilor locuite de
catre utilajele apartinând santierului, mai ales de catre autobasculante care
efectueaza multe curse si care au mase mari si emisii sonore importante;
întretinerea sistemelor de amortizare a zgomotelor din dotarea fiecarui utilaj;
stabilirea unui program de lucru, astfel încât sa se respecte orele de odihna ale
locuitorilor din zonele aflate în vecinatatea fronturilor de lucru;
amplasarea constructiilor din cadrul organizarilor de santier sa se faca astfel încât
acestea sa constituie ecrane între santier si zonele locuite;
stocarile de steril si depozitarile de materiale trebuie facute tot în spiritual
constituirii unor ecrane între santier si zonele locuite.
În zonele în care principala sursa de zgomot este traficul rutier, reducerea poluarii
fonice se obtine prin masuri directe de interventie asupra infrastructurii, cum ar fi
montarea ecranelor antizgomot si realizarea de îmbracaminti rutiere care absorb
zgomotele. Ecranul antizgomot este un dispozitiv de reducere a zgomotului, care
obstructioneaza transmiterea directa a zgomotelor aeriene provenind din circulatia
rutiera.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
79
În timpul exercitarii functiunilor principale, ecranele antizgomot din traficul rutier
sunt expuse fortei vântului, presiunii dinamice a aerului datorata traficului si greutatii
proprii a partilor componente. De asemenea pot fi expuse unor socuri cauzate de
pietrele aruncate de rotile autovehiculelor si chiar de forta zapezii aruncata de
echipamentele de deszapezire a drumurilor. Deformarile ecranelor antizgomot sub
actiunea acestor solicitari pe perioada de exploatare nu trebuie sa-I reduca din
eficacitate.
Infrastructura transporturilor rutiere, cu etapele sale constructive si functionale,
influenteaza negativ mediul înconjurator si prin tulburarea vietii animalelor salbatice. În
prezent este larg cunoscut faptul ca libertatea de miscare a animalelor salbatice este din
ce în ce mai afectata de constructiile de drumuri si aglomerari umane. Perturbarea
echilibrului ecologic consta în întreruperea deplasarilor vitale ale diverselor speciilor
faunistice si în coliziunile produse între fauna si mijloacele de transport. Acest impact,
generat îndeosebi în zonele împadurite traversate de reteaua rutiera, poate avea
consecinte importante asupra eradicarii unor specii faunistice. Pentru evitarea
coliziunilor, de-a lungul drumurilor nationale si autostrazilor se impune realizarea unor
împrejmuiri din plasa de sârma cu înaltimi de pâna la 2,20 m. Efectul de bariera al
drumurilor, obtinut în acest fel, trebuie diminuat prin realizarea a numeroase podete
care sa asigure libertatea de migrare pentru animalele mici.
În urma lucrarilor de executie rutiera mai poate aparea fenomenul de degradare a
peisajului, consecinta a unei amplasari necorespunzatoare a noilor constructii.
Infrastructura rutiera – element nou în mediul geografic natural - contribuie la
perturbarea ordinei naturale existente, degradând peisajul si lasând urme antropice
grave când amplasarea acesteia este straina si neintegrata în mediul înconjurator.
Masurile de diminuare a impactului asupra ambientului în acest caz si lucrarile de
peisagistica recomandate sunt:
realizarea într-o faza initiala a unei recunoasteri generale a peisajului pentru
viitorul traseu de drum;
să se limiteze la strictul necesar îndepărtarea vegetatiei în timpul lucrarilor de
constructie a drumului;
replantarea vegetatiei sa cuprinda speciile specifice locului;
reducerea la minim a despaduririi;
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
80
colaborarea pe timpul executiei lucrarilor de constructii cu peisagisti, botanisti,
horticultori;
plantarea de pomi si amenajarea de spatii verzi în perimetrul parcarilor;
renaturarea gropilor de împrumut folosite.
