NEIL

GAIMAN

PULBEREDE STELE

Traducere din limba englezdde Liviu Radu

?ror,*

t\

Cuprins

,

Capitolul un:u. in care afldm despre Satul Zidului gi despre lucruri-le c.iudate care seintdmpld acolo lafiecare noud ani . . . . . . . . . . 9

Capitolul doi. in cari Wistran Thorn deaine bdrbat gi faceopromisiunenechibzuitd ......36

Capitolul fiei.in caretntklnim altepirboane, multe dintre ele

tncd tn aiald, care sant interesate de soarta stelei cdzdtoare . . . 54

Capitolul patru.,,Pot sd ajung ckt arde-o lumfrnare?" . . . . . . . . 66

Capitolul cinci. in care au loc alte lupt:e pentru coioand. . . . . . . 95

Capitolul gapte. Lagaretd.. ....132Capitolul opt.in care ni sepoaestegte despre castelele din aer

gidesprealtelucruri. ........143Capitolul nolui. Care tnfdligeazd in principal eoenimentele

delaDiggory'sDyke ........1,68Capitolul zece.Pulberedestele. .......178Epilog. in care pot fi deslu1ite mai multe sfdrgituri. . . . . 205

r

CAntec

Prinde steaua cdzdtoare,

GHsegte pruncul mdtrdgunii,

$i afln cum trecut-au anii, oare,

Plus ce gAndesc noaptea nebunii.Explici-mi al sirenei cAnt

$i cum si fug de-al pizmei vAnt

$i md invafd,Di-mi povald

Cum sd fiu cinstit in viafi.Iar de-ai avea darulBira.

\SHrvezi ce allii n-or zdri

Mergi cdtre-al lumii deplrtat hotarPAnd ce pdru-fi va albi.

$i cAnd te-ntorci sd spui curatMinunile ce te-au irtAmpinat

$i jurH

Cu mHsuriDe ai vdzut femeie sincerd gi purH.

Iar de-ai fi glsit s[-mi spuiC[ n-ai cdlitorit fdrd de rostEu,insd imi pun pofta-n cui,

$i n-o si umblu ca un prost.

Cinstitd o fi fost cAnd ai zdrit-o,lnsd de cAnd ai pdrdsit-o

A inqelatUn bdrbat

Doi, trei, gi nu s-a s6turat.

John Donne (1572-1631)

Capitolul unu

in care afldm despre Satul Ziduluigi despre lucrurile ciudate care

se ?ntdmpld acolo la fiecare noud ani

Afost odati un tAndr care dorea si-giindeplineasci Do-rinfa Sufletului.

Cu toate cX acest inceput nu are nimic deosebit (fiindcdorice poveste care intruchipeazd.un tAn5r erou, fie el dintrecut ori din viitor, ar putea sd inceapd la fel), totugi tAn[-rul nostru gi peripefiile prin care urmeazd sd treac[ sunt inmare mdsuri neobignuite, chiar daci nici mdcar el nu gtia

asta pe de-a-ntregul. ,..,

Povestea incepe, aga cum multe povegti vor fi inceput,i::r Satul Zidului. l

SatulZidului poate hvdzut gi azi acolo unde se afld degase sute de ani, pe o ridicdturH de granit in mijlocul unuimic finut impldurit.

Casele sunt vechi, au formd pdtratd gi sunt construitedin piatrd cenuqie, au acoperiquri din ardezie neagrd gi co-guri ipalte; profitAnd de fiecare colliqor de stAnc6, cl[dirilese inghesuie una in alta, iar ici-colo, cAte un tufig sau uncopac cregte din peretele unei case.

Existd un drum ce pleaci din sat, o cdrare gerpuiti ce

r[sare pe neagteptate din pidure, m6rginit[ de pietre maimari qi mai mici. Daci inaintezi suficient de mult spre sudgi iegi din pddure, cdrarea devine drum adevdrat, asfaltat;iar de mergi inci mai departe, drumul se lirgeqte gi-i plin

10 / Nur GAIMAN

tot timpul cu magini qi camioane ce gonesc dintr-un orag

in altul. in cele din urmd, drumul te duce la Londra, darLondra se afld la o noapte intreagd de cilitorie de SatulZidului.

