NEIL GAIMAN

PULBEREDE $TELE

Traducere din englezE

de Liviu Radu

Ilustra!iide Irina Dobrescu

4RThUR

-/

\

Cuprins

Cintec

C.cPrroLuI- UNU-_ i" *.. afr5m despre Satul Zidului 9idespre lucrurile ciudate care se intdmpliacololafiecarenouiani. .......9

Cerrrolut- Dorin care Tristran Ttrorn devine birbat qi face

opromisiunenechibzuitS... ... 42

Ceprrolul Tnrtin care int6lnim alte persoane, multe dintre ele

inci in viagi, care sunt interesatedesoartasteleicizitoare.. .... 66

Ceprrorul- Pnrnu

,,Potsiajungcit arde-olumdnare?" . . . . . . . . . 82

Ceprrolul CtNclin cur. a., loc alte lupte pentru coroani. . . . . 119

Cerrrorul $esnCe spune copacul

Caprrolur- $arrrLa qaretl

150

167

A

C,qptrolur Orrln care ni se povesteste despre casteleledin aer ;i despre alte lucruri : . . . . .

Ceprrolul NouACare infigig eazd in principal evenimentelede la Diggory's Dyke

Capirorur- ZecrPulbere de stele.

Eprrocln care

Mulqumiri

pot fi deslu;ite multe sfArsituri.tmal

\

Redactori: Teodora Tercitr, Diana Marin-Caea

Tehnoredactor: Ionuf BinuliDTP coperti: Alexandru Dag

Deecrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei

Pulbere de stele / Neil Gaiman ; trad. de Liviu Radu ;

il. de Irina Dobrescu. - Ed. a 2-a, rev = Bucureqti :

Editura Arthur, 2or5

ISBN 978-6o 6 -8,62o-633

L Radu; Liviu (tra&)II. Dobrescu, Irina (il.)8zr.ru-3r=r35.r

Neil Gaiman

Copy.right @ rg99 by Neil Gaiman

Grupul EditorialARlComenzi - Cartea prin pogtiC.P 4, O.P. 83, cod o6z65o, sector 6, Bucuregti

tel.: (ozr) rri.or.3r, o744.3oo.87o, o7zt.zl.y6;fax: (ozr) 369;lr.99Comenzi - online

@ Editura Arthu4 zor5, Pentru prezenta edilie

Editura Arthur este un imprint al Grupului Editorial ART'

-/

\

Cintec

Prinde steaua cizitoare,Giseqte pruncul mitrigunii,

$i afli cum trecut-au anii, oare,

Plus ce gtndesc noaPtea nebunii.

Explic5-mi al sirenei cint

$i cum si fug de-al pizmei v6nt

$i mi inva;i,Di-mi povaftr

Cum si fiu cinstit ln via1i.

Iar de-ai avea darul bizar

Si vezi ce a\ii n-or ziriMergi cltre-al lumii depirtat hotar

Plni ce piru-fi va albi.

$i cind te-ntorci sI sPui curat

Minunile ce te-au intAmPinat

$i juriCu misuriDe ai vizut femeie sinceri 9i Puri'

lr-t

Iar de-ai fi gdsit si-mi spuiCI n-ai cil5torit fEri de rostEu insi imi pun pofta-n cui,

$i n-o si umblu ca un prost.

Cinstiti o fi fost cdnd ai zirit-o,insi de cAnd ai plrisit-oA ingelat

Un birbatDoi, trei, qi nu s-a siturat.

John Donne(1572 - 163l)

\

Ceplrolul UNU

in car. aflrm aerpC Satul Ziduluiqi despre lucrurile ciudate care

se fntAmpli acolo la fiecare noue ani

A fost odati un tinir care dorea si-gi indeplineasci Do-

rinfa Sufletului.