Aceste lucrari de peisagistica, pe langa functia estetica si de siguranta a
circulatiei rutiere prin reducerea interferentelor vizuale cu traficul feroviar si cu traficul
rutier din sens invers în cazul autostrazilor, au o contributie însemnata si la reducerea
impactului asupra mediului înconjurator.
În etapa de întretinere si exploatare a retelei rutiere degradarea mediului
înconjurator are loc ca urmare a impurificarii aerului, solului, vegetatiei, pânzei de apa
freatica, precum si poluarii fonice.
Poluarea atmosferica se produce datorita gazelor de esapament rezultate din
arderea carburantilor în motoarele vehiculelor. La acestea se adauga cantitatile de
carburant (hidrocarburi) nearse în procesul de combustie si evacuate, precum si
substantele rezultate din uzura partii carosabile, a cauciucurilor si a parapetilor metalici
de protectie.
Poluarea solului, vegetatiei si pânzei de apa freatica ca urmare traficului rutier
este provocata de apele de suprafata care spala partea carosabila a drumului. Acestea
antreneaza reziduurile si deseurile rezultate din trafic, materialele cazute din
autovehicule ca urmare a lipsei de etanseitate, substantele periculoase transportate pe
reteaua rutiera si dispersate în mediu în urma unor accidente, fondantii chimici folositi
la lucrarile de deszapezire din timpul iernii etc.
Printre masurile de protectie a solului, vegetatiei si pânzelor de apa freatica care
se pot lua se numara:
organizarea rapida si eficace în cazul accidentelor, cu recuperarea poluantilor
înainte ca acestia sa se disperseze în mediul natural;
realizarea de instalatii de epurare a apelor de ploaie impurificate;
realizarea de dispozitive pentru colectarea apelor de ploaie;
mentinerea vehiculelor în amprize etanse.
Poluarea fonica generata de traficul rutier se datoreaza starii tehnice a
autovehiculelor, cresterii sarcinii totale si a sarcinii pe osie, cresterii vitezei de
circulatie, cresterii gradului de uzura a vehiculelor, starii suprafetei de rulare
caracterizata prin prezenta denivelarilor etc.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
81
Posibilitatea limitarii poluarii fonice în aceasta etapa este legata de cei doi factori
principali ce caracterizeaza zgomotul, si anume emisiunea si propagarea.
Reducerea poluarii fonice se obtine prin separarea curentilor de trafic pentru a
privilegia zonele rezidentiale, dirijând traficul de tranzit pe retele ce nu patrund în
zonele sensibile, în special traficul vehiculelor ce sunt si o sursa de poluare atmosferica.
De asemenea, având în vedere caracteristicile amplasamentului, afectat de
instabilitate, pe parcursul funcţionării variantei de ocolire rutieră, este posibilă apariţia
unor fenomene de instabilitate ca efect a presiunii generate. Acest lucru trebuie
preîntâmpinat prin efectuare unui studiu geotehnic detaliat care să estimeze efectele
construcţiei și funcţionării căii rutiere asupra stabilităţii generale a zonei, să propună
măsuri de reducere a impactului și să stabilească capacitatea maximă a sistemului
teritorial de a suporta încărcătura antropică propusă. De asemenea, pe perioada de
funcţionare, se recomandă o monitorizare atentă a sistemului de drenaj a apelor și a
stabilităţii terenului, pentru a favoriza, în caz de nevoie, intervenţii timpurii care să
elimine riscul de apariţie a unor daune la nivelul infrastructurii sau mai grav, la nivelul
populaţiei.
9. EVALUAREA EFECTELOR POTENŢIALE TRANSFRONTALIERE
ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI
Avand în vedere rezultatele evaluarii de impact asupra factorilor de mediu, se
poate aprecia că majoritatea efectelor se vor manifesta la scara locala, astfel incat nu se
pot pune în discutie efecte potentiale transfrontaliere în ceea ce priveste afectarea
factorilor de mediu.