Locuitorii sunt oameni taciturni gi se impart in doudcategorii: cei care s-au niscut aici - cenuqii, inal{i gi inc6-pilAnafi precum granitul pe care a fost construit satul - qi

ceilalli, care s-au stabilit de-a lungul anilor in sat qi urmagii1or.

in partea de vest, satul e m[rginit de pidure; spre sude un lac de-o linigte amdgitoare, in care se varsi apele ce

strdbat colinele din partea de nord a Satuiui Zidului, aco-

perite de pdquni pe care pasc oile. Spre est se afli altd zondimpdduriti.

ln partea de es! in imediata apropiere a satului, se afliun zid inalt de stAncd cenugie, de la care-gi trage numelesat:ul. Zidul e vechi, construit din bucSli grosolane, pXtrate,

cioplite in granit; pornegte din pddure qi se intoarce iar inpidure.

Existd o singurd spdrturi in zid: o deschizdturd latd de

vreo doi metri, care se gdsegte pufin mai la nord de loca-litate.

Prin deschizdtura din zid se vede o pajiqte verde, intin-s5; dupd pajigte e un rAu; iar dincolo de rAu sunt copaci.Uneori, in depirtare, printre copaci, pot fi vdzute formegi siluete. Forme uriage, ciudate gi niqte obiecte mdrunte,scAnteietoare, care sclipesc Ai strdlucest, apoi dispar. Degie o pigune foarte bund, niciunul dintre sdteni nu gi-a dusvreodati animalele de cealaltd parte a zidului. N-a fostfolositi nici pentru culturi.

Mai mult, de sute, poate chiar de mii de ani, oamenii aupus paznici de fiecare parte a deschizdturii din zid gi s-au

strdduit sd nu se gAndeascd la pajigtea aceea.

Pulbere de stele 111

Chiar gi in zilele noastre, doi localnici stau de fiecare

parte a deschizdturii, noapte qi zi, in schimburi de opt ore.

lin in mAini ciomege grele de lemn. ApIrI iegirea dinspresat.

Principala lor sarcini e sd-i impiedice pe copiii din sat

sd treaci prin deschizdturi. qi si ajungi pe pajigte sau maideparte de aceasta. Uneori sunt nevoifi sd-l convingi pe

cAte un hoinar singuratic sau pe vreunul dintre pulinii vi-zitatori ai satului sd nu treac[ prin gaura din zid.

Pe copii ii conving ugor, ar[tAndu-le ciomegele. in cazul

hoinarilor gi al vizitatorilor, paznicii sunt mai inventivi,folosind forla frzicd doar ca ultimi solulie, daci povegtile

despre iarba abia plantatd sau despre taurul furios aflat inlibertate nu sunt suficiente.

Foarte rar se intAmpl[ sd vind la zid cineva care qtie ce

cautd de fapt, iar uneori paznicii lasd si treaci astfel de

oameni. E ceva inconfundabil in privirea lor.

Localnicii nu gtiu sd fi existat cineva care s[ se fi stre-

curat prin sp[rtura din zid in tot secolul douizeci qi suntmAndri de asta.

Paza se desfiinfeazi o datd la noud ani, de ArminderycAnd pe pajiqte se line un bAlci.

Evenimentele care urmeazd. a fi relatate s-au intAmplat

cu mulli ani in urm6. Regina Victoria se afla pe tronul An-gliei, dar nu era inci vXduva indoliatd de la Windsor: avea

obrajii rumeni qi mersul sprinten, iar lordul Melbourne era

silit deseori s-o dojeneasci blAnd pe tAn[ra regin[ pentrucd era atAt de zvdpdiat6.. Regina nu se m[ritase incd, degi

era foarte indrdgostitd.Domnul Charles Dickens publica in foileton romanul

lui, Oliaer knist; domnul Draper abia fdcuse prima fotogra-

fie a Lunii, fixAndu-i chipul palid pe hArtia rece; domnul

12 / NEIL GAIMAN

Morse anunlase recent cd a descoperit o posibilitate de a

transmite mesaje prin fire de metal.Daci ai fi vorbit despre magie sau despre zAne vreunuia

dintre ei, !i-ar h zdmbit dispreluitor - poate cu excepfiadomnului Dickens, care pe vremea aceea era tAnir gi fdrdbarb6. El te-ar fi privit melancolic.