Cu toate ce acest inceput nu are nimic deosebit (fi-

indctr orice poveste care intruchipeazi un tAnir erou, fie el

din trecut ori din viitor, ar putea si inceapi la fel), totusi

t.lnf,rul nostru gi peripefiile prin care urmeazi sI treaci

runt in mare mlsuri neobiqnuite, chiar daci nici micar el

nu ptia asta pe de-a-ntregul.

Povestea incepe, aga cum multe poveqti vor fi inceput,

tn Satul Zidului.Satul Zidului poate fi vizut qi azi acolo unde se afli de

$ase sute de ani, pe o ridicituri de granit in mijlocul unui

mic finut impidurit.Casele suntvechi, au formf, pitrati 9i sunt construite din

piatri cenugie, au acoperiguri din ardezie neagri 9i coquri

inalte; profitind de fiecare colligor de stAnci, clidirile se

lnghesuie una in alta, iar ici-colo, cAte un tufig sau un copac

creqte din peretele unei case.

lg

/

Existi un drum ce pleaci din sat, o cirare gerpuiti ce

risare pe neaqteptate din pidure, mirginiti de pietre maimari qi mai mici. Daci inaintezi suficient de mult spre sud

pi ieqi din pidure, cirarea devine drum adevirat, asfaltaU

iar de mergl inci mai departe, drumul se lirgegte gi-i plintot timpul cu maqini gi camioane ce gonesc dintr-un orag inaltul. in cele din urmi, drumul te duce la Londra, dar Londrase afli la o noapte intreagi de cilitorie de Satul Zidului.

Locuitorii zunt oameni taciturni gi se impart in douicategorii: cei care s-au niscut aici - cenuqii, inal;i gi incipigA-nafi precum granitul pe care a fost construit satul - gi ceilalli,care s-au stabilit de-a lungul anilor in sat qi urmagii lor.

in partea de vest, satul e mirginit de pldure; spre sud e unlac de-o linigte amigitoare, in care se varsi apele ce strlbatcolinele din partea de nord a Satului Zidului, acoperite depSguni pe care pasc oile. Spre est se afli alti zoni implduriti.

in partea de est, in imediata apropiere a satului, se afli unzid inalt de stAnci cenugie, de la care-gi trage numele satul.Zidul e vechi, construit din buclfi grosolane, pitrate, cioplitein granit; pornegte din pidure qi se intoarce iar in pldure.

Existi o singuri splrturi in zid: o deschizituri lati deweodoi metri, care se gisefte pufin mai la nord de localitate.

:!r i

l'r'in deschizitura din zid se vede o pajigte verde, intinsi;

rltrlrt p.rjigte e un rAu; iar dincolo de rAu zunt copaci' Une-

oli, irr tlepirtare, printre copaci, pot fi vizute forme 9i silue-

tr'. lirrnte uriage, ciudate qi niqte obiecte m5runte, scAnteie-

ro,rr'(', care sclipesc qi strilucesc, apoi dispar. Deqi e o pigune

lr.rltt' 1;un5, niciunul dintre siteni nu 9i-a dus weodati

,rrrirrr.rlcle de cealalti parte a zidului. N-a fost folositi nici

p..nllu culturi.

Mai rnult, de sute, poate chiar de mii de ani, oamenii au

prrs p.rz,trici de fiecare parte a deschiziturii din zid 9i s-au

,,lr'.1tltrit si nu se gAndeasci la pajiqtea aceea.

('lriar qi in zilele noastre, doi localnici stau de fiecare par-

tr' .r tlt'schiziturii, noapte 9i zi, in schimburi de opt ore' finrrr rrr.iirti ciomege grele de lemn. Apiri ieqirea dinspre sat'

l'r'incipala lor sarcini e si-i impiedice pe copiii din sat

.,.1 llt'.rci prin deschizituri 9i si ajungi pe pajigte sau mai

rL.p.rllc de aceasta. Uneori sunt nevoifi si-l convingi pe cAte

rIr lroirrar singuratic sau pe weunul dintre pufinii vizitatori

.ri ri.rttrlui si nu treaci prin gaura din zid.

l)c c,pii ii conving ugor, aritAndu-le ciomegele' i, cazul

lroinarilor gi al vizitatorilor, paznicii sunt mai inventM,

lirkrsind fo4a fizici doar ca ultimi solufie, daci poveqtile

tk,splc iarba abia plantati sau despre taurul furios aflat in

lilrcrt.rte nu sunt suficiente.