10. MASURI PENTRU DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU
Factor de mediu APĂ
− Impunerea unor restricţii în ceea ce privește încărcătura antropică a zonelor turistice
naturale – Wonderland, Ghinda, în vederea diminuării antropizării excesive ce ar
induce modificări și la nivelul stratului freatic
− Impunerea unor reguli turistice stricte și clare, care să preîntâmpine impactul asupra
calităţii apei
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
82
− Impunerea sau stimularea unui management eficient al deșeurilor
− Respectarea propunerilor de organizarea a 1-2 campanii anuale de salubrizare a
malurilor și albiilor râurilor
− Modernizarea staţiei de epurare prin introducere treptei terţiare pentru nutrienţi
− Construirea sistemului de colectare-evacuare a apelor pluviale separat de sistemul de
canalizare;
− Păstrarea şi menţinerea zonelor sanitare cu regim sever şi cu regim de restricţie în
jurul captărilor de apă prin:
− zone de protecţie împrejmuite în jurul captărilor de apă (100 m în amonte
de priză, 25 m în aval şi lateral de priză)
− instituire zonă de protecţie la o distanţă de 10 m faţă de staţia de pompare
şi 20 m faţă de rezervorul de apă;
− Respectarea zonelor de protecţie sanitară la conductele de aducţiune apă, prin
instituire zonă de protecţie sanitară cu regim sever pe o distanţă de 10 m din ax, în
fiecare parte şi 30 m faţă de orice sursă de poluare;
− Respectarea distanţelor min. de protecţie între poluatori şi sursele de apă de
minim 30 m.
− În zonele cu risc mediu de inundabilitate prin ridicarea nivelului pânzei freatice se
recomandă:
− interdicţie temporară de construire până la efectuarea lucrărilor de
desecare (drenuri, întreţinerea celor existente, decompactarea solului
îndiguiri şi lucrări pedoameliorative);
− construcţii fără subsol şi plantarea terenurilor cu specii arboricole
absorbante (plop şi arin)
− În zonele cu risc de inundabilitate prin revărsarea apelor de suprafaţă:
− Interdicţie temporară de construire până la regularizarea albiilor şi
efectuarea de lucrări hidrotehnice;
− Se recomandă plantaţii de salcâm, pin, salcie.
Factor de mediu AER
− Sporirea suprafeţei ocupate de spaţii verzi care va contribui la diminuarea poluării
aerului
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
83
− Stimularea transportului verde prin construcţia de piste de biciclete și a
transportului public urban
− Stabilirea funcţiunii terenului pentru centura sud a orașului ce va constribui la
devierea traficului urban de tranzit în afara orașului și implicit la diminuarea nivelului de
poluare a aerului datorat traficului
− Direcţionarea dezvoltării industriale viitoare în zone situate în afara celor
rezidenţiale cu scopul evitării riscului de poluare locală a aerului în zonele locuite
Factor de mediu SOL/SUBSOL/UTILIZAREA TERENURILOR
− Reglementarea strictă a zonelor de management a deșeurilor în vederea diminuării
impactului direct asupra solului și indirect asupra apei și aerului
− În zonele cu risc mediu şi mediu-mic de alunecări de teren primare se recomandă:
− Zonă construibilă doar pe bază de expertiză geotehnică;
− Se recomandă clădiri uşoare izolate cu regim de înălţime max. D+P+M şi
POT=15%;
− Se interzic defrişările, executarea de şanţuri în versant sau la baza
versantului.
− Se recomandă retaluzarea pantelor şi înierbarea lor, respectiv conducerea
dirijată a apelor pluviale;
− Se vor executa şanţuri de gardă în amonte de zonele construite, ce se vor
descărca în văi naturale;
− Se vor evita excavaţiile nesprijinite.