in primivara aceea au venit mul1i oameni in InsuleleBritanice. Veneau singuri sau cAte doi, debarcau la Dover,la Londra sau la Liverpool: bdrbafi gi femei cu fa{a albi cahArtia cu pielea intunecat5 ca stAnca vulcanic5, cu pieleade culoarea scor{iqoarei, vorbind intr-o mullime de limbi.Au venit cu tofii in luna aprilie, cilitorind cu trenul cuaburi, cdlare pe cai, in cirule cu coviltir sau in cdrule obig-nuite, dar mulli dintre ei au mers pe jos.

Pe vremea aceea/ Dunstan Thorn avea optsprezece aniqi nu era un romantic.

Avea piruf ochii gi pistruii de culoarea alunelor. Era dein5l{ime medie qi vorbea tdrdginat. Avea un zAmbet blAnd,care ii lumina fafa din interior gi visa - atunci cAnd visa cuochii deschiqi pe pajigtea tatllui slu - sd plriseascd SatulZidului cu farmecul lui inefabil gi sd plece la Londra, laEdinburgtu la Dublin sauin orice alt orag mare ?n care via-

!a nu depinde de felul in care bate vAntul. Lucra la fermatatdlui sdu gi nu avea nimic, cu excepfia unei cisule pe uncAmp indep[rtat, care-i fusese dati de pdrinfi.

tn luna aprilie veniserd in Satul Ziduluimulli oamenipentru bAlci, iar lui Dunstan nu-i pldcefi asta deloc. Hanuldomnului Bromios, A gaptea co{ofand, de altfel o vizuindmizerabil[ cu camere goale, se umpluse cu o sdptXmAndinainte, iar strdinii incepuserd sd inchirieze camere in fermeqi in casele locainicilor, pletind pentru gdzduire cu monedeciudate, cu ierburi gi cu mirodenii, ba chiar gi cu pietreprefioase.

Pulbere de stele I l3

Pe mdsurd ce se apropia ziua bAlciului, starea de agtep-

tare cregtea. Oamenii se trezeau mai devreme, numdrauzilele, numdrau minutele. Paznicii de pe ambele pirfi ale

zidului erau neliniqtiti gi nervogi. Printre copacii de la mar-

ginea pajigtii se migcau siluete gi umbre.La A gaptea colofand, Bridget Comfrey, socotiti cea mai

frumoasd osp[tdri![ vdzutd vreodat[, stArnea tensiuni intreTommy Forester, cu care fusese vdzutA plimbAndu-se cu

un an mai inainte, gi un b[rbat uriag cu ochii negri, cateavea o maimufd micl gi chilciitoare. B[rbatul vorbea prea

pulinin englezd., dar zAmbea expresiv de fiecare dat[ cAnd

se apropia Bridget.La barul din cArcium[, clienlii obignuifi le stiteau in

coastd vizitatorilor gi-gi spuneau:

- Se intAmpli doar o datd la nou5 ani.

- Se zice cd in vechime era in fiecare an,la mijloculverii.

- intreab[-lpe domnul Bromios. El gtie.

Domnul Bromios era inalt qi avea pielea mdslinie, ochi

verzi, iar pirul negru gi cre! ii stdtea lipit de cap. Pe mdsurd

ce fetele din sat deveneau femei, il remarcau pe domnulBromios, dar el nu le rdspundea cu aceeaqi atenfie. 5e zi-cea c[ venise in sat cu mult timp in urmX, ca vizitator. Darrdmisese acolo, iar vinul lui era bun, aqa c[ localnicii i-auincuviin{at gederea.

O cearth cruntd izbucni in sala hanului, intre TommyForester gi bdrbatul cu ochii negri, al cdrui nume pdrea s[fie Alum Bey.

- Opri{i-i! Pentru numele lui Dumnezeu, oprifi-i! strigd

Bridget. Vor sX se duc5 in spate ca si se batd pentru mine!

$i-gi plecd ugor capuf aqa incAt iumina ldmpii cu petrolsX-i scoatd in evidenfd buclele aurii, perfecte.