Itr.rrte rar se intAmpli si vini la zid cineva care gtie ce

t..rrrtir de fapt, iar uneori paznicii lasi si treaci astfel de oa-

rrrt'rri. E ceva inconfundabil in privirea 1or.

1,,

Localnicii nu gtiu s5fi existatcinevacaresisefi strecuratprin spirtura din zid in tot secolul douizeci gi sunt mindride asta.

Paza se desfiinfeazi o dati la noul ani, de Arminden,cAnd pe pajiqte se line un bAlci.

Evenimentele care urmeazi a fi relatate s-au intAmplat cumulli ani in urmi. Regina Victoria se afla pe tronul Angliei,dar nu era inci vlduva indoliati de la Windsor: avea obrajiirumeni gi mersul sprinten, iar lordul Melbourne era silitdeseori s-o dojeneasci blAnd pe tanira regini pentru cIera atat de zvipiiati. Regina nu se miritase inc5, degi erafoarte indrigostitS.

Domnul Charles Dickens publica in foileton romanul lui,Oliver Twist; domnul Draper abia ficuse prima fotografiea Lunii, fixAndu-i chipul palid pe hArtia rece; domnul Morseanunfase recent ci a descoperit o posibilitate de a transmitemesaje prin fire de metal.

Daci ai fi vorbit despre magie sau despre zdne vreunuiadintre ei, gi-ar fi zAmbit dispreguitor - poate cu excepfiadomnului Dickens, care pe wemea aceea era tAnir qi firibarbi. El te-ar fi privit melancolic.

in primivara aceea au venit mulfl oameni in InsuleleBritanice. Veneau singuri sau cAte doi, debarcau la Dover,la Londra sau la Liverpool: birbagi gi femei cu fala albi cahArtia, cu pielea intunecati ca stAncavulcanici, cu pielea de

u*i

\

crrloarea scorfigoarei, vorbind intr-o mullime de limbi. Au

vt,nit cu tofii in luna aprilie, cilStorind cu trenul cu aburi,

r'lll.rre pe cai, in cirufe cu coviltir sau in ciruqe obiqnuite,

rl,rr lnul;i dintre ei au mers pe ios.

l'e vremea aceea, Dunstan Thorn avea optsprezece ani

iri rrtr era un romantic.

Avea pirul, ochii gi pistruii de culoarea alunelor. Era de

irr.ll(irne medie gi vorbea tiriginat. Avea un zAmbet blind,

rirlt,ii lumina fap din interior pi visa - atunci cind visa cu

rx'lrii deschigi pe pajiqtea tatilui siu - si piriseasci Satul

/,rlrrlui cu farmecul lui inefabil qi si plece la Londra, la

lilinburgh, la Dublin sau in orice alt orat mare in care viafa

rrrr rlepinde de felul in care batevAntul. Lucra la ferma tatiluiu1rr ;i nu avea nimic, cu excepfia unei cisufe pe un cAmp

irrrleptrrtat, care-i fusese dati de pirinfi'lrr luna aprilie veniseri in Satul Zidului mulli oameni

lx'ntru bAlci, iar lui Dunstan nu-i plicea asta deloc. Hanul

rhrnnului Bromios, Agaptea cofofani, de altfel ovizuini mi-

rrrahiltr cu camere goale, se umpluse cu o siptimAni inain-

te, iar striinii incepuserl si inchirieze calnere in ferme 9i in

rtwcle localnicilor, plitind Pentru gizduire cu monede ciu-

rlat t', cu ierburi gi cu mirodenii, ba chiar qi cu pietre prefioase.