Factor de mediu BIODIVERSITATE
− Evitarea antropizării zonei din interiorul sau din imediata vecinătate a SCI Șieu-
Budacu în vederea menţinerii în stare bună de conservare a habitatelor și speciilor
protejate
− Extinderea intravilanului să aibă la bază o analiză a necesităţii extinderii, precum
și o analiză teritorială amănunţită a suprafeţelor propuse, astfel încât să nu se
antropizeze zone valoroase din punct de vedere a componentelor naturale, mai ales a
biodiversităţii
− Extinderea controlată a intravilanului și doar în condiţiile în care aceasta este
necesară și în relaţie directă cu nevoile de dezvoltare și cu evoluţia demografică a
localităţii
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
84
− Renaturarea se va face doar pe baza unor studii de biodiversitate pentru a se evita
introducerea unor asociaţii vegetale care să nu corespundă condiţiilor biotopice locale
− Studierea asociaţiilor biotice existente și reducerea intervenţiilor antropice care
ar putea afecta anumite asociaţii vegetale valoroase
− Studierea asociaţiilor biotice existente și reducerea intervenţiilor antropice care
ar putea afecta anumite asociaţii vegetale valoroase
− Utilizarea unor asociaţii vegetale care să corespundă condiţiilor biotopice locale
Factor de mediu PEISAJ
− Crearea cadrului necesar pentru ecologizarea spaţiilor industriale abandonate și
redarea terenurilor aferente circuitului antropic
− Crearea cadrului pentru demolarea clădirilor rezidenţiale abandonate
− Impunerea unui specific arhitectural pentru construcţiile centrale
− Impunerea unor tehnici peisagere de screening (perdele de arbori de exemplu)
care să contribuie la mascarea unor funcţiuni cu valoare estetică redusă
Factor de mediu POPULAŢIE
− Sporirea suprafeţelor cu spaţiu verde urban
− Impunerea către administratorului centurii sud a unor măsurători de zgomot în
zona unde aceasta se găsește la distanţă redusă faţă de locuinţe și solicitarea adoptării
unor dotări de protecţie fonică în cazul în care se va impune
− Separarea zonelor industriale și de depozitare faţă de cele rezidenţiale
− Diminuarea riscurilor naturale care pot afecta componenta antropică (alunecări,
inundaţii etc.) prin adoptarea unor măsuri de control asupra acestora
− Păstrarea distanţei de protecţie externă pentru obiectivele SEVESO existente
− Scăderea disconfortului indus de traficul de tranzit
− Impunerea unor măsuri de protecţie sanitară în cazul propunerii de noi funcţiuni
faţă de obiective care ar putea afecta sănătatea și siguranţa populaţiei (depozit de
deșeuri, linii electrice, cimitire, oobiective industriale etc.)
− Creșterea suprafeţelor de spaţiu verde, precum și a zonelor de recreare și
agrement cu efecte benefice asupra calităţii vieţii
− Reglementarea lucrărilor de intervenţie la monumentele istorice care ar putea
conduce la introducerea unora dintre acestea în circuitul turistic
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
85
− Promovarea conceptului de energie regenerabilă, atât la nivelul administraţiei,
cât și a populaţiei
− Participarea autorităţilor publice locale ca factor activ în reglementarea unităţilor
industriale existente sau propuse în domeniul protecţiei mediului
MANGEMENTUL DEȘEURILOR
− Formularea unor ţinte la nivel local privind cantitatea de deșeuri generate cu
scopul stimulării unor măsuri privind descreșterea cantităţii de deșeuri generate și a
reciclării la sursă;
− Stimularea colectării selective a deşeurilor din municipiul Bistrita şi aria
periurbana;
− Controlul depozitării materialelor rezultate din demolări;
− Implicarea autorităţilor locale în liminarea depozitării necontrolate de deşeuri;
− Implicarea autorităţilor locale în închiderea actualei rampe de gunoi, care nu
corespunde normelor UE;
− Iniţierea unor lucrări privind recuperarea emisiilor de gaz metan din rampa de
gunoi menajer a Municipiului Bistrita.
11. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE
ALE IMPLEMENTARII PLANULUI
În cadrul procesului de monitorizare, este important sa se faca distinctie intre
monitorizarea unei interventii sau actiuni antropice și monitorizarea sistemului de
evaluare a impactului asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului reprezinta
o prognoza, la un moment dat, a impactului pe care o actiune proiectata il genereaza
asupra mediului.
Implementarea monitorizarii implica, pe de o parte, verificarea modului în care s-
a aplicat proiectul, conform specificatiilor prevazute și aprobate în documentatia care a
stat la baza evaluarii impactului și, pe de alta parte, verificarea eficientei masurilor de
minimizare în atingerea scopului urmarit. Astfel de verificari implica inspectii fizice
(amplasarea constructiilor, materiale de constructii, depozitarea deseurilor) sau
masuratori (asupra emisiilor), folosind aparatura specifica și metode profesionale de
prelucrare și interpretare.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
86
Monitorizarea este implementata cu respectarea unui set de norme legislative:
planificarea folosirii terenului, proceduri de control a poluarii etc. Principalul rol al
monitorizarii consta în a evidentia dacă functionarea unui obiectiv respecta conditiile
impuse la momentul aprobarii sale.
Programul de monitorizare va trebui sa fie coordonat cu masurile de minimizare
aplicate în timpul implementarii proiectului și anume:
− sa furnizeze feedback pentru autoritatile de mediu și pentru autoritatile de
decizie despre eficienta masurilor impuse;
− sa identifice necesitatea initierii și aplicarii unor actiuni inainte sa se produca
daune de mediu ireversibile.
Avand în vedere specificul functional al complexului turistic și rezidential propus
și impactul redus asupra factorilor de mediu, nu se impune monitorizarea prin prelevarea
periodica de probe și analizarea acestora.
Pe durata functionarii, se vor respecta intocmai toate prevederile legislatiei de
mediu în vigoare.
Tabel 13. Plan de monitorizare a modului de indeplinire
a obiectivelor de mediu aferente PUG-ului analizat
Factor/ aspect de
mediu
Obiective strategice de
mediu
Obiective specifice de
mediu Ţinte
Aer - limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra climatului zonei
- reducerea impactului transporturilor asupra calităţii aerului la nivel urban.
- îmbunătăţirea microclimatului urban
- impunerea unui acces restrictiv în anumite zone din centrul urban;
- lărgirea străzilor şi crearea pistelor pentru biciclete şi a spaţiilor de acces pietonal;
- realizarea centurii (centurilor) ocolitoare ale municipiului Bistriţa;
- extinderea suprafeţelor de spaţii verzi.
- indicatori chimici ai calităţii aerului; - numărul de vehicule de trafic greu care tranzitează zonele urbane; - lungimea în km a pistelor pentru bicicletă realizate; - suprafaţa de spaţiu verde/ locuitor.
Apă - limitarea - îmbunătăţirea - extinderea - lungimea în km a
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
87
intervenţiilor în dinamica naturală şi în compoziţia chimică a apei
infrastructurii în vederea eliminării formelor de depreciere a calităţii apelor de suprafaţă şi subterane
sistemului de canalizare în zona suburbană;
- modernizarea şi extinderea capacităţii staţiei de epurare a apelor uzate existente;
- introducerea obligativităţii realizării sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare înaintea definitivării construcţiilor din zonele rezidenţiale.
reţelei de canalizare nou amenajată; - debitul de apă uzată epurată; - indicatori specifici de calitate a apelor care să permită compararea cu condiţiile iniţiale; - numărul de abonaţi la sistemul centralizat de alimentare cu apă şi la serviciile publice de canalizare - cuantificarea pagubelor produse anual de inundaţii
Sol/Subsol - limitarea impactului negativ asupra solului şi subsolului
- trasarea unor coordonate de extindere a spaţiului construit în aşa fel încât impactul asupra solului şi subsolului să fie minim.