14 / NUIT GAIMAN

Nimeni nu se osteni si-i opreasci pe cei doi, cu toate cio mullime de oameni,localrLici sau nou-veni{i, ieqise afar6,ca sd asiste la spectacol.

Tommy Forester igi scoase cdmaga gi-gi ridicd pumniiin fafi. Strdinul rAse qi scuipd in iarbd, apoi il apucd peTommy de mAna dreapt5 gi-l aruncd la pdmAnf cu bXrbiainainte. Tommy se ridicd in picioare qi se repezi spre striin.Reugi sd-i dea strdinului un pumn in obraz, inainte sd se

pomeneascd la pimAnt, cu fala in noroi, abia respirAnd.Alum Bey stitea deasupra lui gi rAdea satisficut; apoi spu-se ceva in arab5.

Lupta se terminase repede gi ugor.

Alum Bey il eliberd pe Tommy Forester, se duse laBridget Comfrey, f[cu o plecdciune in fala ei, apoi rAnji,ardtAndu-gi dinlii strdlucitori.

Bridget il ignord 9i fugi la Tommy.

- Ce fi-a fdcut, scumpule? il intrebd ea, apoi ii gterse

noroiul de pe fald cu gorful gi-l alintd in toate felurile.Alum Bey se intoarse impreund cu spectatorii in sala ha-

nului, iar cAnd Tommy Forester reveni, ii ficu cinste, ama-bil, cu o sticld din Chablis-ul domnului Bromios. Niciunuldintre ei nu era l5murit cine pierduse qi cine cAgtigase.

Dunstan Thorn nu se afla la A gaptea colofand in seara

aceea. Era un tAndr lipsit de romantism, care in ultimeleqase luni o curtase pe Daisy Hempstock, o tAndrd la fel delipsit[ de romantism. tn serile frumoasg, se plimbauin jurulsatului gi discutau despre teoria rota{iei culfurilor, desprevreme gi despre alte asemenea probleme importante. Iar inaceste plimbdri erau insofifi, invariabil, de mama qi de soramai micd a lui Daisy, care mergeau in urma lor la distanfas[ndtoasd de gase pagi; din cAnd in cAnd, cei doi se priveaudrdgistos.

Pulbere de stele I L5

CAnd ajungeau la uqa familiei Hempstock, Dunstan se

oprea, fdcea o pleclciune qi-qi lua rimas-bun.Iar Daisy Hempstock intra in cas5, igi scotea boneta gi

zicea:

- imi doresc atAt de mult ca domnul Thorn sd se ho-tdrasci si mi cear[ de nevast6! Sunt sigur[ cd tata n-o s5

se opun[.

- Sunt sigur6 ci nu s-ar opune, a spus mama lui Dai-sy in acea seard, aqa cum spunea in fiecare seard ca aceea.

$i-a scos boneta gi mdnugile, apoi qi-a condus fiicele insalory unde se afla un domn foarte inalt, cu o barbX neagrifoarte lung[, care-gi aranja lucrurile.

Daisy, mama gi sora ei au schimbat cAteva amabilit[1icu domnul din salon (care vorbea prea pulin engleza qi

care sosise in sat cu doar cAteva zile in urmd). La rAndullui, chiriaqul lor temporar s-a ridicat gi a fdcut o plecdciune,apoi s-a intors la grimada de lucrugoare din lemn, pe care

le aranja le separa gi le lustruia.

Era un aprilie r[coros, c5ci vremea e schimbdtoare pri-mdvara in Ang1ia.

Vizitatorii veneau pe drumul ingust care iegea din pd-dure, dinspre sud; umpleau camerele pentru oaspefi, se

inghesuiau in grajduri gi in hambare. Unii dintre ei ridicaucorturi colorate, alfii aveau propriile lor cdrule cu coviltir,trase de cai mari, cenugii sau de ponei mifoqi.

in'p5dure se aqternuse un covor de clopofei.in dimineatazlleide}g aprllie, Dunstan Thorn stdtea de

pazd.la deschizdtura din zid, impreund cu Tommy Forester.

Stdteau de fiecare parte a deschizdturii qi aqteptau.

Dunstan mai fusese de paz6, de multe ori, dar pAnd

atunci nu fdcuse decAt sH stea pur gi simplu qi, uneori, s[alunge niqte copii.