Itc rnisuri ce se apropia ziua bAlciului, starea de aqtep-

l.lt'r'crcgtea. Oamenii se trezeau mai deweme, numltau

rilclc, numirau minutele. Paznicii de pe ambele pi4iale zirlului erau nelinigtili gi nervogi. Printre copacii de la

rn,rrginea pajigtii se migcau siluete 9i umbre.

1,,

/

La A qaptea colofani, Bridget Comfrey, socotiti cea maifrumoasi ospitirili vizuti weodatS, stArnea tensiuni intreTommy Forester, cu care fusese vizuti plimbAndu-se cu unan mai inainte, qi un blrbat uriaq cu ochii negri, care avea omaimu{5 mici qi chiqciitoare. Birbatul vorbea prea pufin inenglezi, dar zAmbea expresiv de fiecare datl cAnd se apropiaBridget.

La barul din cArciumi, clienfii obiqnuigi le stiteau incoasti vizitatorilor gi-qi spuneau:

- Se intAmpli doar o dati la noui ani.

- Se zice cd in vechime era in fiecare an, la mijlocul verii.

- intreabi-l pe domnul Bromios. El qtie.

Domnul Bromios era inalt gi avea pielea mislinie, ochiverzi, iar pirul negru gi cref ii stitea lipit de cap. pe mizurice fetele din sat deveneau femei, il remarcau pe domnulBromios, dar el nu le rispundea cu aceeaqi atenfie. Se zicea civenise in sat cu mult timp in urmi, cavizitator. Dar rimiseseacolo, iar vinul lui era bun, aga ci localnicii i-au incuviintatqederea.

O cearti crunti izbucni in sala hanului, intre TommyForester qi birbatul cu ochii negri, al cirui nume pdrea sd fieAlumBey.

- Oprigi-i! Pentru numele lui Dumnezeu, oprili-i!strigi Bridget. Vor si se duci in spate ca si se bati pentrumine!

$i-gi plecl ugor capul, aga incAt lumina limpii cu petrolsi-i scoati in evidenqi buclele aurii, perfecte.

x4 l

\

N i rncni nu se osteni s5-i opreasci pe cei doi, cu toate ci o

nrrrllinre de oameni, localnici sau nou-venili, iegise afari, ca

r..'t .rsislc la spectacol.'lirrnrny Forester igi scoase cimaga qi-9i ridici pumnii in

l.rl;1. St riinul rAse qi scuipi in iarb5, apoi il apuci pe Tommy

rh' rlr.irr.'r dreapti qi-l arunci la pimAnt, cu birbia inainte.

lirr r u rry se ridici in picioare qi se repezi spre striin. Reuqi s5-i

rlt'.r sl r'.linului un pumn in obraz, inainte si se pomeneasci

l.r 1r,1nrlitrt, cu fala in noroi, abia respirAnd. Alum Bey stitea

,l,,,rstrpr'.r lui qi rAdea satisficut; apoi spuse ceva in arabi.

l,rrpt.r se terminase repede 9i uqor.

Alrrrn Bey il eliberi pe Tommy Forester, se duse la Bridget

( orrrli'cy, ficu o pleclciune in fap ei, apoi rAnji, aritAndu-gi

, lrrrl ir st lilucitori.ll'itlget il ignori qi fugi la Tommy.

Cc [i-a ficut, scumpule? il intrebi ea, apoi ii gterse

rrorrrirrl cle pe fali cu $orful gi-l alinti in toate felurile.

Altrrn Bey se intoarse impreuni cu spectatorii in sala ha-

r r r r I r r i, ia l cind Tommy Forester reveni, ii ficu cinsLe, amabil,

r rr o sticli din Chablis-ul domnului Bromios. Niciunul dintre

r,i r r r r t'r'.r limurit cine pierduse gi cine cAqtigase.

l)trnstan Thorn nu se afla la A qaptea cofofani tr seara

.rlu'.r. lita un tAnir lipsit de romantism, care in ultimele gase

Irrrri o curtase pe Daisy Hempstock, o tAniri la fel de lipsiti

rlt' rrrrrtantism. in serile frumoase, se plimbau in junrl satului

yi tliscutau despre teoria rotafiei culturilor, despre weme Pi

rk.sple alte asemenea probleme importante. Iar in aceste

l,t

plimbiri erau inso;ifi, invariabil, de mama gi de sora mai micia lui Daisy, care mergeau in urma lor la distanga sinitoasi deqase paqi; din cAnd ftr c6nd, cei doi se priveau drlgistos.