- limitarea suprafeţelor ocupate de funcţiuni industriale la minimul necesar;
- impunerea unor parametri de ocupare a terenului care să reducă la minimum posibil impactul asupra solului şi subsolului.
- procentul de ocupare a terenului; - coeficientul de utilizare a terenului; - regimul de înălţime a construcţiilor; - inventarierea anuală a suprafeţelor agricole necultivate - cuantificarea pagubelor produse anual ca urmarea unor procese de instabilitate la nivelul versanţilor
Biodiversitate
- minimizarea impactului asupra biodiversităţi, florei şi faunei;
- stoparea degradării mediului natural datorită exploatării necorespunzătoare a resurselor neregenerabile şi a patrimoniului natural.
- poziţionarea zonelor cu funcţiuni industriale la distanţe cât mai mari de arealele protejate din municipiu şi din vecinătatea acestuia;
- amenajarea parcurilor şi a scuarurilor cu specii autohtone;
- păstrarea în stare bună de conservare a habitatelor și speciilor protejate din SCI Șieu-Budacu
- condiţiile de referinţă privind speciile şi habitatele din arealul de intră sub incidenţa prezentului plan; - modificări ale suprafeţelor habitatelor şi speciilor, în special a celor din SCI Șieu-Budacu; - suprafeţe anuale de teren renaturate (plantate sau împădurite) - inventarierea anuală a suprafeţelor verzi/cap de locuitor, dar și cea periodică a stării acestora
Peisaj - minimizarea impactului
- organizarea zonelor de
- impunerea unor parametri de
- modulul Landscape Change Modeler.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
88
asupra peisajului;
construcţii noi astfel încât să se realizeze continuitatea cu peisajul natural şi să se creeze ansambluri bine integrate din punct de vedere estetic şi peisagistic.
construire care să permită integrarea armonioasă a construcţiilor în mediul natural.
Managementul riscurilor de mediu
- - reducerea gradului de vulnerabilitate la producerea unor fenomene de risc, prin protejarea obiectivelor socio-economice
- identificarea şi reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de fenomene de risc;
- identificarea zonelor de risc natural şi impunerea unor restricţii de construire.
- suprafaţă de spaţii verzi reabilitate; - suprafaţă de spaţii verzi nou create; - lungimea în km a şoselei de centură; - număr zone industriale separate de cele rezidenţiale prin spaţii tampon; - hartă cu repartizarea zonelor de risc; - număr de construcţii şi/sau monumente de patrimoniu reabilitate - numărul de proiecte ce utilizează energia regenerabilă - inventarierea cantităţilor anuale de deșeuri generate, colectate, valorificate - număr de monumente istorice reabilitate anual - lungimea totală a arterelor rutiere reabilitate - număr de evenimente publice de conștientizare a problemelor de mediu organizate anual
Mediul social şi economic
- îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei;
- îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură pentru
- monitorizarea şi cuantificarea efectelor poluării asupra sănătăţii publice în centrul urban;
- reducerea
- identificarea unor areale în care se impune realizarea perdelelor de protecţie;
- implementarea unui sistem de colectare,
- măsurători de zgomot în zona unde centura sud a orașului se găsește la distanţă redusă faţă de locuinţe
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
89
crearea premiselor dezvoltării mediului economic.
riscului de inundaţii, protejarea obiectivelor socio-economice;
- asigurarea calităţii unui mediu ambiant adecvat pentru locuitorii din centrul urban;
- diminuarea suprafeţelor de teren afectate de fenomene de risc natural;
- reducerea poluării fonice datorate activităţilor de transport.
transport şi eliminare a deşeurilor;
- creşterea suprafeţei de spaţii verzi din zona urbană şi periurbană.
Moşternirea culturală şi patrimoniul istoric
- - protejarea elementelor cu valoare culturală şi istorică deosebită ale ansamblului urban.
- restaurarea şi valorificarea elementelor de patrimoniu cultural.
12. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
Lucrarea de fata reprezintă Raportul de mediu asupra Planului Urbanistic General
al municipiului Bistriţa, scopul acestuia fiind acela de a identifica, descrie și evalua
efectele potenţiale semnificative asupra mediului asociate planului analizat, iar
întocmirea sa este parte a procedurii de evaluare de mediu pentru planuri și programe.
Descrierea PUG
Obiectivele urmărite prin actualizarea PUG Bistriţa sunt:
− Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul administrativ şi judeţean;
− Valorificarea potenţialului natural, economic şi uman;
− Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii;
− Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan;
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
90
− Stabilirea şi delimitarea zonelor construibile;
− Stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale;
− Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de
construire;
− Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi a zonelor de protecţie a acestora;
− Stabilirea cadrului de modernizare şi dezvoltare a echipării edilitare;
− Evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilan;
− Stabilirea obiectivelor de utilitate publică;
− Stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi a condiţiilor de conformare şi
realizare a construcţiilor.
Planul urbanistic general al municipiului Bistriţa stabileşte acţiunile şi măsurile de
dezvoltare atât a centrului urban propriu-zis, cât şi a localităţilor componente pe o
durată determinată, pe baza analizei multicriteriale a situaţiei existente şi a
necesităţilor de dezvoltare a teritoriului.
Memoriul general aferent planului urbanistic general analizat este alcătuit din
patru capitole și anume:
− Introducere (date de recunoaștere a terenului, obiectul lucrării, surse de
documentare);
− Stadiul actual al dezvoltării. În cadrul acestui capitol sunt analizate elementele
cadrului natural și socio-economic al localităţii, elementele de infrastructură de
comunicaţie sau edilitară a teritoriului. În egală măsură sunt analizate riscurile
naturale din aria de interes, problemele de mediu şi disfuncţionalităţile din
teritoriu.
− Propuneri de organizare urbanistică. În cadrul capitolului 3 sunt analizate
rezultatele studiilor de fundamentare realizate, direcţiile de evoluţie şi
priorităţile în dezvoltarea teritoriului în raport cu evoluţia populaţiei. Totodată
este prezentat teritoriul intravilan nou delimitat, alături de zonarea funcţională
propusă şi bilanţul teritorial aferent.
− Concluzii – măsuri în continuare.
Planul Urbanistic General conţine și un Regulament de Urbanism care cuprinde și
detaliază prevederile referitoare la modul de utilizare a terenurilor și de amplasare,
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
91
dimensionare și realizare a construcţiilor pe întregul teritoriu al municipiului Bistriţa,
atât în spaţiul intravilan, cât și în cel extravilan.
Evaluarea efectelor asupra mediului
Conform cerintelor HG 1076/2004, în cazul analizei unui plan sau program, trebuie
în mod obligatoriu evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de
implementarea acestuia. Scopul acestor prevederi consta în identificarea, predictia și
evaluarea formelor de impact generate de punerea în aplicare a respectivului plan sau
program.
În cadrul evaluării de mediu a PUG Bistriţa, au fost identificate mai multe forme
potentiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate și
intensitati. În vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, în
termeni cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita
evidentierea efectelor potential semnificative asupra mediului generate de
implementarea planului.
Pentru propunerile concrete ale planului urbanistic genera, au fost evaluate
efectele produse în raport cu fiecare dintre obiectivele specifice propuse. Astfel, în
funcţie de efectele produse, au fost acordate valori de la -3 puncte şi până la 3 puncte
pentru fiecare dintre propuneri planului urbanistic general.