CAnd ajungeau la uga familiei Hempstock, Dunstan seoprea, ficea o pleciciune pi-gi lua rimas-bun.

Iar Daisy Hempstock intra in casi, iqi scotea boneta qizicea:

- imi doresc atAt de mult ca domnul Thorn si se ho-tirasci si mi ceari de nevasti! Sunt siguri cI tata n-o sise opun5.

- Sunt siguri cI nu s-ar opune, a spus mama lui Daisyin acea sear5, aga cum spunea in fiecare seard ca aceea.

$i-a scos boneta gi minugile, apoi gi-a condus fiicele insalon, unde se afla un domn foarte inalt, cu o barbi neagrifoarte lungi, care-qi aranja lucrurile.

Daisy, mama qi sora ei au schimbat cAteva amabilit[ficu domnul din salon (care vorbea prea pufin engleza picare sosise in sat cu doar cAteva zile in urmi). La rAndullui, chiriapul lor temporar s-a ridicat gi a ficut o pleciciune,apoi s-a intors la grimada de lucrugoare din lemn, pe carele aranja, le separa qi le lustruia.

Era un aprilie r5.coros, cf,ci vremea e schimbitoare pri-mivara in Anglia.

Vizitatorii veneau pe drumul ingust care iegea din pi-dure, dinspre zud; umpleau camerele pentru oaspefi, seinghesuiau in grajduri gi in hambare. Unii dintre ei ridicau

I

16 l

\

..rltrrli colorate, allii aveau propriile lor ciru1e cu coviltir,

Ir,rst,rle cai mari, cenuqii sau de ponei mi;ogi.

lrr pidure se agternuse un covor de clopofei.

lrr rlimineafa zilei de z9 aprilie, Dunstan Thorn stltea de

p.rzii l.r deschizitura din zid, impreuni cu Tommy Forester.

\l ;1t r,.r u de fiecare parte a deschiziturii gi a$teptau.

I )rrnstan mai fusese de pazi de multe ori, dar pAni atunci

rrr 1.1<'use decAt si stea pur gi simplu qi, uneori, si alunge

rrrltt't'opii.

lrr z,iua aceea se simfea important: linea in mAni unr roul(lll din lemn, iar cAnd weun striin se apropia de zid

r.r;lrtl si treaci prin deschizituri, fie Dunstan, fie Tommy

rlril il('d:

MAine, mAine! Nimeni nu trece astizi, bunule domn.

l,rl striinii se retrdgeau un pic qi se uitau prin spirturartrrr zirl la pajigtea banalS aflatd de cealalti parte, la copacii

r rr totul obiqnuili care punctau pajigtea gi la pidurea la fel

rle trrrnuni din spatele ei. Unii dintre aceqtia incercau sirlisctrte cu Dunstan qi cu Tommy, dar tinerii, mAndri de

I r r r r r' ( i.r lor, refu zau si vorbeasc5, mullumindu-se si- gi inal-

1r,r',rpetele, si strAngi din buze qi si se arate seriofi.

l,a vremea prAnzului, Daisy Hempstock le aduse o criti-r ro.rril cu plicinti ciobineasci, iar Bridget Comfrey cAte o

rrlt'ici de bere cu mirodenii.Spre seari, doi tineri voinici din sat veniri si-i schimbe,

lit.riu'e dintre ei purtAnd un felinar, iar Tommy gi Dunstan se

rlrrscri la han, unde domnul Bromios le didu cAte o ulcici

4

1.,