Evaluarea efectelor cumulative de mediu generate de implementarea propunerilor
PUG Bistriţa s-a realizat prin însumarea notelor de evaluare acordate în raport cu
obiectivele de mediu specifice. Astfel, a fost pusă în evidenţă apariţia efectelor negative
în ceea ce priveşte factorii de mediu aer, apă şi sol. Se menţionează totuşi că în cazul
factorilor de mediu aer şi apă, forma de impact negativ întâlnită a fost cea de impact
negativ nesemnificativ, care presupune efecte negative minore asupra factorilor de
mediu.
În urma evaluării efectelor potenţial semnificative asupra mediului asociate
implementării PUG Bistriţa, se poate afirma că acesta va avea o contribuţie vădit
pozitivă la nivelul evoluţiei întregului sistem teritorial, inclusiv asupra componentelor de
mediu, în timp ce efectele negative pot fi evitate în condiţiile aplicării măsurilor propuse
de către evaluator.
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
92
În urma analizei efectuate, s-a ajuns la concluzia că, în condiţiile
respectării măsurilor de reducere/prevenire a impactului propuse în
cadrul P.U.G. sau al prezentului Raport de Mediu, efectele asupra
mediului induse de implementarea planului analizat nu vor afecta
negativ semnificativ calitatea factorilor de mediu, astfel încât se
propune eliberarea AVIZULUI DE MEDIU pentru Planul Urbanistic General
al municipiului Bistriţa.
BIBLIOGRAFIE:
• Benedek, J., (1999), Organizarea spaţiului rural din Dealurile Bistriţei - Studiu de
caz, Cluj-Napoca.
• Chintăuan, I., Prahase, M., (1998), Bistriţa-Năsăud. Mediul şi tradiţia, Editura
Aletheia, Bistriţa.
• Chintăuan, I., (1999), Apele din Bistriţa-Năsăud, Editura Crysopea, Cluj-Napoca.
• Donisă, I., (1968), Geomorfologia văii Bistriţei, Editura Academiei, Bucureşti.
• Gârbacea, V., (1957), Dealurile Bistriţei, Cluj-Napoca, note de curs.
• Gârbacea, V., (1960), Consideraţii cu privire la evoluţia reţelei hidrografice în
partea de N-E a Podişului Transilvaniei. Dealurile Bistriţei, Studia Universitatis
Babeş-Bolyai, seria Geologie- Geografie, fasc.1, Cluj-Napoca.
• Mac, I., (2001), Mediul natural sau mediul construit, Studii şi cercetări-geologie-
geografie, Bistriţa.
• Morariu, T., Buta, I., Maier, A., (1972), Judeţul Bistriţa-Năsăud, Editura Academiei,
Bucureşti.
• Therivel, R., Partidario, M., (1996), The Practice of Strategic Environmental
Assessment, Earthscan Publications, UK
• Therivel, R., (2004), Strategic Environmental Assessment in Action, Earthscan
Publications, UK
*** Carta de la Leipzig pentru oraşe europene durabile
*** Carta municipiilor şi oraşelor pentru durabilitate (Carta Aalborg)
S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca
Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701
93
*** Directive 2001/42/EC of the European Parliament and of the Council of 27 June
2001 on the assessment of the effects of certain plans and programmes on the
environment
*** European Commission, (1999), Manual on strategic environmental assessment of
transport infrastructure plans, European Commission, DG Energy and Transport,
Brussels, Belgium
*** Raport privind starea mediului în judeţul Bistriţa Năsăud în anul 2009
*** Planul integrat de dezvoltare urbană Bistriţa
*** Planul de amenajare a teritoriului regional – Regiunea Nord-Vest 2007 – 2013
*** Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional
*** Planul de analiză şi acoperire riscuri din judeţul Bistriţa Năsăud
*** Strategia de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa 2010 – 2030
*** Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud 2007-2013
*** Strategia de dezvoltare regională a Regiunii Nord-Vest 2007-2013